Publica]ie editat‘ de Statul Major al For]elor Aeriene · cea de-a patra vizit‘ pe care oficialul britanic, ini]iatorul ... Cornel Maran-diuc, consacrat particip‘rii for]elor

Nr.6 (77) ! 2004Publica]ie editat` deStatul Major al For]elor Aeriene

CER

SENIN

PROCESARE TEXTE:LEANA TUDORAN;

CORECTUR~:ANDREIA LUNGU;

TEHNOREDACTARE:LUCIAN TEODORESCU;

FOTOREPORTER:ADRIAN SULT~NOIU

T I P ~ R I T L AT I P ~ R I T L AT I P ~ R I T L AT I P ~ R I T L AT I P ~ R I T L A

Redac]ia �CER SENIN�

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km. 10,5sector 1, Bucure[ti

Telefon/Fax: 021/231. 53. 82E-m@il: [email protected]

ISSN 1582-6317. B 222.04; C 1011.00

Ne pute]i vizita [i la www.roaf.ro/ro/cersenin

REDACTOR -{EF:DUMITRU AMARIEI;

SECRETAR GENERALDE REDAC}IE:

c`pitan CRISTIAN PREDA;

REDACTORI DE RUBRIC~:locotenent

CIPRIAN P~TRA{CU,locotenent MIRCEA BARAC;

REDACTORI PRINCIPALI:PETRE BÂN~,

NICOLAE RADU;

CER

SENIN

PUBLICATIE EDITAT~

DE STATUL MAJOR

AL FOR}ELOR AERIENE ROM@NE

C O N S I L I U L E D I T O R I A LAL REVISTEI�CER SENIN�

general-maior CONSTANTIN ZAHARIA

general-maior

CONSTANTIN CROITORU

general de brigad` MARINEL NICOLAE

general de flotil` aerian` LIVIU BURHAL~

general de flotil` aerian` F~NIC~ C@RNU

general de brigad` NICULAE TABARCIA

general de flotil` aerian` ION {TEFAN

comandor VICTOR STR@MBEANU

comandor VIRGIL RISTEA

comandor LAUREN}IU SIMIONESCU

Pre[edinte

general-maior LAUREN}IU MAFTEI

Membri

PER ASPERAAD ASTRA

Coperta 4L-39, o aeronav` apreciat` de elevii [i instructorii

de zbor de la {coala de Aplica]ie a For]elor Aeriene

Coperta 1Ansamblul monumental consacrat aviatorilor ridicat

\n localitatea Fete[ti

3CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

CER SENIN

CUPRINS

CER SENIN

Arhiva � www.roaf.ro-

-

CUPRINS-

+- NATO � |N SCHIMBARE (1010101010)

Rolul, compunerea [i misiunile Comandamentului Aliat pentru Transformare

+- LA BAZA AERIAN~ BAC~U (1414141414)

Niciodat` toamna nu fu mai frumoas`

+ AEROSPA}IALE (3434343434)

+- ALBUM �CER SENIN�(2626262626)

AH-64 D

+- ALMA MATER (1818181818)

O nou` �decolare� spre performan]`

+- CAZURI SPECIALE (3939393939)

Unica solu]ie salvatoare

+- TOP 10 MANAGEMENT (4848484848)

Concurs: �E[ti \n top, deci exi[ti!�

Interviu

Reportaj

|n divizion

Tehnic`

Lupta aerian` modern`

Pagina 10

Pagina 14

Pagina 26

Pagina 21

Pagina 36

Nr. 1 (72) " APRILIE � 2004

Nr. 2 (73) " MAI � 2004

+

+- OFENSIVA SOFT (3636363636)

R`zboiul electronic aeropurtat \n conflictele secolului XX

Lectur` pl`cut`!+

FOR}ELE AERIENE |N LUME (2828282828)+

AGEND~ (44444)+

+

Nr. 3 (74) " IUNIE � 2004+

Nr. 4 (75) " AUGUST � 2004+

Nr. 6 (77) " OCTOMBRIE � 2004

+- EXPERTUL DIXIT (2424242424)

Aten]ie la grip`!

Nr. 5 (76) " SEPTEMBRIE � 2004+

- REPORTER LA RACHETI{TI (2121212121)+ |n spatele imaginii

+- FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI (4040404040)

Remember � luna septembrie

+- EGALITATEA {ANSELOR (4242424242)

C#nd z#mbe[te Camelia...- FILE DE ISTORIE (4343434343)

+

+ Istorie Aerospa]ial`

Artileria antiaerian` \n timpul celei de-a doua conflagra]ii mondiale

+ AM PRIMIT LA REDAC}IE (5151515151)

4 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

AGEND~

|n ziua de 13 octombrie2004, {coala Militar` deMai[tri [i Subofi]eri aFor]elor Aeriene �TraianVuia� l-a avut ca oaspete pelocotenent-colonelulKeith Marshall, adjunctulata[atului militar al MariiBritanii \n Rom#nia. A fostcea de-a patra vizit` pe careoficialul britanic, ini]iatorulimplement`rii \n [coal` acursului de preg`tiremilitar` �LEADERSHIP�(model englezesc de for-mare a unor conduc`tori deorganiza]ii militare mici,gen grup`, echipaj), af`cut-o \n decurs de trei ani\n aceast` institu]ie de\nv`]`m#nt militar.

Derularea cursului�LEADERSHIP� a \nceput\n anul 2002, de atunci [ip#n` \n prezent absol -vindu-l circa 450 de elevi.Cursul se \ntinde pe durataa 72 de ore, este prepon-derent practic [i interactiv,fiecare participant fiind pus[i \n postura de lider, [i \npostura de executant.

Locotenent-colonelulKeith Marshall a avut cu-vinte de laud` pentru modulde organizare a cursului,consisten]a bazei tehnico-materiale asigurate [i, \nmod deosebit, pentru inte-resul elevilor de a-[i \nsu[i,rapid [i temeinic, cuno[tin-]ele [i deprinderile practicepentru executarea irepro-[abil` a comenzii militare lanivelul grupurilor mici.

Cursurile de �LEADER-SHIP� vor continua [i \n aniiurm`tori, prin el trec#nd,practic, to]i elevii [colii.

Locotenent-comandorDAN HAGEANU

O F I C I A LM I L I T A RB R I T A N I C �L A { C O A L AM I L I T A R ~D E M A I { T R I{ I S U B O F I } E R IA F O R } E L O RA E R I E N E

|n zilele de 12 [i 13 octom-brie 2004, s-a aflat \n Rom#nia,\ntr-o vizit` oficial`, secretarulamerican al ap`r`rii, DonaldRumsfeld, care a r`spunsastfel invita]iei ministruluirom#n al ap`r`rii, IoanMircea Pa[cu.

Unul din obiectivele vizitei\n ]ara noastr` a \naltului oas-pete de peste Ocean l-a consti-

SECRETARUL AMERICANAL AP~R~RII,

DONALD RUMSFELD,A VIZITAT BAZA AERIAN~

MIHAIL KOG~LNICEANU

tuit Baza Aerian` Mihail Ko-g`lniceanu. Aici, \n cadrul unuibriefing, la care a participat [i[eful Statului Major alFor]elor Aeriene, generalul-locotenent Gheorghe Catrina,lui Donald Rumsfeld [idelega]iei care l-a \nso]it le-aufost prezentate facilit`]ile decare dispune \ntreaga zon` aDobrogei, respectiv porturile

Agigea [i Constan]a,Aeroportul MihailK o g ` l n i c e a n u ,poligoanele CapuMidia [i Babadag. Deasemenea, oaspeteleamerican a fost infor-mat \n detaliu asupracapacit`]ilor de ca-zare, de hr`nire [i afacilit`]ilor sociale decare dispune zonaConstan]a.

Activit`]ile de laBaza Aerian` Mihail Kog`l-niceanu au avut un caracter in-formal. Secretarul ap`r`rii alS.U.A. a dorit s` vad` loca]ia [ifacilit`]ile asigurate, nu demult,militarilor americani care aufost caza]i aici. Nu s-a discutatdespre posibila amplasare a uneibaze americane \n aceast` zon`.

Pe timpul [ederii \n Rom#-nia, secretarul american alap`r`rii, Donald Rumsfeld, afost primit de pre[edinteleRom#niei, Ion Iliescu, [i aparticipat la Reuniunea Infor-mal` a Mini[trilor Ap`r`rii,desf`[urat` la Poiana Bra[ov.

|n prima decad` a luniinoiembrie, la invita]ia gene-ralului-locotenent GheorgheCatrina, [eful Statului Major alFor]elor Aeriene, a efectuat ovizit` \n Rom#nia generalul Robert H.Foglesong, comandantul For]elor AerieneNATO din Europa de Nord.

Programul vizitei a cuprins briefing-uri [ivizite \n unit`]i apar]in#nd Statului Major alFor]elor Aeriene.

|n cadrul vizitei efectuate la Baza Aerian`Fete[ti, generalul Robert H. Foglesong s-a ar`tatinteresat de capabilit`]ile avionului MiG-21LanceR, cu care, de altfel, a efectuat un zbor deaproximativ 30 de minute. Ajuns la sol, \n cadrulanalizei zborului, generalul Foglesong a remarcatcalit`]ile aeronavei, precum [i facilit`]ile oferitede echipamentele moderne de avionic`.

Oaspetele s-a interesat despre investi]ia

C o m a n d a n t u lF o r ] e l o rA e r i e n eN A T Od i n E u r o p ade Nord �o a s p e t ea l F o r ] e l o rA e r i e n eR o m # n e

american` pe aerodromul Mihail Kog`lni-ceanu [i modul \n care aceasta a facilitatsuportul opera]iilor sus]inute \n OrientulMijlociu.

Au mai fost discutate, printre altele,aspecte privind concep]ia NATO referitoarela Poli]ia Aerian`, modalit`]ile de sus]inere aform`rii subofi]erilor necesari activit`]iispecifice for]elor aeriene.

La final, generalul Robert H. Foglesong aapreciat calitatea for]elor asigurate de StatulMajor al For]elor Aeriene \n diversele exerci]ii[i misiuni interna]ionale.

5CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

AGEND~

|n spiritul adev`rului istoric

BAIONETELE CERULUIceilal]i militari care auconstituit eroiculdeta[ament, despred#rzenia [i curajul cucare a fost respinsadversarul, mult mainumeros, mai instruit[i c`lit \n lupte, desprejertfele lor, dar nu s-aamintit dec#t tan-gen]ial, nesemnificativ,de contribu]ia avia-torilor militari. |n fiecare an, lacomemorarea acelor evenimente,atitudinea a r`mas aceea[i. Dup` cumremarca Marandiuc, nici \n volumulmemorialistic pe care \nsu[i comandantuldefensivei [i al [colii militare, colonelulAlexandru Petrescu, l-a consacrat, \n1965, deta[amentului, nu s-a pomenitnimic de aportul avia]iei \n momenteledecisive ale respingerii agresiunii. Nici \ncartea profesorului Dumitru Susan,�Examen la Pùli[�, publicat` \n 1995,altfel o foarte bun` lucrare, nu este m`carsemnalat sprijinul masiv acordat deaviatorii militari \n acele momente, c#nd

au distrus tehnica grea de lupt` aatacatorului [i au r`rit substan]ial r#ndurilelupt`torilor acestuia. Intervenind lamomentul oportun, de[i pe o vremecapricioas` [i sub pericolul puternicei

ap`r`ri antiaeriene a inamicului, numai lavest de Pùli[ Grupul 8 Asalt a distrus23 de tancuri [i 8 autovehicule, iar Grupul9 V#n`toare, care a \nso]it avioanele deasalt [i bombardament, a efectuat [imisiuni de lovire a coloanelor inamicecare se \ntindeau pe o distan]` de c#]ivakilometri. Prin ploaia de gloan]e [iproiectile, lupt`torii aerieni n-au pregetats` nimiceasc` [i s` scoat` din luptìmportante for]e [i mijloace ale inamicului.F`r` sprijinul masiv, eficient, zdrobitor,cum \l caracterizeaz` autorul [i ceic#]iva fo[ti combatan]i aviatori veterani,participan]i direct la Epopeea de la Pùli[,

nu se [tie care ar fi fost deznod`m#ntulacelor lupte cr#ncene.

Dar efortul [i contribu]ia de mare\nsemn`tate a aviatorilor n-au fostconsemnate de supravie]uitorii din trupeleterestre, de[i aceasta nu le-ar fi diminuatcu nimic meritele lor \n teribila \ncle[taredin zona Pùli[ului. Mai grav este faptulc` nici \n Ordinul de zi nr. 15, din 14noiembrie 1944, dat de pre[edinteleConsiliului de Mini[tri [i ministru de r`zboiad-interim, general de corp de armat`Constantin S`n`tescu, nu se reg`se[tenici m`car un cuv#nt despre participareaavioanelor de asalt, bombardament [iv#n`toare din Corpul Aerian Rom#n lacumplita b`t`lie de la por]ile DefileuluiMure[ului. S`-i fi c`lùzit, peste ani,aceast` regretabil` omisiune [i pesupravie]uitorii deta[amentului? Trist, daradev`rat. Dup` cum, cu m#hnireconstat` aviatorii veterani, c` atunci c#ndse comemoreaz` jertfa [i izb#nda de laPùli[, ei nu numai c` nu sunt chema]ispre m`rturie [i cinstire, \n speran]a uneibinemeritate \ndrept`ri, dar nici nu suntaminti]i.

Cornel Marandiuc trage un semnalde aten]ionare asupra respect`riiadev`rului istoric, a spiritului camara-deresc ce trebuie s` r`m#n` mereutreaz.

Num`rul 24 al publica]iei pentrupropaganda avia]iei, aflat` \n cel de-altreilea an de apari]ie, se distinge princ#teva materiale de mare interes. Dintreacestea, se deta[eaz` demersulscriitorului, istoricului [i principaluluirealizator al revistei, Cornel Maran-diuc, consacrat particip`rii for]elor deavia]ie dispuse pe aerodromul Balomir laeroicele lupte ale �Deta[amentului Pùli[�din Defileul Mure[ului, duse \nseptembrie 1944. Sub inspiratul titlu�Baionetele cerului�, pe care l-amreprodus [i \n deschiderea acesteicronici, autorul \ntreprinde, \n fapt, unact de repara]ie moral`, \nl`tur#nd, cufor]a unor argumente indubitabile, v`luluit`rii, a[ternut inexplicabil peste ac]iunilepurtate de Grupul de Asalt, Grupul deBombardament \n Picaj �Stuka� [i Grupul9 V#n`toare \n sprijinul lupt`torilor ce auformat un zid de netrecut \n caleainamicului.

S-a scris [i s-a vorbit mult, [i pebun` dreptate, \n cei 60 de ani scur[i deatunci, despre curajo[ii ofi]eri, subofi]eri[i elevi ai {colii de la Radna, despre

Filiala Bucure[ti a Asocia]iei Rom#ne pentru Propaganda [i IstoriaAeronauticii a marcat, printr-o documentat` [i interesant` comunicareprezentat` de comandorul (r) Constantin Iordache, neobosit scriitor [ipublicist militar, \mplinirea a 95 de ani de la crearea, la 20 noiembrie 1909,la Chitila, de c`tre avocatul Mihail Cerchez, a primei [coli de zbor dinRom#nia. Tot atunci au fost construite \nt#ile hangare [i ateliere dotate cutehnic` de reparat avioane, pun#ndu-se, totodat`, [i bazele primei fabricide avioane.

Despre aniversarea a 30 de ani de c#nd, la Bacù, a fost \ncercatprimul avion de lupt` cu reac]ie construit \n Rom#nia, IAR-93, a vorbitcomandorul (r) Valerian {erb`nescu, care a f`cut parte din colectivul ce a

participat efectiv la proiectarea [i realizarea aeronavei.Pre[edinta Funda]iei �C`pitan erou Alexandru {erb`nescu�, de la a

c`rui tragic` dispari]ie \n lupt` s-au comemorat \n august a.c. 60 de ani,doamna Eleonora Arp`na[, nepoata asului avia]iei de v#n`toare \n cel de-al doilea r`zboi mondial, a f`cut un apel c`lduros la o implicare mai marea membrilor A.R.P.I.A. \n realizarea obiectivelor pe care funda]ia [i lepropune, la \nscrierea a tot mai mul]i aviatori \n funda]ie.

Pre[edintele A.R.P.I.A., generalul-locotenent (r) Iosif Rus, a informatdespre programul complex de manifest`ri [tiin]ifice ce va fi realizat \nvederea anivers`rii, \n 2006, a 100 de ani de la primul zbor efectuat \n lumecu un avion care s-a ridicat de la sol prin propriile mijloace de la bord, oper`de pionierat a inginerului rom#n Traian Vuia, program la a c`rui derulare vacontribui [i Aeroclubul Fran]ei.

Pre[edintele A.R.P.I.A. a prezentat noua conducere a filialei Craiova,dup` retragerea fostului lider al acesteia, c`pitan-comandorul (r) ing. MarinIov`nel. |n fruntea oltenilor din compunerea A.R.P.I.A. din B`nie se afl`comandorul (r) Mitic` Mirea, fost pilot de \ncercare pe avioane de lupt` cureac]ie, secondat de comandorul (r) Mihail Nicolau, veteran de r`zboi, maivechea noastr` cuno[tin]`, absolvent al �Promo]iei P`cii�, 9 mai 1945.

EVENIMENTE EVOCATEDE A.R.P.I.A.

EVENIMENTE EVOCATEDE A.R.P.I.A.

COMEMORARE LA SENATA devenit o tradi]ie \nt#lnirea

aviatorilor veterani, organizat` la sediulCamerei superioare a Parlamentuluide c`tre senatorul Doru-LaurianB`dulescu, \mpreun` cu exper]i aiSenatului, istorici [i cercet`tori. Larecenta activitate de acest fel,moderatori, ca [i la \ntrunirileanterioare, au fost comandorii (r) prof.dr. Aurel Pentelescu [i dr. Ilie Manole,cunoscu]i istorici militari.

Senatorul realizeaz` acesteemo]ionante lucr`ri de suflet \nmemoria bravului sù tat`, c`pitanulMircea T. B`dulescu, un adev`raterou al o[tirii [i avia]iei rom#ne, fostcavaler al Ordinului �Mihai Viteazul�,cea mai \nalt` distinc]ie militar` der`zboi, al Ordinului �VirtuteaAeronautic`� \n toate cele patru grade:Crucea de Aur, Cavaler, Ofi]er,Comandor, decorat, de asemenea,pentru str`lucite fapte de arme, cuordinele �Steaua Rom#niei�, �CoroanaRom#niei�, cu alte ordine [i medaliirom#ne[ti [i strìne.

Prodigioasa sa activitate de front,\n cele dou` campanii din Est [i dinVest, ca pilot [i comandant deescadril` \n faimoasele grupuri deavia]ie rom#ne � Grupul 3 Bombar-dament Picaj �Stuka� [i Grupul 8 AsaltPicaj, totaliz#nd circa 300 de misiunide r`zboi, a fost evocat` de fo[tii sì

colegi de [coal` [i camarazi de front,generalii de flotil` aerian` (r)Constantin Dragomir, Ion Dobran,comandorul (r) Dan Stoian, decunoscutul istoric dr. GheorgheBuzatu, vicepre[edinte al SenatuluiRom#niei, de cei doi moderatori,precum [i de t#n`rul doctorand NarcisGherghina.

S-a remarcat faptul c` dinpromo]ia 1941, supranumit` [i�promo]ia de aur�, din care a f`cutparte Mircea T. B`dulescu, cu un totalde 112 absolven]i, au c`zut \n lupte46, mai mult de 40 la sut` din efectiv.

La activitate a fost prezent` [iso]ia regretatului Mircea B`dulescu,Polixenia, so]iile altor veterani fo[ticamarazi cu eroul, ziari[ti militari [icivili.

Aviatorii militari au fost repre-zenta]i de generalul de flotil` aerian`Liviu Burhal`, comandantul {colii deAplica]ie a For]elor Aeriene Rom#ne.

REVISTA �ORIZONT AVIATIC�ACUZ~ O REGRETABIL~

NEDREPTATE

6 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

AGEND~

Vineri, 12 noiembrie 2004, la {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri aFor]elor Aeriene �Traian Vuia� a avut loc ceremonialul \naint`rii la gradul desergent a primei promo]ii de subofi]eri, arma avia]ie, preg`tit` pe filieraindirect`. La activitate au participat, al`turi de cadrele militare [i didacticeale [colii, comandantul {colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene �AurelVlaicu�, generalul de flotil` aerian` Liviu Burhal`, al]i invita]i, p`rin]i [i rudeale tinerilor subofi]eri.

Festivitatea s-a desf`[urat \n fa]a statuii lui Aurel Vlaicu [i a cuprinsurm`toarele momente principale: prezentarea Ordinului [efului StatuluiMajor General de \naintare \n grad; \nm#narea \nsemnelor de grad [i adocumentelor de absolvire; oficierea serviciului religios; rostirea leg`m#ntuluide carier`; citirea Ordinului [efului Statului Major al For]elor Aeriene denumire \n func]ie a absolven]ilor; alocu]iunile rostite de comandantul {coliide Aplica]ie pentru For]ele Aeriene, comandantul {colii de Mai[tri [iSubofi]eri a For]elor Aeriene [i [eful promo]iei, sergentul Samir {eicamet.

La aceast` or`, absolven]ii primei promo]ii de subofi]eri, arma avia]ie,preg`tit` pe filiera indirect` s-au prezentat la posturi [i [i-au \nceputactivitatea, cu dorin]a de a pune \n aplicare tot ce au \nv`]at \n [coal`.Mult succes tuturor!

Locotenent-comandor {TEFAN }IG~U

CEREMONIALUL |NAINTÃRII |N GRADA PRIMEI PROMO}II DE SUBOFI}ERIPREGÃTITÃ PE FILIERÃ INDIRECTÃ

Ca urmare a prestigiului de care sebucur` \n lumea medical` mondial`speciali[tii de la Institutul Na]ional deMedicin` Aeronautic` [i Spa]ial`(I.N.M.A.S.), tot mai multe foruri depeste hotare invit` medici de lacunoscutul institut s` prezinte lucr`ri [icomunic`ri.

Nominalizat printre invita]ii de frunteai Congresului Academiei Interna]ionalede Medicin` Aerospa]ial`, desf`[urat laSun City, Africa de Sud, colonelulconf. univ. dr. Marian Macri,comandantul Institutului, a expus unstudiu referitor la statusul imun lapersonalul aeronautic militar supus probeide hipoxie hipobaric`. Apreciind valoareadeosebit` a comunic`rii, organizatorii auhot`r#t prezentarea ei chiar \n prima zi adesf`[ur`rii Congresului.

Colonelul dr. Macri a luat, de ase-menea, parte [i la Congresul Mondialde Medicin` de la Washington, desf`-[urat sub \naltul patronaj al secretaruluide stat al ap`r`rii S.U.A., DonaldRumsfeld, manifestare care s-a bucuratde prezen]a a peste 350 de speciali[tidin 70 de ]`ri, \n schimbul de idei [iexperien]e fiind relevat` contribu]iamedicinei militare rom#ne[ti.

O alt` prezen]` prestigioas` amsemnalat-o la Bochum, \n Germania, undea avut loc al 29-lea Congres al AcademieiAmericano-Rom#ne de {tiin]e [i Arte,academie fondat` \n 1975, \n California,de c`tre un grup de intelectuali rom#nireziden]i \n S.U.A.

Lucr`rile s-au ]inut la Universitateade {tiin]e Aplicate din cadrul mareluicampus universitar, unde \nva]àproximativ 40.000 de studen]i.

La lucr`rile \n plen, care au avut casubiect �Provoc`rile secolului XXI�, s-auexprimat de multe ori aprecieri elogioase

MEDICI DE LA I.N.M.A.S.MEDICI DE LA I.N.M.A.S.MEDICI DE LA I.N.M.A.S.MEDICI DE LA I.N.M.A.S.MEDICI DE LA I.N.M.A.S.LA MANIFEST~RILA MANIFEST~RILA MANIFEST~RILA MANIFEST~RILA MANIFEST~RI

{TIIN}IFICE INTERNA}IONALE{TIIN}IFICE INTERNA}IONALE{TIIN}IFICE INTERNA}IONALE{TIIN}IFICE INTERNA}IONALE{TIIN}IFICE INTERNA}IONALEla adresa medicinei militare rom#ne[ti,reprezentat` de dou` lucr`ri. Una,intitulat` �Controlul extern de calitate \nlaboratorul clinic al Institutului Na]ionalde Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`�,autori: locotenent-colonel dr. \nmedicin` Simona Berbecar,colonel conf. univ. dr. MarianMacri, dr. Sorin Perlea [icolectivul laboratorului, iar cea de a doua,�Strategii terapeutice \n cancerele de s#navansate�, de colonel dr. med.Gheorghe Berbecar.....

{i la cele dou` manifest`riorganizate \n ]ar`, la Neptun [i la Ia[i,Institutul Na]ional de MedicinÀeronautic` [i Spa]ial` a avutreprezentan]i de elit` \n persoanalocotenent-colonelului dr. med. SimonaBerbecar [i a colaboratorilor sì.

La cel de-al 12-lea CongresBalcanic de Medicin` de Laborator,desf`[urat la Neptun, studiul �Modifi-c`rile biologice asociate cu CGT lapacien]ii cu probleme hepatice�,\ntreprins \n urma investig`rii \nLaboratorul Clinic al I.N.M.A.S a11.168 de pacien]i, a st#rnit interesulparticipan]ilor, ca [i lucrarea �Agen]ietiologici ai infec]iilor de tract urinar [isusceptibilitatea lor la antibiotice�,realizat` tot la I.N.M.A.S.

Dr. med. Simona Berbe-car a fost \nso]it` de biochi-mista Daniela Ap`fìan [ichimista Anca Grigorescu.

La reuniunea anual` de microbio-logie de la Ia[i, tema manifest`rii�Metode clasice [i rapide \n diag-nosticul microbiologic� a fost binesus]inut` [i de cele dou` luc`rirealizate la I.N.M.A.S. de doctoriiSimona Berbecar, Marian Macri,Simona Berar.

La Institutul Na]ional deMedicin` Aeronautic` [i Spa-]ial` �General dr. av. VictorAnastasiu� s-a desf`[urat oimportant` reuniune [tiin]ific`.Activitatea s-a constituit [i \ntr-un moment aniversar \n via]aSociet`]ii de Medicin` Aerona-utic`, \ntruc#t sesiunile anualede comunic`ri [tiin]ifice demedicin` [i psihologie aerona-utic` au ajuns la edi]ia a zecea.

|n ace[ti zece ani, medicinaaerospa]ial` � cum releva [iconduc`torul institu]iei orga-nizatoare, conf. univ. dr.Marian Macri � a fostrecunoscut` ca disciplin`medical` de c`tre MinisterulS`n`t`]ii.

Participan]ii la sesiune aufost saluta]i de generalul-locotenent (r) Iosif Rus, consi-lier al ministrului ap`r`riina]ionale, [i de generalul-locotenent prof. dr. {erbanMarinescu, [eful Direc]ieiMedicale, care, \n cuv#ntul lorau eviden]iat prestigioasapresta]ie a speciali[tilor Institu-tului \n lumea medical` intern`

PRESTIGIOAS~S E S I U N E{TIIN}IFIC~

[i interna]ional`, cu deosebire\n cercetarea de profil, aportullor la desf`[urarea \n condi]iide siguran]` a zborurilor per-sonalului aeronavigant rom#n.

|n programul sesiunii aufost prezentate rezultateletemelor de cercetare, a stu-diilor clinice realizate \n Ins-titut, precum [i rodul contri-bu]iei unor medici din alteinstitu]ii de profil din armat` [idin via]a civil`.

Cu acest prilej, au fostacordate [i premiile anuale�General dr. av. Victor Anas-tasiu� [i �Colonel dr. OdiseuApostol� realizatorilor a dou`lucr`ri de referin]` \n medicinàeronautic`.

Pentru anul viitor, Institu-tul [i-a propus s` organizeze,cu ocazia \mplinirii a 85 de anide existen]`, o sesiune de co-munic`ri cu participare inter-na]ional`.

Sporesc [i se diversific` preocup`rile pentru cre[terea standarduluide via]` al salaria]ilor civili din Statul Major al For]elor Aeriene, \ncontextul activit`]ilor desf`[urate de Federa]ia Sindicatelor Libere dinunit`]ile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Aceast` concluzie s-a desprinsdin recenta [edin]` a prezidiului Federa]iei, condus` de pre[edinteleacesteia, domnul Constantin Stoian, din Statul Major al For]elor Aeriene.

A fost relevat faptul c` s-a dep`[it mentalitatea p`guboas`manifestat` cu ani \n urm`, c#nd nu prea se luau \n considerarepropunerile salaria]ilor civili, sindicatele se implic` mai mult \n rezolvareaproblemelor� osta[ilor f`r` uniform`.

Responsabili din Direc]ia financiar` [i Direc]ia legisla]ie aleMinisterului Ap`r`rii Na]ionale au informat despre demersurile\ntreprinse pentru reconversia social`, \n condi]iile restructur`rilor cecontinu` s` aib` loc, dar [i la modalit`]ile \n care pot fi ajuta]i cei ceau ie[it din activitate \nainte de 2001, pentru a li se \ntocmidocumentele necesare recalcul`rii pensiilor.

S-au dat r`spunsuri precise, competente, prin care au fost infirmateunele zvonuri potrivit c`rora externalizarea prepar`rii [i servirii hranei\n unit`]ile militare ar duce la obligativitatea salaria]ilor de a folosicontravaloarea normei de hran` exclusiv la plata acestor servicii.

COLOCVIU

SINDICAL

7CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

AGEND~

|n perioada 1�26 noiembrie 2004, \ncadrul {colii Militare de Mai[tri [iSubofi]eri a For]elor Aeriene �TraianVuia� s-a desf`[urat un curs de cunoa[-tere a sistemului radar �Gap Filler�, la careau participat 19 mai[tri militari [i subofi]eridin diferite unit`]i apar]in`toarecategoriei noastre de for]e armate. Cursula constat \n [edin]e at#t teoretice, c#t [ipractice, ultimele desf`[ur#ndu-se chiarla sta]ia de acest tip pe care [coala o are ladispozi]ie.

{edin]ele de preg`tire au fost condusede locotenentul ing. BogdanMarinescu, instructor la catedra deradioloca]ie, asistat de inginerulamerican Theodore Houck, specialistal firmei furnizoare a radarului. To]icursan]ii au dovedit interes maxim pentrupreg`tire [i au trecut cu bine verific`rilefinale. Asemenea cursuri se vor desf`[uraperiodic \n [coal` [i ele vor contribuiefectiv la buna cunoa[tere [i exploatare\n lucru a sistemului radar �Gap Filler�.

CURS DE CUNOA{TEREA SISTEMULUI RADAR “GAP FILLER”

Cu o istorie de mai bine dejum`tate de veac, Baza Aerian`Fete[ti este [i va fi una din unit`]ilede elit` ale For]elor AerieneRom#ne. De-a lungul timpului, aicis-au format [i au activat unii din ceimai de seam` pilo]i ai avia]ieirom#ne[ti. Pasiunea pentru zbor,de[i sublim`, [i-a cerut [i aici, capeste tot \n lume, tributul de jertfeomene[ti. Crearea unui monument,care s` sublinieze toate acesteaspecte, venea de la sine, de[ipunerea lui \n practic` nu este unlucru prea u[or \n zilele noastre.Comandorul Victor Str#m-beanu, comandantul BazeiAeriene Fete[ti, dup ce a analizat\n detaliu ceea ce trebuie f`cut \n

L a F e t e [ t i , a f o s t i n a u g u r a t

ANSAMBLUL MONUMENTALDEDICAT AVIA}IEI ROMÂNE

acest sens, a ini]iat, la \nceputulanului 2004, procedurile specifice.Beneficiind de sprijinul autorit`]ilorlocale [i al unor firme private,proiectul a c`p`tat contur \n scurttimp. Lucr`rile au durat, practic, cinciluni. |n acest timp, tehnicienii dinbaza aerian` au preg`tit avionul, s-au construit soclul de marmur` [ielementele tematice din granit [idural, amplasarea pe pozi]ie a

avionului efectu#ndu-se \n ultimeledou s`pt`m#ni.

�Ansamblul monumental dinora[ul Fete[ti � ne-a precizatcomandorul Victor Str#mbeanu � areo dubl semnifica]ie. |n primul r#nd,s-a dorit o exprimare \n dural,marmur` [i granit a acestui vismagnific al fiin]ei umane, devenitrealitate: zborul! |n al doilea r#nd,el sugereaz` un moment de pioas`

rememorare [i evocare a cavaleriloraerului care au pl tit tributul suprem\n efortul de asigurare a suveranit ]iispa]iului aerian rom#nesc�.

La ceremonialul de dezvelirea ansamblului monumental, orga-nizat la 31 octombrie a.c., auparticipat generalul-locotenentGheorghe Catrina, [eful Sta-tului Major al For]elor Aeriene,reprezentan]i ai autorit`]ilor locale,cadre militare [i cet`]eni ai ora[uluiFete[ti.

Apreciind semnifica]ia cons-truirii unui astfel de ansamblumonumental, ing. Radu V`c`ru[,primarul ora[ului Fete[ti, a precizatc` �atunci c#nd avioanele din baz`zboar`, \ntregul ora[ fream`t`.Fete[tiul trìe[te [i respir` prinaceast` baz`. De dou` genera]ii,aproape fiecare locuitor al ora[uluiare o rud`, un prieten care a trecutpe aici. Fete[tiul avea nevoie deacest monument, pentru omagi-erea celor ce zboar`, \n prezent, [icinstirea memoriei celor ce au c`zutla datorie�.

G e n e r a l u l - l o c o t e n e n tGheorghe Catrina a apreciat, lar#ndul sù, c` �realizarea acestuiansamblu monumental poate ficonsiderat` activitatea ce a \ncu-nunat un an de realiz`ri deosebitepentru cadrele militare din BazaAerian` Fete[ti. Este un faptextraordinar c` printre nenum`-ratele misiuni na]ionale [i interna-]ionale \n care a fost implicatùnitatea, oamenii de aici au g`sittimp pentru a crea ceva de suflet�.

Ceremonialul s-a \ncheiat cusfin]irea ansamblului monumentalde c`tre un sobor de preo]i [ivizitarea lui de c`tre un numeros [ientuziast public, concomitent cudepunerile de coroane de flori.

C`pitan CRISTIAN PREDA

Motto:�A crea e a rena[te mereu, e a supravie]ui zileide ieri [i a p`[i pe ziua de m#ine�.

Dimitrie Anghel

ANSAMBLUL MONUMENTALDEDICAT AVIA}IEI ROMÂNE

8 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

AGEND~

Avioane Craiova a primit recent un contract de43 milioane dolari din partea Ministerului Ap`r`riiNa]ionale pentru fabricarea a trei noi avioaneIAR-99 {OIM [i modernizarea altor cinci aeronaveIAR-99, varianta clasic`. Este vorba despre avioane-[coal` [i de antrenament avansat, contractul de

NOI ANOI ANOI ANOI ANOI AVIOANEVIOANEVIOANEVIOANEVIOANEIAR-99 {OIMIAR-99 {OIMIAR-99 {OIMIAR-99 {OIMIAR-99 {OIM

modernizare fiind încheiat cuRomtehnica [i Elbit Systems, iar celde fabricare � cu Avioane Craiova[i Elbit Systems.

Contractul privind livrareacelor opt aparate se va desf`[urape o perioad` de trei ani [i jum`tate.Potrivit site-ului israelian de afaceri�Globes on line�, Elbit Systems vafurniza un pachet de avionicàvansat`, care va contribui laeconomisirea unor fonduri impor-tante în antrenamentul pilo]ilor.Firma israelian` va oferi [i unsistem avansat de preg`tire de lupt`

(ACTS), care va ajuta la preg`tirea pilo]ilor, precum[i la trecerea lor pe MiG-urile 21 LanceR [i alteavioane de lupt` din genera]ii noi, moderne.

Pre[edintele Elbit Systems, Joseph Ackerman,a declarat c` acest contract de colaborare înt`re[teleg`turile firmei cu industria de ap`rare dinRomânia, Ministerul Ap`r`rii [i For]ele AerieneRomâne. Avioanele modernizate IAR-99 {OIM audeja la activ 1.300 de ore de zbor [i au participat laexpozi]iile aviatice de la Farnborough [i Paris.

Pre[edintele Rom#niei,Ion Iliescu, a promulgat,zilele acestea, legea demodificare a Legii privindmodul de ac]iune împotrivaaeronavelor care utilizeaz`neautorizat spa]iul aerian al]`rii. Noul act normativprevede c` spa]iul aerian alRom#niei este integrat înspa]iul aerian al NATO,conform tratatelor la care]ara noastr` este parte.

Prevederea referitoarela integrarea spa]iului ae-rian al României în cel alNATO este necesar` înscopul asigur`rii ap`r`riicolective. |n acest scop,structuri specializate aleAlian]ei organizeaz` [i exe-cut` serviciul Poli]ie Aeri-an`.

R`spunderea pentrucontrolul utiliz`rii spa]iuluiaerian al ]`rii revine Minis-terului Ap`r`rii Na]ionale,care este abilitat s` iam`surile stabilite prin lege.În condi]iile ap`r`rii colec-tive a spa]iului aerian alNATO, conducerea ele-mentelor na]ionale aleserviciului de poli]ie aerian`poate fi delegat` de MApNstructurilor specializate aleAlian]ei, prin transfer deautoritate. Modificarealegislativ` mai stabile[te c`dreptul de a ordona sau dea aproba executarea foculuide avertisment de c`treaeronavele interceptoare,executarea focului de nimi-cire de c`tre aeronaveleinterceptoare [i de c`tremijloacele terestre de ap`-rare îl au persoanele cu dreptde decizie, stabilite deConsiliul Suprem de Ap`-rare a }`rii.

S-a legiferatmodulde ac]iune\mpotrivaaeronavelorcare utilizeaz`n e a u t o r i z a tspa]iul aerianal Rom#niei

CONTRACT ROMÂNO-AMERICANPENTRU MODERNIZAREA

AVIOANELOR C-130 HERCULES

Romaero Bucure[ti a\ncheiat cu compania ame-rican` Lockheed Martin uncontract-cadru cu o valoareminim` de 30 de milioane dedolari pentru modernizareaavioanelor HerculesC-130 din dotareaarmatei române.

Dan Ioan Po-pescu, ministrul eco-nomiei [i comer]ului,a declarat presei,dup` semnarea docu-mentelor, c Romaerova încasa, în urm`toriitrei ani, suma de 30de milioane dolari înurma moderniz`rii apatru aparate, valoarea contrac-tului urm#nd s` creasc` în cazulîn care cele dou` companii vorextinde colaborarea pentrumodernizarea altor avioane deacela[i tip.

�Negocierile acestuicontract au fost dificile, însàm încercat s` împ`r]im [ibeneficiile [i riscurile. Pre]ul lamanoper` pe or` este multsuperior altor activit`]i desf`-[urate de Romaero p#n` înprezent. Sper ca valoareacontractului s` creasc`. Flotaromâneasc` a avioanelorHercules va cuprinde, înurm`torii doi ani, alte patruavioane, pentru achizi]ionareac`rora se poart` negocieri� � aspus generalul Decebal Ilina,

secretar de stat în MinisterulEconomiei.

Ambasadorul SUA laBucure[ti, Jack Dyer Crouch, asubliniat importan]a strategicà acordului, preciz#nd c`�procesul de modernizare aavioanelor C-130 Hercules esteun pas foarte important pentrucompaniile române[ti, atît înregiunile din estul Europei, cît[i în vestul continentului, fiindun proces foarte importantpentru NATO�.

Contractul permite extin-derea colabor`rii dintre celedou` companii pentru moder-nizarea sau între]inerea unoraparate Hercules aflate înprezent la baze aeriene dinEuropa de Vest. Acordul va

facilita transformareaRomaero dintr-uncentru na]ional într-un centru regionalde mentenan]` aaparatelor Hercules.

Dup` semnareacontractului cu Rom-aero, Lockheed Mar-tin ar putea colabora[i cu alte companiiaeronautice din Ro-mânia. �Nu excludem

colaborarea cu alte companiidin industria aeronautic`româneasc`, îns` este preadevreme s` putem oferi exem-ple concrete�, a declarat MarcRose, director în LockheedMartin Aircraft & LogisticCenter.

Hercules este cel mai lon-geviv avion militar în activitate,fiind fabricat, din 1954, în statulamerican Georgia. Pîn` înprezent au fost produse peste2.250 de aparate Hercules, iaravionul este utilizat în 67 destate. Au fost lansate cinciversiuni militare, cu 70 devariante. Versiunea cu celemai importante v#nz`ri (1.205aparate) este C-130H.

CONTRACT ROMÂNO-AMERICANPENTRU MODERNIZAREA

AVIOANELOR C-130 HERCULES

9CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

AGEND~

|n data de 24 octombrie a.c. a avut loc, laWashington, concursul interna]ional cu participare militar[i civil , ARMY TEN-MILER. Organizat de Asocia]iaArmatei Statelor Unite (AUSA), cu ocazia congresuluianual ]inut de aceast` organiza]ie, la care sunt invita]iparticipan]i din armatele mai multor state, concursulconst` \ntr-o curs` de cros pe distan]a de 10 mile (16,9km).

Cursa din acest an a fost una aniversar`,afl#ndu-se la cea de-a 20-a edi]ie, dup` ce prima a fostorganizat \n anul 1985. Cu aceast ocazie s-a \nregistrato participare record de 20.000 de concuren]i, dintrecare nu mai pu]in de 16.000 au reu[it s` treac` linia desosire.

Rom#nia a aliniat la startul cursei o echip` format`din 6 concuren]i. Doi dintre ei, c`pitan-comandorul EmilHecico [i maistrul militar Iosif Saro[i, au reprezentatFor]ele Aeriene Rom#ne.

Echipa noastr` a ajuns la Washington \n searazilei de 22 octombrie, s-a cazat la hotelul Best WesternPentagon, iar \n data de 23 octombrie a participat lavalidarea concuren]ilor \nscri[i. O ne\n]elegere ivit` \nformularul de \nscriere privind ordinea de start, pentru a

|n State le Uni te a le |n State le Uni te a le |n State le Uni te a le |n State le Uni te a le |n State le Uni te a le Amer ic i iAmer ic i iAmer ic i iAmer ic i iAmer ic i i Militarii rom#ni au ob]inutlocul 2 la crosul interna]ional �ARMY TEN-MILER�

�Omul� For]elor Aeriene Rom#nela prestigioasa \ntrecere sportiv`,c`pitan-comandorul Emil Hecico,

�a venit� pe locul 56 \ntre cei20.000 de participan]i

c`rei rezolvare atle]ii rom#ni au pierdut timp pre]ios, alimitat serios perioada de refacere \n urma zborului deosebitde lung, la care s-a cumulat, inevitabil, [i efectul negatival diferen]ei de fus orar.

De[i organizarea cursei a fost, din toate punctele devedere, la \n l]ime, condi]iile meteo au fost cele ale uneizile de toamn` ploioas`. M`surile de securitate au fostdintre cele mai drastice. Concuren]ii nu au avut voie, deexemplu, nici m`car s` intre \n zona de concurs cu altechipament (necesar pentru efectuarea \nc lzirii), \n afaracelui pe care \l aveau pentru curs`. Startul s-a dat din fa]aPentagonului, iar pe \ntregul traseu concuren]ii au fost\nso]i]i de echipaje ale poli]iei [i de ambulan]e pentruacordarea de asisten]` medical .

Crosul s-a desf`[urat at#t pe echipe (aliniate la start\n num`r de 576), c#t [i la individual. Echipa ]`rii noastres-a clasat la final pe un onorant loc doi, dup` echipaStatelor Unite, podiumul fiind completat de echipa Italiei.La individual, c`pitan-comandorul Emil Hecico a sosit pelocul 56.

|n urma acestui rezultat, echipa Rom#niei a fostinvitat`, a doua zi dup` concurs, la congresul Asocia]ieiArmatei Statelor Unite, unde i-a fost \nm#nat` o cup`. �{i

dac`, \nainte de concurs, nimeni nu acorda mare aten]iesportivilor rom#ni, dup` concurs, foarte mul]i s-au ar`tatinteresa]i de Rom#nia, doreau s` afle c#t mai multedate despre armata ]`rii noastre�, ne-a relatat c`pitan-comandorul Hecico.

De altfel, generalul Gordon Sullivan, pre[edinteleAUSA, dar [i ata[atul militar al SUA \n Rom#nia,colonelul Richard G. McClellan, au felicitat personalechipa noastr`, ambii consider#nd c` prin efortul depus[i locul ocupat, sportivii au reu[it s` fie adev`ra]iambasadori ai Rom#niei [i s creeze, totodat , o imaginefoarte bun` armatei ]`rii noastre.

La final, nu ne r`m#ne dec#t s` remarc`m faptulc` echipa noastr` s-a clasat pe locul doi, \n urma uneiechipe a armatei americane, care dispune de programespeciale pentru preg`tirea sportivilor militari deperforman]`. Ace[tia au un singur rol: acela de apromova imaginea armatei \n diferite concursuri sportive.

|n cadrul preg`tirii de coman-dament ce se desf`[oar` periodicla Statul Major al For]elor Aeriene,s-a prezentat, recent, un exerci]iudemonstrativ privind interven]iaechipei E.O.D. (ExplosiveOrdnance Disposal � ControlulMecanismelor Explozive) pentruneutralizarea unui dispozitivexploziv improvizat. Activitatea aurm`rit, pe de o parte, informarea

EXERCI}IUDEMONSTRATIVPRIVINDCONTROLULMECANISMELOREXPLOZIVE

personalului asupra pericolului pecare-l reprezint` un astfel dedispozitiv pentru securitateaindividual` [i colectiv`, iar pe dealt` parte, prezentarea m`surilor desiguran]` ce trebuie luate \ntr-oastfel de situa]ie.

Exerci]iul a fost prezentat dec`tre o grup` E.O.D. din Regimen-tul 70 Geniu de Avia]ie, condus`de locotenentul Lucian Constanti-nescu, [i a constat \n inspectarea[i radiografierea unor colete�suspecte�, transportul acestora \nzona de siguran]`, protejareaobiectivelor din jur [i dezamor-sarea �obiectelor-bomb`�.

Exerci]iul a mai cuprinsprezentarea echipamentelorspecifice din dotarea grupelor deinterven]ie. Dintre acestea,

locotenentul Florin Dr`goi le-aexpus [i descris pe cele maimoderne: disruptorul �Proparms�calibru 20 mm, costumul E.O.D. 8cu accesorii, setul de instrumentepentru control la distan]`, mani-pulatorul robotic, detectorul demetale ATMID.

Cei doi ofi]eri sunt absolven]iai unui curs NATO, cu durata depatru luni, privind controlulmecanismelor explozive, fapt cedemonstreaz` c` For]ele AerieneRom#ne acord` aten]ia cuvenitàcestui domeniu.

Activitatea s-a \ncheiat cuprezentarea de c`tre maiorul IonBoboc, din cadrul birouluiE.O.D., a ghidului de interven]ie\n cazul unei amenin]`ri cubomb`. Iat` principalele lui

secven]e: " informarea coman-dantului [i a ofi]erului de serviciude c`tre persoana care a descoperitpachetul suspect; " desemnareade c`tre comandantul unit`]ii a uneiechipe de cercetare E.O.D.; "evaluarea situa]iei [i propunericoncrete de solu]ionare; "comandantul unit`]ii anun]` biroulE.O.D. al Statului Major al For]elorAeriene; " pe baza propunerilorechipei ini]iale de cercetare, la fa]alocului vor fi chemate echipeleE.O.D. din cadrul Regimentului 70Geniu de Avia]ie; " gestionareaincidentului de c`tre echipeleE.O.D. ale Regimentului 70 Geniude Avia]ie, care sunt coordonatede c`tre biroul Geniu E.O.D. dincadrul Statului Major al For]elorAeriene.

10 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

NATO � |N SCHIMBARE

ROLUL, COMPUNEREA{I MISIUNILE

COMANDAMENTULUI ALIATPENTRU TRANSFORMARE

Amiralul Edmund P. Giambastiani este primul comandant suprem alComandamentului Aliat pentru Transformare (ACT) al NATO [i comandant alComandamentului For]elor |ntrunite Americane, ambele cu cartierul general\n Norfolk, Virginia. |n calitate de comandant al unuia din cele dou`Comandamente Strategice ale NATO, amiralul Giambastiani conducetransformarea structurii militare a NATO, precum [i for]ele, capabilit`]ile [idoctrinele pentru \mbun`t`]irea eficacit`]ii militare a Alian]ei. |n calitate decomandant al Comandamentului For]elor |ntrunite Americane (US JFC),amiralul Giambastiani este responsabil pentru maximizarea capabilit`]ilormilitare prezente [i viitoare ale Statelor Unite, prin conducerea transform`riifor]elor \ntrunite, prin dezvoltarea [i experimentarea unui concept comun\mbun`t`]it, prin identificarea necesit`]ilor comune, promovareainteroperabilit`]ii, conducerea instruirii \ntrunite [i furnizarea de for]e [icapabilit`]i americane gata de lupt` � toate acestea \n sprijinul comandan]iloramericani combatan]i din toat` lumea. Un ofi]er cu numeroase decora]ii [i fostcomandant de submarin, amiralul Giambastiani a servit, \nainte de a ocupafunc]ia curent`, ca asistent [ef al Secretatului General al Ap`r`rii din SUA,Donald H. Rumsfeld.

ROLUL, COMPUNEREA{I MISIUNILE

COMANDAMENTULUI ALIATPENTRU TRANSFORMARE

Amiralul Edmund P. Giambastiani [i generalul-locotenentThorstein Skiaker, directorul Centrului pentru Ac]iuni de

Lupt` |ntrunite (Joint Warfare Centre � JWC).Aspect de la ceremonia de inaugurarea Centrului din Stavanger, Norvegia

� Una dintre cele mai mari schimb`riale structurii de comand` a NATO a fostcrearea Comandamentului Aliat pentruTransformare, \n locul ComandamentuluiAliat pentru Atlantic. Care estesemnifica]ia acestei schimb`ri [i cumeste structurat noul Comandament?

� Schimbarea Structurii de Comand` a NATOeste cea mai important` din ultimii 50 de ani [i s-adovedit a fi catalizatorul transform`rilor istorice ceau urmat Summit-ului de la Praga, din noiembrie2002. Acest eveniment a avut ca rezultat un acordce prevede o serie de schimb`ri remarcabile pentruAlian]`, transform#nd organiza]ia, vechede 50 de ani, \n scopul de a putea\nfrunta provoc`rile secolului XXI. |nacest sens, liderii NATO au decis creareaa dou` noi Comandamente Strategice:unul concentrat asupra opera]iunilormilitare curente ale NATO � Comanda-mentul Aliat pentru Opera]ii � [i unulconcentrat asupra viitorului militar alNATO [i a modalit`]ii de a ajunge acolo� Comandamentul Aliat pentru Trans-formare.

Comandamentul A l ia t pentruTransformare trebuie s` fie factorulcare s` determine schimbarea \ninteriorul Alian]ei [i s` ac]ioneze cafor]` concentrat` [i motivat` pentru aaduce r iguroz i ta te in te lectual`procesului de schimbare. Urm`rim, deasemenea, stimularea transform`rii \ncadrul for]elor na]ionale ale statelorcare fac parte din NATO. Pentru c`

avem dou` importante categorii de destinatari �Comandamentul Aliat pentru Opera]ii [i na]iunilemembre ale Alian]ei. |n calitate de comandamentfunc]ional, urm`rim problemele de dezvoltare petermen lung din punct de vedere militar. Totodat`,dorim s` formul`m clar contextul viitor pentrufor]ele Alian]ei, astfel \nc#t na]iunile parteneres` f ie mai bine informate pentru a furnizacapabilit`]ile militare de care Alian]a va aveanevoie. Eforturile noastre de transformare la nivelNATO asigur` un cadru propice pentru eforturilena] ionale, ast fe l \nc#t s` f im capabi l i s`desf`[ur`m coerent for]ele \ntrunite \ntr-un spa]iude lupt` integrat, apt s` fac` fa]` noilor provoc`ri

de secur i ta te. Acest cadru reune[te, deasemenea, agen]iile [i Centrele de Excelen]`na]ionale [i adaug` coeren]` programelor lor,permi]#ndu-ne s` sprijinim eforturile lor. Asigur`mtotodat` aportul de cercetare [i tehnologie pentrua face fa]` crizelor de capabilit`]i pe termen lung.Experiment`m, test`m [i dezvolt`m noi concepte[i capabilit`]i. Urm`rim dezvoltarea doctrinelorpentru a beneficia de avantajele noilor tehnologii[i capabilit`]i cu scopul de a lupta mai bine cafor]` \ntrunit`. Influen]`m planurile de \nv`]`-m#nt ale [colilor NATO, pentru a reflecta ultimelenout`] i \n materie de doctr ine [i tact ici , [iconducem realist instruirea care s` oglindeascùltimele lec]ii \nv`]ate din opera]iile alia]ilor [icoali]iilor � o str#ns` armonie \ntre doctrin`,educa]ie [i instruire. |n t imp ce multe s-au\nt#mplat \ntr-o perioad` de timp foarte scurt`,munca de transformare a NATO continu`, noiconcentr#ndu-ne asupra eficien]ei procesului detransformare.

� Ce rol vor juca centrele regionaledin Europa ale Comandamentului Aliatpentru Transformare?

� Noi avem Cartierul General \nNorforlk, Virginia, dar colabor`m\ndeaproape cu ComandamentulFor]elor |ntrunite Americane, comple-t#nd deosebit de importanta punte deleg`tur` transatlantic` dintre Americade Nord [i Europa. Avem, de ase-menea, mai multe elemente cheiesituate \n toat` Europa, precumCentrul pentru Ac]iuni de Lupt`|ntrunite din Stavanger, Norvegia,\nfiin]at \n octombrie 2003, [i carefunc]ioneaz` ca agent de implemen-tare al Comandamentului Aliat pentruTransformare. Aici sunt preg`ti]icomandan]ii For]ei de R`spuns aNATO (NRF) [i staff-ul altor cartieregenerale NATO \n cele mai noi tehnicide ducere a ac]iunilor de lupt` [i deopera]ii, integr#nd concepte noi,rezultate din eforturile experimentale

11CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


Scopul NATO este pacea, nu r`zboiul

Capacitatea de transport \n timp util a trupelor \nteatrele de opera]ii reprezint` una din

caracteristicile de baz` ale Alian]ei

[i lec]i i le \nv`]ate din opera]i i le \n curs dedesf`[urare. Pe aceste baze, Centrul pentru Ac]iunide Lupt` |ntrunite poate r`spunde \ntregii game deopera]iuni militare cu repetarea misiunilor adecvate[i preg`tirea comandan]ilor opera]ionali [i a staff-ului lor \n ducerea ac]iunilor de lupt` \nainte chiar caopera]iile s` \nceap`.

Nou \nfiin]atul Centru de Instruire a For]elor|ntrunite (JFCT), cu sediul \n Bydgoszcz, Polonia,va avea un rol distinct \n concentrarea asuprainstruirii la nivel tactic \ntrunit [i combinat. Acestava conduce, \n special, instruirea tactic` \ntrunit`pentru a atinge interoperabilitatea \n interfe]eletactice cheie � domeniu esen]ial pentru optimizare,identificat \n toate activit`]ile de lec]ii \nv`]ateat#t din Comandamentul NATO, c#t [i al StatelorUnite.

Centrul |ntrunit pentru Analiza Lec]iilor |nv`]ate(JALLC), cu sediul \n Monsanto, Portugalia, esteagen]ia central` a NATO pentru conducereaanalizelor opera]iunilor militare reale, exerci]iilor [iexperimentelor, pentru stabilirea [i men]inerea uneibaze de date de lec]ii \nv`]ate administratìnteract iv. Membri i JALLC au fost disloca]i\mpreun` cu For]a Interna]ional` de Asisten]` deSecuritate a NATO \n Afganistan, particip#nd, deasemenea, la opera]iunile for]elor NATO \n Kosovo.Prin crearea \n timp real a acestui proces dinamicde lec]ii \nv`]ate vom ob]ine rezultate importante\n efortul nostru de a \mbun`t`]i rapid calitateainstruirii opera]ionale, identific#nd capabilit`]ile

materiale \n situa]ii de criz` ce necesit` solu]iirapide [i novatoare.

Centrul de Cercet`ri Subacvatice (NURC), culoca]ia \n La Spezia, Italia, conduce cercet`rile [iintegreaz` eforturile na]ionale pentru a sprijiniopera]iunile subacvatice ale NATO [i necesit`]iletransforma]ionale. NURC este activ angajat \nfurnizarea produselor transforma]ionale pentrucontram`suri \mpotriva minelor navale, evaluarearapid` a mediului \nconjur`tor, oceanografie militar`[i lupt` antisubmarin.

Pe l#ng` aceasta, Comandamentul Aliat pentruTransformare interac]ioneaz` \ndeaproape cu multeagen]ii NATO [i Centre de Excelen]` na]ionale [imultina]ionale pentru dezvoltarea conceptelor [icapabilit`]ilor, dezvoltarea doctrinelor, conducereaexperimentelor [i sprijinirea cercet`rilor [i achizi]iilorde noi capabilit`]i pentru a asigura interoperabilitate,

standardizare [i trans-formare calitativ supe-rioare. ComandamentulAliat pentru Transfor-mare, \mpreun` cu diver-se institu]ii de \nv`]`-m#nt NATO [i Coman-damentul Aliat pentruOpera]i i coordoneaz`planificarea, dezvoltarea,evaluarea [i aprobarea decursuri noi [i \mbun`t`]itepentru NATO. Colabor#ndcu partenerii no[tri educa-]ionali [i influen]#nd con]i-nutul cursurilor, Coman-damentul Aliat pentruTransformare evit` dublarea \n instruire [i asigur`cea mai eficient` form` de preg`tire pentru liderii,speciali[tii [i staff-ul cartierelor generale ale Alian-]ei, permi]#ndu-le s` ac]ioneze eficient \ntr-un mediude lucru \ntrunit.

� Care sunt priorit`]ile dumnea-voastr` actuale?

� Prioritatea noastr` num`rul unu este \mbun`-t`]irea capabilit`]ii militare a Alian]ei. Viz`m, \naintede toate, adoptarea transform`rii viziunii strategicea NATO, determinarea necesit`]ilor, identificareaconceptelor, dezvoltarea [i experimentarea de solu]ii

[i transformarea ideilor dovediteviabile \n capabil i t`]i alec#mpului de lupt`. |n al doilear#nd, nu trebuie s` pierdem dinvedere prezentul \n timp ceprivim spre viitor, preg`tindfor]ele actuale s` \nfrunteprovoc`rile pe care le \nt#lnesc\n opera]iunile NATO \n curs dedesf`[urare. |n al treilea r#nd,For]a de R`spuns a NATO(NRF) va fi motorul majorit`]iitransform`rilor pe care NATOle va realiza \n anii viitori.Comandamentul Aliat pentruTransformare va conlucra cuComandamentul Aliat pentruOpera]ii [i NRF pentru a seasigura c` vor primi suportul

necesar privind implementarea capabilit`]ilor ce lerevin. |n al patrulea r#nd, pentru a putea realiza\ntregul poten]ial transforma]ional alComandamentului Aliat pentru Transformare, NATOtrebuie s`-l sprijine continuu cu toate resursele, at#tumane, c#t [i financiare. |n final, ComandamentulAliat pentru Transformare este dispus s` colaborezecu toate na]iunile care doresc s` fie parteneri aiAlian]ei, \n scopul dezvolt`rii capabilit`]ilor lor militareindividuale.

� Transformarea militar` este unconcept complex. Ce \n]elege]i prin el?

� Cea mai mare provocare a transform`rii estecea cultural`, [i aceasta are loc \n mintea oamenilor.Din punct de vedere intelectual, transformareanecesit` adoptarea unei atitudini de permanent`

descoperire [i experimentare � cu scopul de a generacapabilit`]i folositoare pe front [i de a ac]iona rapidpe baza lec]iilor \nv`]ate. Din punct de vederecultural, \nseamn` r`spl`tirea asum`rii riscurilor,identificarea proceselor [i oamenilor capabili sìmplementeze schimbarea [i s` lucreze pentruinsuflarea culturii p#n` la nivelul cel mai de jos.Mul]i dintre alia]i sunt implica]i \n acest proces demul]i ani. Statele Unite, de exemplu, au \nceput,ceea ce eu consider a fi transformarea lor modern`,cu acceptarea corpului de voluntari \n 1973 [iepisodul Goldwater�Nichols Defense Act din 1986.Transformarea a fost accelerat` \n ultimul deceniuprin dezvoltarea organic` a ComandamentuluiFor]elor |ntrunite Americane � acum complet dedicatrolului sù func]ional, acela de agent deimplementare a schimb`rilor din For]ele Armate aleSUA.

La \nceperea muncii noastre, este important s`realiz`m c` transformarea nu are nici \nceput, nicisf#r[it. Este un proces continuu, dirijat [i receptiv laschimb`rile accelerate din mediul global desecuritate. |n func]ionarea acestui proces,Comandamentul Aliat pentru Transformare a stabilitdestul de rapid un plan coerent. Acesta \ncepe cuevaluarea militar` a naturii viitoarelor opera]ii aleAlian]ei, pe care le-am captat \n ceea ce numimviziunea strategic`. Aceast` viziune strategic` esteun document de baz` care caut` s` alinieze toateactivit`]ile noastre de transformare. Ac]ion#nd\mpreun` cu Comandamentul Aliat pentru Opera]ii,na]iunile gazd` [i majoritatea partenerilor, cre`mconceptele de interoperabilitate a for]elor, politicile,doctrinele [i procedurile de determinare a viitoruluimediu de opera]ii. Aceast` viziune strategic` atot-cuprinz`toare va conduce procesul de transformarea \ntregii organiza]ii [i va influen]a direct planurilede ap`rare ale Alian]ei.

Determinarea capabilit`]ilor necesare \ndepliniriiviziunii strategice prin procesul de planificare aap`r`rii este foarte important`. Pe m`sur` cecapabil i t`]i le sunt identif icate, dezvoltareaconceptului [i procesul de experimentare vor exploramodalit`]ile de dob#ndire a lor. Aceast` abordareasigur` un forum deschis de idei, dintre care unelese vor dovedi demne de a fi studiate \n continuareprin experimente [i prototipuri \n exerci]ii existente[i instruiri, ca [i prin evenimente special conceputepentru acest scop.

O parte esen]ial` a procesului transforma]ionaleste reprezentat` de educa]ie [i instruire,

12 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


ACTNorfolk, USA

Strategic Concepts,Policy & Requirements

Identification

Joint ConceptDevelopment

Future CapabilitiesResearch and Technology

Education

ACT StaffElementBelgium

Joint WarfareCentre

Stavanger, NO

UnderseaResearchSpezia IT

NATODefence College

Rome, IT

Joint Analysisand

Lessons leamedCentre

Monsanto PO

Joint Force TrainingCentre Bydgoscz PL

NATO Communication& Information Systems

School Latina IT

NATO SchoolOberammergau GE

NATOAgencies/

Bodies

USJFCOM

Multi/NationalCentres

of Excellence

asigur#ndu-ne c` lupt`torul este educat [i instruitprin noile concepte [i procese. Punctul central aleforturi lor noastre de instruire \l reprezint`comandantul For]ei |ntrunite [i staff-ul sù.Antren#ndu-i [i fiind gata pentru opera]iuni militarereale � precum misiunea NATO din Afganistan �,nu numai c` \mbun`t`]im valoarea Comanda-mentului Aliat pentru Opera]ii \n momentul de fa]`,dar constituim [i mecanismul de baz` pentruimplementarea g#ndirii transforma]ionale liderilormilitari ai Alian]ei. Aceasta va asigura at#t succesulAlian]ei \n opera]iunile \n desf`[urare, c#t [i�s`direa� semin]elor pentru viitoarele succese \ntransformarea capabilit`]ilor noastre. Piesa final`\n acest puzzle transforma]ional este evaluareaopera]iunilor \n curs de desf`[urare. Dup` cumam men]ionat anterior, Centrul |ntrunit pentru Lec]ii|nv`]ate al Comandamentului Al iat pentruTransformare este implicat \n opera]iile \n curs dedesf`[urare cu scopul de a se asigura c` va existaun feedback constant pentru definirea pe maideparte a viziuni i , planif ic`r i i ap`r`ri i [ icapabilit`]ilor viitoare \n a[a fel \nc#t s` atingemacordul [i integrarea depline \n toat` Alian]a. Cutoate c` am descris procesul de transformare cao serie de pa[i, ei sunt de fapt interconecta]i [ilucreaz` \n paralel, \n timp real; pe m`sur` ce noivom evalua necesit`]ile noastre, vom modificaviziunea dup` cum este nevoie, vom dezvolta noiconcepte [i le vom testa prin prototipuri [i exerci]ii,vom ajunge \n situa]ia de a furniza capabilit`]i [imai bune \n vi i tor. Dup` cum am spus,transformarea nu are \nceput sau sf#r[it.

� Cum vor colabora \n practic`Comandamentul Opera]ional pentruTransformare [i Comandamentul Aliatpentru Opera]ii?

� Generalul James L. Jones, ComandantSuprem A l i a t a l NATO [ i Comandan t a lComandamentului S.U.A. din Europa, [i cu minesuntem vechi prieteni [i tovar`[i de munc`.{tim am#ndoi unde vrem s` ajungem [i cums` ajungem acolo. Vorbim adesea [i staff-urilenoastre se \nt#lnesc sistematic pentru a discutao gam` larg` de probleme aflate \n lucru laambe le Comandamente S t ra teg ice . |n t reComandamentele noastre exist` rela]ii zilnicede lucru foarte puternice. Rolurile diferite aleComandamentului Aliat pentru Transformare [iale Comandamentului Aliat pentru Opera]ii suntbine \n]elese de cele dou` echipe. Coman-damentu l A l ia t pent ru Transformare es teresponsabil pentru promovarea [i suprave-gherea continuit`]i i transform`rii for]elor [icapabilit`]ilor Alian]ei. Comandamentul Aliatpentru Opera] i i este responsabi l de toateopera]iunile Alian]ei. Consider ComandamentulAliat pentru Opera]ii ca unul din cei doi principaliparteneri ai no[tri [i ne vom da toat` silin]apentru a asigura generalului Jones [i echipeisale mijloacele [i instruirea de care au nevoiepentru a derula opera]iunile NATO. Considerna]iunile \nsele ca un alt partener al nostru [ile vom asista \n activit`]i le lor transforma-]ionale la cererea lor [i \n modul cel mai folositorpentru ele.

� |n ce fel contribuie ComandamentulAliat pentru Transformare la creareaFor]ei de R`puns a NATO?

� NRF este at#t rezultatul, c#t [i procesul \nsu[ide transformare. M` refer la faptul c` NRF asigurò for]` antrenat` [i echipat` \ntrunit, ce se poatedisloca rapid, care este expedi]ionar`, autosus-tenabil` [i poate \ndeplini \ntregul spectru al misiunilormilitare, de la cel mai mic nivel p#n` la opera]iimilitare majore. De asemenea, NRF va contribui laimplementarea conceptelor noi [i \n curs de apari]iepe parcursul procesului de transformare.

Comandamentul Aliat pentru Transformare afost \ns`rcinat cu educarea liderilor [i dezvoltareaprogramelor de instruire pentru comandan]ii NRF [istaff-ul lor [i am pus la punct un program dinamic [icuprinz`tor la Centrul pentru Ac]iuni de Lupt`

|ntrunite. Acesta va asigura instruirea necesar`certific`rii comandan]ilor [i staff-ului lor pentru a-[iasuma conducerea unei For]e de R`spuns a NATO.Totodat`, colabor`m \ndeaproape cu Comanda-mentul Aliat pentru Opera]ii \n domeniul dezvolt`riicriteriilor de instruire [i certificare pentru NRF. Acestecriterii vor fi \nnoite frecvent pentru a reflecta nivelulde cuno[tin]e \n cre[tere [i vor fi uneltele de baz`pentru transformarea for]elor na]ionale, care vor fiinstruite dup` aceste standarde. |n final, conceptulnostru, eforturile pentru dezvoltare [i experimentarese vor concentra asupra modalit`]ilor de optimizarea capabilit`]ilor NRF. |n acel moment vom fi capabilis` test`m noile concepte, noile tehnologii [i s` leevalu`m din punct de vedere calitativ [i cantitativ\ntr-un fel cum nu s-a mai f`cut p#n` acum \n NATO.

� Date fiind diferen]ele dintrecheltuielile militare ale Statelor Unite [icele ale alia]ilor din NATO, este posibilàcoperirea decalajului \ntre capabilit`]i?{i dac` da, cum va cùta Comanda-mentul Aliat pentru Transformare s`realizeze acest fapt?

� Exist` o recunoa[tere clar` \n interiorulNATO c` acest deficit nu trebuie s` creasc`, badin contr`, el trebuie anulat. Am v`zut \n eforturilecoali]iei \n Afganistan [i Irak puterea cople[itoarea opera]iunilor militare \ntrunite [i combinate. Unadin lec]iile cele mai importante desprinse deStatele Unite din aceste campanii este necesitateade a avea alia]i capabili, al`turi de care putemconduce toat` gama de opera]iuni militare, de laopera]iuni de lupt` majore la opera]iuni ce asigur`tranzi]ia, stabilitatea [i reconstruc]ia. A fostnecesar un efort concentrat al Departamentuluipentru Ap`rare al S.U.A. pentru a realiza nivelulde interoperabi l i tate din Opera] iunea IraqiFreedom.

S-au realizat multe \n domeniul decalajuluicheltuielilor militare dintre Europa [i Statele Unite.Prefer s` m` concentrez mai degrab` pe ce

cheltuie Alian]a fondurile c#[tigate cu greu, dec#tasupra dimensiunii cheltuielilor lor. De aceea,eforturile de planificare a ap`r`rii, conduse deechipa de planificatori de la Mons, Belgia, vizeaz`tocmai acoperirea golurilor. Suntem angaja]i \nanalize foarte detaliate ale nevoilor NATO [i amident i f icat pentru na] iun i a t#t golur i le decapabi l i t` ] i care t rebuie acoper i te , c#t [ icapabilit`]ile na]iunilor care sunt \n surplus fa]`de cer in]e le NATO. Un program precis dereinvest i re pr iv ind ap`rarea, concentrat \nprincipal asupra capabilit`]ilor precum comanda[i controlul, spri j inul de lupt` [i deservireaunit`]ilor de lupt`, va parcurge un drum lung \nacoperirea decalajului dintre Statele Unite [ialia]ilor din NATO.

Pe l#ng` acestea, succesul militar la care amasistat \n Afganistan [i Irak a fost, par]ial, rezultatulunui concept consacrat dezvolt`rii [i al unui programexperimental al Comandamentului For]elor |ntruniteAmericane. Am constatat aceasta prin introducereade idei noi [i trecerea lor rapid` din stadiul de conceptla nivel de experiment, apoi prototip [i, c#nd [i-audovedit capabilitatea practic`, acest proces a dus

13CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


For]a de R`spuns a NATO este gata de ac]iune,\n orice moment, din aer...

...de pe ap`...

...sau de pe uscat

Text preluat dinNATO REVIEW

Sursa:http://www.nato.int/docu/review/2004/issue 2/english/interview.html

la succesul pe c#mpul de lupt`. Liderii civili [i militariai NATO au \n]eles pe deplin aceasta [i sprijin`crearea unui program de experimentare \n curs deformare la Comandamentul Aliat pentru Transformare[i care va ajuta NATO s` acopere golul de �capitalintelectual�. Prin NRF, vom cùta solu]ii care s` fie

coerente pentru NATO. Cu timpul, promov#ndinvestirea prudent` \n domeniul ap`r`rii [i experi-mentarea temeinic`, vom acoperi decalajele ceexist` \ntre na]iunile membre [i, \n cele din urm`,vom permite armatelor Alian]ei s` conlucreze efectiv\n spa]iul de lupt` modern.

� Dumneavoastr` conduce]i at#tComandamentul Aliat pentru Transfor-mare, c#t [i Comandamentul For]elor|ntrunite Americane. Cum interac]io-neaz` \n practic` aceste dou` Comanda-mente?

� Sunt norocos s` fac parte din dou`mari Comandamente care se confrunt`cu amenin]`rile [i complexit`]ile secoluluiXXI. Sunt, de asemenea, norocos s` amdou` echipe alc`tuite din cei mai bunioameni \n acest domeniu, care se trezesc\n fiecare zi \ntreb#ndu-se cum pot\mbun`t`]i respectiva organiza]ie.Comandamentul Aliat pentru Transformarea fost \nfiin]at [i organizat pe baza lec]iilor\nv`]ate \n ultimul deceniu de c`treComandamentul For]elor |ntruniteAmericane. Transferul uria[ de capitalintelectual a fost doar primul pas \nconstruirea unei leg`turi transatlantice deidei care s` fie baza succesuluiComandamentului Aliat pentru Trans-formare.

Rela]ia dintre Comandamentul Aliat pentruTransformare [i Comandamentul For]elor |ntruniteAmericane reprezint` o leg`tur` puternic`, av#ndca rezultat \n]elegerea comun` [i sincronizareatransform`rilor Alian]ei. O rela]ie de parteneriat pedeplin func]ional` [i transparent` este piatra detemelie a angajamentului vital cu Statele Unite, cuna]iunile Aliate sau Partenere ale transform`rii NATOpentru dezvoltarea interoperabilit`]ii multina]ionale\n viitor. O unitate institu]ionalizat` de eforturi egale

\ntre cele dou` comandamente \n curs de dezvoltare[i evolu]ie este scopul comun, de sinergia eforturilorbeneficiind ambele comandamente, profit#nd fiecarede puterea unic` a celuilalt, sus]inut` de numeroaseleg`turi directe, de cooperare pe multiple planuri.

� Cum ar putea NATO s`-[i \mbun`t`]easc` planifi-carea ap`r`rii [i proceselede generare a for]ei pentrua se asigura c` Alian]adispune de capabilit`]ilepotrivite atunci c#nd arenevoie?

� Dup` cum am men]ionatanterior, Comandamentul Al iatpentru Transfor-mare este \n mo-mentu l de fa ]`r ` s p u n z ` t o rpentru procesulde planif icare aap`r`rii al Alian-]e i . Provocareanoast r` pr iv ind

planificarea este s` asigur`mmai degrab` premise bazate pecapabilit`]i dec#t tradi]ionalulse t de neces i t` ] i bazat peamenin]`ri. Mai mult dec#t at#t,trebuie s` urm`rim integrareaproceselor de planificare a for]eipe termen lung cu procesele degenerare a for]ei pe termenscurt. |n ambele cazuri, proiec-tan]ii planurilor de ap`rare aiComandamentului Aliat pentru

Transformare au f`cut progrese remarcabile \nultimii doi ani.

|n primul r#nd, �Revista Necesit`]ilor de Ap`rare2003� � produsul esen]ial al planificatorilor no[tri deap`rare � a parcurs un drum lung de la abordareabazat` pe amenin]`ri c`tre abordarea bazat` pecapabilit`]i. A stabilit capabilit`]ile cheie ale Alian]eide care are nevoie for]a expedi] ionar`,autosustenabil`, pe care dorim s-o construim pentruviitor [i a trasat capabilit`]ile na]ionale pentrucerin]ele Alian]ei, identific#nd \n acela[i timp

lipsurile. S-a dovedit a fi o etap` eficient` \nplanficarea ap`r`rii cu multe nout`]i utile \n domeniulfor]elor combatante, identific#nd principalele lipsuri\n folosirea capabilit`]ilor.

|n al doilea r#nd, noi lucr`m \mpreun` cuNATO�s International Staff, NATO�s Interna]ionalMilitary Staff [i cu celelalte na]iuni la extinderea�Revistei necesit`]ilor de ap`rare�, pentru includereaaltor discipline NATO de planificare dincolo deeforturile de modificare a for]ei cu care suntemresponsabili fa]` de Comandamentul Aliat pentruTransformare. Incluz#nd planificarea comenzii [icontrolului, logisticii [i armamentelor, vom ajuta laeliminarea dubl`rilor [i vom permite liderilor Alian]eis` evalueze mai bine riscurile fa]` de nivelulprestabilit pentru for]ele noastre. Acest fapt vapermite Alian]ei [i na]iunilor s` cheltuiasc` mai bine

resursele pentru ap`rare [i s` \n]eleag` cum s`diminueze riscurile.

|n \ncheiere, vreau s` v` spun c` lucr`m, \nmomentul de fa]`, la g`sirea unui mecanism cares` realizeze leg`tura \ntre planificarea for]ei [igenerarea acesteia pentru a face ambele proceserelevante, previzibile [i utile at#t pentru comandan]iiAlian]ei, c#t [i pentru planificatorii resurselorna]ionale. Este o misiune provocatoare, dar cred c`facem progrese importante. Cred c` planificareaap`r`rii [i producerea for]ei sunt sarcina noastr`principal` [i aloc mult timp [i o mare cantitate deefort lucr#nd \mpreun` cu generalul Jones [i mini[triiap`r`rii din Alian]` pe marginea acestor probleme.Prin ac]iuni eficiente \n aceste dou` arii, putemasigura cu succes capabilit`]ile necesare la timpulpotrivit infanteri[tilor, marinarilor, aviatorilor [ipu[ca[ilor marini ai NATO. {i aceasta este m`surafundamental` pentru succesul unei Alian]e care estedin ce \n ce mai preg`tit` s` fac` fa]` noilorprovoc`ri de securitate din \ntreaga lume.

14 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

NICIODATÃTOAMNANU FUMAIFRUMOASÃBacùl � urbea cenu[ie a lui Bacovia � este ast`zi unora[ frumos, curat, pe alocuri chiar modern. �Urmele�lui Bacovia s-au p`strat, pe ici�pe colo sunt puseinspirat \n eviden]`, b`cùanii fiind m#ndri de ilustrullor \nainta[.Celebra statuie a poetului, ridicat` \ncentru, l#ng` hotelul Decebal, este simbolul uneitriste]i ancestrale, al sentimentului inutilit`]ii, alneputin]ei de a evada dintr-o lume plat` [i ostil`.Oamenii o privesc, mai dau din cap, mai scot [i c#te oonomatopee, apoi \[i v`d de ale lor � bune sau maipu]in bune.Centru industrial, comercial [i, nu \n ultimul r#nd,cultural, Bacùl este [i o localitate de interes militar.Aici, \n zona dealurilor dintre Carpa]i [i Siret, s-a creat,printre altele, o adev`rat` tradi]ie aviatic`.Baza aerian` de la Bacù, spre deosebire de toatecelelalte din ]ar`, se afl` \n ora[, la c#]iva metri de[oseaua na]ional`. De aici o serie de avantaje, dar [i oserie de griji \n plus, o serie de m`suri necesare pentruprotejarea localit`]ii [i oamenilor ei. Baza aerian`militar`, \mpreun` cu AEROSTAR � societatecomercial` care anul trecut a aniversat 50 de ani de

NICIODATÃTOAMNANU FUMAIFRUMOASÃ

existen]` \n construc]iile aeronautice rom#ne[ti � [iaeroportul civil din localitate alc`tuiesc unul dintrecele mai de substan]` repere ale avia]iei rom#ne.Oarecum tradi]ional, \n unitatea militar` de avia]ie dela Bacù s-au desf`[urat activit`]i de instruire alupt`torilor aerieni, de trecere de la un tip la altul deaeronav`, de preg`tire a cadrelor de comand`. Oricedenumire a purtat, unitatea de la Bacù a fost unaimportant` pentru categoria noastr` de for]e armate.Aici au lucrat tot timpul unii dintre cei mai buniinstructori de zbor, lectori de prestigiu, comandan]ipricepu]i, buni profesioni[ti. Bacùl a fost mereu ozon` de elit` a avia]iei militare din Rom#nia.|n urma moderniz`rii structurilor armatei, la Bacùfunc]ioneaz` o baz` aerian`. Pe acela[i aerodrom \[i vadesf`[ura activitatea [i o escadril` de MiG-21 LanceRcare va asigura trecerea pilo]ilor pe avioanelesupersonice, precum [i o grupare [coal` (cu L-29,L-39, IAR-99 [i IAR-99 {OIM). Ultimele dou` entit`]iapar]in {colii de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene [i vorfunc]iona aici p#n` c#nd se vor finaliza lucr`rile demodernizare a aerodromului de la Boboc.

LA BAZA AERIAN~ BAC~U

Zile frumoase,precum sufletele

oamenilorlocului�

Ajung pe aerodrom la mijlocul zilei,c#nd se zboar` din plin. De[i estetoamn` t#rzie, vremea frumoas` lepermite aviatorilor s`-[i \ndeplineasc`toate obiectivele propuse pentru acestan. De regul`, aici, la Bacù, toamna,iarna, prim`vara, zilele bune pentruzbor sunt relativ rare. Dar, de dataaceasta, este altfel. Este bine pentruoamenii zborului. Oameni cu sufletmare [i frumos.

Un v#nt calm dezmiard \ntindereaaerodromului. Soarele d`ruie[te [i elce mai poate pentru aceast` vreme,sporind vizibilitatea [i aliment#nd unsentiment de confort pentru cei afla]ila treab`. La punctul de conducere a

zborului, la zebr`, cum \i spun aviatorii,aflu c`, totu[i, de diminea]` nu s-azburat. �Nu erau condi]ii \n poligon� �mi se spune. {i \n]eleg c` situa]iameteorologic` \n zona poligonului,undeva la c#teva sute de kilometri, nua fost tocmai favorabil . Dar acum totuleste \n regul`. Se desf`[oar` zbor cutrageri reale de lupt`. Lupt`torii aerieniatac` ]inte terestre cu bombe [i cuproiectile reactive nedirijate. Sefolosesc avioane MiG-21 LanceRsimpl` [i dubl` comand`.

Conduc`torul de zbor estec`pitan-comandorul ValentinT`nas` ..... Func]ia aceasta, deconduc`tor de zbor, este una foartecomplex`, epuizant`, cu r`spunderienorme. Se poate spune c atunci c#ndeste activitate, c#nd se decoleaz` [ise aterizeaz`, c#nd sunt avioane \nzbor, cel mai stresat om de pe aerodromeste conduc`torul de zbor. De aceea,aviatorii care conduc zborul sunt pilo]i

cu mult` experien]`,instructori de zbor \n-cerca]i, oameni cu unbun echilibru psihic.C`pitan-comandorulT`nas` este un ase-menea profesionist. |nstatul de organizare aunit`]ii el \ndepline[teatribu]iunile de ins-tructor-[ef pentrusecuritatea zborului.Nu de mult, pre] de treiluni, a fost deta[at laC#mpia Turzii pentru acontribui la preg`tirealupt`torilor aerieni deacolo. |mi spune càst`zi totul a mersfoarte bine: �Cred c` vom face toatemisiunile planificate, de[i am \nceputmai t#rziu activitatea�. Urm`re[te atentfiecare decolare, fiecare aterizare. Nuintervine dec#t atunci c#nd este

neap`rat nevoie. Dialogul cu cei afla]i\n zbor are loc doar \n limba englez`,indiferent de momentul execut`riimisiunii. C`pitan-comandorul T`nas`,dincolo de cele 1.100 ore de zbor, are

C`pitan-comandorul Valentin T`nas` �un profesionist al securit`]ii zborului

15CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


toate datele profesionale [i omene[tinecesare unui conduc tor de zbor. De[itrebuie s` �prelucreze� minut de minutsute de informa]ii, de[i trebuie s` iafoarte des decizii importante, el r`m#nemereu la fel de calm, la fel de calculat,nu ridic` tonul, nu vorbe[te mai multdec#t trebuie. Poate doar ritmul \n careaprinde ]ig`rile s` tr`deze consumull untric, �arderile� nervoase de dincolode ochii sì limpezi, lini[ti]i, dar at#t deconcentra]i.

�Decol`rile [i ateriz`rile sesucced \ntr-un ritm sus]inut. Iat`, sedesprinde de pist` un avion de dubl`comand` pilotat de c`pitan-comandorul Laurian Anas-tasof, o mai veche cuno[tin]` anoastr`, [i c`pitan-comandorulEugen Botezatu. Se duc spre]inte cu c#teva sute de kilograme deexplozibil. |n c#teva minute �inamicul�va fi spulberat, iar avionul se va\ntoarce mai u[or, dar la fel de sprinten[i cu un echipaj din nou victorios. Estepentru a [asea oar` \n 2004 c#ndaviatorii de la Bacù execut` tragerireale cu armamentul de la bordulMiG-ului 21 LanceR�

Un evenimentintrat \n obi[nuit

O bun bucat de vreme, tragerilecu armamentul de bord al aeronavelormilitare erau considerate evenimentetotale. |ntr-un fel, perspectiva uneiasemenea activit`]i paraliza mersulnormal al lucrurilor, o anume crispare\[i punea amprenta asupra celorimplica]i, iar o secretomanie ilogic`\ndep`rta for]at cea mai mare parte apersonalului unit`]ii. Lucrurile s-au

schimbat fundamental dup` 1990 [i,mai cu seam`, dup` intrarea ]`riinoastre \n NATO. Iat`, aici, la Bacù,se execut trageri reale pentru a [aseaoar` de la \nceputul lui 2004. Sarciniimportante pentru pilo]i, dar cel pu]inla fel de importante [i pentru personalultehnic. Bombele [i proiectilele reactivenedirijate se aduc din depozite \nambalajele lor originale. La start, serecep]ioneaz`, se preg`tesc pentrumisiune [i se instaleaz \n dispozitivelede pe grinzile de armament aleavioanelor. Cele c#teva opera]iunidesemnate lapidar \n fraza de mai sussunt foarte simple doar la prima vedere.Orice eroare, c#t de mic`, \n lucrul cuastfel de muni]ie poate complicasitua]ia, poate produce incidentenedorite sau accidente cu urm`ridramatice [i, chiar, tragice.

|i v`d la lucru pe tehnicieni, pearmurieri, pe mecanicii de la avioane [irealizez c` s-au obi[nuit cu eveni-mentele de acest gen, c` le-au deprinsparticularit`]ile [i c` st`p#nesc situa]iacare, p#n la urm , nu-i una f r riscuri.|mi imaginez c`, peste pu]in timp,activit`]i de acest gen se vor desf`[uramai des (se preconizeaz` s` aib` loctrageri cu muni]ie real` \n fiecare lun`)[i c oamenii vor deveni [i mai siguri deei, [i mai pricepu]i [i c` nu le va maisc`pa nici cel mai mic am`nunt.

Profesionalism,siguran]`, for]`

Activitatea de \narmare aaeronavelor, febrilitatea [i siguran]a cucare lucreaz` oamenii, imagineaavioanelor purt#nd puternice [i eficientearme, plec`rile fulgerate ale MiG-urilor

Armurierii \n ac]iune � se preg`tesc blocurile cuproiectile reactive nedirijate [i se face un ultim control la

sistemul de prindere a bombei

C`pitan-comandorul Laurian Anastasof � un comandantde escadril` optimist

\narmate \mi dau un sentimentdeosebit, unul pe care nu l-am mai\ncercat de mult timp. Ceea ce sepetrece \n jurul meu degaj` for]`,eman` sim]`minte de siguran]`, de\ncredere. Este ceva nou aici, peaerodrom. Se petrec alt fel de lucruridec#t cele pe care le [tiam. Peaerodromurile noastre militare\ntrebuin]area mijloacelor reale de lupta intrat \n obi[nuit. Tragerile cu muni]iereal nu mai sunt excep]iile paralizante.Oamenii controleaz` fenomenul ca peorice alt` activitate, sigur, cu un plusde grij`, de concentrare, de aten]ie.

Dar se \nt#mpl` ceva [i cuoamenii de pe aerodrom. Sunt maitineri. {i \n r#ndul pilo]ilor, [i altehnicienilor, tinerii au ponderea ceamai mare. Unii [i-au f`cut ucenicia,unii [i-o fac acum, [i sunt gata s`-[idep`[easc` mae[trii. Este ceea cese a[teapt` de la ei, iar v`z#ndu-i lalucru, devii sigur c` \ntocmai a[a seva \nt#mpla. Este, \ntr-adev`r, cevanou pe aerodrom. {i \n ritm, [i \ncomplexitatea misiunilor, [i \n privirileoamenilor, \n atitudinea lor. Realizezc`, dup` ce am intrat \n NATO ca]ar`, iar armata, for]ele aeriene � cainstitu]ii, intr`m \n NATO, lucr`m ca

\n NATO [i ca indivizi, ca elementelupt`toare. Activitatea de zi cu zi amilitarilor no[tri se desf`[oar` tot maimult ca a acelora afla]i \n NATO demult` vreme.

Prietenilor mei, care vor spune c`sunt exagerat de optimist, le r`spundde pe acum: activitatea de peaerodromul din Bacù mi-a dat aceastsenza]ie de for]`, de siguran]` [iprofesionalism. Senza]ie pe care ammai trìt-o, cu c#]iva ani \n urm`,\ntr-o alt` gam`, bine\n]eles, peaerodromul unei baze aeriene dinFran]a. {i nu cred c` este o fanteziejurnalistic`.

�Locotenen]ii meisunt cei mai

frumo[i [i maide[tep]i din

avia]ia militar`!�

Expresia de mai sus apar]inec`pitan-comandorului Laurian Anas-tasof, comandantul escadrilei care areca misiune s` realizeze trecereatinerilor pilo]i pe avionul supersonic.

16 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


Meteorologul de top �c`pitanul Florin Mois`

Comandorul Ion Oancea � fotografiat dup` ultimul sùzbor cu MiG-ul 21

|ntors din zbor, locotenent-comandorul Mihai Cara

le \mp`rt`[e[te celor de la sol cese \nt#mpl` \n cer

Anastasof, un pilot priceput, un omcare \[i trìe[te meseria, �carem`n#nc` avia]ie pe p#ine�, ca s`parafrazez o expresie din fotbal, a primitaceast` onorant` [i dificil` sarcin`.

Dup` unul dintre zboruri, am statc#teva minute de vorb`. S-a a[ezataici, la Bacù, dup` ce a zburat laFete[ti [i C#mpia Turzii. {tie ceimportant este ceea ce urmeaz` s`fac` [i este ambi]ionat de m`re]ia [icomplexitatea operei. Are \n jurul luioameni serio[i, experimenta]i, pu[i petreab`, ceea ce \i d` o anumecertitudine. Dar ceea ce \l face s` fie

de-a dreptul optimist este calitateacelor �mici�, a tinerilor pilo]i cu care valucra. �Locotenen]ii mei sunt cei maifrumo[i [i mai de[tep]i din avia]iamilitar`!� � \mi m`rturise[te la unmoment dat. Probabil c` nu estepedagogic s` redai o asemeneaapreciere din partea unui om pus sèduce, s` formeze, s` instruiasc`, darmi-am zis c` [tie Anastasof ce face [iam reprodus-o ca atare. {i suntconvins c` am procedat bine:locotenen]ii vor pricepe c o asemeneap`rere a [efului lor trebuie s`-i\ndatoreze.

|nt#mplarea face ca \n ziuadocument`rii s` soseasc` la Bacù[i [eful lui Anastasof, generalul deflotil` aerian` Liviu Burhal` �comandantul {colii de Aplica]ie aFor]elor Aeriene. Venise s` se\ncredin]eze c` totul este preg`titpentru primirea deta[amentului de la[coal` care va ac]iona aici p#n` seva finaliza modernizarea aerodro-mului de la Boboc. A doua zi,generalul Burhal` avea s`-mi spun`c` totul este \n regul`, c` oameniilocului au f`cut ceea ce trebuie pentrua-[i sprijini camarazii deta[a]i [i estesigur c` activitatea se va desf`[ura\n parametrii normali.

|ntre timp, deta[amentul [coal`,comandat de comandorul Stel`

Dragomir, a ajuns la Bacù. Cu avioane[i cu personal. Deja s-a zburat cuavioanele-[coal` IAR-99, IAR-99{OIM, L-29 [i L-39. {i comandorulDragomir mi-a confirmat felul primitoral gazdelor de la Bacù: �Camaraziino[tri, au f`cut tot ce au putut pentruca lucrurile s` intre \n normal de la\nceput. Avem condi]ii bune pentru ane desf`[ura activitatea [i asta va maiatenua din dificult`]ile faptului c` nevom afla, pentru o bun` bucat` detimp, departe de cas`�.

A doua zi �tot zbor�

A doua zi se zboar` din nou. La felca \n ziua anterioar`, se vor executatrageri reale \n poligon. La preg`tireaactivit`]ii particip` to]i cei implica]i \nbuna ei desf`[urare.

Ofi]erul meteorolog face o bunìmpresie. |ntr-un timp foarte scurtprezint` o mul]ime de informa]ii argu-ment#ndu-le cu schemele de rigoare.Aflu c` este c`pitan, c` \l cheam`Florin Mois` [i c` prognozelesale sunt unele de \ncredere.Sincer s` fiu m-a impresionatdiscursul sù foarte clar, foartesigur. At#t de sigur \nc#taveam impresia c` vorbe[tedespre ceea ce s-a \nt#mplat[i nu despre ceea ce avea s`se \nt#mple \ntr-un domeniuat#t de improbabil.

Fiecare [ef de comparti-ment prezint` ce [i cu ce vaface. Se pun \ntreb`ri, sesolicit` preciz`ri. |n ceea ce \iprive[te pe pilo]i, ace[tia trec\n revist` tot ceea ce au de\ntreprins, de la contactele cucare urmeaz` s` lucreze p#n`la manevrele de descoperire a]intei [i a atacului asupra ei.Dup` ce au devenit clare [ilucrurile mari, dar [i fiecaream`nunt \n parte, se iahot`r#rea: se va zbura. Vorzbura [i elicopteri[tii din baz`cu IAR-330 Puma.

De data aceasta, condu-c`tor de zbor este locotenent-comandorul Mihai Cara. Un omcu o inim` mare, generoas`. Un ofi]eratent la detalii, cu capacitatea de arecep]iona corect torentul de informa]ii[i de a lua repede deciziile cele maipotrivite. Dup` ce aterizeaz` din zborulnumit sond` meteo, adic` cercetaremeteorologic` a zonei aerodromului, a

zonei poligonului [i a zonelor vecine,locotenent-comandorul Cara le spunepilo]ilor ce se \nt#mpl` pe sus, gradulde acoperire, \n`l]imea plafoanelor,cum se deplaseaz` norii, pe unde-icea]`, pe unde nu-i, cum este vremeala poligon [.a.m.d. Prin urmare, mai

\nt#i se vor executa misiuni deinstruc]ie, de antrenament �la minim�,iar pe m`sur` ce timpul va devenifavorabil se va trece la planificarea debaz`, aceea cu trageri reale.

|n punctul de conducere a zboruluitoat` lumea-i concentrat` asupra

opera]iunilor pentru declan[areaactivit`]ii. Avioanele preg`tite \ndelung[i controlate minu]ios pleac` vertiginos\n \nalt. Convorbirile radio, desigur \nenglez`, sunt scurte, clare, concise.De[i fac un lucru foarte important, foartecomplicat, un lucru nu lipsit de riscuri,de primejdii, oamenii sunt bucuro[i �se zboar`! {i asta este foarteimportant. Menirea lor se \mpline[te\n zbor, \n misiunile pilo]ilor.

Cu ochii,cu toat` fiin]a �

la dragosteacea mare

Cum comandantul bazei,comandorul Virgil Ristea, este undevala studii, atribu]iile sale sunt preluatede comandorul Ion Oancea. Coman-dorul Oancea este una din persoaneledeosebite din For]ele Aeriene Rom#ne.Este ceea ce se poate numi unmeseria[ sut` la sut`. At#t ca pilot,c#t [i ca instructor de zbor [icomandant. 27 de ani a zburat peMiG-ul 21. De vreo doi ani, din cauzav#rstei, a fost nevoit s` renun]e laviteze supersonice [i la \n`l]imistratosferice [i s` se \ntrebuin]eze \nlimita caracteristicilor IAR-ului 330Puma. Dup` ce a condus activit`]ilepremerg`toare \nceperii zborului, are[i el de executat misiuni cu elicopterul.Pilot cu peste 1.700 ore de zbor,Oancea este [i ast`zi, la man[a uneiaeronave mai pu]in n`r`va[e, la fel deatent, la fel de concentrat.

Ieri am stat de vorb` \n c#tevar#nduri. A[a cum aeronavele, fie

17CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


C`pitan Sorin Stan C`pitanPetric` Havresciuc

C`pitan Leonard Baraboi

LocotenentFlorin Butcovan

Locotenent Iulian Marcoci Locotenent Relu Ioana

MiG-21 LanceR, fie IAR-330 Puma,nu mai au pentru el nici o tain`, tot a[ase \nt#mpl` [i \n lucrul cu oamenii.Apropiat, niciodat` precipitat, arer`spuns, are solu]ie la toate.

C#t prive[te sufletul sù de pilot,de aviator, a r`mas, \n bun` parte,printre comenzile MiG-ului 21. De[iiube[te [i elicopterul � \l g`se[teputernic, multivalent, util. �|n luptamodern`, \mi spune, elicopterele, cuposibilit`]ile lor, sunt absolut necesare.De aceea, eu consider c` elicopteri[tiifac o treab` important` [i cred c` \nviitor ponderea misiunilor unor astfelde aeronave va cre[te, se va diver-sifica�.

Indiferent ce face [i ce spunecomandorul Oancea, nu trebuie s`-lurm`re[ti toat` ziua pentru a observac` dragostea sa cea mare a r`masMiG-ul 21.

Cine ne sunt�lupt`torii aerieni

|ntre dou` misiuni am timp s`discut cu c#]iva pilo]i. Ca de obicei,buna dispozi]ie nu lipse[te de la zbor.Glume, trimiteri voit rùt`cioase, mici\n]ep`turi pleac` [i vin din toatedirec]iile. Bine\n]eles, subiectele celemai abordate sunt totu[i preciz`rile

privind zborul, situa]ia de pe traiect [idin poligon.

A[a cum spuneam, pilo]ii tineri seafl` \n num`r important la Bacù. Dardincolo de num`rul lor, [i mai importanteste faptul c` ace[ti tineri, unii parc`nep`r`si]i de adolescen]`, sunt binepreg`ti]i pe un avion de lupt`. Sigur c`pentru ei [i pentru [efii lor nu-i lucru demirare. De satisfac]ie � poate.

�Suntem preocupa]i s`-i aducemla un nivel de preg`tire c#t se poate debun � \mi spunea comandorul Oancea.Ei sunt oameni serio[i, le place ceeace fac, sunt interesa]i [i, prin urmare,rezultatele vin firesc�.

|i privesc pe ace[ti oameni tineri.C#t de obi[nui]i, c#t de normali sunt!

Nu-]i vine s` crezi c` ei fac meseriaaceasta complicat`. Meseria aceastacare se desf`[oar` \n game ample, \ndimensiuni pe care unii nici nu [i le pot\nchipui. Meseria aceasta care te poateduce \n c#teva clipe de la firesc lacumplit, de la frumos, de la inefabil ladramatic, la tragic.

Cel mai bine \l [tiu pe locotenentulButcovan. I-am luat un interviu dup`ce ac]ionase ca un mare [i priceputpilot c#nd \n motorul avionului abiadesprins de pist` intrase o pas`re. C#tde bine a [tiut ce s` fac` [i c#t de binea f`cut ceea ce [tia, ceea ce eranecesar de f`cut \n frac]iunile de timpcare le-a avut la dispozi]ie! |nc` nus-a \nsurat, dar are ma[in` nou`.

Modest, cu z#mbetul lui cuceritor,Florin este mereu o prezen] agreabil ,lini[titoare. La fel ca [i colegii lui,locotenen]ii Marcoci [i Ioana, la fel ca[i camarazii lui mai mari, c`pitaniiBaraboi, Havresciuc [i Stan.

C`pitanul Stan �a prins� unprogram de perfec]ionare \n Fran]a.Acolo, a zburat pe vreo trei avioane [ia f`cut 285 ore de zbor. Din martieanul acesta, de c#nd s-a \ntors, a maizburat 70 de ore pe MiG-21 LanceR.La 30 de ani, \nsurat, dar \nc` f`r`copii, bine [colit [i instruit, c`pitanulSorin C`t`lin Stan este un ofi]er cubune perspective \n avia]ia noastr`militar`, perspective pe care le vaatinge negre[it.

Zborul continu`. Eroii mei pleac`[i se \ntorc purt#nd mereu cu ei aerulacela de normalitate, de firesc. Pe pist[i \n apropierea acesteia se deruleaz`ritmic, ne\ntrerupt un scenariu alert.Avioanele decoleaz`, c#te unul sau \nforma]ie, se pierd repede \n \nalt, dup`care vin �acas`�, �pun ro]ile� [i \[idomolesc vijelioasa deplasare. Cei maiaten]i la aceste� faze sunt pilo]ii.Decol`rile, dar mai ales ateriz`rile�tr`deaz`� m#na celui de la man[`.

Vremea devine din nou prietenoas .Soarele, mai palid dec#t alt`dat`, urc`pe un binecunoscut traiect [i alungùltimii �bulg`ri� de cea]` ag`]a]i depicioarele dealurilor din apropiere saude pe fa]a Siretului. La Bacù se zboar .Se execut` trageri aer-sol cu muni]iereal`, rezultatele fiind, [i de dataaceasta, dintre cele mai bune. De[iintens`, tumultuoas`, activitatea sepierde, se tope[te \n imensitateaspa]iului luat \n st`p#nire de o toamn`t#rzie, dar� \n]eleg`toare.

Cum zicea poetul? �Niciodat`toamna nu fu mai frumoas`�� LaBacù, \n dou zile de zbor, reporterul atr it \n interiorul acestui vers nemuritor.

DUMITRU AMARIEI

18 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

ALMA MATER

�NE SIM}IM, DEJA,�NE SIM}IM, DEJA,�NE SIM}IM, DEJA,�NE SIM}IM, DEJA,�NE SIM}IM, DEJA,CA LA NOI ACAS~!�CA LA NOI ACAS~!�CA LA NOI ACAS~!�CA LA NOI ACAS~!�CA LA NOI ACAS~!�

Tu[ind a oboseal`, dar [i a u[urare, dup` oalerg`tur` zbuciumat` de 15 kilometri, b`tr#nulmicrobuz �TV� se opre[te la poarta {colii deAplica]ie a For]elor Aeriene �Aurel Vlaicu�.Gazde bune [i atente, locotenent-comandorii{tefan }igù [i Dan Hageanu, ofi]eri derela]ii publice, se ofer` s` ne fie ghizi [i sprijin\n documentare. Le mul]umim [i-i urm`m cu�receptoarele� larg deschise. Este o diminea]`superb` de \nceput de noiembrie [i soareleconfer` caz`rmii o aur` s`rb`toreasc` [i calm`.Parcurgem aleile \mpodobite cu florimulticolore de toamn` [i not`m prima impresiede vizitatori: cur`]enie, ordine, toat` lumea �\n programul ordonat. E semn bun.

Ajungem imediat \n biroul spa]ios [i

La {coala Militar` de Mai[tri [i Subofi]eri a For]elor Aeriene �Traian Vuia�

O NOU~ �DECOLARE�

SPRE PERFORMAN}~

am ascultat opiniile, le-am admirattinere]ea [i entuziasmul, am statde vorb` cu minuna]ii lor dasc`li[i comandan]i [i scriem acester#nduri sub impulsul angaj`rii lorspre noi orizonturi, mai largi, mai\nalte.

Dup` 84 de ani de existen]`ne\ntrerupt` [i prestigioas` \nurbea de pe malul T#rnavei Mari,Media[, {coala Militar` de Mai[tri[i Subofi]eri a For]elor Aeriene�Traian Vuia� a fost dislocat` \ngarnizoana Boboc�Buzù, undefunc]ioneaz`, \ntr-o nou` con-cep]ie [i \ntr-o nou` structur`,\mpreun` cu {coala de Aplica]iea For]elor Aeriene �Aurel Vlaicu�,entitate ce-i asigur` o parte dinlogistic`, utilit`]ile [i serviciileadministrativ-financiare necesare.Este un nou \nceput, semn altransform`rilor din sistemulmilitar rom#nesc, rezultat alprocesului de restructurare [ieficientizare a \nv`]`m#ntuluimilitar, dar este [i o nou`�decolare� spre adev`rata per-forman]`, spre atingerea inintegrum a standardelor [iexigen]elor Alian]ei Nord-Atlan-tice.

Le-am vizitat \n noua lorloca]ie pe viitoarele cadre tehniceale For]elor Aeriene Rom#ne, le-

�Sunt maistru militar, subofi]er formatpentru deservirea tehnicii de lupt din dotare,preg tirea [i perfec]ionarea tinerilor militari.

Sunt \ntotdeauna con[tient cèxploatarea [i \ntre]inerea la cele mai \naltestandarde ale tehnicii de lupt` reprezint`principala mea responsabilitate, iar defunc]ionarea ei corect` depinde via]acamarazilor [i subordona]ilor mei.

Sunt convins c` educa]ia fiec`ruisubordonat este [i atribu]ia mea, iar prinexemplul personal \i voi conduce spre cele mai

\nalte standarde posibile.M voi str`dui s fiu calm, \n]eleg tor [i

ferm. Voi lùda meritele [i voi \ncurajaambi]ia. Voi \ncerca s formez echipe de luptsudate, care s m reprezinte.

Nu voi uita niciodat c sunt responsabil\n fa]a comandan]ilor [i a [efilor mei pentrubuna func]ionare a tehnicii, pentru moralul,disciplina [i eficien]a subordona]ilor mei, iarperforman]a lor va fi imaginea mea.

Voi face \ntotdeauna cinste [colii [idasc`lilor care m-au preg`tit pentru areprezenta cu onoare corpul mai[trilor militari[i subofi]erilor!�.

LEG~M@NTDE CARIER~

Comandorul Marian Milea,comandantul [colii

func]ional al comandan-tului [colii, comandorulMarian Milea, recentpromovat \n func]ia deloc]iitor al comandantului{colii de Aplica]ie a For]elorAeriene. Ne ofer` c#te ocafea fierbinte [i intrìmediat \n subiect. �Nu atrecut prea mult timp dec#nd am descins \n nouanoastr` cazarm`, dar nesim]im, deja, ca acas`!Avem tot ce ne trebuie, amfost primi]i ca adev`ra]icamarazi, ni s-au oferitspa]ii corespunz`toare pentru cazare,instruc]ie [i \nv`]`m#nt. Nu ne-a fost u[ors` ne mut`m aici, am depus un travaliuimpresionant, dar a meritat. Ne afl`m la unnou \nceput de drum, [i ni-l dorim c#t mai

lin, c#t mai plin de \mpliniri [i succese. Acumsuntem membri <<plini>> ai NATO [itrebuie s` ne preg`tim ca la NATO, s`g#ndim ca la NATO, s` ac]ion`m, \n toate\mprejur`rile, ca la NATO!�

Curs practic \n hangarul-[coal`

O NOU~ �DECOLARE�

SPRE PERFORMAN}~

19CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

ALMA MATER

Intr` \n discu]ie [i colonelul Ilie Andrei,[eful sec]iei \nv`]`m#nt [i loc]iitor alcomandantului: �Ne-am adus aici, \n noualoca]ie, \ntreaga baz` tehnico-material` de laMedia[: peste o sut` de vagoane [i cam totat#tea camioane \n care am transportatlogistica specific` � laboratoarele, bibliotecile,materialul demonstrativ, machetelefunc]ionale, documentele de arhiv`. O dat`cu elevii, 84 de bìe]i [i fete, a venit la Boboc[i marea majoritate a cadrelor [colii, inclusivdoi profesori civili. Ne-a fost greu cu cazarea\n Buzù, dar ne-am descurcat� Func]ion`mpe dou` clase (mixte) de avia]ie (avion-motor)[i dou` clase (mixte) de radioloca]ie. Celepatru catedre � avia]ie, radioloca]ie, tehnico-[tiin]ific [i instruire militar` de baz` � sunt\ncadrate \n propor]ie de 80 la sut` cu cadredidactice cu \nalt` calificare. {coala noastràre nivel post-liceal [i preg`te[te mai[trimilitari [i subofi]eri at#t pe filier` direct` (cuo durat` de doi ani), c#t [i pe filier` indirect`(un an sau doi ani). Absolven]ii [colii primescgrad militar (maistru militar clasa a V-a,respectiv sergent), precum [i certificat decompeten]` profesional` (echivalare pentruvia]a civil`, pentru absolven]ii pe filier`direct`). Avem dasc`li excelen]i, precumprofesorul Ion Grigore (inginerelectronist), profesoara Camelia Opri[or(englez`), c`pitan-comandorul ing.

Valentin Enache (avia]ie), c`pitan-comandorul ing. Laurean Herepean(tehnico-[tiin]ific), locotenent-colonelulLeodor Jula (radioloca]ie), maiorul ing.Simion Petric (artilerie [i rachete sol-aer).Elevii \nva]` foarte bine, cei mai mul]i dintreei av#nd medii de peste 8,50�.

{eful de stat major al [colii, locotenent-colonelul Mircea-Victor Bucur, ]ine s` neasigure, la r#ndul sù, c` elevii sunt �foartedisciplina]i, silitori [i cu capul pe umeri, \nva]`f`r` s` fie \mpin[i de la spate�, iar comandan]ii[i cadrele didactice �sunt excelen]i pedagogi,devota]i institu]iei, dornici de autoperfec]io-nare [i autodep`[ire�.

Ne convingem de toate aceste aprecieri,asist#nd la cursurile teoretice [i practice

desf`[urate pe parcursul a dou`zile de [coal`.

LOGISTIC~LOGISTIC~LOGISTIC~LOGISTIC~LOGISTIC~{ I{ I{ I{ I{ I

INSTRUIRE �INSTRUIRE �INSTRUIRE �INSTRUIRE �INSTRUIRE �L ALALALALA

STANDARDESTANDARDESTANDARDESTANDARDESTANDARDENATONATONATONATONATO

Mai \nt#i, intr`m \n labo-ratorul de informatic`, dotat cu14 posturi de lucru (calcula-toare deosebit de perfor-mante), un server [i multe alte utilit`]i de\nv`]`m#nt. La �catedr`� � maistrul militarPetric` Ivan, ajutat de Elena Grigore,analist-programator. Este o [edin]` obi[nuit`,\n care elevii deprind lucrul practic cucalculatorul \n diferite programe. Este unuldintre cele mai \ndr`gite cursuri la careparticip` to]i elevii [colii. �Nu avemprobleme cu elevii no[tri � ni se destìnuiemaistrul militar Ivan. Le place tehnica, suntcurio[i, prind repede, sunt interesa]i s`\nve]e c#t mai temeinic lucrul pe calculator.Cei mai buni dintre ei vor avea acces, cu

timpul, la INTERNET-ul[colii, un motiv \n pluspentru a-[i \nsu[i c#t maibine tainele compu-terului�.

C` este a[a ne-odemonstreaz` [i cei 14cursan]i, apleca]i cu con-centrare asupra tasta-turilor. N-au timp depierdut, a[a c` nu-ideranj`m. Le not`m doarnumele celor mai buni:elev caporal OctavianHila, elev` caporalLumini]a Michai, elevcaporal Bogdan Chi[.

|n laboratorul deelectrotehnic`, ma[inielectrice [i m`sur`torielectronice \l \nt#lnim pec`pitan-comandorul

ing. Laurean Herepean, [eful catedreitehnico-[tiin]ifice. Face parte din promo]ia1981 [i este cel mai vechi cadru didactic din[coal`. {i-a adus \n Buzù [i familia � so]ia [icopilul. A \nchiriat un apartament cu dou`camere, pentru care pl`te[te 120 de euro pelun`. O parte din aceast` sum` este suportat`,potrivit legii, de armat`. Se afl` la a treiamutare [i schimbare de garnizoan`, \ns` nuse simte marcat de desele �trambal`ri cu c`]el[i purcel�. �Important e s` fii util [i s` aimotive de bucurie pentru tot ce faci � nespune cu modestie. Am reu[it s` instalez,\ntocmai ca la Media[, laboratorul \n care neafl`m. Privi]i, nu lipse[te nimic, totul efunc]ional, la locul sù. Fiecare elev are masalui de lucru, instala]ia sau aparatul lui,

schemele ajut`toare, documenta]ia teoretic`.Eu numai \i \ndrum [i-i ajut s` pun` \naplicare cele \nv`]ate \n clas`. Ne instruimmodern, dup` standardele [i exigen]eleNATO. Avem baz` tehnico-material` pem`sur`, metode de predare [i instruirevalidate de practic`, logistic` performant`.|ns` [i� materialul uman este de calitate!Am cuvinte de laud` pentru to]i bìe]ii [i toatefetele � sunt cumin]i, interesa]i s` acumulezec#t mai mult, c#t mai profund. Mi-e mai maredragul s` le fiu profesor, educator, instructor,la nevoie frate mai mare sau p`rinte�� Iar�copiii� \[i v`d \n lini[te de treab`, doar c#nd[i c#nd arunc#ndu-ne c#te-o privire pentru ase asigura c` ne impresioneaz` c#t de\ndem#natici sunt.

|nso]itorii no[tri ne conduc, d#ndu-neexplica]ii docte, spre locul unde este amplasatsistemul radar Gap Filler, instalat de cur#nd\n incinta [colii. Fotoreporterul revisteinoastre nu mai pridide[te cu pozele lui, \ntimp ce locotenentul ing. BogdanMarinescu, instructor la catedra deradioloca]ie, ne prezint` subansamblurilemodernei �uzine� achizi]ionate din S.U.A.,destinat` a face �tandem� cu multifunc]ionalulFPS-117. T#n`rul ofi]er a f`cut specializarea\n Statele Unite [i cunoa[te la perfec]ie nouaaparatur`, �sut` la sut` NATO�. De altfel, pedurata a 25 de zile, locotenentul ing.Marinescu a condus cursul de \nv`]are aradarului Gap Filler de c`tre 19 mai[tri [isubofi]eri, asistat de un reprezentant al firmeiproduc`toare, inginerul americanTheodore Houck. |mpreun`, au f`cut unlucru excelent, cursan]ii au fost pe deplinmul]umi]i [i au plecat \n unit`]i �tob` decarte�.

Pe drumul spre laboratorul de radio-tehnic` [i radioloca]ie, ofi]erul ne vorbe[tede pasiunile lui � electronica, muzica, pictura�, de greut`]ile de burlac. Este din Hune-doara, a venit la Boboc din Media[, locuie[tecu chirie \n Buzù (100 de euro pe lun`!) [ieste \ndr`gostit de� arma [i specialitateac`rora li s-a dedicat imediat dup` absolvirealiceului militar. Se \n]elege bine cu eleviilui, se respect` reciproc, se impulsioneaz`reciproc. |i place s` �predea�, dar mai mult \iplace s` \nve]e, s` experimenteze�

Mergem mai departe, de data aceasta

Aspect din laboratorul de informatic`

Obiect de studiu: bordul elicopterului

20 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

ALMA MATER

spre hangarul special amenajat pentru viitoriitehnici de avioane [i elicoptere. Ne oprim \nlaboratorul radio-electronic` de bord pentruMiG-21 LanceR, al c`rui [ef este maistrulmilitar Alexandru Bodnar. |n jurul sù,20 de elevi [i eleve \l ascult` cu aten]ie,repet` dup` el principalele opera]iunitehnice. Machetele sunt sugestive, pe de-a-\ntregul func]ionale, schemele [i materialuldemonstrativ r`spund \ntru totul scopurilorde \nv`]`m#nt. Nu se pierde nici un minut,lec]ia are caracter colocvial, se pun \n discu]iisubiecte teoretice, se rezolv` pe loc �cazurile�anume provocate. Atmosfera e tinereasc`,destins`, \nsufle]itoare. Cei mai iste]i sedovedesc a fi elevii caporali Mihai Enea[i P#rvu Adina, mereu gata s` \ntrebe cevaori s` r`spund` la \ntreb`rile celorlal]i.

PER ASPERAPER ASPERAPER ASPERAPER ASPERAPER ASPERAAD ASTRAAD ASTRAAD ASTRAAD ASTRAAD ASTRA

Da, aveau dreptate str`mo[ii no[tri latini:la stele, sus, \n piscul profesiei, se ajungenumai prin str`danii de zi cu zi, prinanevoioase [i dificile urcu[uri. Dar ce frumoseste c#nd izbute[ti, c#nd visul devine realitate!

St`m de vorb` cu elevii [i elevele [colii [inu [tim ce s` not`m mai \nt#i, pe cine sìmortaliz`m \n fotografie din at#tea fetefrumoase [i at#]ia fl`cì faini. Ca, de pild`,Lumini]a Michai, care a fost aleas` �regin`�la balul bobocilor. Are 23 de ani [i sepreg`te[te \n specialitatea avion-motor. Aterminat anul I cu media 9,36 [i are ambi]iade a absolvi [coala ca [ef` de promo]ie. I separe absolut firesc s` munceasc` �pe br#nci�,s` \nve]e �pe rupte�, s` se supun` aceluia[iprogram ca al bìe]ilor. Fratele ei este maistrumilitar la Baza 90 Transport Aerian [i ea�]inte[te� reparti]ia la aceea[i unitate. Este ofire vesel`, optimist`, \ndr`znea]`. Ne spune,r#z#nd frumos: �{tiu c` tinere]ea e trec`toare,de aceea m` preocup temeinic de ceea ce \]i

r`m#n pentru toat` via]a:\nv`]`tura, \n]elepciunea,spiritul competitiv �.

Prietenul ei, elevulcaporal Bogdan Chi[,�rege� la acela[i bal albobocilor de anul trecut, are20 de ani, este absolvent deliceu militar [i are ambi]ii lafel de mari ca Lumini]a. Arfi putut merge la [coala deofi]eri, \ns` a preferat latehnici. Este \nalt, impozant,�moare� dup` elicoptere,dar \l pasioneaz` [i [ahul:�Avem o baz` tehnico-m a t e r i a l ` e x c e l e n t ` .Suntem bine caza]i, hranaeste \ndestul`toare, gus-toas`, bine preparat`.Comandan]ii [i profesorii ne respect`, netrateaz` omene[te, ne ajut` s` ne ridic`m lanivelul de profesionalism cerut de NATO.Depinde doar de noi s` nu-i dezam`gim, sàjungem exact ceea ce ne-am propus s`devenim�.

Elevul frunta[ Marius Pop are 25 deani [i este din Cluj-Napoca. A absolvit

Facultatea de administra]ie public`, \ns` unveri[or de-al lui, locotenent-comandor la Bazaaerian` de la C#mpia Turzii, l-a convins s` se\nscrie la aceast` [coal`. L-a ascultat, [i nu-ipare rù. �Aici, \nv`] carte, \nv`] o meseriefrumoas` [i util` � radioelectronica de bord.M-am acomodat repede cu programul militar,cu plantoanele, cu [motrul pe sectoare. Nu-ia[a de greu cum se pl#ng unii. Avem tot ce netrebuie pentru a merge p#n` la cap`t [i adeveni profesioni[ti de folos For]elorAeriene. A[a g#ndesc eu [i a[a g#ndesc to]icolegii mei de clas`, de pluton�.

Fotoreporterul noastru a z`bovit mai multasupra elevei caporal Daniela Noghi. {tieel de ce. Fata e frumu[ic`, zvelt`, dezinvolt`.

Are 19 ani [i este n`scut` \n localitateaB`ne[ti�Prahova, acolo unde [i-a fr#nt aripilede aur marele pionier al avia]iei rom#ne[ti [imondiale, genialul aviator Aurel Vlaicu. N-aputut �prinde� un loc la avia]ie, dar e bun` [iradioloca]ia. O \nva]` din pasiune, cu g#ndulla a deveni o operatoare model. �Nimic nueste greu c#nd ai tragere de inim` [i [tii exactce vrei \n via]` � ne spune Daniela. Sunt cucapul pe umeri, \mi cunosc bine interesul [ivreau s` nu-i fac de ru[ine nici pe p`rin]iimei, nici pe instructorii [i dasc`lii care ne\nva]` cu at#ta pasiune. Un g#nd de viitor? S`fiu repartizat` la Otopeni, s` m` c`s`toresc cucine mi-e drag [i s` fac vreo 3�4 copii��. A[as` fie, Daniela!

Ne-a impresionat pl`cut [i elevul caporalBogdan Popov, venit tocmai de la Sulina,pentru a se �face� radiolocatorist de profesie.A absolvit anul I cu media 9,35 [i are [ansereale s` absolve [coala ca [ef de promo]ie.{tie foarte bine limba englez` [i este hot`r#ts` fie �brici� \n postul \n care va fi repartizat.�Nu am preten]ii, vreau doar s`-mi fac cumtrebuie meseria. S-a investit mult \n preg`tireanoastr`, [i material, [i moral, [i avem obliga]ia,absolut to]i, s` ne \ndeplinim irepro[abilmisiunile \ncredin]ate!�

Privind ]int` spre... viitoarele posturi ale datoriei

�Colocviu� \n laboratorul de radiotehnic`

Colonel (r) NICOLAE RADUFoto: ADRIAN SULT~NOIU

Ce-ar mai fi de adùgat?Poate o singur` remarc`.{coala Militar` de Mai[tri [iSubofi]eri a For]elor Aeriene�Traian Vuia� a �decolat� per-fect de pe noua ei �pist`� [i\ntregul sù efectiv se str`-duie[te ca �zborul� s`-i fielin, performant, la nivelulexigen]elor NATO. Succes,dragi camarazi!

21CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

REPORTER LA RACHETI{TI

Intrate \ndotareatrupelor deap`rareantiaerian` la\nceputulanilor 1960,complexele derachete sol-aerau constituit,de-a lungultimpului, arme de elit` ale For]elor Aeriene Rom#ne, iar oamenii,profesioni[ti des`v#r[i]i.Aproape în fiecare an, într-una din lunile de var`, buletinele de [tiri au casubiect tragerile de lupt` ale divizioanelor de rachete sol-aer. Informa]iilesunt înso]ite de câteva secunde de imagini, mai mult decât sugestive, culansarea unei rachete [i momentul exploziei acesteia în apropierea unei]inte. O parte a marelui public ignor` informa]ia, o parte o considerìnteresant`, iar o parte este fascinat` de imagini. Îns` cei prezen]i la fa]alocului, în poligonul Capu Midia, în momentul lans`rii unei rachetesol-aer, trìesc o experien]` pe care, cu siguran]`, nu o vor uita vreodat`.Ce se ascunde în spatele acestei scene? Mult` preg`tire, o munc` titanic`,resurse umane [i materiale deloc neglijabile. Pentru a afla mai multedetalii, atât despre tehnica în sine, cât [i despre oamenii care ogestioneaz`, am vizitat un divizion de rachete sol aer, \ntr-o zi obi[nuit` deinstruc]ie.

|N SPATELE IMAGINII

Naveta � un stil de via]`

Autobuzul las` în urm` Capitala, tocmai latimp pentru a evita blocajele din traficul dimine]ii.Urmeaz` un drum de aproximativ 40 de kilometripân` la divizion. {oseaua este bun`, motorultoarce mul]umit, naveta pare, la prima vedere,un dulce supliciu. Vecin de banchet` îmi estelocotenentul C`t`lin Ba[tea, coleg depromo]ie \n Academie. Timbrul vocal mult maigrav dec#t cel stocat de memoria mea, uneorivoit controlat, semn cert al unei anumeexperien]e de via]`, \mi dezv`luie un colegmaturizat de cei cinci ani petrecu]i \n divizion.�Naveta nu este foarte grea. Cel pu]in \ncompara]ie cu alte divizioane dispuse \n creieriimun]ilor, unde acest lucru \nseamn` mai binede o or` de mers \n serpentine, pe drumuriforestiere, sau unde naveta nu este posibil` dec#tcu trenul�, \mi spune locotenentul Ba[tea. S-ac`s`torit, este chiar t`tic, iar de curând, a reu[its`-[i cumpere o locuin]`. Cu eforturi mari, curate pentru urm`torii 20 de ani. Chiar [i a[a,creditul l-a ob]inut cu mare dificultate, deoarece,de când militarii au contracte pe perioad`determinat`, b`ncile acord` foarte greuîmprumuturi acestora. So]ia este profesoar`, darla Gala]i, deoarece nu a reu[it s` ob]in` un postîn Bucure[ti. A[adar, în timpul s`pt`mânii estenavetist la�serviciu, iar în weekend estenavetist la�familie. De[i pare greu de crezut,locotenentul Ba[tea [i-a g`sit timp [i pentru uncurs postuniversitar în comunicare [i rela]iipublice.

�Cariera militar` cere sacrificii mari, trebuies` fii autodidact, nu s` te mul]ume[ti cu ce ofer`

|N SPATELE IMAGINII

sistemul. Pentru c` armata nu mai este un sistemînchis. Este sigur faptul c` nu to]i cei care ajungcadre militare vor avea doar o carier` militar`.Acum, armata este un sistem dinamic, în continu`transformare, [i trebuie s` fii preg`tit pentru oeventual` carier` în socie-tatea civil`. A avut chiar oofert` de la o firm`, dupàbsolvirea cursului post-universitar, dar a decis s`continue drumul pe care aplecat. Restructurarea For-]elor Aeriene a adus dejamulte schimb`ri în bine [iunit`]ilor de rachete sol-aer.|n viitorul apropiat, vor maifi, cu siguran]`, [i altele�,este de p`rere colegul meu.

Din punct de vedereprofesional, se afl` peaceea[i func]ie de când aajuns în divizion, comandantpluton lansare. A înv`]at multdespre complex în ace[ti ani,a fost [i la trageri, este apreciat pentru ceea ceface.

�La început a fost mai greu. Nu aveamexperien]`, maistrul militar încadrat la baterialansare se pensionase de cur#nd, comandantulde baterie [i-a dat demisia în scurt timp, a[a c`nu am avut de la cine <<s` fur meserie>>. Atrebuit s` înv`] din c`r]i. Dar cred c` a fost maibine a[a, acum sunt convins c` ceea ce fac esteexact ca la carte. O \nv`]are empiric` ar fi pututs`-mi ofere surprize la un moment dat�,concluzioneaz` locotenentul.

|ntre timp, ajungem la poarta unit`]ii.

�Desantul� din autobuz înl`tur` amor]eala aleilorrecent m`turate, de[i coroana copacilor este totmai rar`. Rigolele sunt, de asemenea, ornate cupietri[. A[adar, semne de buni gospodari. Înholul comandamentului, panouri cu fotografiiînf`]i[ând scene din activitatea mai veche saumai recent` te introduc în atmosfera unuidivizion al c`rui palmares se m`soar` \n cele 18trageri de lupt` notate, f`r` excep]ie, cucalificativul �foarte bine�.

Comandantul, locotenent-colonel MarinMoise, ne ofer`, pentru început, câteva repereistorice. �Divizionul a fost înfiin]at în anul 1960,în cadrul Regimentului 18 Rachete AntiaerieneChitila. În anul 1973, în momentul înfiin]`riiBrig`zii 1 Rachete Antiaeriene, a intrat însubordinea acesteia [i a fost dotat cu tehnicanecesar` conducerii automatizate. Ulterior,tehnica din dotarea divizionului a evoluat înfunc]ie de achizi]iile efectuate în cadrul unit`]ilorde ap`rare antiaerian`. Astfel, în anul 1985,divizionul a fost înzestrat cu complexul de racheteantiaeriene S-75 M3 <<Volhov>>.

Ultimii ani poart` amprenta restructur`rii [iopera]ionaliz`rii For]elor Aeriene. Astfel, dac`din punct de vedere al subunit`]ilor lupt`toaredivizionul avea în compunere, în perioada de\nceput, 3 baterii: bateria radiotehnic`, baterialansare [i o baterie de artilerie antiaerian`, acum,\n statul divizionului nu mai exist` dec#t primeledou`. Subunit`]ile destinate cu asigurarea pentrulupt` au fost constituite, p#n` nu demult,dintr-un pluton comand` [i un plutonaprovizionare trup`. În anul 2001, plutonulcomand` a devenit pluton de stat major, iarplutonul aprovizionare trup` a devenit plutonlogistic.

Datorit` \ncadr`rii bune cu personal audisp`rut problemele func]iilor prin cumul sau a\ncadr`rilor pe sisteme a unora care nu de]in

preg`tirea necesar`. Chiar dac` o parte apersonalului, care a \ntrunit condi]iile ordo-nan]ei, a ales s` treac` \n rezerv`, recenteledesfiin]`ri ale unor subunit`]i din cadrul For]elorAeriene au avut drept efect re\ncadrarea func]iilorr`mase libere cu speciali[ti ce au experien]` petehnica respectiv`. Astfel, de[i coeziunea echi-pei de lupt` a avut de suferit datorit` dinamiciistatului de \ncadrare, s-a realizat o \ntinerire acolectivului, f`r` efecte majore asupra capacit`]iide lupt`.

O alt` caracteristic` major` în func]io-

Orice zi \ncepe cu verificarea tehnicii

22 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


nalitatea divizionului este dat` de faptul c` dinacest an, militarii în termen au fost înlocui]i demilitari profesioni[ti angaja]i pe baz` de contract.Ace[tia au alt` motiva]ie, sunt pl`ti]i pentru activi-tatea depus` [i poart` responsabilitatea propriilorfapte. În plus, concep]ia preg`tirii pentru lupt`s-a schimbat mult \n bine. Militarii în termenabia deprindeau ce aveau de f`cut [i încheiaustagiul militar. Trebuia format` alt` serie pentrudeservirea tehnicii. Totodat`, renun]area la tureeste un alt avantaj din acest punct de vedere,deoarece echipa de lupt` are acum posibilitateade a se antrena \n efectiv complet.

Serviciul de paz` este [i el beneficiar alacestor transform`ri. Avem \ncadrat, \n acestscop, un pluton de poli]ie militar`, care are dreptmisiune asigurarea pazei caz`rmii�, afl`m de lalocotenent-colonelul Moise.

Bateria radiotehnic` �subunitatea �soft�

În compunerea bateriei intr` cabina indicare-dirijare, cabina aparaturii de calcul, sta]ia deradiodirijare, grupurile electrogene [i cabinade distribu]ie a energiei. La acestea se adaug`plutonul de radioloca]ie, înzestrat cu sta]ia P-18[i radioaltimetrul PRV-13. |n aceste cabine sunt

zeci de blocuri de circuite electronice careconstituie �creierul� complexului. Aici seprelucreaz` datele, este generat sistemul decoordonate, se formeaz` [i se emit comenzilerachetei, aici are loc procesul de dirijare alrachetei etc.

C`pitanul Cornel Ovidiu Badea,promo]ie 1993, a ocupat, pe rând, func]iile de[ef al sistemului de formare a comenzilor, ofi]ercu dirijarea, comandant grup, iar \n prezent estecomandantul bateriei. �Tehnica, de[i nu este deultim` genera]ie, este stabil`. Sigur, micideranjamente sunt inerente, dar totul seremediaz` pe loc. Apoi, conform instruc]iunilor,execut`m lucr`ri de între]inere s`pt`mânale,lunare [i periodice (prim`vara [i toamna).Dispunem de piese de schimb, iar preg`tireateoretic` a personalului încadrat pe sisteme estefoarte bun`. Apoi, divizionul de rachete sol-aerare un algoritm specific de desf`[urare aactivit`]ilor. Acestea urmeaz` un grafic binestabilit, ce aduc mai degrab` a ritual. Programul\ncepe \ntotdeauna cu controlul func]ional altehnicii. Asta înseamn` c` indiferent de vreme(fie c` plou`, fie c` ninge sau e frig de <<crap`pietrele>>), indiferent de orice alte condi]ii

subiective sau obiective, se va efectua verificareatehnicii. Aceasta trebuie s` fie în orice momentîn parametrii de func]ionare în propor]ie de sut`la sut`. Nici o abatere nu esteacceptat`. Orice deranja-ment ap`rut este remediatimediat. Nimeni nu pleacàcas` dac` tehnica nufunc]ioneaz` în parametri.De aceea, o zi bun` pentruun rachetist se cunoa[te abiadup` verificarea tehnicii.Fiecare om din cadruldivizionului î[i cunoa[terolul [i statutul pe care-lde]ine în cadrul echipei, iarprincipala sa grij` este aceeade a-[i rezolva sarcinileîntr-un mod profesionist,con[tient de faptul c`reprezint` o roti]` dintr-unangrenaj. Orice sc`pareafecteaz` întregul mecanism.

Cea mai frumoas` func]ie, într-un divizionde rachete, cred c` este cea de ofi]er cu dirijarea.Nu poate fi exprimat în cuvinte momentul încare po]i s` raportezi: ]int` nimicit`! Un an demunc`, sute de ore de antrenament suntacumulate într-o tensiune fantastic`. Orice

frac]iune de secund`întârziere, orice ezitare, olansare precipitat` sau unaîntârziat`, totul depinde deofi]erul cu dirijarea. Pentruacele secunde care presupundirijarea rachetei la ]int`,echipa de lupt` se antre-neaz` cu ajutorul aparaturiiAKORD. Sute de schemevirtuale generate de aceastàparatur` sunt rezolvate \ncadrul orelor de antrena-ment�- ne spune c`pitanulBadea.

De[i a fi comandantulbateriei radiotehnice nu este

un lucru la \ndem#na oricui, timpul c`pitanuluiBadea este atent dr`muit \ntre serviciu, familie[i... viitor. C`s`torit [i tat`l unui copil, acesta nua l`sat cariera la voia trecerii timpului. |n acestsens, a urmat, \n afara cursurilor de carier`,Facultatea de electrotehnic`, iar în prezent estedoctorand în cadrul Politehnicii, având drepttem` de doctorat subiectul: �Sisteme depozi]ionare a antenelor�.

În cabina care ad`poste[te aparatura decalcul (A.C.), l#ng` blocurile sistemului deformare a coordonatelor, îl întâlnim pe omulemblem` al divizionului. Este maistrul militarprincipal Niculai Rachieru, promo]ie 1982.|ncepând din acel an via]a lui se confund` cuistoria divizionului. Experien]a acumulat` arputea acoperi o carte. A locuit o perioad` într-unc`min militar, mai târziu i-a fost repartizat unapartament în Bucure[ti, a trìt revolu]ia îndivizion, a devenit, în timp, un profesionistdes`vâr[it [i a ini]iat, la rândul sù, în tainelemeseriei, multe genera]ii de tineri sosi]i dinpromo]ie. Nici nu mai [tie num`rul tragerilor delupt` la care a participat. Datorit` experien]ei [iprofesionalismului dovedit \n timp, a fost cooptat\n echipa de lupt` [i a altor divizioane, care nu

aveau specialist pe func]ia respectiv`. Eve-nimentul decisiv în formarea sa ca profesionist,a constat în tragerile executate în poligonul de

la Ashuluk (din fosta Uniune Sovietic`), în anul1984. Nu sosise de mult timp \n divizion, cânda trebuit s` mearg` la preg`tire \n poligonul dela Capu Midia. �Antrenamentul dura 45 de zile,se finaliza cu trageri, iar în urma verific`rilorerai admis sau respins pentru a merge laAshuluk. Presiunea era maxim`, o eventual`ratare putea avea o influen]` negativ` asupracarierei. |ns`, o dat` ce erai acceptat în echipade lupt` [i executai o tragere în condi]iilerespective, c#[tigai o mare încredere în tine�,\[i aminte[te maistrul. Un alt moment important,l-a reprezentat revolu]ia din Decembrie 1989.�Au existat situa]ii în care eram convin[i c`suntem ataca]i. Punctul culminant a fost atuncicând indicatoarele ar`tau c` mai multe elicopterese afl` chiar deasupra divizionului. Am ie[it afar`s` ne convingem, s` auzim zgomotulmotoarelor. Afar`, îns`, era o lini[te total`. Atunci,comandantul divizionului a realizat c` suntemvictimele r`zboiului electronic [i a decis s` nulans`m rachete. S-a dovedit a fi o decizieîn]eleapt`�, rememoreaz` maistrul Rachieruacele clipe.

Bateria lansare �componenta �hard�

Bateria lansare reprezint` cea de a douasubunitate lupt`toare din cadrul divizionului.F`r` ea, bateria radiotehnic` ar privi ]intele�[iatât. Aici se gestioneaz` depozitul de rachete(cuibul de viespi), depozitele cu ma[ini detransport [i înc`rcare (MTI) [i fluxul tehnologic(alimentarea rachetei cu aer [i cu combustibilispeciali � carburant [i oxidant).

De[i norii au cernut câteva reprize de stropitimizi, bateria lansare pare a avea o zi bun`. Celpu]in dup` verificarea tehnicii, când rampele delansare, seduse de mi[c`rile antenelor sta]ieide radiodirijare, au valsat în ritmul acestora atâtîn azimut, cât [i în în`l]are, r`spunzând la toatecomenzile pupitrului de comand`. �Înperioadele cu umiditate excesiv`, izola]ia maicedeaz`. Dar sunt lucruri pe care noi lecunoa[tem, lu`m m`suri de precau]ie cu ocaziaefectu`rii lucr`rilor de între]inere, astfel încâtaceste evenimente sunt destul de rare, iarremedierea lor se realizeaz` în timp optim, astfel

Lucr`rile de \ntre]inere nu mai au nici un secretpentru maistrul Rachieru

Satisfac]ia lucrului bine f`cut se ob]ine cu efort

23CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


Locotenent MIRCEA BARAC

Dac` nu cu mul]i ani \n urm`\nt#lneai \ntr-un divizion de

rachete sol-aer oameni care ie[eaula pensie chiar de pe aceea[ifunc]ie pe care veniser` din

promo]ie, acum, filosofiaevolu]iei... din iner]ie a r`mas

istorie. Planurile de viitorraportate la o anumit` func]ie numai pot fi f`cute pe termen lung.

De multe ori, nici m`car petermen mediu. Pentru c`

organiza]ia nu mai permite.Realizarea sistemului piramidal al

gradelor, \n cadrul For]elorAeriene, a generat concuren]`. {i

o schimbare de mentalitateabsolut necesar`. Nimeni nu se

uit` ce face vecinul, pentru c` numai are timp pentru a[a ceva.

Acum, tot ce conteaz` este ce facitu. Nimeni nu mai caut` scuze,toat` lumea caut` solu]ii. Esteadaptarea la realitate, forma de

profesionalism \nt#lnit` \ndivizionul de rachete sol-aer \n

anul integr`rii Rom#niei \nNATO.

încât s` nu afecteze capacitatea de lupt` adivizionului. În general, experien]a ne ajut` sìdentific`m rapid natura problemelor [i s` leînl`tur`m�, ne spune locotenentul Ba[tea.

La una din rampele de lansare, agita]ie mare.Sergentul-major Andrei Boboc, comandantde grup`, conduce antrenamentul echipelorrampelor de lansare. Se urm`re[te realizareacoeziunii echipelor, deoarece sunt mul]iservan]i sosi]i de pu]in timp în divizion, iar încurând urmeaz` s` fie verifica]i. Deci vor trebuis` realizeze opera]iunile de \n`rcare-desc`rcarea rachetei pe [i de pe rampa de lansare în barem,ceea ce înseamn` mult` munc`, sincronizareperfect` [i aten]ie maxim`. Comenzile suntscurte: �Înc`rca]i�, �Introduce]i tija�, �Fixa]icareta� etc. Rapoartele nu \nt#rzie nici ele: �Unugata!�, �Doi gata!�, �Trei gata!�. Racheta deantrenament ajunge pe rampa de lansare. Nu \nbarem, \nc`, dar \n siguran]`. Dovad` a faptuluic` opera]iunile au fost executate corect, ca lacarte. Într-o scurt` pauz`, aflu de la sergentul-major Boboc c` este din Ro[iori, este c`s`torit[i are un copil. Dup` efectuarea stagiului militar,în anul 1993, a decis s` urmeze o carier` militar`.Astfel, a devenit militar angajat în cadrul baterieide artilerie antiaerian` calibru 37 mm, de laSili[tea Gume[ti. Întrucât unitatea respectiv` afost desfiin]at` în anul 2000, \n loc de a optapentru ordonan]`, a sus]inut examen la [coalade subofi]eri pe filier` indirect`. În anul 2002,visul sù a devenit realitate, fiind avansat, înurma absolvirii [colii, sergent-major. În divizions-a adaptat repede, a înv`]at [i a devenit un omde baz` al bateriei lansare. De[i, pentru a ajungeîn fiecare zi în divizion la ora începeriiprogramului, sergentul-major Boboc depune unefort extraordinar. Se treze[te la 4 diminea]a,merge cu trenul pân` \n Alexandria, de unde iaun microbuz cu care s` ajung` la unitate. Searaajunge acas` în jurul orelor 19.30�20.00,urm#nd acela[i traseu, \n sens invers. Dar acesteeforturi sunt r`spl`tite prin mul]umirea faptuluic` face ceea ce-i place. Este convins c` a f`cut

alegerea corect` [i, indiferent de greut`]i, valupta pentru a evolua \n cariera militar`.

Maistrul militar clasa a V-a IonelAndone este sosit de cur#nd [i este \ncadratpe fluxul tehnologic. A absolvit [coala de laMedia[, este bra[ovean, st` cu chirie \nBucure[ti. Este pasionat de karate, sport \n carede]ine centura verde cu tres` maro (3 KYU), \nstilul Ashihara. Acum trebuie s` \nve]e s`st`p#neasc` elementele instala]iilor de

alimentare a rachetelor cu aer,carburant [i oxidant. �Fluxultehnologic este pe c#t deimportant, pe at#t de periculos.O manevr` gre[it`, [i contactulcu unul dintre acizi (carburantsau oxidant) poate avea urm`rideosebit de grave. |n contact cupielea, provoac` arsuri, iarinhalarea vaporilor emana]iconduce, \n timp, la boli greude tratat. De aceea, lucrul laaceste obiective nu este permisdec#t cu costum special deprotec]ie.

Comunica]iile,logistica�

�perifericele�

absolut necesare

Ce po]i face cu un calculator f`r` tastatur`,mouse [i monitor? Doar s`-l prive[ti [i� camatât.

Serviciul de transmisiuni aproape c` treceneobservat printre at#tea categorii de tehnic` dincadrul divizionului. Dac` se \nt#mpl` a[a,\nseamn` c` transmisioni[tii \[i fac meseria a[acum trebuie: discret [i eficient.

|n sala radio, maistrul militar clasaa IV-a Georgeta Rizea ]ine un curs decunoa[tere a aparaturii. Se pred` o sta]ie radio [iun radioreleu. Elevii sì sunt propriii subordona]i.Promo]ie 2003, maistrul Rizea este \ncadrat` caspecialist [i [ofer la plutonul comunica]ii. Are \nsubordine 10 militari profesioni[ti angaja]i pe baz`de contract. �La \nceput mi-a fost ceva mai greu,p#n` m-am adaptat condi]iilor specifice dindivizion. |n [coala militar`, procentul fetelor erade aproape 80 la sut` , cel pu]in \n cazul promo]ieimele. Aici, sunt singurul cadru militar � femeie.

Dar m-am obi[nuit repede,colectivul m-a adoptat f`r`reticen]e. Oricum, eu vreau s` fiurespectat de colegi pentru muncamea, nu pentru faptul c` suntfemeie. {i cred c` p#n` acum amreu[it.�

Logistica este un alt serviciuvizibil doar dac` nu sunt piese deschimb pentru tehnic`, aprovizio-narea nu se face la timp sauautobuzul unit`]ii r`m#ne \n pan`.Locotenentul inginer EduardDulharu, promo]ie 1998, esteloc]iitorul tehnic al comandantului[i [eful logisticii. Cu alte cuvinte,prin m#na lui trece tot ce\nseamn` resurs` material`. Asta

\nseamn` c` r`spunderea sa \n cadrul divizionului\ncepe cu mentenan]a tehnicii de rachete sol-aer[i radioloca]ie, a celei de autotractoare [i a parculuiauto, se extinde asupra gestiunilor existente \nunitate (echipament, alimente, combustibililichizi, geniu, chimic, cazarmare, infirmerie etc.)[i se \ncheie cu asigurarea protec]iei muncii, aprotec]iei mediului [i a prevenirii [i stingeriiincendiilor. De forma]ie inginer, nu credea c` os` \ncadreze o func]ie mai mult managerial`. Dar

nu s-a speriat. �Am studiat legisla]ia \n vigoarepentru fiecare compartiment \n parte, [tiu exactce am de f`cut [i nu mi se pare a[a imposibil ca la\nceput. Chiar nu mai regret o func]ie pur tehnic`,deoarece experien]a acumulat` \n aceast` pozi]ie,\mi va fi de mare ajutor pe viitor. Sunt bucuros,deoarece pot s` spun c` \n momentul de fa]` nuavem probleme pe linie de logistic`. Piesele deschimb pentru tehnic` ne sunt asigurate de c`trebrigad` \n timp util, conform rapoartelor cusolicit`ri \ntocmite. La fel [i cele pentru mijloaceleauto. Aplica]iile cu trageri de lupt` sunt foartesolicitante din punct de vedere al gestion`riiresurselor materiale. Sunt foarte multe lucruride urm`rit \ntr-o perioad` de timp scurt`, [i foartemul]i oameni implica]i, iar activitatea lor trebuiepermanent urm`rit`�.

Alimentarea rachetei cu combustibili specialinecesit` preg`tire [i aten]ie maxim`

O activitate ce nu poate fi neglijat` � mentenan]atehnicii auto

24 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

EXPERTUL DIXIT

Primele men]ion`ri alegripei dateaz` de mai multesecole. Descrierea unei bolicu simptomatologia gripei afost f`cut` de Hipocrate \nc`din anul 412 \.Chr. Deasemenea, accese ca-racteristice gripei aufost observate \n 1173.Prima pandemie degrip` \nregistrat` a fostcea din anul 1580.

|ntre 1889 [i 1891s-a constatat o pan-demie de severitatemedie, produs` devirusul de tipul H3N2.

Gripa �spaniol`�,produs` de virusulH1N1, a avut loc \n anii1918�1920. Aceasta afost cea mai puternic`dintre pandemiile cu-noscute [i a afectatpeste 20 la sut` dinpopula]ia globului,av#nd o evolu]ie foarterapid`. O particula-ritate neobi[nuit` agripei �spaniole� erafaptul c` se manifesta \nspecial la tineri.

Virusul gripal a fostdescoperit de Richard Shope\n 1931. |n 1940, a fost f`cutò descoperire important` �virusul gripal putea fi cultivat

pe embrioni de gìn`. Acestfapt a condus la apari]ia unornoi posibilit`]i de studiere aacestuia. |n 1947 Tailor aizolat pentru prima dat`virusul gripal C.

|n 1957�1958 a avut loc o

Anotimpul rece

ATEN}IE LA GRIPÃ!pandemie care a c`p`tatdenumirea de �grip` asia-tic`�, generat` de virusulH2N2. A \nceput \n februarie1957, \n Orientul |ndep`rtat,[i s-a r`sp#ndit rapid \n

\ntreaga lume. Numai \nSUA, \n timpul acesteipandemii, au murit peste70.000 de oameni.

|n 1968�1969 a ap`rutgripa de tip �Hong Kong�, \nora[ul cu acela[i nume,

medie din punctde vedere al se-verit`]ii, produs`de virusul H3N2.Aceasta a afectat\n special oamenii\n v#rst` de peste65 de ani. S-au\nregistrat peste33.000 de decese.

|n 1977�1978 aavut loc o pande-mie relativ u[oa-r`, denumit` �gri-pa ruseasc`�. Vi-

rusul H1N1, care a cauzat-o,produsese deja o epidemie \n1950.

Virusul gripal (Myxovirusinfluenzae) apar]ine familieiOrthomyxoviridae. Are oform` sferic`, cu diametrul de

80�120 mm. El con]ine un lan]unic negativ ARN compus din8 fragmente care codific` 10proteine virale (materialulgenetic al virusului). Frag-mentele de ARN au un \nveli[

proteic comun, care le une[te,form#nd nucleoproteidul.|nveli[ul exterior esteconstituit dintr-o membran`lipidic`; lipidele sunt r`spun-z`toare pentru complica]iilegrave care afecteaz` omul \ntimpul bolii. La suprafa]avirusului se afl` structurilesuperficiale � hemaglutinina(denumit` astfel dup` capa-citatea de a aglutina eritro-citele) [i neuraminidaza (en-zima).

Virusul gripal se transmitecu u[urin]`. Cea mai r`sp#n-dit` cale de transmitere ainfec]iei o constituie pic`tu-rile minuscule de saliv` elimi-nate de bolnavi prin respira]iesau accesul de tuse (pic`turiFlugge), pic`turi ce pot fipurtate la distan]` de curen]iide aer. De asemenea, esteposibil` (mai rar) [i infectareaprin obiecte de \ntrebuin]arecurent` contaminate.

|n timpul unei zile, princìle respiratorii ale omului

123456789012345678901234567890121234567123456789012345678901234567890121234567123456789012345678901234567890121234567123456789012345678901234567890121234567

12345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456

ATEN}IE LA GRIPÃ!Pentru r`ceal`,usturimi [i dureride g#t, r`gu[eal`

# Se bea sirop din mu-guri [i conuri de brad,amestecat cu miere. Siro-pul se prepar` astfel: sepune \ntr-o oal` de lut unstrat de conuri de bradverzi, deasupra se punemiere de albine sau zah`r.Peste miere se a[az` unstrat de muguri de brad [ideasupra lor se pune iarmiere. Procedeul se repet`p#n` c#nd se umple oala.Apoi se \nchide bine cu uncapac. Se leag` o c#rp`peste capac, pentru caacesta s` nu se mi[te deloc.Oala astfel preg`tit` se

\ngroap` \n gr`d in` ,\ntr-un loc curat, [i se las`[ase s`pt`m#ni \n p`m#nt.C#nd se scoate, se storcmugurii [i conurile bine [isiropul se strecoar` \n sticlecurate. Se bea din acestsirop c#te o lingur` de maimulte ori pe zi. Dup` aceea,nu se m`n#nc` nimic douòre.# Se pun conuri de pin

\n rachiu [i se las` la \ntu-neric c#teva s`pt`m#ni. Sebea c#te o gur` atunci c#ndapar dureri de g#t [i r`gu-[eli.# Se sparg dou` ou` [i

se aleg g`lbenu[urile. Sefreac` bine cu 4 linguri dezah`r sau miere, p#n` c#ndse formeaz` o spum` albi-cioas`. Se m`n#nc` toat`crema ob]inut`, dup` carese bea o can` de laptefierbinte. Laptele se poateturna [i peste spuma deg`lbenu[uri [i apoi se beac#t mai cald.# Se bea lapte cald, \n

care s-a topit un bulg`re c#to nuc` de unt proasp`t.# Se unge g#tul bolna-

vului cu gaz, de dou` ori

LEACURILEACURILEACURILEACURILEACURIDINDINDINDINDIN

ARDEALARDEALARDEALARDEALARDEAL{ I{ I{ I{ I{ I

BASARABIABASARABIABASARABIABASARABIABASARABIA

25CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

EXPERTUL DIXIT

trec aproximativ 15.000 l deaer, al c`rui con]inut micro-b i a n e s t e f i l t r a t , d e p u -n#ndu-se pe suprafa]a celu-lelor epiteliale. Contaminareamicrobian` este periculoas`numai \n prezen]a viru[ilor [ibacteriilor patogene, caresunt r`sp#ndite de c`trepurt`torii infec]iilor respira-torii.

Prin tuse, str`nut, vorbit,din rinofaringele bolnavuluisau al purt`torului de virussunt eliberate particule desecre]ii cu microflor` pato-gen`, inclusiv virusul gripal.De obicei, gripa are un debutacut. Perioada de incuba]iedureaz` \n general 1�3 zile,dar se poate prelungi p#n` la5�8 zile. Este urmat` de

perioada manifest`rilor cli-nice acute.

Severitatea afec]iunii de-pinde de mai mul]i factori:starea general` de s`n`tate aorganismului, v#rsta, contac-tul anterior cu virusul respec-tiv. |n func]ie de factorii impli-ca]i, bolnavul poate s` dez-volte una din cele 4 forme degrip`: u[oar`, medie, sever`sau malign`.

|n cazul formei u[oare degrip` (inclusiv formele [terse[i subclinice), temperaturacorpului poate r`m#ne \nlimite normale sau poate s`creasc`, nu mai mult de 38°C,simptomele infec]ioase fiindslab pronun]ate sau chiar pots` lipseasc`.

|n cazul formei medii degrip`, temperatura este dep#n` la 38,5�39,5°C [i este\nso]it` de simptomele clasiceale bolii.

Simptomele locale: tuse

seac`, str`nut, nas\nfundat, rinoree, du-reri de g#t. Acestesimptome apar rapid(de la c#teva ore la 3zile) dup` ce persoanaa fost infectat`. Simp-tomele sistematicesunt febr`, frisoane,dureri de cap, durerimusculare [i articu-lare, astenie etc.

|n cazul dezvolt`riiformei severe de grip`,temperatura este de 39,5�40,5°C. Fa]` de simptomelecaracteristice formei medii degrip`, la forma sever` aparsemne de encefalopatie (st`ripsihotice, acces convulsiv, halu-cina]ii), v`rs`turi.

|n cazul formei maligne agripei exist` pericolulserios de deces, maiales pentru bolnaviidin grupele cu risccrescut.

Suprainfec]iile cubacterii sunt compli-ca]iile cele mai frec-vente ale gripei [i seproduc ca urmare aafect`rii epiteliuluitractului respirator,care nu \[i mai poate\ndeplini func]ia deap`rare.

Dintre suprain-fec]iile bacteriene, cea mai\nt#lnit` complica]ie estepneumonia, produs` de Strepto-coccus pneumoniae, Haemo-philus influenzae sau Staphyloco-ccus aureus, [i se \nt#lne[te maiales la bolnavii care sufer` deafec]iuni cronice cardiace saupulmonare.

Alte infec]ii bacterienesecundare care apar frecvento dat` cu gripa sunt: rinita,sinuzita, bron[ita, otita(\nt#lnit` \n special la copii).

O complica]ie cauzat` detratament este SindromulReye. Se \nt#lne[te la copii cugripa A trata]i cu aspirin`(acid acetilsalicilic). Const` \nencefalopatie asociat` cudegenerescen]` hepatic` [iare evolu]ie letal` \n 10�40 lasut` din cazuri.

Dup` grip` se observ`,deseori, agravarea afec]i-unilor cronice, cum sunt:astmul bron[ic [i bron[ita

cronic`, afec]iunile cardio-vasculare, afec]iunile renale [ialtele.

Complica]iile la nivelulsistemului cardiovascular sunt\nt#lnite mai des la persoanele\n v#rst`, care pot dezvoltamiocardite [i pericardite.

Dup` gripa de tipul B se potdezvolta complica]ii muscularesub form` de miozite [i alteafec]iuni musculare. Astfel decomplica]ii apar mai frecvent lacopii.

Gripa poate avea complica]iineurologice: meningit`, ence-falit`, mielit`.

Ca urmare a asem`n`rilor desimptomatologie \ntre grip` [ivirozele respiratorii, diagnosticul\n perioada dintre epidemii sepoate pune numai pe baza unorinvestiga]ii speciale de laboratorpentru a confirma prezen]avirusului gripal.

Tratament: |n cazul for-melor u[oare de grip` serecomand` tratament pentruameliorarea simptomelor cuantialgice [i antipiretice, anti-tusive, expectorante, decon-gestionante nazale.

Concomitent cu tratamentulsimptomatic se recomand`respectarea unor m`suri igieno-dietetice, \ntre care men]ion`m:izolarea la domiciliu a bolnavilor,repaus la pat, consumul unorcantit`]i mari de lichide. |nformele u[oare de grip` nu seadministreaz` antibiotice (dec#t\n cazul suprainfec]iilor cubacterii). |n cazul formelorsevere ale bolii, prezentarea lamedic este obligatorie.

Colonel dr.ALEXANDRU ELIAD

medic-[ef al Statului Majoral For]elor Aeriene

pe zi. Nu se bea [i nu sem`n#nc` dup` aceea timpde o or`.

Pentru r`celi

# Se ]in picioarele \n ap`cald`, cel pu]in o jum`tate deor`, apoi se [terg, fre-c#ndu-se energic cu unprosop aspru, [i se iau ciorapide l#n`. Bolnavul se bag` \npat [i se acoper` bine.# Se pune orez \ntr-un

ciorap. Dac` bolnavul arefebr`, ciorapul se ]ine lafrigider [i apoi, dup` ce s-ar`cit, se pune pe frunteabolnavului. Leacul e bun [ipentru migrene. Dac` bolna-vului \i este frig, dac` arefrisoane, ciorapul cu orez se\nc`lze[te la cuptor [i apoi sepune pe t`lpile bolnavului.Bolnavul trebuie s` m`n#ncede mai multe ori pe zi sup`concentrat` de gìn`, \n carea adùgat [i o linguri]` dehrean.# Se amestec` \n can-

tit`]i egale miere [i hrean [ise ia din aceast` compozi]iec#te o lingur` de trei ori pe zi.Acest leac e bun [i pentrudesfundarea nasului.# |n caz de febr`, se pun

pe piept, pe burt` [i pe glez-nele bolnavului frunze devarz` zdrobite.# Dac` bolnavul are fe-

br`, se face un masaj la t`lpi[i la \ncheieturile m#inilor cutinctur` ob]inut` din ardeiiu]i ]inu]i \n rachiu. Acesttratament nu le este indicatcopiilor.

Pentru tratarea tusei

# Se fierb t`r#]e sauporumb boabe, cam 300 g, \n3 l ap`, p#n` c#nd scadezeama cam la 500 ml. Sestrecoar` zeama. Separat, sefreac` bine 2 g`lbenu[uri cu2 linguri de zah`r, p#n` seformeaz` o spum`. Pesteaceasta se toarn` treptatzeama strecurat` \n care afiert gr#ul sau porumbul. Seamestec` p#n` c#nd seomogenizeaz` bine compo-zi]ia care se bea cald`, de maimulte ori pe zi.# Se fac gargare cu suc

de l`m#ie.

26 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

ALBUM �CER SENIN�

AH-64

DAH

-64 D

27CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

ALBUM �CER SENIN�

Pag

ini r

ealiz

ate

deA

DR

IAN

SU

LT~

NO

IU

Lung

imea

: 17,

73 m

;|n

`l]im

ea: 4

,05

m;

Gre

utat

ea m

axim

`: 7

.270

kg;

Pla

fonu

l m

axim

: 4.0

68 m

;Vite

za a

scen

sion

al`:

486

m/m

in;

Vite

za la

pla

fonu

l max

im: 2

76 km

/h;

Vite

za d

e cr

oazi

er`:

276

km/h

;A

uton

omia

: 400

km

sau

1.9

00 k

m (c

ure

zerv

oare

sup

limen

tare

).

AH

-64

D L

ON

GB

OW

est

e va

riant

a m

oder

niza

t` a

elico

pter

ului

AH-

64A

Apac

he. P

rimel

e m

odific

`ri a

le �A

pach

e�-u

lui

au co

nsta

t \n

mon

tare

a un

ui si

stem

de

cont

rol a

l focu

lui p

rin ra

dar

( FFFF Fire

CCCC Con

trol RRRR R

adar

), m

oder

niza

rea

rach

etei

aer

-sol

�fire

-and

-forg

et�

Long

bow

Hellfi

re, a

mot

oare

lor G

ener

al E

lect

ric, d

e tip

ul T

700-

GE-

701C

, [i a

cab

inei

. |n

plus

, elic

opte

rele

au

sufe

rit \m

bun`

t`]ir

i lasi

stem

ele

defe

nsiv

e, d

e co

mun

ica]

ii [i

de

navi

ga]ie

. Maj

orita

tea

capa

bilit`

]ilor m

odel

ului

AH-

64 A

Apa

che

au fo

st p

`stra

te.

Au fo

st m

oder

niza

te \n

tota

l 501

apa

rate

, num

ai 2

27 fi

ind

echi

pate

cu F

CR

.

|n ur

ma t

este

lor de

com

para

re a

posib

ilit`]

ilor c

elor d

ou` v

arian

te(in

i]ial`

[i m

oder

niza

t`) s

-a d

emon

stra

t c` A

H-64

D Lo

ngbo

w:�

este

de

400

de o

ri m

ai e

ficie

nt (p

osib

ilitat

ea d

e a

lovi

mai

mul

te ]in

te) d

ec#t

AH

-64A

;�

este

de

720

de o

ri mai

efic

ient

\n ce

ea ce

priv

e[te

pos

ibilit

`]ile

de su

prav

ie]u

ire a

pilo

]ilor d

ec#t

AH-

64A;

� a

atin

s sau

dep

`[it c

erin

]ele

arm

atei

dat

orit`

m`r

irii r

azei

de

ac]iu

ne [i

pos

ibilit

`]ilo

r de

a se

lect

a o

anum

it` ]in

t`;

� ar

e ca

paci

tate

a de

a lo

vi ]i

nte

fixe

sau

\n m

i[ca

re d

e la

odi

stan

]` d

e ap

roxi

mat

iv 7

kilo

met

ri, a

tunc

i c#n

d si

stem

ele

optic

esu

nt in

efici

ente

;�

are

capa

bilit

atea

de

a in

i]ia

scan

area

rada

r, de

a d

etec

ta [i

iden

tific

a m

ai m

ult d

e 12

8 de

]int

e (d

in c

are

le p

oate

def

ini c

apr

iorit

are

pe ce

le m

ai p

ericu

loas

e 16

), po

sibilit

atea

de

a tra

nsm

iteda

te a

ltor a

eron

ave

[i de

a in

i]ia u

n at

ac d

e pr

ecizi

e \n

mai

pu]

in d

e30

de

secu

nde.

Pro

duc`

tori

:B

oein

g M

c D

onne

l D

ougl

as H

elic

opte

rSy

stem

s (M

esa,

Ari

zona

);G

ener

al E

lect

ric(

Lyn

n, M

assa

chus

etts

);M

artin

Mar

iett

a (O

rlan

do, F

lori

da).

Pro

puls

ie:

dou`

tur

bopr

opul

soar

e G

ener

al E

lect

ric

T70

0-G

E-7

01C

.

Ech

ipaj

:do

i pilo

]i \n

tand

em.

Arm

amen

t:!

tun

de b

ord

M23

0, c

alib

ru 3

9 m

m;

!ra

chet

e de

70

mm

ned

irija

te H

ydra

;

!ra

chet

e an

ti-ta

nc A

GM

-114

Hel

lfire

;

!ra

chet

e an

ti-r

adar

AG

M-1

22

Side

arm

;

!ra

chet

e ae

r-ae

r AIM

-9 S

idew

inde

r.

AH

-64 A

Apa

che

este

o a

eron

av`

mul

tirol

des

tinat

` di

stru

gerii

,de

zorg

aniz`

rii sa

u \n

t#rz

ierii

for]e

lor in

amice

. Cea

mai

impo

rtant

` m

isiun

eo

repr

ezin

t` d

istru

gere

a ]in

telo

r de

impo

rtan]

` de

oseb

it` c

u aj

utor

ulra

chet

elor

HEL

LFIR

E.Ec

hipa

t cu

tun

de b

ord

de ca

libru

l 30

mm

[i ra

chet

e Hy

dra

de 7

0 m

m,

prev

`zut

cu u

n bl

inda

j cap

abil s

` re

ziste

la lo

vitur

i cu

mun

i]ie d

e ca

libru

l 23

mm

, AH

-64

devi

ne o

arm

` le

tal`

\mpo

triva

une

i mar

i div

ersi

t`]i d

e ]in

tepr

in p

osib

ilitat

ea d

e a

efec

tua

atac

uri d

e pr

ecizi

e at

#t zi

ua, c

#t [i

noa

ptea

,\n

oric

e co

ndi]i

i met

eo, d

ator

it` se

nzor

ilor d

e ve

dere

pe

timp

de n

oapt

e(P

NSV

) [i s

iste

mel

or a

vans

ate

de a

loca

re a

]inte

lor (

TAD

S).

AH-6

4A [

i-a d

emon

stra

t cal

it`]il

e \n

tim

pul o

pera

]iuni

lor �

Res

tore

Hop

e� [i

�Des

ert S

torm

�. Ap

roxi

mat

iv 1

60 d

e el

icop

tere

au

parti

cipa

t laop

era]

iune

a �J

ust C

ause

�, in

vazia

am

erica

n` \n

Pan

ama

din

dece

mbr

ie19

89, c

#nd

maj

orita

tea

ac]iu

nilo

r au

avut

loc p

e tim

p de

noa

pte.

Elic

opte

rele

Apa

che

au ju

cat,

de a

sem

enea

, un

rol i

mpo

rtant

\nel

iber

area

Kuw

eitu

lui.

Prim

a m

isiu

ne d

e lu

pt`

\n o

pera

]iune

a �D

eser

tSt

orm

� a a

vut lo

c pe

data

de

17 ia

nuar

ie 1

991

c#nd

, dup

` un

zbor

de

90de

min

ute

din A

rabi

a Sa

udit`

, 8 e

licop

tere

au

lans

at, a

supr

a a

dou`

poz

i]iide

radi

oloc

a]ie

afla

te la

35

de m

ile d

ep`r

tare

una

de

alta

, 27

de ra

chet

eH

ellfi

re, d

istru

g#nd

16

din

cele

18

]inte

alo

cate

, reu

[ind

u-se

ast

fel

desc

hide

rea

unui

corid

or d

e 20

de

mile

spre

Bag

dad,

prin

care

\n a

cea

ziau

trec

ut 9

00 d

e a

eron

ave

ale

coal

i]iei.

AH

-64

A

AH

-64A

Car

acte

rist

ici te

hn

ico-

tact

ice

ale

elic

opte

rulu

i A

H-6

4D

LO

NG

BO

W

AH

-64D

LO

NG

BO

W

28 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

FOR}ELE AERIENE |N LUME

|ncep#nd cu data de 14 octombrie,avioane de lupt` ale For]elor Aeriene RegaleBritanice asigur` serviciul de �Poli]ieAerian`� \n spa]iul aerian al celor trei statebaltice: Estonia, Letonia [i Lituania.

|n acest scop, avioane de lupt` de tipulTornado F3, apar]in#nd Escadrilei 43 cubaza la Leuchars, au fost dislocate la BazaAerian` Zokniai, situat` \n nord-vestul

MISIUNE A RAF|N STATELE BALTICE

La cea de-a 72-a aniversare a FAI,în 8 octombrie 2004, [eful For]elorAeriene ale Indiei, mare[alul de avia]ieS. Krishnaswamy, a prezentat cele maiimportante realiz`ri ale structurii în anulce a trecut, subliniind, de asemenea,planurile de viitor.

For]ele Aeriene ale Indiei de]in unmare num`r de escadrile de MiG-21,ce reprezint` aproximativ jum`tate din

BILAN} ALFOR}ELORAERIENE

ALE INDIEItotalul flotei, aeronave care, \ns`, suntretrase treptat. Au fost f`cu]i primii pa[iîn achizi]ionarea unui nou avion de lupt`

multirol. �Cerin]ele tehnice pentru unastfel de aparat au fost formulate�, aspus [eful Statului Major al FAI.

For]ele Aeriene ale Indiei au o flot`combatant` de peste 39 de escadrile.�Este dificil s` o men]inem la acela[inivel. Propunerea de a achizi]iona 147de avioane Su-30 a fost contractat`, 20de avioane Jaguar sunt în curs deproduc]ie în India, în timp ce înc` 10

Mirage 2000 au fost comandate. Miragese va al`tura în curând for]elor noastre�,a spus Krishnaswamy.

{eful For]elor Aeriene ale Indiei adeclarat c` introducerea în exploatarea avioanelor-cistern` IL-78 se va încheiapân` la sfâr[itul acestui an. �Patru dintreele sunt deja opera]ionale, iarunsprezece vor ajunge pân` la sfâr[itulanului�.

Asocia]ia �Tigrilor NATO� s-a \nfiin]at \n anul 1961, av#nd camembri fondatori Escadrila 74 a For]elor Aeriene Regale ale MariiBritanii, Escadrila de V#n`toare 1/12 a For]elor Aeriene Franceze [iEscadrila de V#n`toare 79 a For]elor Aeriene ale Statelor Unite aleAmericii. De-a lungul timpului, asocia]ia a ajuns s` fie format` din28 de escadrile.

A intrat deja \n tradi]ie \nt#lnirea anual` a �tigrilor� NATO unde,dup` \ncheierea misiunilor planificate, sunt expuse [i premiateaeronavele participante.

Gazda \ntrunirii din 2004 a fost Baza Aerian` Schleswig Jagel,Germania.

C#[tig`torul marelui premiu al �NATO Tiger Meet 2004�, Silver

�NATO Tiger Meet 2004�

Tiger Trophy, a fost Escadrila 321Tornado, Baza Aerian` Lechfeld,Germania. Trofeul pentru cea mai bunèvolu]ie \n zbor a ajuns la Escadrila 31,Baza Aerian` Kleine Brogel, Belgia.Premiul special pentru cea mai bun`schem` de culori aplicat` unei aeronavea fost c#[tigat de un elicopter Mi-24,apar]in#nd Escadrilei 231 Prerov Cehia.Cel de-al doilea premiu special a revenitmembrilor Escadrilei 192, Turcia, pentrucele mai fanteziste costume de zbor,create chiar de o femeie pilot a escadrilei.

Lituaniei, av#nd drept misiune asigurareasecurit`]ii aeriene \n zona respectiv` 24 deore din 24, 7 zile pe s`pt`m#n`, \n decursulurm`toarelor trei luni.

Marea Britanie este cea de-a treia ]ar`NATO, dup` Danemarca [i Belgia care vaasigura serviciul �Poli]ie Aerian`� \n zona]`rilor baltice.

Personalul deta[at al RAF \n vedereaexecut`rii acestei misiuni se ridic` la 80 depersoane � pilo]i, ingineri, tehnici �, la carese adaug` \ntregul sistem de mentenan]`necesar asigur`rii suportului material.

�For]ele armate vor primi anul viitor patru rachetestrategice, nou` aparate spa]iale, cinci lansatoare derachete�, a declarat ministrul rus în cadrul unei reuniunigenerale a cadrelor de conducere din armata rus`,organizat` în prezen]a pre[edintelui Vladimir Putin.�Armata terestr`, a continuat el, va primi dou` rampede lansare a rachetelor Iskander-M, 17 tancuri T-90,transportoare blindate pentru trei batalioane [i 92 devehicule BTR-80", a continuat Serghei Ivanov, a c`ruiinterven]ie a fost publicat` pe site-ul Ministerului rusal Ap`r`rii.

Marina militar` va intra în posesia a dou` noinave, iar armata aerului va ob]ine un nou bombardierstrategic Tu-160, precum [i [apte avioane de vân`toaremodernizate Su-27SM, ca [i nou` rachete aer-sol deînalt` precizie.

NOI ACHIZI}IINOI ACHIZI}IINOI ACHIZI}IINOI ACHIZI}IINOI ACHIZI}IIPENTRU ARMATAPENTRU ARMATAPENTRU ARMATAPENTRU ARMATAPENTRU ARMATA

RUSÃ ÎN 2005RUSÃ ÎN 2005RUSÃ ÎN 2005RUSÃ ÎN 2005RUSÃ ÎN 2005

Sistemul de rachete tactice �Iskander-M� a dep`[it faza de testare [i este gata pentru produc]ia de mas`,a declarat Oleg Mamalyga, proiectant-[ef la Machine-Building Design Bureau, \ntr-un interviu acordat cotidianuluiNezavisimoye Voyennoye Obozreniye, citat de site-ul Epicos. �Am \ncheiat testele oficiale de precizie asistemului tactic de rachete�, a precizat el, adùg#nd c` rachetele lansate de acest sistem sunt aproapeimposibil de interceptat, datorit` manevrelor imprevizibile. Mamalyga a afirmat c` rachetele se \ndreapt` c`tre]int` f`r` a folosi motoarele. �Motorul propulseaz` racheta pe o distan]` de numai 12 - 15 kilometri, ulteriorproiectilul zbur#nd silen]ios [i folosind energia acumulat` la lansare, suficient` pentru a parcurge 280 dekilometri, pe o traiectorie complet imprevizibil`�, a mai spus el. Racheta \[i modific` at#t altitudinea de zbor, c#t[i direc]ia, apropiindu-se de ]int` cu o vitez` de 700-800 de metri pe secund`.

�Iskander-M� este destinat` distrugerii sistemelor de rachete, a artileriei cu raz` mare de ac]iune,rachetelor [i sistemelor de ap`rare antiaerian`, avioanelor [i centrelor de comand`, control [i comunica]ii,sistemul av#nd mobilitate mare [i timp de reac]ie redus.

Sistemul include un lansator autopropulsat cu dou` rachete, un vehicul pentru transport [i \nc`rcare cualte dou` rachete, un vehicul de comand`, un vehicul de \ntre]inere [i unul pentru personal.

Sistemul �ISKANDER-M� poate intra\n faza de produc]ie de mas`

29CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


Cu ocazia desf`[ur`rii unui miting aerian \n China, la 1noiembrie a.c., a fost semnat un contract în valoare de 24,7milioane dolari între Eurocopter [i COHC (Citic OffshoveHelicopter Co. Ltd.) privind achizi]ia de c`tre partea chinez` adou` elicoptere AS 332L1 Super Puma. Totodat`, contractuldispune de op]iunea de achizi]ionare a altor dou` elicoptere: unEC 225 [i un EC 155 B1.

Elicoptere pentru China

Lockheed Martin a ob]inut uncontract în valoare de 625 demilioane de dolari pentru dezvolta-rea sistemului radar al programuluiinterna]ional de ap`rare aerian` �Medium Extended Air DefenceSystem (MEADS) �, aflat în fazade design [i dezvoltare.

Întregul program, care are labaz` un contract multina]ional învaloare de 3 miliarde de dolari, îi areca principali contractori, al`turi deLockheed Martin, pe MBDA � Italia,EADS [i Lenkflugkörpersysteme �Germania.

MEADS este un nou sistemmobil de ap`rare aerian`, dezvoltatîn colaborare de c`tre Statele Unite,

SISTEM INTERNA}IONALDE APÃRARE AERIANÃ

Germania [i Italia, concept ce vaînlocui sistemele actuale de rachetesol-aer de tip Patriot [i Hawk. MEADSva combina protec]ia spa]iului de luptàerian cu o flexibilitate f`r` precedent,fiind capabil s` intercepteze rachetebalistice, avioane f`r` pilot [i de lupt`de ultim` genera]ie. Sistemul deradare al MEADS va permiteidentificarea pericolului aerian în timputil, indiferent de direc]ia din careacesta ar veni. De asemenea, sis-temul va dispune de o mobilitatesuperioar` celor actuale, precum [ide o putere de foc sporit`. {i toateacestea � cu mai pu]ini oameni [i cuun cost de între]inere mult mai sc`zut.

Ungaria inten]ioneaz` s` seintegreze, \n ianuarie 2006, \nProgramul NATO de supraveghereaerian` [i avertizare timpurie, aanun]at generalul-locotenent ZoltanSzenes, [eful Statului Major alFor]elor Armate Ungare, citat de MTI.

Programul are drept scopconsolidarea ap`r`rii comune aspa]iului aerian al ]`rilor membre aleAlian]ei Nord-Atlantice.

Generalul de brigad` LotharAmme, pre[edintele organiza]iei caregestioneaz` programul (NAPMO -NATO Airborne Early Warning and

UNGARIA INTEN}IONEAZ~S~ ADERE LA PROGRAMUL NATODE AVERTIZARE TIMPURIE

Agen]ia Spa]ial` European`(EADS) va participa la modernizareaflotei de avertizare timpurie a NATO,format` din aeronavele BOEINGdotate cu sistemul AWACS.

Conform unui comunicat datpublicit`]ii în data de 4 noiembrie2004, EADS va dezvolta un soft MSI(Multi-Sensor Integration) care vaîmbun`t`]i performan]ele sistemului

MODERNIZAREASISTEMULUIAWACS

AWACS prin identificarea automatà datelor [i urm`rirea ]intelor în func]iede ultimele tehnologii dezvoltate.Pentru compatibilitate, sistemul va fidotat [i cu o baz` de date care sàjute la recunoa[terea în timp util aoric`rui tip de ]int` aerian` dingenera]ia actual`, contribuind astfella eficientizarea muncii echipajului.

Primul sistem AWACS moder-nizat va fi opera]ional în anul 2006,estimându-se c` flota de avioanedotate cu acest sistem de recu-noa[tere va r`mâne în serviciu pân`în anul 2025.

Control Programme ManagementOrganisation), a precizat c` vasolicita, \n noiembrie, conduceriiacesteia s` aprobe cererea de aderarea Ungariei. |n cazul \n care aceastava fi acceptat`, Ungaria va deveni celde-al 15-lea stat membru al acestuisistem.

Ungaria ar urma s` contribuie cu1,1 - 1,2 miliarde de forin]i (4,4 - 4,8milioane de euro) pentru costurile deoperare [i dezvoltare a sistemului [is` delege 10 - 12 ofi]eri la cartierulgeneral din Germania al sistemului decontrol aerian.

Pre[edintele Chinei, Hu Jintao, împreun`cu pre[edintele Fran]ei, Jacques Chirac, aufost martorii semn`rii contractului-cadru decooperare între Eurocopter [i China AviationIndustry Corporation II (AVIC II), la data de 9octombrie a.c.

Acest acord are drept scop dezvoltarea [i

PARTENERIATÎNTRE EUROCOPTER

{I AVIC II

realizarea unui nou elicopter, superior celorproduse în prezent, de c`tre cele dou` companii.

Noul elicopter va avea încorporat`tehnologie de ultim` genera]ie [i va fidisponibil pe pia]` în cursul anului 2010,urmând a acoperi cererile în cre[tere atâtale pie]ei chineze, c#t [i ale altor pie]e aflateîn dezvoltare.

30 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


|n perioada 27 septembrie � 4 octombrie 2004 s-a desf`[urat,\n Spania, la baza militar` de la Zaragoza, exerci]iul anual DAPEX2004.

Echipaje ale For]elor Aeriene din Statele Unite, Fran]a,Grecia, Portugalia, Spania [i Canada au participat cu peste 100de avioane de lupt` (Mirage 2000, F-15, Alphajet [i F-16) la acestexerci]iu NATO. Avionul de lupt` Eurofighter 2000 apar]in#ndFor]elor Aeriene Spaniole a participat pentru prima dat` la unastfel de exerci]iu, din momentul intr`rii sale \n serviciu.

Principalul obiectiv vizat \n cadrul exerci]iului DAPEX 2004a fost posibilitatea antren`rii participan]ilor \n vederea execut`riiprocedeelor tactice de lupt` aerian`.

India a testat, \n data de 27octombrie 2004, versiuneanaval` a unei rachete balistice curaz` medie de ac]iune, capabil`

teste cu rachetenucleare s` poarte o \nc`rc`tur` nuclear`,

au indicat responsabili dindomeniul ap`r`rii, cita]i deFrance Presse.

Prithvi-III a fost lansat` \nlargul statului Orissa, \n estulIndiei. Racheta are o raz` de 250p#n` la 300 de kilometri [i esteechipat` cu un calculator la bordde ultim` genera]ie [i cu unsistem de naviga]ie iner]ial. Cu olungime de 8,5 metri, rachetapoate fi echipat` cu bombe in-cendiare sau cu fragmenta]ie,precum [i cu un focos nuclear\mpotriva forma]iunilor de in-fanteri[ti sau blindate.

India [i Pakistan testeaz` \nmod regulat diferite variante derachete. |n data de 12 octombrie,Pakistanul a testat o rachet`balistic` de tip Hatf-V Ghauri.

Avionul ucrainean de transport An-225 �Mria� a fost inclus \nCartea Recordurilor, informeaz` site-ul Companiei Na]ionale deRadio a Ucrainei. Acest aparat de zbor a b`tut toate recordurile

AVIONUL UCRAINEAN AN-225 �MRIA�INCLUS |N CARTEA RECORDURILOR

privind transportul m`rfurilor de mare gabarit, au comunicatsurse din cadrul Complexului Aviatic �Antonov�. |n contulavionului An-225 �Mria� figureaz` nu mai pu]in de 240 derecorduri aviatice.

Agen]ia Spa]ial` Euro-pean` (EADS) va asigura, prinintermediul departamentuluisù de ap`rare electronic`,dotarea For]elor Aeriene Fin-landeze cu un sistem multisenzor de urm`rire a ]intelor(Multi�Sensor Tracking Sys-tem � MST), cu capabilit`]isporite de procesare [i pre-lucrare automat` a datelorcolectate de la mai multesurse. Sistemul MST va oferiîn timp real fotografia situa]ieiaeriene, asigurând astfelFor]elor Aeriene Finlandeze

SISTEM PERFORMANTSISTEM PERFORMANTSISTEM PERFORMANTSISTEM PERFORMANTSISTEM PERFORMANTDE SUPRAVEGHERE AERIANÃDE SUPRAVEGHERE AERIANÃDE SUPRAVEGHERE AERIANÃDE SUPRAVEGHERE AERIANÃDE SUPRAVEGHERE AERIANÃ

PENTRU FINLANDAPENTRU FINLANDAPENTRU FINLANDAPENTRU FINLANDAPENTRU FINLANDAuna din cele mai complexe [iavansate re]ele de supra-veghere aerian` din Europa.

Contractul, în valoare de50 de milioane de euro, va fiimplementat pe etape, ur-mând a deveni complet ope-ra]ional în anul 2011.

Sistemul va beneficia deexperien]a EADS, câ[tigat`\n desf`[urarea programuluide modernizare a sistemuluide supraveghere aerian` aNATO � AWACS �, bene-ficiar al aceleia[i tehnologii.

DAPEX 2004DAPEX 2004

O escadril` apar]in#nd Royal AirForce, format` din 8 avioane de lupt`Harrier GR 7, cu baza la Cottesmore, aparticipat, de cur#nd, la exerci]iul deantrenament \n comun �Flying Rhino�,

Antrenament de zbor\n comun

desf`[urat la baza aerian`Caslav, \n Cehia.

Av#nd drept obiectiv antrenareapilo]ilor \n ac]iuni de control aerian\naintat [i control aerian tactic la

standarde NATO, acestaeste cel de al doilea an c#nd]ara gazd` a exerci]iuluieste Cehia.

Antrenamentul dinacest an a oferit pilo]ilor

englezi [i cehi oportunitatea de acombate, \n cadrul temelor propuse,diferite avioane de lupt`, ca: Harrier,MiG-21 Fishbed [i L-159 Alca.

Considerat un succes de c`treambele p`r]i implicate, exerci]iul a avut[i rolul de consolidare a bunelor rela]ii\ntre doi parteneri NATO: MareaBritanie [i Cehia.

31CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


Vehiculul hipersonic f`r` pilot �X-43A�, realizat de NASA \n cadrul programuluiHyper-X, a atins, \n data de 16 noiembrie a.c., o vitez` de aproape 10 MACH(11.000 km/h), dobor#nd astfel recordul de 7 MACH stabilit pe 27 martie2004 \n cadrul aceluia[i proiect.

Zborul, desf`[urat \ntr-un spa]iu aerian restric]ionat deasupra OceanuluiPacific, a reprezentat cel de al treilea test [i ultimul al programului \n valoare de250 de milioane dolari.

Pe baza datelor colectate de la sol de c`tre inginerii proiectului, urmeaz` afi construite rachete [i avioane care s` dezvolte viteze hipersonice.

Ultima frontier�:MACH 10

O aeronav` Mirage 2000, apar]inând For]elorAeriene ale Indiei, a fost avariat` la aterizare, peaeroportul din Mauritius, dup` ce a luat parte la unshow aerian în Port Louis, pilotul reu[ind s` scapenev`t`mat.

Avionul este în curs de repara]ie [i va fi gatade zbor în scurt timp, a anun]at purt`torul de cuvântal For]elor Aeriene ale Indiei. Potrivit sursei, avionula fost avariat deoarece pilotul nu a scos trenul deaterizare. Aeronava Mirage f`cea parte dintr-ungrup de [ase avioane ce se întorcea acas` dup`ce participase la un exerci]iu demonstrativ în Africade Sud. La spectacolul aerian din Port Louis auparticipat aproximativ 25.000 de spectatori.

Acesta este al doilea incident într-un intervalde 10 zile în care este implicat un Mirage 2000apar]in#nd Indiei. Cu o s`pt`mân` în urm`, unavion de acest tip s-a pr`bu[it lâng` Gwalior, dup`ce ap`ruser` probleme serioase la trenul deaterizare. Pilotul s-a catapultat în condi]ii desiguran]`.

For]ele Aeriene Canadiene au decisoprirea de la zbor a flotei de 15 elicoptereCH-149 Cormorant, ce \ndeplineau misiunide cercetare [i salvare.

Decizia a fost luat` \n cursul zilei de 18octombrie, dup` ce o ruptur` a fost depistat`la unul din rotoarele unui elicopterCormorant.

Cauzele defec]iunii sunt investigate de c`tre o echip` de speciali[ti [i, \n func]ie derezultatul anchetei, vor fi luate m`surile care se impun.

�Siguran]a echipajelor care opereaz` pe aceste elicoptere este prioritatea noastr`�,a declarat generalul-maior Charles Bauched, comandantul Diviziei 1 Aeriene Canadiene.

MIRAGE 2000 –ATERIZARE FOR}ATÃ

ELICOPTERE SAROPRITE LA SOL

O aeronav` la bordul c`reia se afla unmembru al familiei regale britanice a fost pepunctul s` intre \n coliziune cu un avion militar,relateaz` Sky News.

Ministerul Ap`r`rii a anun]at c` s-a \nregistratun incident \n care au fost implicate avionul HS

EUROFIGHTER ... CONTRA HS 125125 [i o aeronav` Eurofighter Typhoon. Fapteles-au petrecut \n spa]iul aerian sco]ian, \n zonagolfului Morecambe.

Un purt`tor de cuv#nt al ministerului adeclarat c` a fost declan[at` o anchet`. Unicafiic` a reginei Marii Britanii, \n v#rst` de 54 deani, se \ndrepta c`tre Portsoy, unde urma s`viziteze un complex sportiv. Palatul Buckinghamnu a acordat o foarte mare aten]ie incidentului,preciz#nd c` [i prin]ul Charles a trecut printr-o\nt#mplare asem`n`toare anul trecut.

Avionul Eurofighter Typhoon efectua unzbor de antrenament, iar acesta a fost primulincident \n care a fost implicat un avion militarde acest tip, a precizat un purt`tor de cuv#nt alMinisterului Ap`r`rii.

INCIDENTE AVIATICE " INCIDENTE AVIATICE " INCIDENTE AVIATICE

MIRAGE 2000

HS 125

CH-149CORMORANT

Prima lansare a unei rachetebalistice �Satan� direct din zona undese afl` baza acestora va avea loc\nainte de sf#r[itul acestui an, aanun]at ministrul rus al ap`r`rii, SergheiIvanov, \n cursul unei \ntrevederi amembrilor Guvernului cu pre[edintelerus, Vladimir Putin, relateaz` RIA-Novosti.

Rachetele RS-20 sunt cunoscute,conform clasific`rii NATO, drept SS -18 Satan.

Ivanov a precizat c` for]elestrategice ruse de rachete au efectuat[ase lans`ri [i au programat \nc` dou`\nainte de sf#r[itul anului. Deasemenea, sunt prev`zute [i teste cusisteme strategice Topol-M. El aadùgat c` for]ele navale au efectuat,\n cursul acestui an, zece lans`ri derachete RS-20 [i au mai planificat \ncùna.

Putin i-a cerut lui Ivanov, deasemenea, s` preg`teasc` propuneri

pentru premierea personaluluicompaniei Progress [i a membrilortrupelor spa]iale care au preg`tit [iefectuat lansarea noii rachete ruse[tiSoiuz-2.

RUSIA TESTEAZ~RACHETELE�SATAN�


32 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

Organizare

Structura de comand` aFor]elor Aeriene Regale este\mp`r]it` \n trei mari compo-nente: Comandamentul deLupt` (Strike Command),Comandamentul de Instruire[i Personal, ComandamentulAsisten]` Echipamente.

Strike Command repre-zint` cea mai important`component` a For]elor AerieneRegale, av#nd ca personal28.000 de militari [i 5.800 civili,iar ca tehnic` de lupt` 500 deaeronave dispuse \n 42 deunit`]i. |n prezent, particip` cufor]e [i mijloace la opera]iunidin Irak, Kosovo [i Afganistan,men]ine for]e la nivel minim \nCipru, Gibraltar, Insula Ascen-

sion [i Insulele Falkland.Cartierul general al Strike

Command se afl` la Baza

FOR}ELEAERIENE REGALE

ALE MARII BRITANIIFor]ele Aeriene Regale ale Marii Britanii au o istorie impresionant`, al c`rei punct de origine \l

reprezint` anul 1912, c#nd au fost \nfiin]ate Corpurile Aeriene Regale. Anul 1918 marcheaz` creareaoficial` a For]elor Aeriene Regale ale Marii Britanii, rezultat al comas`rii Corpurilor Aeriene Regalecu Serviciul Aerian Naval Regal. |n acela[i an, pentru structura nou \nfiin]at`, au fost create emblema[i cocarda de reprezentare, care de-a lungul timpului au suferit doar mici modific`ri.

Personalul For]elor Aeriene Regale [i-a c#[tigat prestigiul [i faima, de-a lungul timpului, \nconfrunt`ri precum �B`t`lia Marii Britanii� (1940), �B`t`lia Ceylonului� (1940), �Debarcarea dinNormandia� (1944), �R`zboiul insulelor Falkland� (1982), �R`zboiul din Golf� (1991), �R`zboiuldin Kosovo� (1999).

Aerian` High Wycombe, locdin care se planific` misiunilepentru cele trei grupuri dincompunere. Grupul nr. 1,cunoscut [i ca Grupul de Lupt`

Aerian`, are \n dotare avioa-nele de lupt` rapide, incluz#nd[i Joint Force Harrier, opt

aerodromuri, la care se adaug`[i o unitate de instruire dinCanada. Grupul nr. 2,cunoscut [i ca Grupulde Sprijin pentru Lupt`

Aerian`, este \nzes-trat cu aeronave detransport strategic [itactic, precum [i derealimentare \n aer.Grupul de Manage-ment al Luptei estedenumirea consa-crat` a Grupului 3,care \ntrebuin]eazàeronavele de recu-noa[tere maritim`,elicopterele dest i -nate misiunilor dec ` u t a r e - s a l v a r e ,precum [i sistemelede avertizare tim-purie, at#t de la sol,c#t [i aeropurtate.

Strike Commandreprezint` �din]ii�For]elor Aeriene Re-

gale [i, indiferent deprovocare, este capabils` ofere putere aerian`

efectiv` [i eficientòric#nd [i oriunde \nlume.

Tehnicãde luptã

Pentru misiunile deatac, For]ele AerieneRegale utilizeaz` aero-nave de tipul Harrier,Jaguar, Tornado GR4 [i,mai nou, Eurofighter.Aeronavele Harrier (85buc`]i la nivelul anului2003) sunt destinate

misiunilor de sprijin aerianapropiat. Prima aeronav` de

Aeronava Boeing C-17, destinat` transportului strategic detrupe [i logistic`

Canberra PR-9 \ntr-o misiune de recunoa[tere tactic`

Elicopterul Sea King execut#nd omisiune specific` de cùtare-

salvare

33CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004


acest tip a intrat \n serviciu \n1969, fiind unica din lume, laacea vreme, \nzestrat` curevolu]ionarul sistem dedecolare-aterizare pe vertical`.|n anul 1973, For]ele AerieneRegale au fost \nzestrate cuprimele avioane Jaguar, desti-nate misiunilor de v#n`toare-bombardament. |n 2003, RAFaveau \n dotare 62 de aeronaveJaguar. Misiunile de interdic]ieaerian`, recunoa[tere [i ap`-rare aerian` sunt executate cuaeronavele Tornado GR4 (143\n 2003), intrate \n uz \n 1980.Aeronavele multirol EurofighterTyphoon au intrat \n serviciulFor]elor Aeriene Regale \nce-p#nd cu anul 2004. Timp de doiani se va face trecerea pe acesttip de avion, dup` care se va

trece la executarea de misiunispecifice.

|n cadrul misiunilor de

ap`rare aerian` suntutilizate aeronave de tipSentry (7 \n 2003) [iTornado F3 (118 \n 2003).

Cu ajutorul aerona-velor Canberra (7 \n2003), Nimrod (30 \n2003) [i Tornado GR4sunt executate misiunide recunoa[tere [ipatrulare maritim`.

Pentru transport [irealimentare \n aer,For]ele Aeriene Regaleutilizeaz` aeronave detipul C-17A Globe-master (4 \n 2003),Hercules (55 \n 2003),Tristar (9 \n 2003) [iVC-10 (20 \n 2003). De aseme-nea, pentru transportul tru-pelor [i misiuni de cùtare-

salvare sunt utilizate elicopterede tipul Chinook (48 \n 2003),Puma (39 \n 2003), Merlin (22

\n 2003) [i Sea King (25 \n2003). |n ceea ce prive[temisiunile de cùtare-salvare,conform statisticilor, \n 2003,For]ele Aeriene Regale auprimit aproximativ 2.000 desolicit`ri [i au asistat 1.400 depersoane.

Instruirea tinerilor pilo]i seefectueaz` cu avioane de tipulHawk (120 \n 2003), Tucano(128 \n 2003), Firefly (45 \n2003), Tutor (99 \n 2003) [iGriffin (11 \n 2003).

Perspective

|n ultimii 15 ani, For]eleAeriene Regale au trecutprintr-un amplu proces derestructurare. Astfel, dac` \n1990 existau 12 escadrileopera]ionale destinate misi-unilor de ap`rare aerian`, \n2004 mai exist` doar cinciescadrile. Aceea[i situa]ie se

\nregistreaz` [i \n cazul esca-drilelor de atac. De asemenea,escadrilele de transport s-auredus cu o treime. Firesc,procesul de restructurare adus [i la diminuarea persona-lului cu aproximativ 18 la sut`,astfel c`, \n prezent, \n For]eleAeriene Regale sunt 75.000 deoameni.

Finalizarea procesului derestructurare a dus la trans-formarea For]elor AerieneRegale \ntr-o structur` multmai mobil`, eficient`, capabil`s` ac]ioneze oric#nd [ioriunde \n lume. La acestlucru vor contribui din plin [iachizi]iile de tehnic` de lupt`ce urmeaz` a fi efectuate \nviitorul apropiat, const#nd \naeronave F-35 JSF, Hawk 128[i Airbus A-330.

C`pitanCRISTIAN PREDA

Elicopterele Chinook HC 2 sunt destinate transportuluide trupe [i logistic` \n teatrul de opera]ii

Avioanele Tornado, cu geometrie variabil`, se afl` \n uzdin anul 1980

Avionul multirol Eurofighter Typhoon reprezint` cea mai modern` achizi]iea For]elor Aeriene Regale ale Marii Britanii

34 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

AEROSPA}IALE

Moartea unei stele creeaz` \n spa]iu osculptur` din gaz [i praf. Cat�s Eye este unadintre cele mai complexe nebuloase planetarev`zute p#n` acum \n spa]iu. Aceasta s-a format\n momentul \n care steaua-soare a degajat \nexterior un strat de gaz, form#nd astfel o nebuloas`str`lucitoare compus` din dou` uimitoare imaginigemene.

Telescopul Hubble a surprins pentru prima dat`complicata structur` compus` din nucleu [i formeconcentrice de gaz \n anul 1994. Aceast` nouìmagine, surprins` cu o camer` avansat` pentrucercetare, dezv`luie frumuse]ea celor 11 sau maimulte inele concentrice din gaz [i praf ce formeaz`nebuloasa Cat�s Eye.

Sculptur` \n spa]iu

Naveta NASA �Deep Impact� [i-a\nceput aventura spa]ial` la data de 18octombrie anul curent, c#nd a ajuns \nFlorida pentru testele finale \n vederealans`rii sale, programat la 30 decembrie,de c`tre o rachet` Boeing Delta II, de labaza Cape Canaveral.

�Deep Impact� este destinat pentrua lansa o bomb` pe suprafa]a cometei�Tempel 1� la data de 4 iulie 2005, moment\n care cometa se va afla la o distan] de133,6 milioane de kilometri fa]` deP`m#nt. |n momentul impactului, bombava atinge o vitez de 37.000 de kilometripe or`, iar detonarea celor 372 dekilograme de explozibil va produce un

�FORAJ�PE COMET~!

crater de dimensiunile unui teren de fotbal.|n tot acest timp, naveta �Deep Im-

pact� se va roti \n jurul cometei, colect#ndfotografii [i date care vor fi trimise pe P`m#ntaproape instantaneu.

Prin aceast` misiune, cercet`toriisper` s` arunce o privire sub \nveli[ulcometei, pentru a culege date care sàduc` r`spunsuri unor \ntreb`ri de baz`referitoare la formarea sistemului solar.

Virgin GroupVirgin GroupVirgin GroupVirgin GroupVirgin Group, conglomeratulde]inut de miliardarul Richard Branson,[i-a anun]at parteneriatul cu MojaveAerospace Ventures \n vederea folosiriitehnologiei SpaceShipOne SpaceShipOne SpaceShipOne SpaceShipOne SpaceShipOne pentruzboruri suborbitale comerciale. Bransona anun]at c` Virgin Galactic, Virgin Galactic, Virgin Galactic, Virgin Galactic, Virgin Galactic, o nou`filial` Virgin, va folosi tehnologiaSpaceShipOne pentru noi vehicule de

pasageri, care vor fi construite deScaled Composites Scaled Composites Scaled Composites Scaled Composites Scaled Composites conform unuicontract separat. Navele se vor bazape designul SpaceShipOne, dar voravea o capacitate de cinci pasageri.Primul vehicul de acest fel, numit VirginVirginVirginVirginVirginSpaceShip Enterprise, SpaceShip Enterprise, SpaceShip Enterprise, SpaceShip Enterprise, SpaceShip Enterprise, va intra \nserviciul comercial \n anul 2007.Zborurile vor avea loc, ini]ial, de peAeroportul Mojave din California, deunde decoleaz` acum SpaceShipOne,dar Branson a declarat c` va dori s` sezboare [i din alte loca]ii din MareaBritanie sau Australia. Licen]a va costaVirgin p#n` la 21,5 milioane de dolari \n15 ani, \n func]ie de num`rul de vehiculeconstruite. Totodat`, compania are \nplan s` investeasc` 100 milioane dedolari \n acest parteneriat, iar profituldin zborurile suborbitale Virgin Galacticva fi reinvestit pentru a dezvoltaurm`toarele vehicule, inclusiv celecapabile s` ajung` pe orbit`.

“Virgin” va folositehnologiaSpaceShipOnepentruzboruri turistice

PROPUNEREPENTRUCONSTRUIREAUNUI COSMOPORT

Rusia a propus, de cur#nd, at#tStatelor Unite, c#t [i altor ]`ri interesatede explorarea spa]iului, un proiectcomun privind construirea unuicosmoport care s` permit` lansareazborurilor c`tre Marte [i c`tre satelitulnatural al P`m#ntului, Luna. Loca]iasugerat` de c`tre Rusia este complexulspa]ial de la Baikonur, din Kazahstan.

�Construc]ia Cosmoportului vaface posibil` lansarea vehiculelor \nc l torii interplanetare [i explorarea altorplanete din sistemul solar. Cele maiimportante misiuni ale proiectului arputea fi realizarea zborului cu echipajuman spre Marte, precum [iconstruirea unei baze spa]iale pe Lun`�,a declarat Vyacheslav Davidenko,secretarul de pres` al Agen]iei Spa]ialeRuse, citat de Interfax.

sale se m`resc progresiv \n jurul P`m#ntului, pentru a ficapturat de gravita]ia lunar` \n noiembrie.

SMART-1 a fost conceput pentru dou` scopuri. Primuleste pur tehnologic: s` demonstreze [i s` testeze un num`rde tehnici spa]iale care s` fie aplicate \n viitoarele misiuniinterplanetare. Al doilea scop este [tiin]ific, fiind dedicat �[tiin]eilunare�. El reprezint`, totodat`, [i primul test european al unuisatelit propulsat \n \ntregime de un motor cu ioni. Lungac`l`torie \n spa]iu este necesar` pentru ca motorul cu ioni s`func]ioneze [i s` fie testat pe o distan]` comparabil` cu oexpedi]ie interplanetar`. Misiunea ESA � SMART-1 testeaz`,de asemenea, comportamentul navei \n timpul manevrelorde schimbare a orbitei. Acestea se impun \n c`l`toriileinterplanetare [i folosesc for]ele gravita]ionale ale corpurilorcere[ti pentru a c#[tiga accelera]ie [i a ajunge c`tre destina]iafinal`, economisind, \n acela[i timp, combustibil. |n cazul luiSMART-1, atrac]ia gravita]ional` a Lunii a fost exploatat` \ntrei manevre de �rezonan]` lunar`�. Primele dou` au avut loc\n august [i septembrie 2004. Ultima a avut loc pe 12octombrie. Datorit` ultimului impuls, SMART-1 va mai efectua2 orbite \n jurul P`m#ntului, f`r` a fi nevoit s` porneasc`motorul dec#t pentru unele mici corec]ii de traiectorie. Acela[iimpuls va permite navei s` intre \n raza de atrac]ie a Lunii [is` orbiteze \n jurul Lunii.

|n ianuarie 2005, va ajunge pe orbita final` opera]ional`(\ntre 3.000 [i 300 de kilometri deasupra polilor lunari). Timpde [ase luni din acel moment, SMART-1 va identificaelementele-cheie de pe suprafa]a lunar` [i va investiga dateprivind formarea Lunii.

SMART-1, acum \n drum spre Lun`, a efectuat peste80 de milioane de kilometri. C`l`toria sa a \nceput pe 27septembrie 2003, c#nd satelitul a fost lansat cu o rachetÀriane 5 de la Kourou, Guyana Francez`. De atunci, orbitele

SMART-1 � cumulde misiuni

35CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

AEROSPA}IALE

Satelitul NASA Mars OdysseyMars OdysseyMars OdysseyMars OdysseyMars Odyssey, , , , , ce orbiteaz`\n jurul Planetei Ro[ii de aproape 3 ani, \[i va prelungimisiunea cu \nc` 2 ani. Satelitul a fost lansat \n aprilie2001 [i a intrat pe orbita mar]ian` [ase luni mai t#rziu,\ncep#nd observa]iile [tiin]ifice \n februarie 2002.Extinderea misiunii va permite receptarea mai multordate despre Planeta Marte, p#n` \n septembrie 2006.Camerele video [i spectrometrele au analizat clima [icompozi]ia scoar]ei mar]iene, descoperind prezen]aapei sub forma unor depozite de ghea]` \n regiunilepolare ale planetei. Mars Odyssey a fost folosit [i careleu de comunica]ii, recept#nd transmisii de la celedou` rovere mar]iene [i retransmi]#ndu-le c`treP`m#nt.

Nava \[i va continua acest rol \n perioadaurm`toare, dar va studia condi]iile atmosferice p#n`c#nd urm`torul satelit NASA, Mars ReconnaissanceOrbiter, va ajunge la Planeta Ro[ie \n 2006 [i va fr#na\n atmosfera superioar` pentru a-[i ajusta orbita.Extinderea misiunii va costa 35 milioane de dolari,cam 12 procente din costul ini]ial al acesteia.

MARS ODYSSEY \[i prelunge[te aventura

O sec]iune recuperabil` apar]in#nd unuisatelit de cercetare chinez, ce purta probe aleunor experimente [tiin]ifice realizate \n spa]iu,s-a pr`bu[it, la 17 octombrie a.c., pe o cas` dinsatul Penglai, provincia Sichuan.

De[i capsula nu a suferit avarii grave, casalovit` a fost distrus` \n totalitate. Locatariiacesteia au sc`pat cu via]` deoarece \n momentulimpactului nu se aflau acas`.

Nu au fost dezv`luite posibilele cauze aleaccidentului , \ns` exper] i i chinezi au datasigur`ri c` a fost vorba de un simplu accident,

Oficiali ai NASA [i ai Agen]ieiSpa]iale Ruse (Roskosmos) auanun]at, \n data de 18 octombrie,prelungirea acordului de utilizare anavetei Soyuz pentru \ntre]inerea ISS,p#n` \n anul 2006.

NASA va pl`ti Agen]iei Spa]ialeRuse serviciile oferite folosind unsistem gen �troc�, nefiind specificatedetalii ale acestui schimb. Este posibil\ns` ca negocierile s` conduc` la oextindere a \n]elegerii p#n` \n anul2010. Tragedia navetei Columbia a avutdrept urmare sistarea de c`tre NASAa zborurilor spa]iale, p#n` la revizuireasistemului de siguran]` a navetelor.

tehnologia recuper`rii unor astfel de capsulefolosit` de China fiind printre cele mai bunedin lume.

A T E N } I E ,

PIC~ SATELI}I!

Imaginile transmise de sonda Cassini a NASAcu cel mai mare satelit al lui Saturn, Titan, au ridicat\ntreb`ri dup` \ntreb`ri.

MISTERE PE TITAN

La sf#r[itul lunii septembrie, Rusia a plasat pe orbit` nu mai pu]in detrei sateli]i militari.

Astfel, o rachet` purt`toare Kosmos-3M a fost lansat`, \n data de23 septembrie, de pe cosmodromul Plesetsk, din nordul Rusiei, av#nddrept misiune plasarea, pe o orbit` joas` a P`m#ntului, a unei perechi dedoi sateli]i militari de comunica]ie. Autorit`]ile nu au oferit informa]iiam`nun]ite privind destina]ia celor doi sateli]i, rezum#ndu-se la a declarac` ace[tia fac parte dintr-un sistem orbital de sateli]i militari.

|n data de 25 septembrie, o rachet` Soyuz a fost lansat` de pe acela[i cosmodrom Plesetsk, plas#nd pe orbit` unalt satelit. Dup` toate probabilit`]ile, de data aceasta este vorba de un satelit militar de recunoa[tere.

SISTEM DE SATELI}IMILITARI

Primele imagini transmise de Cassini, luate\n infraro[u, pentru a putea penetra norii, audezv`luit un peisaj cu obiecte \ntunecoase [iluminoase, dar mai ales absen]a craterelor deimpact.

Aceste imagini sugereaz` existen]a unorprocese tectonice care modeleaz` \n continuusuprafa]a satelitului planetei Saturn � Titan, darcercet`torii nu au date suficiente, majoritatea acestoridei fiind specula]ii.

Cassini va trece pe l#ng` Titan de mai multeori \n timpul misiunii sale [i va deta[a sonda spa]i-al` european` Huygens, \n atmosfera lui Titan, \nianuarie 2005.

R a c h e t aR a c h e t aR a c h e t aR a c h e t aR a c h e t apur t` toarepur t` toarepur t` toarepur t` toarepur t` toareK o s m o s -K o s m o s -K o s m o s -K o s m o s -K o s m o s -

3 M3 M3 M3 M3 M

SCHIMB DETUR~ PE ISS

Expedi]ia 9 de pe Sta]ia Spa]ialÌnterna]ional` [i-a \ncheiat cu succesmisiunea. Cei doi membri ai echipajului� comandantul Gennady Padalka [icercet`torul Mike Fincke � s-au \ntors

pe P`m#nt, \n data de 23 octombriea.c., dup` [ase luni petrecute la bordulISS, timp \n care au asamblat maimulte componente ale sta]iei,aduc#ndu-[i astfel o contribu]ie

important` la realizarea unuia dintrecele mai frumoase visuri ale omenirii� casa din cer.

Padalka [i Fincke au predat[tafeta echipajului expedi]iei zece,format din cosmonau]ii SalizhanSharipov �comandant � [i Leroy Chiao.

ACORDRE|NNOIT|NTRE NASA{I ROSKOSMOS

Mike Fincke

Gennady Padalka

Pagini realizate deMIRCEA HARITON

36 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

OFENSIVA SOFT

No]iunea de r`zboi electronic (EW �Electronic Warfare) este definit` de literaturade specialitate occidental` drept o ac]iunemilitar` care presupune utilizarea energieielectromagnetice \n scopul determin`rii,explor`rii, reducerii [i prevenirii utiliz`rii ostilea spectrului electromagnetic, c#t [i ac]iuneacare favorizeaz` folosirea \n scopuri proprii aacestuia. Altfel spus, un control determinantasupra spectrului electromagnetic [iinforma]ional confer` un atu hot`r#tor \nc#[tigarea suprema]iei \n c#mpul de lupt`modern.

Potrivit istoricului R. Jones,r`zboiul electronic [i-a semnatactul de na[tere \n timpulopera]iilor celui de-al doilear`zboi mondial, dar, ulterior,mijloacele de lupt` electronices-au perfec]ionat continuu [i aujucat un rol din ce \n ce maiimportant, devenind factorcvasidecisiv \n ob]inerea victoriei.

R`zboiul din Coreea (anii�50). În timpul confrunt`rilor dinPeninsula Coreean`, americaniiau folosit cu succes o serie deplatforme aeriene (B-26) pe careerau montate sisteme ECM (con-tram`suri electronice) configurateîntr-o structur` modular`. Deasemenea, pentru prima dat` peaceste platforme au fost încorpo-rate [i unele categorii de sta]ii de cercetareradiotehnic`.

R`zboiul din Vietnam (anii �60).R`zboiul din Vietnam consacr` apari]ia [iutilizarea masiv` a rachetelor antiradioloca]iede prim` genera]ie (SUA), [i anume, cele detip Shrike [i Standard-Arm. Distan]a de ac]iune

a acestora era îns` modest`, de circa 15 � 35km. Practic, pentru prima dat` în istoriar`zboiului electronic, s-a confirmat faptul c` luptaECM-ECCM (contra contram`suri electronice)este o lupt` a resurselor. Astfel, la ac]iunearachetelor antiradioloca]ie americane,vietnamezii au r`spuns prin utilizarea sistemelorradar cu emisie intermitent`. În continuare,americanii au optat pentru dezvoltarea [iutilizarea rachetelor antiradioloca]ie de genera]iaa doua, cu memorie.

Cercetarea electronic` s-a efectuat cu

avioane B-52 [i avioane de cercetare tactic`RF-101A. S-au utilizat pe scar` larg` bruiajulpasiv [i ]intele false împotriva subsistemelorradar din structura ap`r`rii antiaerienevietnameze (complexe de rachete antiaerienecu b`taie medie, de tip Volhov). De asemenea,bruiajul activ de zgomot [i-a demonstrat [i el pedeplin eficien]a.

R`zboaiele din Orientul apropiat (1967[i 1973). Aceste conflicte au marcat apari]iar`zboiului electronic total, purtat la nivelul tuturorcategoriilor de arme, dar în special între ap`rareaantiaerian` arab` (dotat` cu sisteme de racheteantiaeriene sovietice de tip Volhov, Dvina, Strela,Kub etc.) [i avia]ia statului israelian. Iat` unexemplu: israelienii au folosit avioane decercetare f`r` pilot care au simulat un atac aerianasupra pozi]iilor sistemelor de ap`rare antiae-rian` arabe dispuse în valea Bekaa. În încercareaarabilor de a da o ripost` ferm` acestui atac,

complexele de ap`rare anti-aerian` [i-au descoperit,practic, frecven]ele de lucru,care au fost astfel monitorizate[i memorate. În consecin]`,atacul real ulterior al avia]ieiisraeliene a fost unul devas-tator.

De asemenea, au fostutilizate containere acro[ate,de t ipul AN/ALQ-71, [ iAN/ALE-29 (con]ineau 32 decartu[e cu dipoli), capcane îninfraro[u [i termice. S-a utilizatpe scar` larg` dezinformareade tip imitativ: astfel, o diviziede tancuri egiptean` a fostîndrumat` prin ordine false,transmise în canalele proprii,la 180 de grade fa]` de direc]iade atac ordonat`.

Practic, cu aceste conflictedin Orientul Apropiat s-a încheiat prima etapà evolu]iei r`zboiului electronic, [i anume, etapasa conceptual`.

R`zboiul din Insulele Malvine (1982).Conflictul anglo-argentinian a pus într-o nou`lumin` importan]a r`zboiului electronic în toateetapele de desf`[urare ale unui r`zboi în general.

R~ZBOIUL ELECTRONICAEROPURTAT |N CONFLICTELE

SECOLULUI XX

B-26 este unul din primele avioane pe care s-au montatsisteme de contram`suri electronice

Conflictele militare majore dinultimele [ase decenii ale secoluluiXX au n`scut [i au impus ideear`zboiului electronic aeropurtat. Unr`zboi desf`[urat cu mijloace delupt` �inteligente�, \n cadrul c`ruia�greul� \l duc aparatele [i sistemeleelectronice cu un grad ultra\nalt detehnicizare [i o eficien]` multsporit` \n raport cu mijloaceleclasice, tradi]ionale. |n prezent,majoritatea doctrinelor armatelormoderne consider` r`zboiulelectronic ca fiind o parte integrantà luptei armate, iar tehnicile [isistemele electronice sunt situate laacela[i nivel de importan]` cumijloacele [i sistemele obi[nuite delupt`. {i, \n mod logic, �ofensivaelectronic`� a determinat [iperfec]ionat �defensiva electronic`�,cu principalul ei pivot � ap`rarea\mpotriva instala]iilor electronicedispuse pe mijloacele de atac cusau f`r` pilot ale inamicului.

R~ZBOIUL ELECTRONICAEROPURTAT |N CONFLICTELE

SECOLULUI XX

37CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

OFENSIVA SOFT

Contram`surile electronice ale englezilor auconstat, în principal, în utilizarea bruiajului pasiv[i activ în lupta naval`. Acest bruiaj s-a doveditfoarte eficient împotriva rachetelor dotate cusisteme de dirijare prin radar. În consecin]`,succesul rachetelor antinav` Exocet folosite deargentinieni a fost de circa 50 la sut` (3 din 6rachete lansate [i-au atins ]inta), iar a celorsol-nav` a fost de doar 25 la sut` (o rachet` din4 lansate [i-a atins ]inta). De asemenea, estefoarte important de [tiut faptul c`, prinscufundarea navei-amiral a flotei engleze,�Shefield�, acest conflict a fost ultimul în cares-au putut confrunta armamente din aceea[igenera]ie tehnologic` (racheta de fabrica]iefrancez` Exocet se afla atât în dotarea argenti-nienilor, cât [i a englezilor).

Pentru contracararea atacurilor aeriene curachete antinav`, englezii au utilizat proiectileantirachet` nedirijate de tip Korvus, Seafan,Stockade etc., înc`rcate cu dipoli antiradarrealiza]i din vat` de sticl` metalizat`, folii dealuminiu [i alte materiale reflectorizante. Deasemenea, pentru formarea norilor de bruiajpasiv s-au folosit dispozitive mecanice deîmpr`[tiere a pachetelor cu dipoli reflectorizan]iîn atmosfer`. Sistemele pirotehnice deîmpr`[tiere nu au fost utilizate, deoarece puteauconduce la lipirea [i, respectiv, compactizareaelementelor reflectorizante (cre[terea lor îngreutate), ceea ce ar fi condus la sc`dereaperioadei de evolu]ie a norilor de dipoli.

Pentru a prelungi sta]ionarea norilor dedipoli reflectorizan]i, s-a ales varianta ca dipoliielementari s` pluteasc` liber în curen]ii de aer,ceea ce le-a permis s` execute o rota]ie continu`sub un unghi de 45 de grade fa]` de vertical`,contracarând astfel contram`surile inamicului(capetele de autodirijare ale majorit`]iirachetelor sunt active doar pentru o singur`component` a câmpului electromagnetic reflectat

de la ]int`, fie cea cu polarizare vertical`, fie ceacu polarizare orizontal`). Datorit` folosiriieficiente a bruiajului pasiv, dar [i a celui activ,nici un avion britanic Sea Harrier nu a putut filovit cu rachete autodirijate prin radar, lansatede la sol. {i, deoarece racheta Exocet dispuneade facilitatea de a se autodirija pe sursa desemnal de bruiaj activ, s-a preferat ca timpul delucru efectiv al generatoarelor de bruiaj activ s`fie limitat.

Pentru realizarea cercet`rii electronice,englezii au utilizat sistemul Ebby Hill, care

dispune de o baz` proprie de date con]in#ndcaracteristicile radarelor inamicului, c#t [i alecelor proprii (circa 2.000 de tipuri de radar). Deasemenea, con]inutul acestei baze de date puteafi îmbog`]it [i în mod dinamic. Astfel, pentru

determinarea parametrilor unui radar, eranecesar` achizi]ia unui singur impuls al acestuia,în banda de lucru 1�18 GHz, iar preciziam`sur`torii în frecven]` era de aproximativ 1,5MHz, iar în azimut de circa 3 grade.

Un alt sistem de contram`suri utilizat pe scar`larg` de britanici în acest conflict a fost cel numitProtean/Matilda, capabil s` determine parametriide func]ionare ai radarelor capetelor deautodirijare ale rachetelor de la o distan]` deaproximativ 10 km fa]` de ]inta selectat` [i,ulterior, s` declan[eze formarea norului de dipolireflectorizan]i în zona acestei ]inte.

Un alt element important care a ap`rut încadrul r`zboiului din Malvine a fost legat decompatibilitatea electromagnetic` ce trebuie sèxiste între multitudinea de mijloace [i sistemeleelectronice care echipeaz` o platform` purt`toare.Astfel, rolul de prim rang al problemei compatibi-lit`]ii electromagnetice a fost în]eles pe deplinde englezi, dar cu pierderi grele, atunci când orachet` argentinian` Exocet a lovit distrug`torulShefield tocmai în momentul când sistemul sùradar de avertizare fusese oprit pentru c` perturbadesf`[urarea unei leg`turi prin satelit cu Londra.

R`zboiul din Golf (1991). Pentrupreg`tirea interven]iei coali]iei multina]ionale înIrak, cercetarea electronic` a adversarului aînceput pe scar` larg` înc` din vara anului 1990,prin intermediul sateli]ilor . Cu informa]iile astfel

ob]inute, americanii [i-au putut actualiza bazelede date. Informa]iile referitoare la obiectiveleirakiene de lovit au fost introduse în memoriacapetelor de autodirijare ale rachetelor decroazier` de tip Tomahawk [i Cruise, lansateulterior de pe nave de suprafa]` [i submarine.

De asemenea, pentru monitorizarea spa]iuluielectromagnetic irakian (cercetare electronic`îndep`rtat`), au fost utilizate platforme aerienede tipul AWACS, U-2 [i TR-1. Ponderea loviriiobiectivelor irakiene de interes prin mijloace deautodirijare radar a sc`zut în favoarea sistemelorde autodirijare optoelectronice, aceasta deoareceIrakul dispunea de o serie de generatoare debruiaj activ radar performante, de provenien]`ruseasc`. Spre exemplu, pentru capetele deautodirijare laser, marcarea cu laser a obiectivelorirakiene (în special bateriile de racheteantiaeriene de tip Scud) din adâncimea teritoriuluia fost executat` prin intermediul trupelor dediversiune.

Cu 24 de ore înainte de declan[areaopera]iunilor militare terestre, alia]ii au utilizatpe scar` larg` sistemele Sky Shadow pentruexecutarea contram`surilor fa]` de mijloacele [isistemele electronice irakiene. De asemenea,au fost utilizate rachetele antiradioloca]ie de tipHarm [i Shrike, respectiv bruiajul activ de barajîmpotriva sistemelor radar, radio, de radionavi-ga]ie [i radioreleu. Denumirea de scut electronicfolosit` de alia]i în acest sens este sugestiv` pentrua scoate în eviden]` amploarea m`surilorexecutate.

Avioanele de tipul EF-111 au zburat în fa]aforma]iunilor de atac [i au realizat acoperireaacestora prin bruiaj activ de baraj [i de imitare.Ulterior, ac]ionau avioanele de atac de tip F-4G[i F-117, care dispuneau [i de racheteantiradioloca]ie.

În toate atacurile aeriene, avioanele delupt` au fost înso]ite de avioane destinater`zboiului electronic care au realizat acoperireaprin bruiaj a acestora, fapt ce a determinat careac]ia ap`r`rii antiaeriene irakiene aproape s`nu existe sau, în cel mai bun caz, aceasta s` serezume la utilizarea mijloacelor de foc clasice.|n conflict au fost utilizate pe scar` larg` [i

|nc`rc`turi de tip Flares, una din tehnicile de reducere a vulnerabilit`]iiaeronavelor de transport, \n special pe timpul efectu`rii procedurilor

de decolare sau aterizare

Lansarea unei rachete de croazier` Tomahawk de pe o nav` de r`zboi.Informa]iile introduse \n memoria capetelor de autodirijare confer` acestei

arme o precizie... electronic`

38 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

OFENSIVA SOFT

avioanele invizibile radar, realizate în tehnologiastealth.

Toate avioanele de vân`toare-bombar-dament ale coali]iei au fost dotate cu mijloacede protec]ie electronic` individual`, în sensulc` pilotul era avertizat în momentul când avionulsù evolua în caracteristica de directivitate aunui sistem de ap`rare antiaerian` irakian(avertizare în infraro[u, termic, radar etc.) [i,imediat, erau lansate, automat, contram`surilespecifice, de tipul dipolilor antiradar saucapcanelor termice ori para[utelor luminoase.

Totodat`, dirijarea bombelor de avia]ie pefascicul laser a fost realizat` prin iluminarea]intelor de interes cu ajutorul unui avionspecializat, care evolua în afara zonei de ac]iunea sistemelor de ap`rare antiaerian` (uneori,eficacitatea sistemelor dirijate pe fascicul lasera fost sc`zut` datorit` condi]iilor specifice dede[ert).

În alt` ordine de idei, acest conflict aconfirmat performan]ele sistemului de ap`rareantirachet` american Patriot (împotrivarachetelor sol-sol Scud utilizate de irakieni) [i aimensei oportunit`]i create de folosireasistemului de pozi]ionare global` GPS (care seconsider` c` a fost una din cheile succesuluiopera]iunii Desert Storm). De asemenea, acestr`zboi a marcat [i începutul folosirii pe scar`restrâns` a unor opera]iuni militare necon-ven]ionale (ionizarea atmosferei, suspensii degrafit pentru avarierea sistemului energeticirakian etc.).

În final, ca o concluzie asupra conflictuluielectronic din Golf, se poate afirma còpera]iunile de bruiaj [i blocare electronicèxecutate de alia]i au fost devastatoare pentrusistemul de ap`rare antiaerian` irakian [i auasigurat acestora o suprema]ie aerian` absolut`.Prin urmare, putem afirma, f`r` teama de a gre[i,c` acest conflict militar întrune[te toatecaracteristicile unui r`zboi electronic total.

Evenimentele din Rom#nia. Decembrie1989. Chiar de la început trebuie remarcat faptulc` scopul diversiunii electronice din decembrie�89 a urm`rit crearea unei situa]ii aeriene

complexe, care s` aib` ca efect imediat intrareaîn ac]iune a sistemului de ap`rare antiaerian` aRomâniei [i, totodat`, s` permit` testareaeficacit`]ii acestuia, concomitent cu bruiajulre]elelor de comand`, pentru inducerea în eroare[i luarea unor decizii gre[ite.

Aceast` diversiune electronic` concertat` afost orientat` în special asupra sistemelor deradionaviga]ie [i radar proprii. În radionaviga]ie,au fost bruiate sistemele de dirijare a avia]iei, în

scopul împiedic`rii îndeplinirii misiunilor de c`treaceasta. Totodat`, s-a urm`rit generarea unei con-frunt`ri directe între avia]ie [i propria ap`rareantiaerian` (prin neutralizarea aparaturii de recu-noa[tere amic-inamic exis-tente în dotarea armatei).Sistemele radar proprii, întoate gamele de frecven]`, aufost bruiate sistematic cuajutorul bruiajului pasiv [iactiv, practic situa]ia aerian`deasupra teritoriului Ro-mâniei fiind sufocat` demultitudinea ]intelor falsesimulate (au fost descoperite,ulterior, generatoare debruiaj activ miniaturale,baloane meteorologicepentru executarea bruiajuluipasiv etc.). Situa]ia aerian`complex` [i inexactitateainforma]iilor au condus,inevitabil, la zeci de intercept`ri eronate aleavia]iei [i, uneori, chiar la lans`ri de racheteantiaeriene (cazul sistemelor de ap`rareantiaerian` Volhov etc.).

Se poate afirma c` principala componentà diversiunii electronice din �89 a fostreprezentat` de prezen]a la nivelul întreguluiteritoriu al României a bruiajului [i, respectiv,a inducerii în eroare a sistemelor de conducere,cercetare, descoperire [i neutralizare a ]inteloraeriene. Practic, a fost simulat` o opera]iuneclasic` complex` de invazie aerian` a României.

Situa]ia aerian` prezent` în acea perioadà fost complicat` [i mai mult prin lansarea înspa]iul aerian al României, a unor obiectezbur`toare iluminate ciudat, a unor mini-avioane, minielicoptere, baloane sau reflec-toare poliedrice observabile cu ochiul liber sauprin mijloace optice. }intele au fost descoperitesimultan pe consolele radarelor de bord [iterestre, militare [i civile, care func]ionauindependent [i pe frecven]e diferite, în zonediferite, creând astfel, suplimentar, o not` deautenticitate.

}intele false repartizate pe zile, cu un total

de peste 1500 de semnale recep]ionate [iînregistrate, au marcat un maxim de 46 la sut`în ziua de 22 decembrie 1989, dup` care s-aconstatat o sc`dere progresiv` pân` în ziua de25 decembrie 1989. S-au înregistrat valori mariale densit`]ii acestora, mai ales pe timpulnop]ii, în Dobrogea, Câmpia Român`, Banat,vestul [i nord-vestul Transilvaniei. În`l]imeade evolu]ie a ]intelor a variat între 100 [i 3.000m (70 la sut` dintre acestea au evoluat pân` la

în`l]imea de 500 m). De asemenea, ]inteleaeriene descoperite au prezentatcaracteristicile elicopterelor.

Se apreciaz` c` bruiajul activ [i pasiv de

radioloca]ie a fost executat cu ajutorulsateli]ilor, a unor platforme aeriene careevoluau în afara teritoriului na]ional alRomâniei, cu avioane [i elicoptere care aupenetrat neautorizat spa]iul aerian na]ional,baloane meteorologice dotate cu poliedrireflectorizan]i deplasate cu ajutorul curen]ilorde aer sau telecomandate, instala]ii terestreportabile specializate pentru executareabruiajului de imitare etc.

Practic, prin intermediul diversiuniielectronice create, s-a urm`rit realizarea uneisufoc`ri a sistemului na]ional de ap`rareantiaerian` [i, respectiv, a unui consum marede resurse de muni]ie de artilerie sau racheteantiaeriene.

Concomitent cu ]intele aeriene false, înspa]iul aerian al României au evoluat [i ]intereale, dar care au ac]ionat sub protec]ia unuiputernic bruiaj activ de radioloca]ie.

Evenimentele din fosta Iugoslavie(anii �90). Evenimentele desf`[urate încadrul acestui conflict militar regional aucaracteristicile unui r`zboi electronic total f`r`menajamente (a se vedea lovirea ambasadeiChinei de c`tre for]ele Alian]ei). În general,este vorba despre o confruntare masiv` înspectrul electromagnetic între ap`rareaantiaerian` sârb` [i for]ele aeriene NATO.

Cercetarea electronic` a presupusutilizarea din partea NATO a întregului arsenalspecific din dotare (avioane de cercetare,sateli]i, nave maritime etc.). Bruiajul de toatecategoriile a fost atât de intens, încât a afectatîn unele cazuri [i sistemele radar din ]`rilevecine (cazul României), dar a asigurat osuprema]ie covâr[itoare a avia]iei Alian]ei.

Un element caracteristic acestui conflict,[i generalizat ulterior, a constat în executareade c`tre coali]ie a a[a-numitelor atacurichirurgicale (în special cu rachete de croazier`de ultim` genera]ie, Cruise [i Tomahawk,dirijate prin GPS) asupra obiectivelor deinteres, pentru eliminarea pierderilorcolaterale. A continuat utilizarea armamentuluiinteligent [i, în special, a celui neconven]ional(bombe cu grafit, ionizarea atmosferei etc.).

C`pitan dr.ing.IULIAN-CONSTANTIN VIZITIU

B-2 [i F-117 NIGHTHAWK. Bazate pe tehnologia �stealth�, echipate cusisteme de naviga]ie [i de atac integrate \ntr-o avionic` digital`, avioanelereprezint` unele dintre cele mai avansate arme ale r`zboiului electronic

Sistemele ECM de la bordul aeronavelor de lupt`permit pilotului efectuarea de manevre pentru

evitarea rachetelor antiaeriene

39CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

CAZURI SPECIALE

|n num`rul anterior al revistei v-am prezentat c#tevacazuri deosebite cu avioane de lupt` reactive \n care,de[i le-a s`rit cupola, pilo]ii au reu[it s` aduc`, totu[i,cu bine aeronavele pe pist`. |nt#mplarea petrecut` \ntoamna acestui an, pe aerodromul Ianca, \n timpul unuizbor de antrenament cu IAR-99 {OIM, a avut, deasemenea, o desf`[urare dramatic`, relev#nd curajul,profesionalismul [i spiritul de sacrificiu ale pilo]ilor.

nu f`r` greutate. S-a dus la cabina luiPopovici [i a \ncercat s`-l scoat`.V`z#nd c` nu poate, [i c` pericolulunui incendiu este exclus, a renun]at[i s-a \ndep`rtat de avion, convins c`va veni \n scurt timp ambulan]a. Af`cut doar c#]iva pa[i, dup` care ac`zut. Coloana vertebral`, puternicafectat`, cedase! Sosit imediat la fa]a

locului, personalul medical l-a preluat,imobiliz#ndu-l. |n acela[i timp,speciali[tii au siguran]at scaunul decatapultare al lui Popovici [i l-au scospe pilotul elev afar`.

A[a lua sf#r[it un zbor de groaz`.Un zbor care durase doar c#tevaminute, iar lupta cu avionul inert, luptacu implacabila gravita]ie, lupta pentruvia]` se consumase \n c#tevasecunde. Din momentul \n care auluat hot`r#rea s` aterizeze [i p#n` lacontactul cu solul nu au trecut maimult de 38 de secunde. Ce trebuie s`[tii, c#t trebuie s` po]i [i, mai ales,c#t trebuie s` vrei pentru a concentra\ntr-o asemenea infim` und` de timptoate g#ndurile, toate evalu`rile [itoate ac]iunile cerute de reu[it`? Ceoameni pot face un astfel de lucru?Unii deosebi]i! Nu!? B`rba]i puternici,curajo[i. Profesioni[ti des`v#r[i]i.Astfel de oameni sunt lupt`torii aerienidin Armata Rom#niei!

mai pot conta pe motor [i a luathot`r#rea: �Ateriz`m for]at��.

Grea misiune! Viteza sc`zuse la230 km pe or`, [i se aflau la numai 110metri \n`l]ime. De pe pist`, un colegcare abia aterizase [i vedea ce se\nt#mpl` \l \ncuraja prin radio peDr`ghici. Popovici a repetat hot`r#rea:�Ateriz`m for]at��. Viteza [i \n`l]imeasc`deau vertiginos. Viteza era mic`,nu le permitea un zbor planat binecontrolat. |ncercase s`-l ]in` \ntr-opozi]ie propice contactului cu solul, darera aproape imposibil. Avionul aveatendin]a de \nclinare spre st#nga. Dar\n cabina din spate se afla un iscusitinstructor de zbor care, realiz#ndsitua]ia grea \n care se aflau, a preluatcomenzile, dup` ce a strigat c#t \l mai]ineau puterile: �Las`-l la mine, las`-lla mine!� Dr`ghici [i-a ar`tat clasa. Areu[it s` men]in` aeronava \ntr-opozi]ie c#t de c#t orizontal`. Dac` lacontactul cu solul aparatul ar fi fost\nclinat \ntr-un fel sau altul, existapericolul s` capoteze, s` se dea pestecap, iar avionul putea s` ia foc.Impactul a avut loc, \ntr-adev`r, cuavionul \ntr-o pozi]ie aproximativorizontal`. Dup` o prim` lovitur` foarteputernic`, aeronava a f`cut un salt prinaer pe o distan]` de vreo 20 de metri,apoi, dup` cel de-al doilea contact, amai parcurs, t#r#[, al]i 40 de metri!

Dar secundele de groaz` nu seterminaser`.

|ntruc#t contactul cu solul a fostderapat, s-a rupt suportul scaunului decatapultare din cabina lui Popovici [is-a deplasat, cu el cu tot, spre dreapta.Pilotul s-a lovit cu capul de cupol`.Poate a fost spre norocul lui. Dac` eraperfect con[tient [i \ncerca s` se deajos, o mi[care c#t de mic` \n scaun arfi putut declan[a sistemul decatapultare. Capul [i um`rul, la care,de asemenea, se lovise zdrav`n, \ldureau cumplit. Dr`ghici s-a dat jos,

O zi de septembrie, ca oricare alta. Cu zborintens pe aerodromul

Ianca. Locotenent-comandorulEmilian Popovici avea de executatpatru ie[iri cu avionul IAR-99 {OIM.Primele trei \n dubl` comand`, dou`de antrenament [i una de control,iar ultima, \n simpl` comand`.

Cu pu]ine minute \nainte de13.30, conduc`torul zborului i-aaprobat lui Popovici decolarea. |ncabina din spate, pe post deinstructor, se afla comandorul FloreaDr`ghici. Am#ndoi erau calmi,lini[ti]i, totul decurgea normal. Dup`desprinderea de pist`, la momentulpotrivit, Popovici, pilot elev, aescamotat trenul. Deodat` a auzito bubuitur` puternic` \n spate. |nc`[ti a ap`rut un alt zgomot de fond.De-abia dep`[iser` 100 de metri\n`l]ime, c#nd avionul a dat semnede intrare \n tangaj [i ruliu. Pilotul asim]it cum puterea motorului cureac]ie se reduce brusc. Noroc c`nu s-a oprit! A sesizat c` Dr`ghici\ncearc` s` comunice ceva, dar totulera neinteligibil. |n sf#r[it, a \n]eles:cupola carlingii \n care se aflainstructorul (carlinga a doua, sau dinspate, cum i se mai spune) sedesprinsese! Fileurile de aer auaruncat-o \n fuzelaj, iar fragmentedin aceasta au p`truns \n priza deadmisie, p#n` \ntre paletelecompresorului. Motorul nu mai aveaputere. Popovici a adus maneta larelanti, apoi a dus-o \n plin. |n zadar.Motorul nu prelua comanda�

Comunicarea cu Dr`ghicidevenise aproape imposibil`:cascada de aer care intrase \n cabin`\i smulsese masca de oxigen.Popovici era \n \ncurc`tur`. Ce s`fac`? S` catapulteze, sau s`\ncerce aterizarea for]at`?!Catapultarea prin sistemul de pe{OIM trebuie hot`r#t` de comunacord de cei doi pilo]i. Dac` Popo-vici lua ini]iativa s` p`r`seascàvionul, i-ar fi primejduit via]acomandorului Dr`ghici. {i a[a,acesta suporta cu stoicism urm`riledure ale zborului f`r` cupol`. Numai avea ce s`-l apere devijelioasele fileuri de aer care-lizbeau \n plin. Popovici a reu[its`-i spun` \n cele din urm` c` nu

Locotenent-comandorulEMILIAN POPOVICI lucreaz`la Biroul Investiga]ii Evenimente deZbor, Sec]ia Securitate Zbor, \n echi-pa de comand` la Statul Major alFor]elor Aeriene [i are 37 de ani. Aabsolvit Institutul Politehnic Bucure[ti(Facultatea de Aeronave), {coalaMilitar` de Ofi]eri Activi de Avia]ie,diverse cursuri, ultimul fiind cel delimba francez`, \n 2003, \n Canada.

|n ultimii trei ani a fost notat cucalificativul �Foarte bun�.

Acela[i calificativ l-a primit latoate convoc`rile, verific`rile [itest`rile din acest an.

A zburat 200 de ore, din care 50pe IAR-99 {OIM (33 \n acest an).

Este c`s`torit din 1989 [i aredoi bìe]i: Adrian, de 12 ani, [iCristian, de 8 ani.

Comandorul FLOREADR~GHICI este instructor-[efpentru securitatea zborului \n echipade comand` la {coala de Aplica]iepentru For]ele Aeriene [i are 43 deani. A terminat, cu media 9,67, \n1984, {coala Militar` de Ofi]eri Activide Avia]ie �Aurel Vlaicu�, fiind clasificatprimul din 151 de absolven]i. Este, deasemenea, absolvent al Universit`]iidin Craiova, Facultatea de {tiin]eEconomice, al Academiei de |nalteStudii Militare [i al Cursului post-universitar de perfec]ionare \nconducerea marilor unit`]i operative.

Are la activ 1.001 ore de zbor,din care 205 pe IAR-99 {OIM. |n acestan a zburat 142 de ore (120 peStandard [i 22 pe �{OIM�).

|n ultimii trei ani a fost notat dedou` ori cu calificativul �Excep]ional�.C`s`torit din 1987, are un bìat,Ovidiu-Andrei.

Am solicitat [i opinia unui expert\n domeniu, comandorulNICOLAE JIANU, , , , , [eful Sec]ieiSecuritate Zbor din Statul Major alFor]elor Aeriene. Iat` ce ne-a relatat:�Situa]ia a fost de-a dreptuldramatic`. Un moment deosebit degreu, \n care timpul la dispozi]iepentru rezolvarea cazului a fostfoarte, foarte scurt. Elementul-cheie,care s`-i ajute s` se salveze, trac]i-unea motorului, n-a existat, iarrezerva de timp [i de \n`l]ime ladispozi]ie pentru optimizareatraiectoriei era foarte mic`. A fostsingura solu]ie. |n aproape toatecazurile asem`n`toare, petrecute \n]ar` [i \n for]ele aeriene ale altorstate, \n care s-a aterizat curezervoarele pline, avioanele au luatfoc, iar pilo]ii au murit.

La man[` s-au aflat doi oamenifoarte bine preg`ti]i, dou` caracteretari, puternice, care s-au completatfoarte bine.

Am participat nemijlocit lacercetarea accidentului [i apreciezc` rezolvarea cazulu i a fostrezultatul \mbin`rii perfecte \ntreexperien]a [i lucidi tatea unuiinstructor de zbor de mare clas`,comandorul Florea Dr`ghici, [icapacitatea [t i in] i f ic`, intui] iafu lger`toare ale locotenent-comandorului Emilian Popovici,pilot, dar [i inginer de aeronave,care a sesizat rapid cauzele,implica]iile, urm`rile [i a hot`r#t\n c#teva secunde, \n imposibi-litate temporar` de comunicare cuinstructorul f i ind, ater izareafor]at`�.

PETRE B@N~

U N I C A S O L U } I EU N I C A S O L U } I EU N I C A S O L U } I EU N I C A S O L U } I EU N I C A S O L U } I ES A L V A T O A R ES A L V A T O A R ES A L V A T O A R ES A L V A T O A R ES A L V A T O A R E

40 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

REMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBER– LUNA– LUNA– LUNA– LUNA– LUNA

SEPTEMBRIESEPTEMBRIESEPTEMBRIESEPTEMBRIESEPTEMBRIE

FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI

15.09.1901 � |n localitatea Veria,l#ng` Salonic, s-a n`scut savantul ElieCarafoli, din p`rin]i arom#ni, considerat apatra personalitate a avia]iei rom#ne, dup`Vuia, Vlaicu [i Coand`.

14.09.1910 � Prin]ul George ValentinBibescu a traversat \n zbor Dun rea, cu avionulsù Blériot, \ntre Giurgiu [i Rusciuk (Ruse).

13.09.1913 � A murit Aurel Vlaicu, pr`bu[indu-se cu avionul \n dreptul comuneiB`ne[ti, \n \ncercarea sa de a traversa Carpa]ii. Dou` s`pt`m#ni mai t#rziu avea s`sf#r[easc`, tot \ntr-un mod tragic, la T#rgovi[te, [i prietenul sù, sublocotenentulGheorghe Negel (Fotografie de la locul dezastrului).

13.09.1916 � Echipajul format din plutonierult.r. Nicolae T`nase (\n fotografie) [i sergentulobservator Gheorghe Zgabercea a bombardat, dela 1.500 m, [lepuri inamice \nc`rcate cu muni]ie,scufund#nd dou` dintre ele. Un alt vas inamic a fostscufundat, trei zile mai t#rziu, de echipajul formatdin locotenentul {tefan Petrescu, pilot, [i c`pitanulNicolae Teodoru, observator.

1�3.09.1916 � Escadrilele de recu-noa[tere dislocate la Bude[ti [i Alexandria auexecutat opt misiuni deasupra Bulgariei.

03.09.1916 � Aviatorii din Grupul 3Bucure[ti au bombardat pozi]iile inamice dela Turtucaia.

08.09.1916 � Echipajul format dinsergentul Ioan Gruia, pilot, [i plutonierulConstantin {erban, observator, abombardat un depozit de muni]ie inamicsituat \n apropierea localit`]ii Noul

S`sesc (Bra[ov), care a s`rit \n aer.16.09.1916 � Pentru ap`rarea antiae-

rian a fost dat Armatei 3 Rom#ne o baterieDeport; o dat cu aceasta, ap`rarea antiaerian`s-a \mp`r]it \n ap`rarea antiaerian` mobil` [iap`rarea antiaerian fix`.

26�27.09.1916 � |n noaptea dintrecele dou` zile, artileria antiaerian` rom#n`de la Cotroceni a avariat Zeppelinul Z-86, cares-a pr`bu[it la 1.000 de metri de T#rnovo,Bulgaria. Pentru ac]iunea \ncununat` desucces, Drapelul de lupt` al Regimentului 1Artilerie Antiaerian` a fost decorat cuordinul �Steaua Rom#niei�.

28.09.1916 � Tunurile rom#ne[ti audobor#t un avion Hansa Brandenburg C1[i o alt` aeronav` german` de tip Taube.

18.09.1917 � Angaj#nd lupta cu douàvioane deasupra localit`]ii Satu Nou, peMilcov, sublocotenentul Marcel Dr`gu[ana dobor#t un aparat, iar pe cel`lalt l-a silit sàterizeze \n spatele liniilor noastre.

12.09.1921 � A murit, \n urma explo-ziei unei bombe la sol, \n timpul mont`riiacesteia pe avion, primul comandant al uneiescadrile de bombardament din ]aranoastr`, locotenentul Gheorghe St#lpeanu,cavaler al Ordinului �Mihai Viteazul�.

10.09.1923 � S-a folosit, pentruprima dat` \n Rom#nia, balizajul luminospentru aterizarea pe timp de noapte.

12.09.1926 � |n raidul Bucure[ti �Paris � Bucure[ti, la \ntoarcere, \n condi]iimeteorologice nefavorabile, avionul pilotatde c`pitanul aviator Gheorghe B`nciulescus-a ciocnit de v#rful Hirburn, din Cehoslo-vacia, pilotul fractur#ndu-[i ambelepicioare, care, ulterior, i-au fost amputate,iar mecanicul, Ion Stoica, a decedat.

10.09.1929 � Echipajul format dinmaiorul Traian Burduloiu, pilot, [iGheorghe Iacobescu, navigator, aexecutat primul zbor f`r` escal` Paris �Bucure[ti, \ntr-un timp record de 9 ore [i21 minute.

25.09.1930 � Escadrila militar` de[apte avioane SET, comandat` de coman-dorul Gheorghe Negrescu, aflat` \ntr-ovizit` de o s`pt`m#n` la Ankara, a st#rnitinteresul autorit`]ilor din Turcia [i alspeciali[tilor, delega]ia fiind primit` deoficialit`]ile locale.

09.09.1931 � |n articolul �Nevoiadezvolt`rii ap`r`rii antiaeriene�, din�Revista artileriei�, se sublinia: �O avia]ief`r` artilerie antiaerian`, mai ales \n zonainterioar`, este \ntocmai unei infanteriicare ar ataca f`r` sprijinul artileriei�.

09.09.1931 � Maiorul EmanoilIonescu [i tinerii ofi]eri Octav Oculeanu [iIonel Ghica au efectuat primul zbor f`rèscal` Bucure[ti � Londra, parcurg#nd2.203 km \n 11 ore [i 57 minute.

05.09.1933 � Gheorghe B`nciu-lescu, de[i avea proteze la ambelepicioare, a realizat o nou` performan]`,pilot#nd un avion monomotor Stinson,de fabrica]ie englez`, pe ruta: Damasc� Rayak � Adana � Eski[ehir � Istanbul� Bucure[ti.

28.09.1935 � Trei ofi]eri pilo]i dinhidroavia]ie, \n frunte cu comandorulOvidiu R`tescu, au efectuat raidulConstan]a � Istanbul � Atena � Constan]a,zbur#nd \n forma]ie cu hidroavionulSavoia Marchetti S.M.-35. La \napoiere,distan]a Atena � Constan]a a foststr`b`tut` f`r` escal`, constituind pentruacea vreme o mare performan]` hidroa-viatic`.

15.09.1938 � S-a \nfiin]at, peaeroportul Ia[i, o [coal` de zbor f`r`motor, condus` de locotenent-coman-dorul Alexandru Stratulat.

41CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

REMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBER– LUNA– LUNA– LUNA– LUNA– LUNA

SEPTEMBRIESEPTEMBRIESEPTEMBRIESEPTEMBRIESEPTEMBRIE

Documentar realizat decomandorii (r)

PETRE B@N~ [i ION CLENCIU

FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI

01.09.1939 � La declan[areacelui de-al doilea r`zboi mondial,capacitatea combativ` a avia]iei noastremilitare consta \n 276 avioane de lupt`,din care 82 de avioane de recunoa[tere[i observare, 121 de avioane de v#n`-toare, 34 de avioane de bombardament,21 de avioane de bombardament u[or[i 18 hidroavioane Savoia.

02.09.1950 � A decedat, dup`patru ani de suferin]`, marele inven-tator Traian Vuia. Cu o lun` \naintese \ntorsese de la Paris pentru a muri\n ]ar`.

14.09.1970 � Colonelul GrigoreBa[tan a realizatrecordul absolutde \n`l]ime alRom#niei la sal-tul cu para[uta,s`rind de la 9.600metri, \n condi]iimeteo grele, dea-supra aerodro-mului Zili[tea �Buzù.

10.09.1943 � O forma]ie depatru planoare remorcate de avioaneIAR-39 a executat , sub comandac`pitanului Mihai Pavlovschi , unimportant transport de materiale dela Odessa la B`neasa.

15.09.1943 � Grupul 9 V#n`-toare a terminat trecerea pilo]ilor peMe-109, \nlocuind complet Grupul 7.

15.09.1943 � Armata Rom#n` [i-a consemnat de facto [i de jure \neviden]` existen]a a 20 de subunit`]i(nivel echipaj�pluton) specialitatearadioloca]ie [i, ca urmare, apari]ia \nstructura sa a unei noi arme.

01.09.1944 � Prin OrdinulStatului Major al Aerului, a luat fiin]`Corpul Aerian Rom#n, comandat degeneralul Emanoil Ionescu, cupunctul de comand` la Turni[or �Sibiu.

19.09.1944 � A c`zut \n lupt`,l#ng` Turni[or, Sibiu, sublocotenen-tul (r) Mihai Bibescu-Br#ncoveanu,pilot de v#n`toare pe Me-109 G, el fiindfratele mai mic al lui George Bibescu,pierit [i el, \n 1943, tot \n timpul uneilupte aeriene. Am#ndoi fra]ii, membriai uneia dintre cele mai distinse familiiaristocratice din Rom#nia, au muritla v#rsta de 22 de ani.

20.09.1944 � Corpul AerianRom#n a fost citat prin Ordinul de Zinr. 2 al Comandamentului ArmateiRom#ne pentru ac]iunile de sprijin altrupelor terestre pe Mure[ [i \n vestulArdealului, la Pùli[, Mini[ [i Ghioroc.

25.09.1944 � C`pitanul TomaLucian, un comandant exemplar, a fostdobor#t de avia]ia german` deasupralocalit`]ii Some[eni � Cluj.

04.09.1949 � Prin Decretul nr.371, s-a \nfiin]at Academia Tehnic`Militar`, cu cinci facult`]i, \ntre care[i cea de Tehnic` de Avia]ie.

09.1952 � {coala Militar` nr. 1 Tecucia primit avioanele IAR-80 care au apar]inutregimentelor de lupt` ce au intrat \norganica Diviziei 23 Avia]ie V#n`toareReac]ie.

04.09.1953 � {coala Militar` Tehnic`de Avia]ie de la Media[ a primit numele luiTraian Vuia. |n aceea[i zi, {coala de Ofi]eriNavigan]i de la Tecuci s-a unit cu cea de laFoc[ani, sub numele de {coala Militar` deOfi]eri de Avia]ie �Aurel Vlaicu�.

18.09.1954 � A fost \nfiin]at` compa-nia TAROM.

12.09.1956 � Comandamentul For]e-lor Aeriene Militare (C.F.A.M.) a fuzionatcu Comandamentul Ap`r`rii Antiaeriene aTeritoriului (C.A.A.T.).

15.09.1961 � Au fost achizi]ionateprimele avioane lung curier turbopro-pulsoare IL-18.

03. 09.1965 � Regimentul 49 Avia]ieV#n`toare Bombardament a fost dislocatde pe aerodromul Alexeni, pe cel de la Ianca,\n locul sù fiind adus nou \nfiin]atulregiment de elicoptere, primul din ]ar`.

10.09.1965 � A fost omologat [i\nmatriculat primul avion BN-2 YR-BNA.

14.09.1976 � Departamentul Avia]ieiCivile a fost trecut de la Ministerul Ap`r`riiNa]ionale \n subordinea direct` a Consiliuluide Mini[tri.

20.09.1982 � A avut loc zborul deprezentare al primului avion ROMBAC 1-11asamblat \n ]ara noastr`, sub licen]` englez`.

09.1989 � |n Kazahstan, la Centrul depreg`tire de la Lugovaia, un grup de opt pilo]imilitari rom#ni \n frunte cu colonelul {tefanVoian, a efectuat trecerea pe avionulsupersonic de lupt` MiG-29.

22.09.1996 � Dou` avioane C-130Hercules [i-au \nceput misiunile de transportpentru \nlocuirea for]elor aflate \n misiunede men]inere a p`cii \n Angola.

12.09.1997 � Au fost recep]ionateprimele trei sta]ii de radioloca]ie FPS-117.

04�11.09.1998 � O aeronav` C-130Hercules (comandant c`pitan-comandorFlorin C`lin) a luat parte la exerci]iul militarmultina]ional NATO/PfP cu numele de cod�COOPERATIVE BEAR�, desf`[urat \nAnglia, unde a ob]inut rezultate foarte bune.

06�15.09.2000 � S-a desf`[urat \n]ara noastr` exerci]iul aerian realCOOPERATIVE KEY � 2000, la care auparticipat militari din 14 ]`ri. Avia]ia militar`rom#n` a fost prezent` cu patru avioaneMiG-21 LanceR, patru elicoptere IAR-330,un avion C-130 Hercules.

01.09.2002 � A intrat \n func]iuneComandamentul Opera]ional AerianPrincipal (C.O.A.P.).

22.09.2002 � A \nceput, \n Fran]a, labaza aerian Saint-Dizier, cea de-a [asea edi]iea exerci]iului multina]ional real�COOPERATIVE KEY�, la care For]eleAeriene Rom#ne au participat cu 64 demilitari, deservind trei avioane MiG-21LanceR, dou` elicoptere IAR-330 SOCAT [io aeronav` C-130 Hercules.

04.09.2003 � Pentru prima dat`, \npoligonul Capu Midia, delega]ii militare dinFran]a, Belgia [i Turcia au observat tragerilereale executate de artileri[ti [i racheti[tiantiaerieni, Fran]a inten]ion#nd atunci sèfectueze \n viitor trageri de antrenament \npoligonul rom#nesc cu rachete MISTRAL.Dup` aprecierile unei oficialit`]i, Brigada 1Rachete Sol-Aer a demonstrat \nc` o dat` cèste e[alonul de elit` al artileriei [i rachetelorantiaeriene din Armata Rom#niei.

42 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

EGALITATEA {ANSELOR

C@NDZ@MBE{TECAMELIA�

pilot clasa 1, ob]inut \n 1998. Am rev`zut-o \n aceast`calitate pe o vreme nu prea prielnic` din punct devedere meteorologic, \n cadrul forma]iei ce survola, laparada aerian` prilejuit` de s`rb`torirea Zilei Na]ionale,tribuna oficial` din fa]a Palatului Parlamentului. Apoi laalte parade [i demonstra]ii aeriene. Sigur` pe ea,st`p#n` pe aeronav`. Cum le place femeilor s` fie.St`p#ne.

{i, din nou, Camelia ne-a furnizat o surpriz`�gazet`reasc`. De la un timp, \n aceea[i forma]ie eraudoi pilo]i cu acela[i nume: Bugean. |ntr-un alt elicopterera so]ul ei, Horia Bugean, un om de toat` isprava,ajuns c`pitan-comandor, cu peste 5.000 de ore de zborla activ, un bun organizator [i conduc`tor al starturilorunit`]ii de la Titu, valoros instructor de zbor. I-a fostinstructor [i Cameliei, au zburat \mpreun` un timp \naceea[i cabin`. P#n` c#nd s-au c`s`torit. De atunci,[i mai ales dup` ce a venit pe lume fiul lor, R`zvan-Cristian, comandantul, comandorul Valerian Cristea,nu le-a mai permis s` zboare \mpreun`.

|ntreb dac` sc#nteia frumoasei pove[ti de dragoste� anul viitor vor aniversa zece ani de la c`s`torie � nus-a aprins cumva \n timpul zborului, dac` Horia i-a f`cutdeclara]ii de dragoste \n aer? Z#mbe[te, apoi r#de. Uitec` se poate r`spunde frumos, mult mai frumos, [iprintr-un z#mbet.

Profesia comun` i-a ajutat mult. Dup` absolvirea,anul trecut, a Academiei de |nalte Studii Militare, a fostnumit` \n func]ia de instructor-[ef , func]ie pe care, mai\nainte, o de]inuse Horia. |l consulta, atunci c#nd aveanedumeriri. {i experien]a lui \[i spunea cuv#ntul. Dar aufost [i cazuri c#nd \ndrumarea a venit din cealalt` parte.

De c#teva luni, o dat` cu intrarea \n vigoare a nouluistat al Bazei 90 Transport Aerian, locotenent-comandorulCamelia Bugean a primit func]ia de comandant deescadril`. |mplinire care nu i se pare de domeniulsenza]ionalului. Crede c` este normal. Doar a devenit

ceva firesc s` vezi o femeie \n costum de zbor. Vine cuexemplele Lilianei T`nase, Cristinei Kelemen, al lui GabiS#rbu [i ale celorlalte colege. Nu de mult a fost \nTurcia, \ntr-un schimb de experien]` la escadrila decùtare-salvare, la [coala pentru elicoptere PUMA. A\nt#lnit [i acolo mai multe fete pilot. Unele zburau depeste cinci ani. C#teva erau supersoniste. Nu apucaser`s` accead` la o asemenea func]ie, dar, oricum, zburau\n toate categoriile de avia]ie. {i erau \nc#ntate, fericitec#nd au v`zut-o [i au auzit de calitatea ei.

|i spun, la r#ndu-mi, de o femeie pilot, tot peelicoptere, comandant de escadril` ca [i ea, din avia]ia

S.U.A., care a luptat \n r`zboiul din Vietnam, \nt#lnit`cu peste zece ani \n urm` [i care a l`sat o impresiedeosebit` \n ]ara noastr`. Dup` cum a fost [i cea pecare a f`cut-o ea recent unei \nalte oficialit`]i militarestrìne, c`reia, \mpreun` cu c`pitanul Aurelian Badea,i-au prezentat elicopterul IAR-330 SOCAT.

Are 58 de oameni \n subordine. 58 de b`rba]i.Consider` c` a conduce nu \nseamn` neap`rat apretinde subalternilor s` ia pozi]ia drep]i [i s`-]i ascultecomanda. Trebuie s`-l faci pe om s` \n]eleag` [iz#mbindu-i, nu ridic#nd tonul la el. Pun#nd accent pecomunicare. S`-]i \ntemeiezi autoritatea mai \nt#i pepreg`tirea profesional`, pe un comportament deosebit,elevat, calitatea de femeie \ndemn#nd la pruden]`, dar[i la \ncredere, la toleran]` uneori. Este un ritm alert,cu r`spunderi mari, de care fiecare, pe treapta sa,trebuie s` fie con[tient. Nu mai este timp de pierdut lab#rfe, noul sistem de preg`tire implic` o aplecare maimult individual` asupra sarcinilor pe care le ai de\ndeplinit. Dac` nu te ocupi tu, \n primul r#nd, depreg`tirea ta, nu te ambi]ionezi, nu te mai trage nimenidup` el. S` cite[ti, s` studiezi, s` fii \ntr-un continuuschimb de p`reri cu ceilal]i. Acesta este algoritmul,tonusul pe care l-a v`zut [i la al]ii [i pe care vrea s`-limprime. Chiar dac` a venit, mai \nt#i, cu unele chestiunide ordin administrativ, gospod`resc, a convins c` ochiulde femeie \ndreptat spre ordine, spre echilibru are altesclipiri dec#t al unui b`rbat.

Un comandant mai pu]in formal. Asta \[i dore[te s`fie locotenent-comandorul Camelia Bugean. S conduc`nu ca un b`rbat, \n for]`, ci cu diploma]ie, cu elegan]`,care � este convins` � nu exclude fermitatea. Dac` e[tiferm [i comunici mesajul cum trebuie [i c#nd trebuie,este suficient. Iar regulamentele \]i sunt la \ndem#nòric#nd. Lauda, ca [i mustrarea, poate fi transmis`,\ns`, [i printr-un z#mbet. Esen]ial este s` p`trund` \nsufletul omului, s` \n]eleag` semnifica]ia lui. Altfel nu-]i

atingi obiectivele \n instruire, \n educa]ie, \nformarea unui climat adecvat. Iar dac` nu lerealizezi, \n zadar ]ii la metodele tale.

O provoc. {tiu c` are comandan]i depatrule foarte buni: c`pitanii Aurelian Badea,Cristian Ciochin`, Dan Stocheci. Cu o mareexperien]` \n exerci]ii [i aplica]ii multina]ionale.{i totu[i, ea trebuie s` conduc`, atunci c#ndva fi cazul, escadrila \n lupt`.

Aveam \n minte hot`r#rea comandantuluide escadril` pe care acesta trebuia s-oelaboreze \n vederea ducerii ac]iunilor de lupt`,a[a cum o \nv`]asem cu 25 de ani \n urm` \nAcademie. Camelia vine \ns` cu aspectelenoi ale \ntrebuin]`rii elicopterelor \n situa]ii decriz`, de lupt`, fiecare teatru de opera]ii arecaracteristicile sale, tacticile se adapteaz` latipul de conflict, deciziile se iau \n alt mod,misiunile se primesc, de regul`, din alteconjuncturi dec#t cele clasice, multe sunt cutotul noi, iar ea poate recep]iona, ca oricare

pilot, o misiune survenit` chiar \n timpul \ndeplinirii uneialte hot`r#ri. Se cunoa[te c` doar a venit din Academie,c` [i-a \nsu[it proceduri NATO de planificare, deconducere, de execu]ie.

Aproape s`pt`m#nal este angajat` \n patru starturi,unele mixte, de zi [i de noapte. Cu \ntreaga escadril`.|i a[teapt` sarcini [i misiuni complexe. |n ]ar` [i pestehotare, pe care nu concepe s` le finalizeze dec#t lanivelul cel mai bun.

Comandor (r) PETRE B@N~

C@NDZ@MBE{TECAMELIA�

Suntem, \ntr-adev`r, \n anii unor mari schimb`ri,ai unor muta]ii la care nici nu g#ndeam alt`dat`. Iat` unfapt ce a \nceput s` fie deja mediatizat. Pentru primadat` \n armata noastr`, o femeie este comandant deescadril`. Ei [i? Ce a[a mare bomb` jurnalistic`? � arfi tenta]i s` spun` unii. Femeia [i-a c#[tigat de mult`vreme dreptul de a ocupa func]ii [i demnit`]i carep`reau a fi �rezervate� numai b`rba]ilor. Au fost [i suntfemei pre[edinte de stat, prim-ministru, ministru,general. {i s-au achitat de sarcini, unele chiarmai abitir dec#t b`rba]ii. Ba, una dintre ele ar`mas \n istorie ca �Doamna de fier�. V` da]iseama cum ar ar`ta o doamn` de o]el?

|n ]ara noastr` sunt femei general. |narmat`, \n Ministerul Administra]iei [i Internelor.Stau b`rba]ii colonei \n pozi]ie drep]i [i zic, una� dou`, am \n]eles? Lu`m noi, uneori (sauadesea, dup` caz), acas`, fie c` recunoa[temsau nu, pozi]ia drep]i \n fa]a so]iilor, chiar dac`nu sunt generali, colonei (echivalentul) etc.?R`spunsul \l l`s`m \n spa]iul de sinceritate alfiec`ruia.

Camelia Bugean este locotenent-comandor la Baza 90 Transport Aerian. O [timdin anii c#nd a devenit ofi]er pilot pe elicoptere.Trìse, [i p#n` a da examen la Boboc, \natmosfera vie]ii de aerodrom. Tat`l era armurierla Deveselu. Anul c#nd s-a aprobat, pentruprima dat`, ca [i fetele s` poat` urma {coalaMilitar` de Ofi]eri Activi de Avia]ie a coincis cuabsolvirea ultimei clase de liceu. A fost prima ei mare[ans`. Un noroc. C` \n via]`, vorba rom#nului, dac` n-ai [i un dram de noroc, po]i s` te dai peste cap, [i totdegeaba. I s-a p`rut ceva deosebit [i a percutat imediat.Cuvintele \i apar]in. Ca mai toate din aceast` \nsemnare.A avut, \n carier`, o evolu]ie constant`. Ca multe fetedin promo]ie. A trecut prin toate func]iile: pilot, pilot-[ef,instructor, comandant de patrul`. {i cu foarte bunerezultate. Norocul s-a manifestat din nou, const#nd \ncolectivul de oameni minuna]i pe care l-a \nt#lnit laTitu. B`rba]ii care au tratat fetele, de la \nceput, ca pecolegele lor. A \ncheiat secolul [i mileniul cu titlul de

Generalul-locotenent Gheorghe Catrina este\nc#ntat s`-i prezinte omologului sù slovac,generalul-maior ing. Josef Dunaj, pe singura

femeie comandant de escadril` din For]ele AerieneRom#ne, locotenent-comandorul

Camelia Bugean

CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

43CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

FILE DE ISTORIE

SÃRBÃTOARE LA AEROSTAR BACÃU30 de ani de la primul zbor al avionului IAR-93 � prototipul 001

S -au \mplinit, \n aceast` toamn`, 30 de ani de la primul zbor al avionului de lupt` IAR-93. Mai precis, de la primul zbor al prototipului 001 al aeronavei. Era 31 octombrie 1974. Avionul,realizat la |ntreprinderea de Repara]ii Avioane Bacù, se afla \n probepe pista de decolare-aterizare. La comenzi � colonelul GheorgheSt`nic`. Se \ncerca tot ceea ce se putea \ncerca \n rulaj, pe pist`. |n ziuaaceea, St`nic` ceruse \n dou` r#nduri s` se fac` diferite remedieri. Aurmat un nou rulaj� [i avionul s-a ridicat \n aer.

Colonelul Gheorghe St`nic` [i avionul IAR-93, primul avion delupt` rom#nesc echipat cu motor reactiv, intrau \n istorie din v`zduh,de la \n l]imea unui zbor deschiz`tor de mari orizonturi. O mare victorie,un adev`rat triumf!

Trecuser`, de la luarea hot`r#rii de construire a unui avionrom#nesc de lupt`, patru ani [i nou` luni. Se \ncheiase cu succes unciclu proiectare-construc]ie parcurs contra cronometru. Urma operioad` de gra]ie pentru industria aeronautic` din Rom#nia.

Povestea avionului este deosebit de interesant`, adesea foartecomplicat`, cu momente de suspans, cu desf`[ur`ri dramatice, demare tensiune.

Ideea construirii unui avion militar rom#nesc a ap`rut pe fondul\nfiin]`rii, \n 1968, la Bucure[ti, a Institutului de Cercet`ri [i Proiect`riAerospa]iale.

C#]iva speciali[ti de la |ntreprinderea de Repara]ii Avioane Bacùau fost transfera]i la Institutul de Cercet`ri [i Proiect`ri Aerospa]iale.Theodor Zanfirescu, Carol Bencze, Dumitru Badea, Andrei Vasile [iIonel Cr`ciun au fost pionierii activit`]ii de proiectare a aeronavei, eifiind implica]i [i \n conducerea programului. De altfel, inginerulZanfirescu a fost primul director de program. |n fapt, proiectarea dedetaliu a \nceput \n 1970. |n mai 1971 s-a \ncheiat un acord pentrurealizarea avionului \n comun cu Iugoslavia, \n cadrul unui programdenumit YUROM. Potrivit \n]elegerii, fiecare parte a \nceput construireaprototipului monoloc \n mai 1972.

Datorit` experien]ei dob#ndite \n domeniu, a nivelului tehnic [itehnologic de]inut, |ntreprinderea de Repara]ii Avioane de la Bacù afost desemnat s fabrice fuzelajul, trenul de aterizare, montajul general.Tot la Bacù urmau s` aib` loc \ncerc`rile la sol [i \n zbor. La IRMAB`neasa (Romaero � de azi) s-a produs aripa, iar la ICA Ghimbav(Bra[ov) � suprafe]ele de comand`. La Bacù s-au proiectat [i realizat,de asemenea, primele dispozitive de fabrica]ie [i asamblare [i primelebancuri de prob` pentru echipamente.

Dup` eforturi sistematice, prototipul a fost gata. Zborul avionului asurprins pe toat` lumea. Colonelul St`nic` \[i asumase singur risculprimei desprinderi de sol a aeronavei. Acel prim zbor se petrecea \njurul orei 12 a zilei de 31 octombrie 1974. Avionul a evoluat cu vitezede p#n` la 500 km pe or` [i p#n` la \n`l]imea de 3.000 m.

|n leg`tur` cu aceast` izb#nd`, AEROSTAR S.A. Bacù (nouadenumire a |ntreprinderii de Repara]ii Avioane) a marcat, recent,\mplinirea a 30 de ani de la acel zbor. AEROSTAR, deschiz`tor dedrumuri \n aeronautica rom#neasc`, a f`cut o adev`rat` s`rb`toarepentru a evoca d`ruirea [i elanul celor care au contribuit direct sauindirect la realizarea primului avion de lupt` rom#nesc de dup` r`zboi.Activitatea s-a organizat \n acela[i hangar \n care, \n urm` cu 30 de ani,era preg`tit pentru zbor prototipul IAR-93 nr. 001. Au participat o bun`parte dintre cei care au proiectat [i realizat avionul, precum [i invita]idin Ministerul Ap`r`rii Na]ionale sau Statul Major al For]elor Aeriene.Au evocat momente importante din istoria aeronavei IAR-93 proiectan]i,fabrican]i [i beneficiari. A fost un moment fast, ini]iat [i sus]inut deAEROSTAR, o adev`rat` s`rb`toare a aeronauticii noastre na]ionale, o\nt#mplare pu]in romantic`, \n urma c`reia mul]i [i-au pus \ntrebarea:�unde sunt z`pezile de alt`dat`?!�

DUMITRU AMARIEI

Aeronava IAR-93 �prototipul 001, cea care azburat pentru prima dat`

acum 30 de ani,[i colonelul Gheorghe

St`nic`, pilotul curajos,cutez`tor, care a ridicat-o

atunci \n aer

�R`zboinicul� IAR-93 � gata pentru plecarea \nmisiune

IAR-93 � num`rul 112, �preparat� \ntr-un mod extremde reu[it pentru aniversare. 112 a fost plasat exact \n

hangarul \n care prototipul 001 a fost preg`titpentru zborul din 31 octombrie 1974

44 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

FILE DE ISTORIE

1959

19581957

# A fost lansat primul satelitartificial al P`m#ntului: Sputnik-1.# C#inele Laika a fost primul

pasager al unui zbor spa]ial, labordul navetei Sputnik-2.

# A fost lansat primul satelitproiectat s` func]ioneze cuenergie solar`: Vanguard-1.# NASA a devenit opera-

]ional` [i a lansat prima sa navet`spa]ial`: Pioneer-1.

# Luna-1, de construc]iesovietic`, a fost prima navet` carea �sc`pat� c#mpului gravita]ional alP`m#ntului, \nscriindu-se pe orbit`\n jurul Soarelui.# Naveta Luna-2 a ajuns pe

Lun .

# Maiorul Iuri Gagarin a fostprimul om care a c`l`torit \n spa]iu,la bordul navetei spa]iale sovieticeVostok-1.

,ISTORIE AEROSPATIALÃSputnik-1

" |n 1885, Konstantin Tsiolkovsky a descris pentru \nt#iaoar`, \n cartea sa � �Visurile P`m#ntului [i ale Cerului� �, modul\n care ar putea fi lansat un satelit artificial pe o orbit` \n jurulTerrei." La 4 octombrie 1957, Uniunea Sovietic` a plasat pe orbit`

primul satelit artificial al P`m#ntului, Sputnik-1, deschiz#ndastfel era spa]ial`. Misiunea a fost \ncununat` de succes, sateli-

tul transmi]#nd semnaleradio c`tre baz` vremede 3 s`pt`m#ni, p#n` laepuizarea complet` abateriilor chimice insta-late la bord, dup` care ac`zut \n atmosferaterestr` [i s-a dezinte-grat (4 ianuarie 1958)." C#nt`rind 83,6 kg,

satelitul se \nv#rtea \njurul P`m#ntului \n circa 96 de minute, la o altitudine variind\ntre 228 [i 947 km. Aparatul era compus dintr-o sfer` dealuminiu cu diametrul de 58 cm, c`reia \i fuseser` fixate dou`perechi de antene, lungi de 2,4 m, respectiv 2,9 m. Sfera eraumplut` cu azot [i con]inea bateriile chimice de alimentare." Dup` lansarea primului satelit artificial al P`m#ntului, \n

cursa pentru cucerirea spa]iului cosmic s-au \nscris [i StateleUnite ale Americii, unde s-a luat decizia politic` de a se investisus]inut \n dezvoltarea sectoarelor [tiin]ific [i tehnologic. C#tevaluni mai t#rziu avea s` se \nfiin]eze NASA (National Aeronauticsand Space Administration � Administra]ia Na]ionalÀeronautic` [i Spa]ial`).

Vanguard-1

" La 17 martie 1958, Statele Unite lansau, cu succes,satelitul Vanguard-1." Proiectul Vanguard-1 a \nsemnat, \n primul r#nd,

testarea [i perfec-]ionarea unor teh-nologii care aveaus` f ie ut i l izate \nurm`toarele progra-me s p a ] i a l e a m e -r icane . Spre exem-plu, acest proiect ademonstrat faptul c`celulele de captare aenergiei solare asi-gurau alimentareatransmi]` toare lorradio vreme dec#]iva ani. Utiliz#ndaceast` form` deenergie, Vanguard-1 a reu[it s` trans-mit` semnale radiotimp de 7 ani." De[i au existat comentarii mali]ioase la adresa

dimensiunii sale reduse [i a lipsei de la bord a unorinstrumente ultrasofisticate, Vanguard-1 s-a dovedit a fideosebit de folositor, contribuind la realizarea unor h`r]ifoarte exacte ale anumitor insule din Pacific, dar [i la for-mularea unor noi teorii referitoare la deriva continentelor[i extinderea suprafe]elor acoperite de ape.

1961

Explorer

Sub aceast` denumire este desemnat`cea mai prestigioas` familie de sateli]i[tiin]ifici americani. Explorer-1 a fost primulsatelit lansat de S.U.A. la 31 ianuarie 1958[i a furnizat remarcabile date [tiin]ifice. Luii se datoreaz`, de exemplu, descoperireacenturilor de radia]ii care \nconjur`P`m#ntul, numite �Centurile Van Allen�.Seria inaugurat` de Explorer-1 a continuat

p#n` \n 1975, totaliz#nd 55 de aparate,destinate cercet`rii geodezice, geofizice [iastronomice.

Au urmat numeroase alte variante deExplorer, ale c`ror misiuni au vizatm`surarea densit`]ii de electroni ainosferei, studierea rela]iei dintrefenomenele solare [i magnetosferaterestr`, cercetarea radia]iilor X, studiereasurselor cere[ti de radia]ii ultraviolete,precum [i a evolu]iei galaxiilor.

45CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

FILE DE ISTORIE

Pagini realizate de locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

1931 1933 1964

1962 1965

Alexei Leonov

" De[i \nzestrat cu calit`]i artistice deosebite, Alexei Leonova optat pentru o via]` dedicat` avia]iei." |n 1959, a fost selectat \ntre primii 20 de cosmonau]i ai

Uniunii Sovietice." La 18 martie 1965, a devenit primul cosmonaut care a

f`cut o �plimbare� \n spa]iu. Misiunea a fost un succes, \ns` nua decurs f`r` emo]ii. Cel maitensionat moment a fost atuncic#nd Leonov a descoperit c`rigiditatea costumului specialconstruit pentru a supravie]ui \nafara capsulei spa]iale nu \i permiteas` se \ntoarc` \n interiorul acesteia.A reu[it s` intre \n capsul` abia dup`ce a eliberat aerul din combine-zonul sù gonflabil." Leonov urma s` fie coman-

dantul primei misiuni lunaresovietice. Aceasta a fost \ns` anulat`c#nd misiunea american` Apollo 11a fost \ncununat` de succes, \n 1969." Leonov a f`cut echip` cu Valery Kubasov, \n 1975, \n

prima misiune de conectare \n spa]iu a dou` navete spa]iale(proiectul Apollo�Soyuz).

Vostok-1

" Dup` o selec]ie extrem de sever`, Iuri Gagarin a fostdesemnat drept primul cosmonaut care avea s` piloteze o navet`spa]ial`." |n preziua lans`rii, oficialit`]ile sovietice au preg`tit trei

comunicate de pres`: unul pentru eventualul succes al misiunii,iar celelalte dou` \n cazul unui e[ec." Vostok-1 a fost

lansat` la 12 aprilie 1961.Dup` 25 de minute de lalansare, naveta spa]ial` s-a\ncadrat pe orbit`, \n jurulP`m#ntului." La bordul navetei

erau instalate echipamenteradio [i T.V. \n scopulurm`ririi modului \n carepilotul reac]ioneaz` \ntimpul zborului." Zborul navetei a fost

gestionat \n \ntregime depilotul automat.

Gagarin ar fi preluat comenzile navetei numai \n caz deurgen]`." Misiunea a fost un succes, Gagarin reintr#nd \n

atmosfer`, la bordul modulului sù, f`r` incidente.

# N.A.S.A. a lansat primulsatelit destinat comunica]iilor,Telstar-1, care a permistransmiterea unor imagini, \ndirect, \ntre S.U.A. [i Europa.

# Valentina Tereshkovaa devenit prima femeie care ac`l`torit singur` \n spa]iu.# Au fost transmise prin

satelit primele emisiuni T.V. cuimagini color.

# Geraldine �Jerrie� Mocka fost prima femeie care a pilotat,\n simpl` comand`, un avion \njurul P`m#ntului, realiz#nd o seriede recorduri.

# Alexei Leonov a realizatprima �plimbare� spa]ial`.# Venera-3, de construc]ie

sovietic`, a fost prima navet`spa]ial` care a ajuns pe Venus.

,ISTORIE AEROSPATIALÃ

1963

The Spirit of Colombus

" C#nd Geraldine �Jerrie� Mocks-a pl#ns so]ului ei c` slujba sa, demanager al Aeroportului Colombus, dinOhio, este plictisitoare, acesta i-areplicat: �Dac` vrei ceva mai pu]inplictisitor, \ncearc` s` zbori \n jurulLumii�." Doi ani mai t#rziu, la 19 martie

1964, �Jerrie� Mock decola de peAeroportul Colombus, la bordul avio-nului sù, model Cessna 180, pe care l-abotezat �The Spirit of Colombus�.

" |n zborul sù \n jurul Lumii, JerrieMock a parcurs 22.858 de mile \n 30 de zile,timpul efectiv de zbor fiind de 158 de ore.

" Cu prilejul aces-t u i z b o r , � J e r r i e �Mock a realizat o seriede recorduri : pr imafemeie care a zburat\n simpl` comand` \njuru l Lumi i ; p r imafemeie care a zburatpeste Pacific \ntr-unav ion cu un s ingurmotor; prima femeie

care a zburat at#t peste Atlantic, c#t[i peste Pacific.

46 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

FILE DE ISTORIE

Campania militar` din 1942 a presupus pentruartileria antiaerian` rom#n` mari \ncerc`ri \n foculluptelor ce au avut loc cu avia]ia inamic`, \ndeosebi \nap`rarea antiaerian` a trupelor terestre, care au ac]ionat\n b`t`liile de la Cotul Donului [i din Stepa Calmuc`,din Caucaz [i Crimeea. Totodat`, ac]iunile unit`]ilorde artilerie antiaerian` dispuse la obiectivele dinTransnistria, de la Odessa, Oceacov, Tiraspol, Tighina,dar [i la cele de pe teritoriul na]ional \n ap`rareapunctelor [i centrelor sensibile, precum Bucure[ti,Cernavod`-Constan]a, Bra[ov [i, mai t#rziu Ploie[ti,au dovedit vigilen]a [i gradul lor \nalt de preg`tire.

Capacitatea de lupt` a unit`]ilor de artilerieantiaerian` a fost, \n cursul anului 1942, \n cre[tere, \nspecial prin num`rul bateriilor de tunuri intrate \n dotare[i devenite operative. Sursa de \nzestrare au constituit-o at#t produc]ia intern`, c#t [i materialullivrat de germani. Acesta din urm` afost asigurat \n baza protocolului \ncheiatla 30 ianuarie 1942, \ntre MisiuneaMilitar` German` [i ComandamentulAp`r`rii Antiaeriene, [i prevedea modulde predare-primire a materialului deartilerie antiaerian` german dispus \nap`rarea Ploie[tiului [i zonei petrolifere,respectiv: 18 baterii de 88 mm, 12 bateriide 20 mm, 3 baterii de proiectoare, 3companii baloane de protec]ie [i re]eauade transmisiuni. Cu acest material vor ficonstituite dou` regimente, organizatepe divizioane.

Prin acela[i document s-a stabilitinstruirea \n Germania a unui stat majorde leg`tur`, a unui num`r decomandan]i de divizioane [i adjutan]ide divizioane (c#te 6), un num`r de 18comandan]i de baterii grele (88 mm) [ic#teva cadre pentru [coala de kinoteodolite (aparatur`din dotarea unei subunit`]i � sec]ie de verificare prinfotografiere a loviturilor din aer, pentru m`surareaabaterilor fa]` de ]int`, la tragerile de antrenament).

Totodat`, la T#rg[or, s-au organizat {coala decomandan]i pentru baterii u[oare, pentru [efii de aparatecentrale simplificate, {coala de altitelemetre [itelemetrie, pentru aparatele de ascultare, precum [i{coala de arm`tur`.

Un alt moment important pentru artileria antiaerian`rom#n` l-a constituit, \n cursul anului 1942, OrdinulStatului Major al Aerului nr. 6020 din 17 iunie 1942, princare s-au \nfiin]at Regimentele 7, 8 [i 9 artilerieantiaerian`. Tot \n cursul anului 1942, au devenitoperative \nc` 4 baterii de proiectoare, 3 companii debaloane protec]ie [i 3 baterii Oerlikon.

De asemenea, for]a combativ` a regimentelor deartilerie antiaerian` a crescut prin intrarea \n \nzestrare,din produc]ia intern` de armament, a 11 baterii de 75mm Vickers dotate cu aparate centrale de tragereBungescu, precum [i a 7 baterii de 37 mm Rhm, toatefabricate la Uzinele Astra-Bra[ov, Arad, Cugir etc.

Din punct de vedere organizatoric, sunt de subliniat

dou` momente importante, astfel: la 2 aprilie 1942,Comandamentul Ap`r`rii Antiaeriene Bucure[ti (\nfiin]atla 1 iulie 1941) [i-a schimbat denumirea \nComandamentul Artileriei Antiaeriene Bucure[ti, iar la24 martie 1942, a luat fiin]` Comandamentul ArtilerieiAntiaeriene Ploie[ti.

|ncep#nd cu data de 1 august 1942, denumireaunit`]ilor [i subunit`]ilor de artilerie antiaerian` s-amodificat, grup`rile numindu-se regimente, iar grupurile,divizioane de artilerie antiaerian`.

De remarcat [i faptul c`, la 1 octombrie 1942, caurmare a \nc`lc`rii de c`tre avia]ia maghiar` a spa]iuluiaerian rom#nesc, din ordinul mare[alului Ion Antonescu,a luat fiin]` �Gruparea de artilerie antiaerian` Ardealul�,\n compunerea Brig`zii 1 Artilerie Antiaerian`. Aceastaavea misiunea de a asigura ap`rarea antiaerian` acentrelor [i punctelor sensibile de la Bra[ov, Tohan,F`g`ra[ [i Re[i]a.

|n perioada august 1942 - decembrie 1942, artileriaantiaerian` rom#n` a participat cu un num`r apreciabilde unit`]i [i subunit`]i la campania dus` de Armatele 3

[i 4 la Cotul Donului [i \n Stepa Calmuc`. Misiunea lorconsta \n ap`rarea antiaerian` a marilor unit`]i, precum[i a altor obiective importante din compunerea celordou` armate, a aerodromurilor avia]iei rom#ne [igermane, a unor puncte obligate de trecere vizate deinamic, \ndeosebi poduri [i localit`]i, dar [i depozite demuni]ii, forma]iuni de servicii [i altele. Instalat la Rostov\nc` din septembrie 1942, Marele Cartier Generalrom#n, condus de generalul Ilie {teflea, constituia, deasemenea, un obiectiv important de ap`rat antiaerian.

La 1 octombrie 1942, \n compunerea unit`]ilorde artilerie antiaerian` de la Cotul Donului [i din StepaCalmuc`, existau 32 de baterii (calibru 20-75 mm),constituite \n 6 divizioane de artilerie antiaerian` dotatecu mijloace auto de trac]iune cu un grad sporit demobilitate, corespunz`tor cerin]elor de lupt`.

|nc` din luna august 1942, se declan[aseròpera]iunile de concentrare, completare [i deplasarespre viitorul raion al ac]iunilor de lupt` a marilor unit`]ide infanterie, precum [i a unit`]ilor de artilerieantiaerian` destinate misiunilor din cadrul �B`t`lieiStalingradului�.

Ac]iunile Ac]iunile Ac]iunile Ac]iunile Ac]iunile ArtilerieiArtilerieiArtilerieiArtilerieiArtilerieiAntiaeriene pe timpulAntiaeriene pe timpulAntiaeriene pe timpulAntiaeriene pe timpulAntiaeriene pe timpulducerii opera]iei deducerii opera]iei deducerii opera]iei deducerii opera]iei deducerii opera]iei de

ap`rare \n Cotul Donuluiap`rare \n Cotul Donuluiap`rare \n Cotul Donuluiap`rare \n Cotul Donuluiap`rare \n Cotul Donului[i Stepa Calmuc`[i Stepa Calmuc`[i Stepa Calmuc`[i Stepa Calmuc`[i Stepa Calmuc`

|n primele patru zile de ofensiv`, trupele sovieticenu au beneficiat de sprijinul masiv al avia]iei din cauzace]ii, care atenua foarte mult vizibilitatea, dar [i a timpuluiredus de lumin` al zilelor, ce se scurtau tot mai mult. Caurmare, \n perioada 19-25 noiembrie 1942, ac]iunile delupt` ale bateriilor [i divizioanelor de artilerie antiaerianàu fost caracterizate, \n principal, prin ducerea luptelorterestre \n ap`rare, protec]ia marilor unit`]i \n timpulluptei pe pozi]ia principal`, precum [i \n luptele duse deacestea \n \ncercuire [i pentru ie[irea din \ncercuire.

Spre deosebire de Divizionul 1 Artilerie Antiaerianìndependent, care a ac]ionat \n f#[ia Armatei 3, pe unfront foarte larg, [i a dus lupte \n ap`rare pe mai multedirec]ii, Divizionul 14 Artilerie Antiaerian` mobilindependent, dislocat \n f#[ia Armatei 4, a dus ac]iunilede lupt` \n lungul cìi ferate Proletarskaia-Kotelnicovo,[i reu[ind astfel s`-[i p`streze capacitatea de lupt`\nregistr#nd pierderi mai mici.

Ultima decad` a lunii decembrie 1942 a g`sitDivizioanele 1 [i 14 Artilerie Antiaerian` \n dispozitiv.Datorit` \mbun`t`]irii vremii, avia]ia sovietic` [i-a reluatatacurile, care s-au desf`[urat cu o intensitate maimare asupra marilor unit`]i rom#ne \n retragere, dar [ipentru lovirea bateriilor de artilerie \n pozi]ie de trageresau \n mar[, a punctelor obligate de trecere [i, mai ales,a celor dou` mari centre sensibile importante:Moruzovskaia (unde se aflau postul de comand` alArmatei 3, aerodromuri, baze) [i Tacinskaia (aerodromuri[i baze de aprovizionare). Regimentul 4 ArtilerieAntiaerian` a respins cu succes, prin trageri antiaerieneprecise [i oportune, aceste atacuri.

|n f#[ia Armatei 4, avia]ia inamic` a lovit \ndeosebitrupele \n retragere, dar [i g`rile, aerodromurile [iposturile de comand` de la Remontnaia, unde bateriile21 [i 134 Rhm au dobor#t 2 avioane PE-2.

|n primele zile ale lui decembrie 1942, 6 avioaneau fost dobor#te, victoriile fiind omologate de comanda-mentul aero al Armatei 3 [i de c`tre Brigada 4 ArtilerieAntiaerian`.

Elevi la {coala de Ofi]eri deArtilerie Antiaerian`

\n anul 1942

Tun antiaerian Vickers folosit de artileriaantiaerian` rom#n` pe frontul de Est

Premise ale campanieiPremise ale campanieiPremise ale campanieiPremise ale campanieiPremise ale campanieimi l i tare din anul 1942mil i tare din anul 1942mil i tare din anul 1942mil i tare din anul 1942mil i tare din anul 1942

ARTILERIA ANTIAERIANÃROMÂNÃ |N TIMPUL

CELEI DE-A DOUACONFLAGRA}II MONDIALE

ARTILERIA ANTIAERIANÃROMÂNÃ |N TIMPUL

CELEI DE-A DOUACONFLAGRA}II MONDIALE

47CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! octombrie 2004

FILE DE ISTORIE

Locotenent MIRCEA BARAC

Nota autorului:Fotografiile au fost asigurate de

Muzeul Militar Na]ional

Bibliografie:General de corp de armat` (r.) Vasile B`rboi, general de

brigad` (r.) Titus Popescu, general de brigad` (r.) EugenTeodorescu, locotenent-colonel Visarion Neagoe, �Istoria Artileriei[i Rachetelor Antiaeriene Rom#ne�.

Un exemplu de concentrare eficace a foculuiartileriei antiaeriene asupra atacurilor masive aleavia]iei inamice s-a \nregistrat \n ziua de 8 decembrie,la Moruzovskaia, c#nd au fost dobor#te 16 avioanecare atacau de la 300 la 3.000 metri \n l]ime.

Cu toate aceste eforturi, \n zilele de 23 [i 24decembrie 1942, infanteria [i tancurile ruse[ti auatacat nemijlocit bateriile de artilerie antiaerianàflate \n dispozitiv de lupt` pentru protec]iaaerodromului Moruzovskaia. Astfel, Bateria 142din Divizionul 17 Artilerie Antiaerian` a fost nevoit`s` se retrag` dup` ce a respins blindatele ajunse\n raionul pozi]iei de tragere, prin trageri directe. |ncontinuare, \mpreun` cu Bateria 27 Vickers dinacela[i divizion, a reu[it prin sprijin de foc reciproc[i \n urma luptelor terestre s#ngeroase duse efectiv\n prima linie, f`r` infanterie \n fa]`, s` se sustrag`de la zdrobirea lor de c`tre inamic.

Retragerea unit`]ilor Regimentului 4 ArtilerieAntiaerian` de la Moruzovskaia [i Tacinskaia a avut loc \ncondi]ii deosebit de grele, \ntr-o disput` extrem de aprins`cu germanii, care se opuneau prin cele mai violentemijloace, \n timp ce comandan]ii rom#ni cùtau s` salvezeunit`]ile de la un dezastru total.

|n Jurnalul de opera]ii al Regimentului 4 ArtilerieAntiaerian` sunt consemnate aspecte privind greut`]ilemar[urilor, precum [i rela]iile cu germanii: �Seara se lasùn frig n`prasnic de �35° C, \nso]it de un criv`] furios.Toat` lumea este ud`... totul pe oameni este \nghe]at;hainele p#r#ie, iar bocancii sau cizmele sunt ca de sticl ...La mizeriile vremii, se adaug` mizeriile alia]ilor germani,care nu concep ca rom#nii s` treac` \naintea unei ma[inide-a lor. Astfel, stau \n b`taia criv`]ului [i sub col]ii geruluiaproape polar degeaba, toat` noaptea \nghesui]i \n ma[ini:a fost o noapte groaznic`, \n care mul]i au avut viziuneamor]ii prin \nghe] �.

P ierder i provocatePierder i provocatePierder i provocatePierder i provocatePierder i provocateav ia ] ie i inamiceav ia ] ie i inamiceav ia ] ie i inamiceav ia ] ie i inamiceav ia ] ie i inamice

[i pierder i le propr i i[ i p ierder i le propr i i[ i p ierder i le propr i i[ i p ierder i le propr i i[ i p ierder i le propr i iPierderile provocate avia]iei sovietice de unit`]ile

[i subunit`]ile de artilerie antiaerian` \n perioadaseptembrie 1942 � ianuarie 1943 \n Stepa Calmuc`, la

Cotul Donului [i \n Caucaz pot fi apreciate dup`rezultatele omologate [i dup` datele \nscrise \n jurnalelede opera]ii ale Comandamentului Ap`r`rii Antiaeriene,dar, mai ales, \n jurnalele regimentelor de artilerieantiaerian` [i ale Brig`zii 4 Artilerie Antiaerian`.

|n f#[ia Armatei 3, pierderile avia]iei inamice aufost cele mai mari, adic` cele mai multe victoriiantiaeriene au reu[it unit`]ile de la Moruzovskaia [i

Tacinskaia, care au dobor#t 65 avioane prin Divizioanele4 [i 17 Artilerie Antiaerian`. Aceste dou` localit`]i,unde se g`seau aglomerate numeroase depozite,aerodromuri, sta]ii de cale ferat` principale, posturi decomand`, inclusiv postul de comand` al Armatei 3, aufost violent bombardate, cu o frecven]` [i cu forma]iimari, aproape zi de zi. La aceast` armat` au fostob]inute [i cele 14 victorii ale Divizionului 1 ArtilerieAntiaerian` mobil independent, care, cu cele opt baterii,a ac]ionat pe un front foarte larg, ceea ce nu i-a permisconcentrarea focului mai multor subunit`]i pe acela[iobiectiv [i, prin urmare, sporirea eficacit`]ii tragerilor.|n schimb, acest divizion a contracarat cu succescarele de lupt` inamice, \ndeosebi dup` datade 19 noiembrie 1942, adic` dup`declan[area ofensivei sovietice. Cele 14avioane au fost dobor#te la Gromki,Perelazovski, Kletskaia [i Rospopinskaia.|n Caucaz, subunit`]ile de artilerieantiaerian` au dobor#t 38 de avioane, celemai multe \n Peninsula Taman (27 avioane),eviden]iindu-se Bateria 234 mitraliere(locotenent Gheorghe Cotal, sublocotenentMircea Glodeanu).

Pierderile artileriei antiaeriene rom#ne,potrivit datelor din jurnalele de opera]ii, aufost: bateriile 118 [i 120 Rhm, o dat` cuDivizia 15 Infanterie (general Sion) la MalaiaDonscinskaia; bateriile 2 Vickers [i 102Rhm, r`mase \n cercul de la Stalingrad (\n

gruparea general Paulus),precum [i piese din diferite altesubunit`]i, care s-au aflat \n situa]ii limit`;\n total, pierderile au fost evaluate la 10piese de 75 Vickers [i \n jur de 30 piesecalibru 37 mm. A[adar, un total de circa40 piese, care, raportate la cele circa 250piese existente pe frontul din Est,reprezentau 16 la sut`. A rezultat c` celemai multe tunuri au fost pierdute \n timpulluptelor terestre, \ndeosebi datorit` deselorsitua]ii de criz`, c#nd subunit`]ile deartilerie antiaerian` au luptat contrablindatelor inamice.

Privind pierderile \n personal, s-aapreciat c` acestea s-au ridicat la circa800 ofi]eri, subofi]eri [i trup` (4 baterii x160 = 640 oameni, plus din Bateria dep#nd` radio circa 150 oameni, precum [idin alte subunit`]i), ceea ce, raportat laefectivele totale ale Brig`zii 4 Artilerie

Antiaerian`, reprezentau circa 14�15 la sut`.C#teva considera]ii se impun [i \n privin]a modului

\n care s-a realizat asigurarea tehnico-material` aunit`]ilor [i subunit`]ilor de artilerie antiaerian`.

Astfel, din punct de vedere al tehnicii auto, dotareaartileriei antiaeriene cu tractoare tip Henschel sauFord Marmon a fost corespunz`toare. Ma[inile bineverificate [i preg`tite, \nc` din vara anului 1942, au

func]ionat \n bune condi]ii [i au fost \n multesitua]ii factorul salvator al efectivelor.

S-a reu[it, de asemenea, o bun` asigurare atehnicii cu piese de schimb, precum [i cu diverseaccesorii. Remarcabile au fost preg`tirea [i calitateameseria[ilor: [oferi [i mai[tri auto, care s-au doveditpricepu]i, harnici [i cu grij` exemplar` fa]` dema[ini. |n baterii a existat [i c#te un atelier mic,�Hahn [i Colb�, de o mare utilitate.

Privind tehnica de artilerie antiaerian`,aceasta, cu mici excep]ii, a func]ionat irepro[abil,de[i a fost supus` unor \ncerc`ri deosebite. Aumai pus unele probleme ochiurile de \mperecherela materialul de 37 [i 75 mm, care uneori s-au ruptdin cauza suprasolicit`rii la viraje, mar[arier, [oseledenivelate, gropi, [an]uri etc. S-a intervenit, \ns`,imediat cu sudur` de la micul atelier [i

deranjamentele ap`rute s-au remediat. De mare utilitates-au dovedit carele de baterii dotate cu piese de rezerv`(percutoare, cremaliere, p#rghii, arcuri etc.), care puteaufi repede folosite pentru \nlocuirea celor care se rupeausau cedau. De asemenea, deosebit de utile au fost ]evilede schimb, la materialul de 37 mm [i tuburile amovibile, lamaterialul de 75 mm.

Promptitudinea interven]iilor a fost asigurat` [iprin faptul c` \n raionul dispozitivului de lupt`, la Rostovsau Moruzovskaia, au fost adu[i speciali[ti de la fabrica�Astra� Bra[ov, mai[tri cu mare experien]`, care auavut interven]ii foarte eficiente.

Asigurarea cu muni]ii a func]ionat \n bune condi]ii.Existen]a coloanelor de transport [i sistemul extremde simplu de primire-predare (prin recipisier de primire[i, respectiv, de predare) facilitau fluxul permanent deaprovizionare. Remarcabil a fost efortul [efilor decoloane de transport muni]ii (exemplu: maistrul DumitruBasno). Toate acestea au confirmat juste]ea m`suriiluate de Comandamentul Ap`r`rii Antiaeriene deorganizare pe front a unor depozite de muni]ie.

Dar luptele nu se \ncheiaser`. Au urmat alte [ialte b`t`lii, alte [i alte confrunt`ri dure cu inamicul pe\ntregul parcurs al anului 1943.

(va urma)

Trupe rom#ne \n fa]a Odessei

Servan]ii unui proiector antiaerianrom#nesc, afla]i pe pozi]ii

Mitralier` antiaerian` capturat` de la sovietici[i \ntoars` \mpotriva lor

48 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

TOP 10 MANAGEMENT

NOSCETE

IPSUM!

Oricine a pornit pecalea descoperirii de sine[tie c` s-a angajat pe undrum foarte lung, care nuse sf#r[e[te, probabil,niciodat`. E foarte greu s`-i conduce]i pe al]ii dac` nuave]i m`car un nivelrezonabil de \n]elegere apropriei personalit`]i.

Exist` r`spunsuri 100% corecte? Cu siguran]`! |nmatematic`, \n fizic`� Din p`cate, nu [i \n management.

Este firesc s` fie a[a, at#ta timp c#t managerii lucreaz`cu oameni, iar oamenii se schimb` permanent. La fel [istandardele, concuren]a, \mprejur`ri le, condi]i i lefinanciare�

A[adar, dac` ar fi s` descriem matematic o deciziemanagerial`, am genera probabil o ecua]ie cu multe, foartemulte variabile. De aici [i doza de nesiguran]` asociatàcestor decizii.

Un bun manager face tot ceea ce-i st` \n putin]` pentrua elimina nesiguran]a din ecua]ie, \ns`, perfect con[tientde faptul c` nu toate incertitudinile [i riscurile vor disp`rea,nu ezit` s` ia o decizie \n condi]ii de ambiguitate ori dec#te ori situa]ia o cere.

Elaborarea deciziei este un proces activ, care implicàlegerea dintre mai multe variante a celei mai potrivite.Pentru a lua o decizie bun` nu trebuie dec#t s` analizezicu aten]ie op]iunile pe care le ai la dispozi]ie pentru\mbun`t`]irea situa]iei [i s` te consul]i cu cei pe carerespectiva decizie \i va afecta \n mod direct.

Deciziile logice sunt potrivite atunci c#nd avem ladispozi]ie majoritatea informa]iilor necesare. Acestea auavantajul de a fi mai u[or acceptate de cei din jur.

Pentru a lua o decizie logic` trebuie s`:� identifici punctele tari ale fiec`rei op]iuni;� ierarhizezi punctele tari, \n func]ie de contribu]ia pe

care consideri c` o vor avea la \mbun`t`]irea situa]iei;� ordonezi op]iunile, ]in#nd cont de punctele lor tari;� selectezi primele 3 cele mai bune op]iuni;� alegi cea mai bun` op]iune, pe criteriul eficien]ei.Deciziile intuitive sunt potrivite atunci c#nd nu avem

la dispozi]ie suficiente informa]ii. Utilizarea lor este absolutnecesar` atunci c#nd:! exist` un grad mare de incertitudine;! precedentele sunt limitate [i nu indic` un mod clar

de ac]iune;! exist` un num`r de op]iuni cu [anse egale de reu[it`.

De re]inut! Oric#t de potrivit` ar fi o decizie intuitiv`,este indicat s` o �echipezi� \ntr-o ]inut` logic`. |n felulacesta, vei putea fi sigur c` oamenii nu \]i vor pune la\ndoial` alegerea.

Un manager nu va fi niciodat` absolut sigur c` oanumit` decizie va rezolva integral problema. |n schimb,acesta are permanent posibilitatea de a c#nt`ri riscurile,reflect#nd nu doar asupra [anselor deciziei de a f iimplementat` cu succes, ci [i asupra lucrurilor care arputea merge prost. |n felul acesta, va st`p#ni \ntotdeaunasitua]ia, neput#nd fi luat prin surprindere.

Dup` ce ai luat o decizie, \nainte de a trece la ac]iune,este bine s` o mai treci o dat` prin filtrul g#ndirii. Chiardac` e[ti sigur c` solu]ia va rezolva problema, verific` dac`nu cumva decizia va genera, la r#ndul ei, o alt` problem`. |nfelul acesta, vei c#[tiga mai mult` \ncredere \n hot`r#rea pecare ai adoptat-o [i vei fi plin de energie atunci c#nd o veitransmite celorlal]i.

De fiecare dat` c#nd implementezi o decizie, urm`re[te-i cu aten]ie efectele. Dac` lucrurile merg bine, bucur`-te, darnu l`sa succesul s` te ame]easc`! Cu siguran]` vor urma [ialte decizii care nu vor avea acela[i succes. Nu dispera! A[a-i \n management�

CE-I DE F~CUT?

Ave]i acces la Internet? Profita]i!

www.psihoteste.ro, sec]iunea CARIERA:# E[ti o persoan` \ndr`znea]`?# Iei deciziile cu precau]ie?# Te bazezi pe instinct?

Adesea \i \ncurajezpe oameni

s` ac]ionezemai repede,

chiar dac` aceasta\nseamn` un produs ini]ial

imperfect. Costul\ncerc`rilor

de a evita gre[elileeste imens!

Jeff Bezos

Cel mai cr#ncen r`zboieste cel

dintre oameniicare \ncearc`s` fac` ceva[i oamenii

care \ncearc`s`-i \mpiedice

s` fac` ceva gre[it.

Bill Creech

Exerci]iul de \nc`lzire

O femeie \ns`rcinatàre deja 8 copii.

Trei dintre ei sunt surzi,doi sunt orbi

[i unul este dezechilibrat mental.Ai sf`tui-o s` fac` un avort?

R: Dac` ai r`spuns afirmativ, tocmail-ai omor#t pe...

Beethoven!

CE-I DE F~CUT?

|n]e

leg

c` u

neor

i dec

iziil

ein

tuiti

ve s

unt

mai

pot

rivi

te?

Am analizat riscurile

pe care

le implic`

aceast` decizie?

Decizia mea

previne reapari]ia

problemei?

Nu exist` r`spunscorect.

F` ceva!F` orice!Acum!

Tom Peters

49CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

Sunte]i talentat[i nu lua]i nici m`car salariu de merit?Dovedi]i-o!Intra]i \n TOP 10 MANAGEMENT!

CONCURS

A[tept`m r`spunsurile dumneavoastr` pe adresaredac]iei, telefonic sau prin e-mail. Datele de contact leg`si]i \n caseta redac]ional`, la pagina 2 a f iec`reiedi] i i a revistei �CER SENIN�.

Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

TOP 10 MANAGEMENT

PREMII, FAIM~, RECUNOA{TERE!

E[ti \n top, deci exi[ti!

A EVALUA = a analiza [ansele unui posibil curs de ac]iune;

A CONSULTA = a solicita sfatul sau opinia altora;A TERGIVERSA = a \nt#rzia luarea unei decizii;DECIZIE INTUITIV~ = decizie luat` pe baza unui

presentiment, a instinctului;DECIZIE LOGIC~ = decizie luat` pe baza

ra]ionamentului.

Crede]i c`

a fost

un sfatbun?

Julie ALLRIGHT era un excelent contabil. Rezultateleob]inute \n cei patru ani de activitate \n cadrul companiei aupromovat-o \n r#ndurile conducerii.

Numirea \n noua func]ie i-a adus, pe l#ng` bucuriasuccesului, o stare de anxietate pe care nu o cunoscuse p#nàtunci.

Pentru c` lucrase \ntr-un domeniu tehnic, Julie se obi[nuisecu iluzia c` exist` \ntotdeauna r`spunsuri corecte. Ca manager,era obsedat` de detalii, pretinz#nd oamenilor s` fac` lucrurile�a[a cum trebuie� [i amenin]#nd cu concedierea \n st#nga [i-n dreapta ori de c#te ori ap`reau\nt#rzieri \n finalizarea unor proiecte.Productivitatea compartimentuluisc`dea de la o lun` la alta, iar Julie nu\n]elegea care era cauza. |ntr-un t#rziu,[i-a luat inima \n din]i [i a solicitatajutorul [efului ei. Acesta a sf`tuit-os` \[ i rev izu iasc` a t i tud ineaamenin]`toare.

|nva]` s` nu fiifoarte precaut!

Diane Arbus

Dac` a[tep]ica situa]ia

s` evolueze,\]i po]i cristaliza

g#ndurile.Dar a[tept#nd

prea mult,le vei fosiliza!

Kate Keenan

Cele mai multepredic]ii

ale min]ii umaneau la baz`

g#ndirea liniar`.De aceea sunt

supuse e[ecului.

Vinod Khosla

Orice solu]ie

genereaz`

noi probleme.

Murphy

Sunt con[tient

c` rezolvarea

fiec`rei probleme

\mi furnizeaz`

o experien]`

pre]ioas`?

Prefers` regret lucrurile

pe care le-am f`cut,dec#t pe cele

pe carenu le-am f`cut.

Lucille Ball

Decizia mea este logic`

sau intuitiv`?

|nce

rc s

` fiu

cre

ativ

[i s

` ge

nere

zc#

t m

ai m

ulte

idei

?

M-am consultat

cu cei pe care

decizia mea

\i va afecta direct?

50 CER SENIN ! Nr. 6 (77) ! 2004

CRISTINA GHENU}~locotenent-colonel {TEFAN BURC~

GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II !!!!! GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II

!!!!! GLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}IIGLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}IIGLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}IIGLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}IIGLOSAR DE TERMENI {I DEFINI}II !!!!!

B L I TZ

For]ele Aeriene ale Elve]iei

" Pentru For]ele Aeriene ale Elve]ieiconceptul de men]inere a securit`]iicon]ine o component` special`. Astfel,militarii sunt instrui]i pentru a interveni \nzone calamitate de dezastre naturale sauca rezultat al activit`]ii umane. Totodat`,ei sunt capabili s` intervin` \n zoneafectate de avalan[ele de z`pad` sau deincendii, utiliz#nd echipament specializat.

" �Patrouille Suisse� este forma]ia de acroba]ie aerian` aFor]elor Aeriene ale Elve]iei. A fost \nfiin]at` \n urm` cu 40 deani [i utiliza avioane de tipul Hawker Hunter. |n prezent,�Patrouille Suisse� utilizeaz` [ase avioane de tipul NorthropF-5E.

" Achizi]ionarea celor34 de avioane BoeingF/A-18 Hornet, aflate \n\nzestrarea For]elor Ae-riene ale Elve]iei, s-aputut face numai \n urmadesf`[ur`rii unui referen-dum na]ional, \n carepopula]ia [i-a dat acordul\n acest sens.

" Relieful Elve]iei, predominant muntos, solicit` din plinprofesionalismul pilo]ilor, dar ofer` [i o serie de avantaje. Astfel,avioanele militare ar putea evolua, teoretic, f`r` un sistem deavertizare la bord \ntruc#t este aproape imposibil s` determinilocul, timpul [i direc]ia de zbor \ntr-o asemenea zon`, \n careradarele aflate la sol cu greu pot descoperi ]intele ce evolueaz` lajoas` altitudine.

" Spa]iul aerianelve]ian reprezintèlementul central altraficului aerian euro-pean. Ca urmare, cu-loarele aeriene elve]i-ene sunt foarte intensfolosite. Spa]iul aerianelve]ian este atractiv [idatorit` costului sc`-zut de utilizare. Astfel,utiliz#nd spa]iul aerianelve]ian pentru execu-

tarea misiunilor din Balcani, trupele IFOR/SFOR aueconomisit 100 de milioane de franci elve]ieni.

ie[ire avion � \n opera]ii aeriene, zborulopera]ional executat de c`tre un avion.

sortie � in air operations, an operational flight byone aircraft.

sortie � en opérations aériennes, vol opéra-tionnel effectué par un avion.

indicator de pozi]ie � instrument care prezint`pozi]ia aeronavei pe baza informa]iilor provenite de lao surs` de la bord sau de la alte surse.

attitude indicator � an instrument which displaysthe attitude of the aircraft by reference to sources ofinformation which may be contained within theinstrument or be external to it.

indicateur d�assiette � instrument quiprésente l�assiette de l�aéronef gr#ce � desinformations provenant de l�instrument m�me oud�autres sources.

indicator al pozi]iei fa]` de sol � instrumentcare determin` [i afi[eaz` automat pozi]ia aeronaveifa]` de sol.

ground position indicator � an instrument whichdetermines and displays automatically the groundposition of an aircraft.

indicateur de position-sol � instrument quidétermine et affiche automatiquement la position sold�un aéronef.

infrastructur` � un termen atribuit \n generaltuturor construc]iilor, instala]iilor sau mijloacelor fixe[i permanente folosite pentru sprijinul, comanda [icontrolul for]elor armate.

infrastructure � a term generally applicable for allfixed and permanent installations, fabrications, or facilitiesfor the support and control of military forces.

infrastructure � terme utilisé par l�OTAN etgénéralement appliqué � toutes les installations,moyens ou facilités fixes et permanents utilisés pourl�appui et le contrôle de forces militaires.

interarme � calificativ \ntrebuin]at pentru adescrie activit`]ile, opera]iunile, organismele la careparticip` mai multe elemente din cel pu]in dou` arme.

joint � adjective used to describe activities,operations and organisations in which elements of at leasttwo services participate.

interarmées � qualifificatif employé pour décriredes activités, opérations et organisations, auxquellesparticipent des éléments d�au moins deux armées.

interceptare aerian` � opera]ie \n care una saumai multe aeronave stabilesc un contact vizual sauradioelectronic cu una sau mai multe aeronave.

air interception � an operation by which aircrafteffect visual or electronic contact with other aircraft.

interception aérienne � opération par laquelleun (ou des) aéronef(s) établit (ou établissent) uncontact visuel ou électronique avec un (ou plusieurs)autre(s) aéronef(s).

interceptor � avion de v#n`toare conceput pentruinterceptare aerian`. Denumit [i �avion de v#n`toare-interceptare� sau �v#n`tor�.

interceptor � a manned aircraft utilized foridentification and/or engagement of airborne objects.Also called �fighter interceptor�. See also fighter.

intercepteur � avion de chasse piloté conçu pourl�interception aérienne. Aussi appelé �chasseurd�interception�. Voir aussi chasseur.

interoperabilitate � capacitatea for]elor Alian]ei[i (c#nd sunt alocate) a for]elor ]`rilor partenere sau aaltor na]iuni de a se antrena, de a executa exerci]ii [iopera]iuni \n comun \n vederea \ndeplinirii de misiuni [isarcini corespunz`toare scopului pentru care au fostcreate.

interoperability � the ability of Alliance forces and(when appropriate) forces of Partner and other nationsto train, exercise and operate effectively together in theexecution of assigned missions and tasks.

interopérabilité � aptitude des forces del�Alliance et, lorsqu�il y a lieu, de forces des payspartenaires et autres � s�entra\ner, � s�exercer et �opérer efficacement ensemble en vue d�exécuter lesmissions et les t#ches qui leur sont confiées.

AM PRIMIT LA REDAC}IE

O RESTITUIRENECESAR~

La 1 februarie 1935 ap`rea, \n condi]ii grafice excelente, primulnum`r al revistei �LUMEA MILITAR~ ILUSTRAT~�, organ al �Asocia]ieiScriitorilor [i Autorilor Militari Rom#ni�, publica]ie �de [tiin]` general` [imilitar`, educa]ie na]ional`, istorie, literatur`, art` [i informa]iuni�, \npaginile c`reia au semnat oameni de seam` ai culturii [i literaturiirom#ne[ti � Sadoveanu, Arghezi, Victor Eftimiu, Mihai Beniuc, NicolaeTùtu.

La aproape [apte decenii de atunci, Societatea Scriitorilor Militari[i Direc]ia Administrativ` [i Servicii din Ministerul Ap`r`rii Na]ionalere\nnoad` tradi]ia [i lanseaz` pe pia]` revista �LUMEA MILITAR~�, un�magazin trimestrial� \n 64 de pagini, cu un con]inut dens, elevat,interesant, cu o grafic` modern` [i o ilustra]ie full colour de excelent`calitate.

Directorul revistei, istoricul Adrian Pandea, directorul Editurii Militare,

redactorul-[ef, poetul Liviu Vi[an, [i cei cinciredactori de marc` (Cristian C#rlan, GeorgeMihalcea, Gelaledin Nezir, Radu Voinescu [iVladimir Zodian), \mpreun` cu mul ] icolaboratori cu nume sonore \n publicisticarom#neasc` au real izat un pr im num`rechilibrat [i divers, consistent \n problematic`[i bogat \n informa]ii.

Salut`m cu satisfac]ie, bucurie [i c`lduràpari]ia revistei �LUMEA MILITAR~� [i-i dorims` r`m#n` mereu l#ng` sufletele noastre,o[teni de-o via]` ai Rom#niei, [i s`-[i urmezetraiectul ales, devenind, a[a cum \i ureaz`ministrul ap`r`rii na]ionale, domnul IoanMircea Pa[cu, �o publica]ie deschis`, un mijloc

de dialog [i de reflec]ie, un for prin intermediul c`ruia cultura militar`rom#neasc` s`-[i exprime identitatea \n sistemul valorilor occidentale�.( N . R . )( N . R . )( N . R . )( N . R . )( N . R . )

| nc` de la apari]ie, cartea s-a impus \n lumeamedical`, cu deosebire \n r#ndul specia-

li[tilor din medicina aerospa]ial`, prin noutatea [i\nsemn`tatea problematicii abordate, dar [i prin nivelulsuperior al demersului [tiin]ific. Suntem convin[i c` [iaceste considerente au stat la baza decern`rii unuiprestigios premiu �colonel dr. Odiseu Apostol�, cu careInstitutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`�General dr. av. Victor Anastasiu� onoreaz` anual autoride cert` valoare profesional`, deopotriv` practicieni,cercet`tori [i anali[ti \n domenii mai pu]in explorate, custatusuri de deschiz`tori de drumuri \n investigarea unorramuri de larg interes.

Dup` cum apreciaz` \n prefa]` profesorul dr. IoanBradu Iamandescu, pe care cititorul \l poate reg`si [i \nBibliografia citat` adesea, semn c` avem \n fa]`constatarea unei autorit`]i \n domeniu, prin subiectulpropus [i tratat este realizat` o premier` \n literatura deprofil [i nu numai.

Autorii, binecunoscu]i personalului din For]eleAeriene, fiind personalit`]i de larg` notorietate \nalergologie [i medicin` aerospa]ial , reu[esc s` prezinte,\ntr-o manier` didactic` demn` de relevat, asemeneaunor reputa]i dasc`li, problematica alergologic` \nt#lnit`\n activitatea pe care o desf`[oar` cu s#rguin]`,devotament [i profe-sionalism.

Meritul docto-rilor Violeta Per-lea, Marian Ma-cri, Sorin Perleaeste cu at#t maimare cu c#t alergo-logia este o specia-litate medical`relativ t#n`r`, su-pus` unui procespermanent de trans-formare.

Lucrare de pionierat, cartea pe care o semnal`m \naceast` pagin` se \nscrie, totodat`, \n demersurile\ntreprinse pentru realizarea unei autorit`]i socio-profesionale de eficientizare [i siguran]` maxim` asecurit`]ii zborului, iar pe un plan mai larg se urm`re[tedeschiderea unor noi ferestre spre beneficiul s`n`t`]iinoastre.

L ansarea acestei lucr`ri a avut loc \n cadrulfestivit`]ilor prilejuite de conferirea de c`tre

pre[edintele Rom#niei, domnul Ion Iliescu, a Ordinului�Meritul Cultural� \n grad de Comandor, Categoria F �Promovarea Culturii, Cercului Militar Na]ional [i aaceleia[i distinc]ii, dar \n grad de Cavaler, directoruluiinstitu]iei, colonelul Anton Iancu.

Autorul, colonelul dr. Petre Otu, cunoscut istoric[i cercet`tor militar, a reu[it s` elaboreze o istorieveridic`, de o mare acurate]e [tiin]ific`, obiectiv` aacestei bijuterii arhitectonice, o adev`rat` podoab` aCapitalei, care este Palatul Cercului Militar Na]ional.

|ncredin]area unei asemenea misiuniunui specialist deprim` m`rime alistoriei militare apoporului rom#n [ia armatei sale,s-a dovedit ins-pirat` [i be-nefic`. Distinsulnostru coleg despirit, av#ndatu-ul uneic u n o a [ t e r iprofunde aorganismuluimilitar [i harul scriituriidirecte, la obiect, realizeaz`, \n paralel cutabloul construirii edificiului [i definirii culturale a institu]ieic`reia \i era destinat, [i sinteze ale momentelorimportante, marcante, din istoria politico-militar` a ]`rii.Autorul se opre[te adesea [i asupra personalit`]ilorcare [i-au legat, \ntr-un fel sau altul, via]a [i activitateade Palatul \nsu[i, dar [i de institu]ie. Prilej pentru cititorde a-[i confrunta cuno[tin]ele de cultur` general`, dar[i de a afla multe lucruri, fapte [i date inedite despreregi, regine, oameni politici, de stat, oficialit`]i militareale vremii.

Colonelul dr. Petre Otu, temeinic [i riguros cum \l[tim, alc`tuie[te, adesea [i cu am`nunte picante,epopeea, \n fapt, de peste 30 de ani a procesuluianevoios de construire a Palatului, ca [i a evenimentelorce au urmat, ]in#ndu-ne mereu, la zi, cu demersurile,activit`]ile \n plan na]ional, interna]ional-[tiin]ifice,culturale, militare, politice, mondene chiar, desf`[uratesub cupola emblematicei construc]ii de o arhitectur` [io splendoare uimitoare.

Beneficiind [i de o ilustra]ie pe m`sur`,\ntreprinderea colonelului dr. Petre Otu ne rezerv`, a[acum [i-a propus [i dorit de altfel, o lectur` necesar`,pl`cut` [i instructiv` despre unul din cele mai alesesimboluri [i repere spirituale ale armatei [i ale ]`rii.

E ste de fapt vorba de destinul unui ofi]eraviator cu o activitate impresionant`,

despre care mult` vremenu s-au [tiut prea multe.Fiindc` \ns`[i misteri-oasa sa carier` l-aobligat s` acopere ani\n [ir, nolens-volens,ac]iuni de o uria[ìmportan]` \n folosulstatului rom#n [i alarmatei sale. La ceipeste 90 de ani devia]`, generalulde flotil` aeri-an` (r) dr.ing. Neculai Octav Cer-nescu deap`n` \n aceast` carte-document amintiritulbur`toare, edificatoare pentru ceea ce \nseamn`datoria unui om fa]` de ]ara \n care s-a n`scut [i pecare a servit-o cu un devotament [i un curaj ce \ntrecorice \nchipuire. Ofi]er al Serviciului Secret al ArmateiRom#ne, \n subordinea vestitului Mihail Moruzov,autorul a fost absolvent al {colii Militare de Ofi]eri deAvia]ie din Germania, ulterior [i al Academiei [iUniversit`]ii Tehnice din aceea[i ]ar`, unde a devenitpilot [i doctor inginer. Cu misiuni una mai periculoas`dec#t alta, \n Cehoslovacia, Ungaria, Germania,Elve]ia, Grecia, Turcia, Fran]a, \n colonii africane,precum [i \n alte ]`ri, unde s-a confruntat cu situa]iiaproape imposibile, purt#nd nume diferite, \mbr`]i[#ndprofesii din cele mai diverse, \ntre care cea de violonist.Fostul cerceta[, la numai zece ani, \n vremea primuluir`zboi mondial, orfan, tat`l sù pierise \n eroicelelupte de la M`r`[e[ti, a devenit pilot de clas` peavioane de observare, de v#n`toare, debombardament, profesor doctor inginer de avia]ie lacatedra celebrului savant Elie Carafoli, [i, ulterior, unne\ntrecut lupt`tor \n cel de al doilea r`zboi mondial,un specialist de prim` m`rime \n spionaj [icontraspionaj. Secretul unei astfel de reu[ite se afl`\ntre copertele acestei c`r]i. O aventur` de o via]` \ncare eroul consemneaz` momente istorice, multeinedite, despre casa regal`, oameni politici, militaride prim` m`rime din ierarhia statului rom#n [i a altorstate, acesta este, pe scurt, con]inutul tulbur`toareilucr`ri pe care Editura Ares, din Bucure[ti, o facepublic`, dup` at#]ia ani de t`cere ai Omului, Eroului,care a avut de \nfruntat, dup` inimaginabile ac]iuniprin care a trecut, deten]ia \nchisorilor [i lag`relorcomuniste.

Memoriile generalului se constituie \ntr-unexemplu viu de d#rzenie, de ne\nfricare [i inteligen]`,de sacrificiu, pe care numai un om cu patria \n suflet\l poate oferi.

51CER SENIN " Nr. 6 (77) " 2004

Documents

Publica]ie editat‘ de Statul Major al For]elor Aeriene · cea de-a patra vizit‘ pe care oficialul britanic, ini]iatorul ... Cornel Maran-diuc, consacrat particip‘rii for]elor