8
Proiect cultural produs în cadrul liniei Generator de proiecte comunitare la firul ierbii în cadrul candidaturii București 2021 Orașul In-Vizibil. Zi de zi, cartierul trăiește, visează și crește odată cu noi. Când ţi-ai luat ultima dată răgaz să-l cunoști mai bine și să ţi-l amintești așa cum îl știai? Cum arătau străzile, parcurile și locurile dragi? Cum ar fi ca, prin experienţele trăite de tine, să descoperim cartierul așa cum a fost odinioară? Sunt locuri a căror poveste o știi doar tu! Pe 15 octombrie am invitat locuitorii cartierului Tei la o sesiune de povestit, cu ocazia proiectului „Poveștile Teiului”. Ne- am dorit, cu acest prilej, să rememorăm istoria scrisă a locurilor din cartier și, mai ales, să descoperim cartierul prin prisma locuitorilor săi. În cadrul proiectului, am prezentat poveștile locurilor cu încărcătură istorică din cartierul Tei: palatul Ghica, biserica Doamna Ghica, biserica Sfânta Treime, biserica Doamna Oltea, Școala Gimnazială de Arte nr. 4, Școala 31, Atelierele R.A.T.B., Spitalul Colentina, Facultatea de Construcţii, Parcul Circului, Cimitirul Reînvierea, strada Lizeanu, casa Ion Ţuculescu, Parcul Tei, cultura Tei, calea ferată Băneasa – Herăstrău – Obor, Moara lui Assan – povești care pot fi regăsite și pe site-ul nostru, în secțiunea „Poveștile Teiului”. Proiectul s-a desfășurat în două etape. În prima etapă, am colectat povești și testimoniale, am fotografiat obiectivele enumerate, am înregistrat video și audio mărturii deosebite. Pe harta emoţională a cartierului, participanţii au adăugat notesuri cu impresii personale despre locurile din Tei. Copiii s-au gândit și ei la cartierul lor și, în cadrul atelierului de desen și creație, am aflat cum și-l imaginează. Etapa a doua a proiectului a inclus cele mai reprezentative povești și testimoniale, reunite în „Cartea cu Poveștile Teiului”, în filmul documentar „Oameni și locuri din cartierul Tei” și în numărul 6 al ziarului de cartier „Foaia de Tei”. Vă invităm în paginile următoare să descoperiți cartierul Tei prin ochii locuitorilor săi și să aflați câte puțin din istoria scrisă și nescrisă a acestuia, așa cum ni s-a dezvăluit pe parcursul proiectului „Poveștile Teiului”. Articol de Irina Sandu Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei este format din locuitori ai cartierului Tei care au ales să se implice în diverse acţiuni având drept scop bunăstarea cartierului și îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor săi. Oricine poate face ceva bun pentru comunitatea sa. Dacă ceva te nemulţumește în cartier sau vrei să schimbi în mai bine locul în care trăiești, vino alături de noi și IMPLICĂ-TE! DETALII DE CONTACT: Silvia Cruceanu – T: 072 488 3366; Elena Necula – T: 0723 357 169 Blog: laculteiinfo.wordpress.com Facebook: Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei E-mail: [email protected] Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www.laculteiinfo.ro Poveștile Teiului - un proiect despre oameni și despre cum ei, prin experiențele lor, dau viață cartierului. No. 6 ANUL 2 SUMAR > Centrul Comunitar Tei - pagina 2 > Interviu cu creatorul Parcului Circului - pagina 3 > O patiserie din Tei - pagina 4 > Proiectul Galvani-Tei - pagina 4 > Atelierele R.A.T.B. - pagina 5 > Strada Lizeanu - pagina 6 > Cinema Lizeanu - pagina 7 > Locuitorii din cartierul Lacul Tei colectează selectiv hârtia - pagina 8 > Fotografia ediției - pagina 8

Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www ... · animalelor și celelalte, dar și un acces bun în oraș. Or, un acces bun în orașul București nu putea să

  • Upload
    others

  • View
    15

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www ... · animalelor și celelalte, dar și un acces bun în oraș. Or, un acces bun în orașul București nu putea să

Proiect cultural produs în cadrul liniei Generator de proiecte comunitare la firul ierbii în cadrul candidaturii București 2021 Orașul In-Vizibil.

Zi de zi, cartierul trăiește, visează șicrește odată cu noi. Când ţi-ai luat ultimadată răgaz să-l cunoști mai bine și să ţi-lamintești așa cum îl știai? Cum arătaustrăzile, parcurile și locurile dragi? Cum arfi ca, prin experienţele trăite de tine, sădescoperim cartierul așa cum a fostodinioară? Sunt locuri a căror poveste oștii doar tu!

Pe 15 octombrie am invitat locuitoriicartierului Tei la o sesiune de povestit, cuocazia proiectului „Poveștile Teiului”. Ne-am dorit, cu acest prilej, să rememorămistoria scrisă a locurilor din cartier și, maiales, să descoperim cartierul prin prismalocuitorilor săi.

În cadrul proiectului, am prezentatpoveștile locurilor cu încărcătură istoricădin cartierul Tei: palatul Ghica, bisericaDoamna Ghica, biserica Sfânta Treime,biserica Doamna Oltea, Școala Gimnazialăde Arte nr. 4, Școala 31, Atelierele R.A.T.B.,Spitalul Colentina, Facultatea deConstrucţii, Parcul Circului, CimitirulReînvierea, strada Lizeanu, casa IonŢuculescu, Parcul Tei, cultura Tei, caleaferată Băneasa – Herăstrău – Obor, Moara

lui Assan – povești care pot fi regăsite șipe site-ul nostru, în secțiunea „PoveștileTeiului”.

Proiectul s-a desfășurat în două etape.În prima etapă, am colectat povești șitestimoniale, am fotografiat obiectiveleenumerate, am înregistrat video și audiomărturii deosebite. Pe harta emoţională acartierului, participanţii au adăugatnotesuri cu impresii personale desprelocurile din Tei. Copiii s-au gândit și ei lacartierul lor și, în cadrul atelierului dedesen și creație, am aflat cum și-limaginează.

Etapa a doua a proiectului a inclus celemai reprezentative povești și testimoniale,reunite în „Cartea cu Poveștile Teiului”, înfilmul documentar „Oameni și locuri dincartierul Tei” și în numărul 6 al ziarului decartier „Foaia de Tei”.

Vă invităm în paginile următoare sădescoperiți cartierul Tei prin ochiilocuitorilor săi și să aflați câte puțin dinistoria scrisă și nescrisă a acestuia, așacum ni s-a dezvăluit pe parcursulproiectului „Poveștile Teiului”.

Articol de Irina Sandu

Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei esteformat din locuitori ai cartierului Tei careau ales să se implice în diverse acţiuni

având drept scop bunăstarea cartierului șiîmbunătăţirea condiţiilor de trai ale

locuitorilor săi. Oricine poate face ceva bunpentru comunitatea sa. Dacă ceva tenemulţumește în cartier sau vrei să

schimbi în mai bine locul în care trăiești,vino alături de noi și IMPLICĂ-TE!

DETALII DE CONTACT:Silvia Cruceanu – T: 072 488 3366;

Elena Necula – T: 0723 357 169Blog: laculteiinfo.wordpress.com

Facebook: Grupul de Iniţiativă CivicăLacul Tei

E-mail: [email protected]

Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www.laculteiinfo.ro

Poveștile Teiului - un proiect despre oameniși despre cum ei, prin experiențele lor, dau viață cartierului.

No. 6ANUL 2

SUMAR> Centrul Comunitar Tei -

pagina 2> Interviu cu creatorul

Parcului Circului - pagina 3> O patiserie din Tei - pagina 4> Proiectul Galvani-Tei -

pagina 4> Atelierele R.A.T.B. - pagina 5> Strada Lizeanu - pagina 6> Cinema Lizeanu - pagina 7> Locuitorii din cartierul

Lacul Tei colecteazăselectiv hârtia - pagina 8

> Fotografia ediției - pagina 8

Page 2: Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www ... · animalelor și celelalte, dar și un acces bun în oraș. Or, un acces bun în orașul București nu putea să

Sâmbătă, 15 octombrie 2016, a avut locîn Parcul Circului inaugurarea CentruluiComunitar Tei. Acesta este situat înapropierea intrării dinspre strada DinuVintilă. Centru Comunitar Tei este primulcentru comunitar dezvoltat de un grup decetăţeni, în colaborare cu biroul dearhitectură studioBASAR. La inaugurare auparticipat peste 80 de persoane.

Ideea înfiinţării unui centru comunitar aapărut din nevoia identificată de cătremembrii Grupului de Iniţiativă Civică LaculTei în diverse ateliere de lucru șievenimente organizate cu locuitorii dincartier, dar și din dorinţa de a avea unspaţiu de întâlnire și de interacţiune pentrucomunitatea din cartierul Tei. În toamnaanului 2015 a fost lansat concursulUrbaniada, organizat de The Institute, cusprijinul Ing Bank. Grupul nostru, împreunăcu biroul de arhitectură studioBASAR, a

obţinut o finanţare care a permisdemararea proiectului.

Pe parcursul anului 2016, au fostobţinute toate autorizaţiile necesare (de laA.L.P.A.B., certificat de urbanism, aviz demediu, autorizaţie de construcţie etc.).

Grupul de Iniţiativă Civică Lacul Tei șistudioBASAR au încheiat parteneriate cuA.L.P.A.B., ViraFilms, Școala Gimnazială de

Arte nr. 4, Școala Gimnazială nr. 31,ARCUB, OAR Filiala București, AsociaţiaPeisagiștilor Filiala București, CeRe. Grupulde Iniţiativă Civică Lacul Tei este deschiscătre orice persoană sau organizaţie carear dori să propună sau să desfășoareproiecte comunitare și educaţionaleorientate către locuitorii cartierului Tei.

Articol de Silvia Cruceanu

Centrul Comunitar Tei

2

Page 3: Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www ... · animalelor și celelalte, dar și un acces bun în oraș. Or, un acces bun în orașul București nu putea să

Parcul Circului, atât de iubit de locuitoriicartierului și nu numai, a fost realizat întreanii 1960 și 1961, pe o suprafaţă de 26 dehectare, după planurile arhitectuluiValentin Donose, pe locul unei gropi deextracţie a argilei care era folosită de cătreFabrica de Cărămidă Tonola. Parcul șiclădirea Circului de Stat trebuiau săconstituie un ansamblu, punându-se învaloare reciproc. Domnul arhitect șipeisagist Valentin Donose este cel care aproiectat și Parcul Tineretului, o altă marezonă verde importantă pentru București.

Membrii Grupului de Iniţiativă CivicăLacul Tei l-au contactat pe domnul arhitectDonose, care a avut amabilitatea de a neprimi și a ne spune câteva cuvinte desprerealizarea ansamblului Circului.

Alegerea amplasamentului acestuiansamblu a pus mai multe probleme, careţineau atât de specificul activităţilordesfășurate într-un circ, cât și de accesulcetăţenilor: „Unde să plasezi un circ, într-un oraș ca Bucureștiul? Un circpresupunea și menajerii, și prezenţaanimalelor și celelalte, dar și un acces bunîn oraș. Or, un acces bun în orașulBucurești nu putea să fie decât pe inelulprincipal al orașului, care era alcătuit,printre altele, și de șoseaua Ștefan celMare.ˮ

Realizarea acestei lucrări a necesitateforturi considerabile. Domnului arhitect is-a spus: „Măi Donose, mie nu mi-e fricăde mișcarea a o sută de mii de metri cubide pământ.ˮ Astfel, întregul peisaj a fostrestructurat, pentru că acolo unde esteacum lacul nu se afla decât o groapă

mâloasă, pe fundul unui „crater de peLunăˮ, unde s-a săpat cu ajutorul uneidragline până a apărut structura pe care ocunoaștem noi acum. Tonele de pământexcavate au fost folosite pentru creareadealului artificial dinspre SpitalulColentina, conferind nu numai o variaţie apeisajului, ci și o barieră naturală.

O mare atenţie le-a fost acordată șicopacilor de pe întreaga suprafaţă aansamblului Circului. Astfel, Aleea Circuluia fost realizată astfel încât să fie păstraţipatru stejari monumentali care au rezistat

până acum circa zece ani, ne spunedomnul arhitect. De asemenea, platanii s-au dezvoltat impresionant, devenind uriașiipe care îi cunoaștem cu toţii. Au mai fostplantaţi „aș îndrăzni să spun din motivesentimentaleˮ, mărturisește domnulDonose, un grup de mesteceni și minunaţiichiparoși-de-baltă, Taxodium distichum,de pe malul lacului, cărora le admirăm cutoţii coloritul verde-pal primăvara și roșul-arămiu toamna. „Un parc care se respectăar trebui, la 30-40 de ani, să aibă orevedere. O revedere a aleilor, a vegetaţiei.De fapt, vegetaţia trebuie întreţinutămereuˮ, ne spune dumnealui.

„Tot atunci proiectasem și o staţie depompare specială, care nu s-a mai făcut,nu mai știu din ce cauză.ˮ Aceasta ar fiputut fi oare acum soluţia pentru scădereanivelului lacului?

Întâlnirea cu domnul arhitect a fost unprivilegiu. Păstrarea integrităţii ParculuiCircului a fost una dintre preocupărilemajore ale membrilor Grupului de IniţiativăCivică Lacul Tei și, multă vreme, chiarcentrul acţiunilor noastre. DomnuluiValentin Donose trebuie să îi mulţumimpentru bucuria pe care ne-o aduce zilnicacest spaţiu binecuvântat.

Articol de Elena Necula

3

Domnul arhitect Valentin Donose,creatorul Parcului Circului

Page 4: Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www ... · animalelor și celelalte, dar și un acces bun în oraș. Or, un acces bun în orașul București nu putea să

În 1982, la scurt timp după ce am ajuns, ca arhitect stagiar, la Institutul ProiectBucurești, a fost repartizat colectivului din care făceam parte proiectulcontinuării frontului de blocuri din bulevardul Lacul Tei în tronsonul Galvani –Kepler, în dreptul Parcului Circului de Stat.

Pentru că indicaţiile „de sus” se relaxaseră recent, permiţând o soluţieurbanistico-arhitecturală deosebită faţă de cea a anostelor blocuri-lamă fărăarhitectură, rezultate din simple calcule economico-inginerești, formândplictisitoare străzi-culoar, nimeni dintre arhitecţii mai bătrâni (dar rutinaţi) nuprea voia să preia acest proiect. Așa am ajuns eu, împreună cu colega MihaelaHariton, să fiu șef de proiect al micului ansamblu numit „Galvani – Tei”. În loculecranului constituit din faţade continue, am optat în prim-plan pentru miciblocuri-punct detașate între ele; în locul „ne-arhitecturii” din epocă anterioară,am preferat compoziţia arhitecturală cu ritm și proporţii studiate. Abia în planulsecund, ca fundal, în spatele celor patru blocuri-punct, am prevăzut faţadeleplane (dar cu arhitectura faţadelor compusă cu cea a „punctelor” din prim-plan) ale unor blocuri-tip modificate. Pentru a agrementa ansamblul, între celepatru blocuri-unicat am prevăzut pergole la nivelul trotuarului (nerealizate, dinmotive economice) și mici spaţii verzi.

Astfel, consider că bulevardul Lacul Tei și Parcul Circului (pe latura sa denord) au primit un front mai adecvat frumuseţii sale, în comparaţie atât cuplatitudinea anterioară, cât și cu „strâmbăciunile” agresive care au urmat.

Articol de Cristian Severin

O patiserie din Tei

4

Pateuri cu brânză și ciuperci, merdenele, ștrudelecu mere, cornuleţe, tarte cu fructe, cozonac cunucă... Sunt câteva dintre bunătăţile pe care legăsim chiar la noi în cartier, unde o mică afacere defamilie a fost dezvoltată încă din 2001.

Cartierul părea prietenos, așa că alături de Mirceaau venit și Nicoleta, Ani și Vali. Au muncit și, încet-încet, afacerea lor s-a dezvoltat, a crescut. Anii autrecut, iar acum au clienţi fideli, cu care parcă seștiu de o viaţă. „Am văzut copiii din cartier crescând.Parcă ieri erau la grădiniţă, iar acum sunt studenţiˮ,îmi spunea Nicoleta.

Micile probleme care apar inerent când lucrezi cuoameni au fost rezolvate amiabil, contribuind astfella îmbunătăţirea relaţiilor din cartier. Munca,seriozitatea și buna dispoziţie sunt cuvintele carepot defini 15 ani de activitate. Am rugat-o peNicoleta să îmi spună care sunt avantajelecartierului, părţile lui bune și dacă ar mai fi ceva deîmbunătăţit. „Cartierul este liniștit, oamenii suntprietenoși, avem grădiniţe și școli bune. Spaţiile verzisunt generoase și le dorim mai bine întreţinute. Deîmbunătăţit ar mai fi curăţenia stradală. Suntemacasă aici, alături de oamenii din cartierul Lacul Tei.”

Articol de Silvia Cruceanu

Proiectul Galvani-Tei

Page 5: Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www ... · animalelor și celelalte, dar și un acces bun în oraș. Or, un acces bun în orașul București nu putea să

Atelierele R.A.T.B., sau Uzina de Reparaţii Atelierele Centrale(U.R.A.C.), sunt situate între strada Pârgarilor, strada Lizeanu,șoseaua Ștefan cel Mare și spitalele Matei Balș și Colentina.

Povestea Atelierelor Centrale a început la puțin timp dupăconstituirea Societăţii de Transport București, în anul 1909, aicifiind locul unde, de mai bine de un secol, se repară, serecondiţionează, se modernizează și se fabrică vehicule pentrutransportul public de suprafaţă, precum și singurul loc din ţară încare se produc tramvaie de la zero. Inițial, uzina a purtat numele„Atelierele S.T.B.”, apoi, „Atelierele I.T.B.”, pentru ca, în anul1973, să se reorganizeze sub numele „U.R.A.C.”.

În 1910 a început construcția primelor două hale de adăpostireși întreţinere a vagoanelor de tramvai, precum și construcția linieide cale ferată care urma să lege uzina de reţeaua naţională decăi ferate.

În acea perioadă de început a transportului în comun, „înBucurești existau tramvaie trase de cai, iar în interiorul uzineierau grajdurile în care se odihneau caii care trăgeau tramvaiele”,explică reprezentanţii uzinei. Spre sfârșitul anilor ’20 ai secoluluitrecut a început transformarea vechilor vagoane ale tramvaielorcu cai în remorci pentru tramvaiele electrice.

În 1930 a fost construită o hală nouă, pentru reparaţiatramvaielor în flux continuu, care, la vremea respectivă, eraconsiderată una dintre cele mai mari și mai moderne din Europa.Până în 2010, uzina a avut opt secţii de producţie, dintre careșapte în Ștefan cel Mare, în prezent mai existând șase.

Activitatea de fabricare a vagoanelor de tramvai s-a dezvoltatmai mult după al Doilea Război Mondial, astfel că, între 1970 și1990, la U.R.A.C. s-au construit de la zero aproximativ 600 devagoane de tramvai de mare capacitate, destinate Bucureștiuluiși altor orașe din țară (Brașov, Brăila, Botoșani, Cluj-Napoca,Constanţa, Oradea, Ploiești). După 1990 s-a pus accent pelucrările de modernizare și de restaurare (modele din Vienarestaurate se găsesc la Muzeul R.A.T.B.).

Printre modelele create ori modernizate la U.R.A.C. se numără

tramvaiele Lăcusta, Obama, Submarinul sau Pantera Roz. Nu suntdenumirile oficiale :). Însă în depou, toate tramvaiele au poreclăși sunt alintate de vatmani, indiferent de anul lor de fabricaţie:„Una e să strigi ‘vino cu Lăcusta’, alta e să zici ‘adu-mi BucurLow Floor’”, dezleagă enigma Toma Constantin, șeful DepouluiDudești, din București.

Tramvaiul Bucur Low Floor („Bucur Podea Joasă”) a fost numitși „Loganul tramvaielor”, fiindcă e ieftin (aproximativ un milionde euro, faţă de trei milioane de euro, cât costă unul produs înstrăinătate) și e poreclit de vatmani „Lăcusta”, datorită culoriisale măslinii. Cele negre se numesc „Obama”, „Submarinul”,dacă sunt galbene, și lista poate continua cu „Băiatul cu Apă”sau „Pantera Roz” (tramvaie care au fost roz, dar care acum suntalbe). – Articol de Irina Sandu

Atelierele R.A.T.B.

5

Page 6: Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www ... · animalelor și celelalte, dar și un acces bun în oraș. Or, un acces bun în orașul București nu putea să

Strada Lizeanu, scurtă arteră care leagăfosta „șosea de centură”, Ștefan cel Mare,de linia ferată cu destinaţia Olteniţa, devechiul cimitir Colentina sau Reînvierea, iarde aici, prin strada Maica Domnului, deBisericile Sfânta Treime și Teiul DoamneiGhica, pare să se afle aici dintotdeauna,umbrită de masivitatea fabricii Moara luiAssan, ridicată la 1853. Abia în anul 1896apare însă menţionată ca atare în „AnuarulBucurescilor”, iar doi ani mai târziu, în1898, aflăm că avea deja 236 de locuitoriîn 36 de case, printre care doi turci și unalbanez.

Probabil că înfiinţarea, la 1909, aSocietăţii de Transport București (S.T.B.) șia depoului de tramvaie de pe Ștefan celMare, din apropiere, ca și darea înfolosinţă a liniilor 16 și 17, care aduceaucălători din Centru, prin Viitorului și Ștefancel Mare, la Câmpul Moșilor, a contribuit laînflorirea comercială a zonei. Pe la 1915,folclorista Elena Niculiţă-Voronca prezentaastfel situaţia de la faţa locului: „Trecândpe str. Lizeanu, care e o stradă de oraș, cudughene și toate cele trebuitoare, am merspân la linia drumului de fer, în spreOlteniţa, iar de aice, dând prin un lac denoroi, am dat în str. Maicei D-lui [...].”

(Elena Niculiţă-Voronca, „SărbătoareaMoșilor în București”, 1915, p. 65).

Un salt de 20 de ani în timp ne arată ostradă pestriţă, cu o structurăsocioprofesională și culturală complexă șivariată. Apar în zonă primelecinematografe (Magic, pe Maica Domnului,Lizeanu, actualmente, la numărul 19A), iarlinia de tramvai se prelungește până încalea Lacul Teiului (tramvaiul 9), cum senumea pe atunci bulevardul Lacul Tei.Găsim pe Lizeanu, în cartea „AbonaţiiS.A.R. de Telefoane București și Ilfov” din1937, următoarele: Librăria Elevului de laCartea Românească (la numărul 1), unmagazin de materiale de construcţii (lanumărul 11), un restaurant (la numărul17), un atelier de tâmplărie (la numărul21), parfumeria „Sport” (la numărul 20), uncabinet medical (tot acolo), Casa de Sfat aPartidului Naţional Agrar Goga (la numărul35), o băcănie (la numărul 37).

Câţiva ani mai târziu, se mută la numărul5 pictorul și medicul Ion Ţuculescu. Înaceeași perioadă, artistul evocă atmosferastrăzii într-un ciclu de tablouri intitulat„Iarna pe strada Lizeanu”, probabil, celemai vechi mărturii vizuale pe care le avemcu acest colţ de București.

Instalarea, după 1945, a regimului„democraţiei populare” face ca strada să-și schimbe, probabil, destul de drastic,dacă nu înfăţișarea, măcar structurasocioprofesională. Din păcate, nu avemprea multe mărturii despre soarta micilorafaceri din zonă imediat dupăcolectivizare.

Cert este că, începând cu relativaliberalizare din anii ’60, micii meseriași șicomercianţi reapar în forţă sub formamandatarilor, cărora le fusese permisăluarea în locaţie de gestiune, împreună cufamilia, a unor unităţi de producere,desfacere, servicii, cu condiţia să nu aibăangajaţi. Strada s-a umplut, în scurtăvreme, de brutării, croitorii, ceasornicării,cizmării, frizerii, florării, tocilării ori atelierefoto. Deși fenomenul a fost repedeînăbușit, pe strada Lizeanu au fostmandatari care au rezistat până laRevoluţie, abia liberalizarea totală acomerţului de după 1990 alungându-i, încâţiva ani, de pe piaţă.

Strada Lizeanu a anilor ’80 era pentrumine „strada cu poze în vitrine”. Copilfiind, eram încântat și tulburat, totodată,de multitudinea de chipuri umane înșiratepe toată strada. Pe lângă unu sau două

6

Strada Lizeanu

Page 7: Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www ... · animalelor și celelalte, dar și un acces bun în oraș. Or, un acces bun în orașul București nu putea să

ateliere foto, cu fotografiile lor înrămate, treceai prin faţa unuicoafor ţinut, la parterul casei Ţuculescu, de doi mandatari, penumele lui „Sofi și Vasile”, din a cărui vitrină îţi zâmbeau ţeapăndoamne și domni cu frizuri la modă în urmă cu 10-15 ani. Iaraproape de capătul cu cimitirul, apăruse deja un magazin deservicii de pompe funebre, care avea și o secţiune foto cu pozeale celor decedaţi acum cine știe câtă vreme. Între timp, dacăatelierele foto au căzut pe frontul noilor tehnologii digitale,serviciile funerare au cunoscut o înflorire fără precedent, stradaLizeanu fiind cunoscută actualmente ca „strada cu pompefunebre”.

Dar nu e numai atât. Multe s-au schimbat, șina de tren adispărut de mult, Moara lui Assan a ajuns o ruină numai bună despeculă imobiliară, dar strada nu a renunţat nici azi la aspectulei negustoresc, dimpotrivă. Zeci de mici afaceri tot apar, înflorescși se sting. De la centrele de închirieri de casete video din anii’90 și până la magazinele de ţigări electronice din ziua de azi, nugăsești aproape niciun parter de imobil fără un magazin, unatelier, un depozit sau un local. Se vând articole de pescuit,covrigi, șaorme, piese auto, materiale de construcţii, articolefunerare, vinuri, se ascut cuţite, se fabrică chei la ultimul atelierrămas de pe vremea mandatarilor, se închiriază costumaţii pentrupetreceri, se ajustează haine la croitorul irakian, mai nou a apărutși un barber-shop... Este o stradă colorată, vie, așa cum a tot fostde un secol încoace.

Este însă și o stradă cu o latură întunecată: nu arareori mi-afost dat să aud de prostituţie, trafic de droguri, mafie locală. Șinu de ieri, de azi. Chiar dacă noaptea nu mai e periculos să trecipe acolo, cu greu poţi scăpa de senzaţia că ești „atentsupravegheat”, și nu de autorităţi.

N-aș încheia însă într-o notă prea pesimistă. Astfel de fenomenepot diminua și pot fi chiar eradicate, dacă va exista suficientăpresiune cetăţenească în direcţia autorităţilor și o colaborareactivă cu acestea. Cu sau fără ele, strada Lizeanu va rămâne,oricum, ce-a fost, o stradă pitorească a prăvăliilor de la parter,cum erau cândva multe în București, rase mai toate de tăvălugulistoriei. – Articol de Răzvan Necula

Cinematograful LizeanuPe strada Lizeanu, cum treci de intrarea Depoului, venind pe

mâna stângă dinspre șoseaua Ștefan cel Mare, la numărul 19A,dai de o clădire puţin ieșită din contextul micilor prăvălioare caredau culoare locului. Este un bloculeţ modernist de două etaje,destul de părăginit, al cărui parter are ceva din intrarea într-uncinematograf: șirul de luminatoare în formă de disc de subbalconul primului etaj, marcă de neconfundat a stilului art déco,vitrina dublă numai bună de pus afișul filmului care tocmairulează și al celui de săptămâna viitoare, ușa cu cadru metalic șigeam mat. Într-adevăr, e ceea ce-a mai rămas din fostulcinematograf Lizeanu, aproape dispărut din memoria locului.

Cinematograful Lizeanu apare în ghidurile Bucureștiuluiîncepând cu anul 1935, fiind al doilea din zonă, după Magic, celde la Maica Domnului numărul 9. Trebuie că localnicii erau mariamatori de film! În orice caz, pasiunea n-a durat mult, toată lumeamutându-se cu mic, cu mare la Melodia, odată cu apariţiafrontului de blocuri de pe Ștefan cel Mare (la începutul anilor ’60).E drept, nici acesta din urmă n-a avut zile mai lungi!

Dar oare a mai rămas ceva din fostul cinematograf în afară deintrare? Zvonurile spun că sala încă există, folosită pe post dedepozit. Dacă tot prinde contur o mișcare civică atentă lareintrarea fostelor cinematografe de cartier în circuitul cultural,de ce să nu visăm la o vreme când luminatoarele art déco vorprinde iatăși viaţă și deasupra lor va sta scris din nou„Cinematograful Lizeanu”, iar lumea va ieși, seara, la un film învecini? – Articol de Răzvan Necula

7

Page 8: Publicație a Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei - www ... · animalelor și celelalte, dar și un acces bun în oraș. Or, un acces bun în orașul București nu putea să

Locuitorii din cartierul Lacul Teicolectează selectiv hârtia

În fiecare zi, primim în cutiile poștale pliante, broșuri, reviste, iar într-un final,acestea ajung, inevitabil, la gunoi. Încet-încet, lucrurile se schimbă în cartier, iarîn scările de bloc își fac apariţia cutiile speciale pentru reciclat hârtia, aduse deRecicleta. În Sectorul 2, există deja peste 70 de astfel de cutii.De ce să reciclaţi și voi?

- pentru că, în România, se taie trei hectare de pădure pe oră;- pentru că o tonă de hârtie reciclată salvează de la tăiere 15 arbori maturi;- pentru că hârtia pentru reciclat este ridicată de persoane care fac parte din grupuri sociale vulnerabile.

Dacă dorești să te alături iniţiativei, ne poţi scrie pe adresa: [email protected] de Diana Grosu

Redacţia „Foaia de Tei”Silvia Cruceanu, Diana Grosu, Irina Laura Sandu, Elena Necula, Răzvan Necula,

Cristian Severin, Mihai Beilic, Dorin Moldoveanu

FOTOGRAFIA EDIȚIEISeptembrie în parc (Foto: Ioana-Maria Rusu)

Deoarece mai mulți ochi nu strică, vă încurajăm să ne trimitețifotografiile preferate, realizate de către dumneavoastră în parculnostru sau în cartierul nostru. Cei din cadrul Grupului o vor puteaalege pe cea mai bună, număr de număr, și o vom prezenta în cadrulacestei rubrici.

Toate fotografiile trimise vor intra în baza de date a Grupului deInițiativă Civică Lacul Tei și vor putea fi folosite doar în cadrulacțiunilor Grupului.Fotografiile pot fi trimise către Grup la adresa:

[email protected]

www.laculteiinfo.ro