Protozoarele
Protozoarele
Protozoar (din greac- "protos"-primul, "zoon"-animal).
Protozoarele sunt cele mai simple organisme eucariote. Sunt
unicelulare, ele fiind cuprinse n regnul Protista.
Suntmonoenergidesaupolienergide. Pot fisolitaresaucoloniale. Cnd
sunt coloniale uneori pot exista n colonie indivizi specializai
pentru o anumit funcie. Acetia pot aciona n interdependen, colonia
acionnd ca un ntreg. Acest tip de colonie poarta denumirea de
colonie individ. Celula reprezint individul i realizeaz toate
funciile.Grupe ecologice de protozoare[modificare|modificare
surs]1. Protozoarelibere2. Protozoaresimbionte3.
Protozoarecomensale(potenial parazite)
4. ProtozoareparaziteProtozoarele pot exista sub doua forme:
1. vegetativ n condiii favorabile de mediu, aceasta fiind i
forma sub care se hrnete i se nmulete;
2. chistic n condiii nefavorabile, asigurndu-i doar
supravieuirea.
Forma vegetativ a protozoarelor este numit Trophozoit. Din cele
40.000 de specii cunoscute de protozoare cunoscute ca. 8.000
suntparazitedin care 70 paraziteaz pe om i numai 40 din ele sunt
patogene.
Dintreprotozoare, putem aminti specii ca Paramecium caudatum,
Epidinium sp. Ophryoscolex sp.
1. ex:Epidinium sp.iOphryoscolex sp.(INFUZORI)
1. biotop: Prestomacele rumegtoarelor (rumen, reea, foios).
2. hrnire i relaii trofice: Aceti infuzori se hrnesc cu coninut
rumenal.
3. morfologie i organizare: Au forme i dimensiuni variate,
microscopice, adesea fr cili sau cu foarte puini (mai lungi n
anumite zone ex: zona adoral- ad=langa). Peretele corpului este
ntrit de o "carapace" cuticular.
4. importana: Infuzorii particip la digestia celulozei prin
sinteza enzimei numitcelulaz. Dup moartea lor, sunt preluai n
intestin i sunt absorbii ca surs de vitamine (complex B).
ClasificarePrincipalele grupe de protozoare se disting usor pe
baza criteriilor morfologice, a modului de obtinere a nutrientilor,
a organitelor de locomotie, a organizarii celulare, la care se
adaugaanaliza biochimicaa acizilor nucleici si a proteinelor,
pentru a stabili gradul de asemanare sau de deosebire a unor specii
foarte inrudite. Pe baza acestor criterii se disting urmatoarele
grupe:-grupulSarcodina, la care locomotia si captarea hranei se fac
prin intermediul
pseudopodelor;-grupulMastigophorasauFlagellataposedacel putin un
flagel, intr-un anumit stadiu al ciclului de viata, cu rol in
locomotie;-grupulSporozoacuprinde protozoare parazite, care se
hranesc prin absorbtia hranei din organismul gazda. Nu au organite
de locomotie.GrupulCiliophoraeste caracterizat prin prezenta
cililor, cu rol atat pentru deplasare, cat si pentru capturarea
hranei.Mastigophora (Flagelate)Flagelatele se caracterizeaza prin
prezenta unuia sau mai multor flageli, intr-un stadiu al ciclului
de viata. Flagelii au rol in locomotie, pentru obtinerea hranei si
sunt receptori pentru excitanti. Flagelatele sunt cele mai
apropiate, filogenetic, de alge. Unele alge (Chlamydomonas, Volvox)
sunt adeseori clasificate ca flagelate.Unii autori clasifica
flagelatele in doua grupe:-fitoflagelate(asemanatoare cu plantele)
contin clorofilasi sunt fotosintetizante. Depoziteazaamidon si au
perete celular celulozic. Reproducerea sexuataeste
comuna;-zooflagelate(asemanatoare organismelor animale) nu au
pigment fotosintetizant si sunt heterotrofe. Depoziteazaglicogen
sau uleiuri. Nu au stadiul de reproducere
sexuata.SarcodinaProtozoarele cuprinse in grupulSarcodinasunt mai
simple ca structuradecat flagelatele si ciliatele, deoarece au mai
putine diferentieri celulare. Locomotia si capturarea hranei se
realizeazaprin intermediul pseudopodelor. La amoebe apare si
miscarea flagelara, pentru caunele specii formeazasi celule
flagelate in anumite conditii de mediu nefavorabil, astfel
caorganismele se pot dispersa mai rapid.Reprezentantii
grupuluiSarcodinatraiesc in apa. Foarte interesante sunt
subgrupeleForaminiferasiRadiolaria. Ambele formeazacochilii.
Cochiliile foraminiferelor sunt formate din calcar secretat de
celula, iar la radiolari, cochilia se formeazadin materiale
exogene. Celula nu este ferm atasatade cochilie si de aceea isi
poate extinde pseudopodele prin unica sau numeroasele deschideri
ale cochiliei.SporozoaSporozoarele sunt un grup mare de protozoare,
toate parazite obligate, unele pentru o singura gazda, altele
pentru doua, in ciclul lor infectios in care se succed tipuri
morfologice si fiziologice distincte.Sporozoarele nu au organite de
locomotie, desi unele formeaza pseudopode, iar uneori, gametii au
mobilitate flagelara.Modul de nutritie este particular: hrana nu
este ingerata, ci este absorbitain formasolubila, prin invelisul
extern, ca la bacterii si fungi.Denumirea de sporozoare presupune
formarea sporilor in ciclul de viata. Totusi, nu formeaza spori
adevarati de tipul celor fungici, ci numai structuri analoge
denumitesporozoiti, implicati in transmiterea la un nou tip de
gazda.Gazdele sporozoarelor sunt specii de nevertebrate, dar mai
ales vertebrate. Unele prezinta o alternanta obligatorie a
gazdelor, deoarece unele stadii ale ciclului se desfasoara la o
gazda, iar alte stadii au loc in organismul altei specii de
gazda.
Euglena viridisorganism unicelular,corp fusiform , cu lungimea
de circa 0,2 m cu un flagel care ii asigura inotul Celula este de
tip eucariot ( membrana citoplasmatica, citoplasma ,nucleu )
Citoplasma contine organite celulare tipice eucariotelor:
cromatofor, cloroplaste,vacuola contractila Reproducerea se
realizeaza atat pe cale asexuata cat si prin chisturi Nuritia la
euglena este fotoautrotofa dar in anumite condtii ( la intuneric)
poate trece la nutritie heterotrofaParamecium bursariaeste o specie
deciliateprotozoarcare are orelaie cualge
verzinumiteZoochlorella.Algele triesc n interiorul Parameciumn
eicitoplasmai furnizeaz cu alimente, n timp ceParameciumofer
algelor cu micare i protecie, are 80-150 lungime, cu o larg canelur
oral, douvacuole contractile, i o singurmicronucleilor, precum i o
singurmacronucleus.P.bursariaeste singura specie deParameciumcare
formeaz relaii simbiotice cu alge, iar acesta este adesea folosit n
clase de biologie att ca un exemplu de un protozoar, dar i ca un
exemplu de simbioz.
ImportantaUnele protiste sunt ageni patogeni laanimalesauplante.
De exempluPlasmodium falciparumce provoacmalariala oameni
iPhytophthora infestansce provoac stricarea cartofilor. O cunoatere
n detaliu a protistelor ar putea ajuta la tratarea (mai rapid a)
unor boli.Protozoar
