PROTEZA PARTIALA ACRILICA2

7/30/2019 PROTEZA PARTIALA ACRILICA2

http://slidepdf.com/reader/full/proteza-partiala-acrilica2 1/89

PROTEZA PARTIALA

ACRILICA



• PROTEZELE PARŢIALE MOBILIZABILE

• 1.GENERALITĂŢI • Clasificare: -după forma de edentaţie

• -după forma bazei; cu placă întinsă, placă redusă scheletată, sub formă de puntemobilizantă, sub formă de aparat proteză, proteză compozită;

• -după material: acrilice, metalice (crom-cobalt), (aur platinat).

• -după tehnologie: prin polimerizare, turnare, ştanţare, adaptare din bare, îndoire desârme.

• ELEMENTELE COMPONENTE ale protezelor parţiale: arcadele dentare artificiale,şeile, elementele de legătură dintre şei, elementele de stabilizare, clasificarea lor.

• II. NQŢlUNI GENERALE STATICO-DINAMICE LA PROTEZA PARŢIAlĂMOBILIZAB

ILĂ

• Tendinţele de deplasare a protezelor şi factorii care intervin: -în plan vertical(înfundare, desprindere), -în plan orizontal (mezializare, distalizare, lateralizare).

• III. MECANISMELE DE STABILIZARE A PROTEZELOR PARŢIALE

• -Croşetele din sîrmă: clasificare, indicaţii, mod de acţiune, tehnica deconfecţionare

• -Croşetele turnate: clasificare, indicaţii, mod de acţiune, tehnica deconfecţionare

• -Mecanisme speciale: culise, telescoape, conexiuni elastice,capse,neutralizatori de forţă, indicaţii, mod de acţiune.

• IV. PROTEZA PARŢIALĂ MOBILIZABILĂ ACRILICĂ

• Indicaţii. Elemente componente. Mod de stabilizare. Etapele clinice şi de laborator:analiza amprentei, confecţionarea modelului, analiza modelului, conceperea protezeicorespunzătoare, şabloanele de ocluzie, alegerea şi montarea dinţilor artificiali,confecţionarea mijloacelor de stabilizare, modelarea machetei definitive, realizareatiparului, polimerizarea acrilatului in tipar,prelucrarea si lustruirea.



Definiţie

• Proteza parţială acrilică este un corp fizic

obţinutprin fenomenul de polimerizare,

realizat în scopul restaurării integrităţii arcadelor dentare.



GENERALITATI PRIVIND

PROTEZA PARTIALA ACRILICA

• Proteza partiala acrilica este un corp fizic obtinut prin fenomenul depolimerizare, realizat in scopul restaurarii integritatii arcadelor dentare.

• Sunt indicate in edentatiile subtotale, edentatiile biterminale extinse,edentatiile mixte si edentatiile de hemiarcada.

• Edentatia partiala are nenumarate forme tipice determinate denumarul dintilor pierduti si de zona topografica unde se localizeazaedentatia. Nu poate fi indiferent faptul ca s-a pierdut un singur dinte sau 20de dinti si nu fi de aceeasi inportanta pierderea a 2+3 dinti in mijlocul uneiarcade sau pierderea ultimilor 3 dinti la capatul distal al unei hemiarcade,lasand ocluzia fara sprijin molar posterior.

• Daca pe langa topografia si numarul dintilor pierduti se include sistarea parodontiului marginal, felul ocluziei dentare, existenta sauinexistenta altor lucrari dentare, predispozitia la carii, igiena bucala, etc. Seformeaza un tablou mai cuprinzator al formelor clinice, ale edentatieipartiale, care dupa aprecieri modeste sunt de ordinul zecilor de mii.



Indicații:

• edentaţiile subtotale

• edentaţiile biterminale extinse• edentaţiile mixte

• edentaţiile de hemiarcadă



Caracteristicile clinico-tehnice-

terapeutice

• · Restaureaza arcadele dentare cu forme variatede edentatii

• · Sunt indicate de multe ori in scopul restaurarilor provizorii

• · Acopera zone intinse ale campului protetic, lipsindpacientul de senzatiile termice si gustative

• · Transmite presiunile masticatorii,in general,muco-osos

• · Reduce spatiul util functional limbii datorita

grosimii placii• · Purtate in timp, produc tulburari de troficitate la

nivelul tesuturilor dento-parodontale ale dintilotrestanti lanivelul mucoasei si osului campului protetic, ca rezultatal compresiunii

• ·



• Dupa o perioada de timp de purtare apareinstabilitatea protezei datorita atrofiei campuluiprotetic

• · Sunt obtinute in conditii tehnico-clinice modeste• · Sunt realizate intr-un timp relativ redus

• · Sunt mai mult sau mai putin rezistente d.p.d.v.mecanic ( se pot fractura )

• · Se pot repara prin tehnologii simple daca se

fractureaza, se rup crosetele, se inlocuiesc dintii• · Se pot adauga dinti daca edentatiile se extind

• · Sunt realizate din rasini sintetice ( acrilice )

• · Rasinile acrilice, fiind cu structuramacromoleculara, in mediul bucal suntsupuse

fenomenului fizico-chimic de umflare ce constituie primafaza de dezintegrare a unui material sin tetic . Prinumflare se creeaza conditii favorabile actiunii factorilor distrugatori care pot fi de natura mecanica, fizica,chimica sau bacteriana.

• .



• Campul protetic inainte deprotezare este evaluat d.p.d.v.morfologic si functinal pentru a se

crea restaurare care sa asigure profilaxia elementelor componente si restabilirea

functiunilor tulburate aleaparatului dento-maxilar



CÂMPUL PROTETIC

• “Câmpul protetic ” = totalitatea elementelor A.D.M. care prezintă raporturi de contactcu proteza parţială.



CAMPUL PROTETIC ( MORFO –

FIZIOPATOLOGIE)

• - Totalitatea elementelor aparatului dento-

maxilar care prezinta raporturi de contact cu

proteza partialconstituie notiunea de

camp protetic • ;- Elementele care alcatuiesc campul protetic au

structura si functii diferite, fiind reprezentate de :

-- dintiirestanti cu tesuturile parodontale;-- crestele alveolare;

-- bolta palatine; mucoasa linguala, labiala, jugala



Elementele care alcătuiesc câmpul protetic suntreprezentate de :

• dinţii restanţi cu ţesuturile parodontale

• crestele alveolare

• bolta palatină

• mucoasa linguală

• mucoasa jugală

• mucoasa labială



PARTICULARITATILE MORFO-FIZIOPATOLOGICE

ALE CAMPULUI PROTETIC EDENTAT PARTIAL

• Elementele component:

1 – suportul dento-parodontal;

2 – suportul muco-osos;

- Din punct de vedere morphologic si fiziopatologic acesteelemnte sint foarte variate in functie de varsta,starilefiziologice si patologice generale,de momentul edentatieisi de complicatiile care o insotesc;

- - Campul protetic inainte de protezare este evaluat din

punct de vedere morphologic si functional pentru asecrea restaurari care sa asigure: profilaxia elementelor component si restabilirea functiunilor tulburatealeaparatului dento-maxilar



• Cimpul protetic - este alcatuit din totalitatea elementelor morfologice ale oaselor maxilare pe care se aplicaprotezele partiale acrilice sau scheletate.

• Elementele morfologice sunt : dinti restanti, cresteleedentare, bolta palatina, tuberozitatile maxilare situberculii piriformi.

• Aceste sunt grupate in :

• a. Suportul dento - parodontal - care preia, prin dintiirestanti si parodontiu, presiunile exercitate de proteza sile transmite fiziologic osului maxilar

• b. Suportul mico - osos - format din fibromucoasacrestelor edentate, si a boltii palatine, a tuberozitatilor maxilare a tuberculilor piriformi si osul subiacent.



SUPORTUL DENTO-

PARODONTAL

• - Este compus din totalitatea dintilor restanti pearcada impreuna cu tesuturile parodontale;

• - Este analizat pe baza examenului clinic, al radiografiilor

si al modelului de studio, dupa care se elaboreaza planulde tratament ;

• - Mentinerea si stabilitatea protezelor acrilice este

dependenta de :1- Numarul dintilor restanti; 2-repartizarea topografica a dintilor restanti;3- pozitia deimplantare a dintilor restanti;4- morfologia coronara;5-valoarea parodontala a dintilor restanti;6- ocluzia



1. NUMARUL DINTILOR RESTANTI

• - Influenteaza stabilitatea protezei, acest factor este in concordantcu repartizarea topografica.

• - un numar mai mare de dinti restanti este mai favorabil pentrustabilitatea protezelor, dar la un numar egal dedinti restanti intervinemodul cum sint repartizati pe arcada;

• - dintii restanti grupati ofera conditii mai putin favorabile decatacelasi numar de dinti restanti repartizati in planuri diferite;

• - dintii alaturati au rezistenta parodontala mai amre decat dintii

izolati;



2) Repart izarea topografica a

d int i lor restant i

•

• - Dintii reatanti pot fi prezenti intr-o singura zonasau pot fi prezenti in mai multe zone, aflandu-sein planuridiferite, separate de bresele de

edentatie;

• - Dintii situati in mai multe planuri, chiar dacasint in numar mai redus ofera conditii mai bune

de stabilizare pentru proteza partial decat unnumar mai mare de dinti situati intr-o singurazona;



3 ) Pozit ia de imp lan tare a d in t i lo r res tan t i

- Dintii naturali sint implantati perpendicular pe baza maxilarelor, fiecare

avand o orientare specifica, cuvariatii de la individ la individ.

• Axele dintilor sint convergente spre apex la maxilar si devergente lamandibula.

• - Dintii din grupul frontal superior sint inclinati cu 5-10 grade cu

orientare vestibulara in zona incizala.

• Dintiidin grupul frontal inferior sint inclinati spre incizal cu 2-3 grade.

• Molarii I si II la maxilar sint inclinati indirective vestibule-distala, iar lamandibula in directive linguo-meziala.

• - In edentatii, dintii vecini spatiului edentate si dintii antagonisti isimodifica pozitia initiala. Factorii careinfluenteaza aceasta situatiesint urmatorii:1 – varsta edentatiei; 2 – structura osului alveolar; 3 – malpozitiile primare; 4 – contactele statice sidinamice dintreperechile de dinti antagonisti; 5 – starea de troficitate generala aintregului organism



• Dintii nu sunt implantati perpendicular in oasele maxilare. Formaarcadelor (semieliptica) face ca fiecare dinte sa prezinte oimplantare caracteristica la nivelul arcadelor. La maxilar axele deimplantare converg spre apex, iar la mandibula sunt divergente spreapex. Aceste axe prelungite alcatuiesc un con numit "con desustentatie" descris de Villain.

• Analizand conul de sustentatie se evidentiaza :

• · perimetrul in care se situeaza apexurile dintilor de la maxilar este mai mic decat perimetrul apexurilor de la mandibula.

• · la maxilar perimetrul apical este mai mic fata de perimetrulcoronar. Rezulta ca dintii superiori sunt inclinati in jos si spreexterior, iar dintii inferiori sunt inclinati in sus si spre interior.



• Pe grupe de dinti inclinarile sunt situate astfel :

• · dintii din grupul frontal superior suntinclinati in sens vestibulo - oral cu 5 (8) 10grade, iar dintii din grupul frontal inferior cu 0 - 5

grade in acelasi sens.• · premolarii si molarul 1 la maxilar sunt

inclinati vestibular cu 2 - 3 grade, acelasi dinti lamandibula fiind inclinati spre lingual cu 2 - 3

grade.• · molarii 2 si 3 sunt inclinati vestibular sidistal la maxilar, iar cei de la mandibula mezialsi lingual mai accentuat.



• In edentatia partiala, dintii limitanti si antagonisti isi modifica pozitia initialadin arcade. Aceste noi pozitii sunt denumite malpozitiile secundare aledintilor restanti. Modificarile de pozitie au loc in sens orizontal si vertical.

• Migrari orizontale se produc prin inclinarea si translatia dintilor restanti. Inmigrarea cu inclinare (basculare) coroana dintelui se deplaseaza spreedentatie, iar radacina ramane implantata in pozitia initiala sau are tendintade deplasare in sens opus.

• Migrarile cu translatie coroana si radacina dintelui se deplaseaza in acelasi

sens, noul ax de inplantare fiind aproape paralel cu cel initial. • Migrari orizontale se produc atat in sens mezial, cit si distal, cele meziale(meziogresiunile) sunt mai ample si mai numeroase decat cele distale(distogresiunile ).

• Migrarile verticale sunt deplasari ale dintilor in sens vertical. Migrarea areloc spre edentatie, in cautarea dintilor antagonisti absenti.

• Clinic, migrarile verticale sunt reprezentate de : egresiuni si extruzii.

Egresiunile sunt forma de migrare in care dintii se deplaseaza inpreuna cuprocesul alveolar, coroana clinica nu - si modifica dimensiunea initiala.

• Extruziile sunt forma de migrare in care dintii se deplaseaza din alveolespre edentatie, fara procesul alveolar. Coroana clinica devine mai maredecat cea anatomica.



• Migrar i le orizon tale

• - se produc in plan orizontal, in doua directii: mezial sidistal; Aceste migrari se manifesta clinic in douaforme:

• 1 – prin inclinatie sau basculare, axul dintelui esteinclinat, corana este deplasata spre edentatieiar radacina este deplasata in directie opusa;

• 2 – prin translatie axiala, dintele se deplaseaza inacelasi sens intotalitate.- Migrarea prin translatie este

posibila numai daca extractia se produce la o varstafoarte tinara.In urmaextractiei molarului I, inainte devarsta de 9 ani,molarul II isi modifica directia de eruptive,ajunge sa ocupe o parte din spatial pe care il aveamolarul I. Migrarile in sens mezial sint mai intense decat

cele in sens distal.Dintii care ocupa pozitii distale fata depremolarul II se mezializeaza, premolarul I si II sedistalizeaza. Caninul poate sa ramana in aceeasipozitie sau sa se deplaseze mezial sau distal. Lamandibula migrarile orizontale se produc mai intens, intr-o perioada de timp scurta. Spatiile edentate, delimitate

de dintii migrate sint retentive,gradul de retentivitate este



• Migrari le verticale

• - reprezinta deplasarile dintilor in directive vertical,spre

spatial edentate. Aceste migrari se manifesta clinicastfel:1 –

• egresiunea

• , dintele inainteaza impreuna cu procesul alveolar indirective ocluzala, raportul dintrecoroana clinica sic ea

anatomica ramanand nemodificat; 2 – • extruzia

• , dintele se deplaseaza in directive vertical,spre spatiuledentat, fara procesul alveolar. Este un fenomenmorfopatologic de expulsie a dintelui din

procesulalveolar, coroana clinica devine mai mare decatcoroana anatomica, implantarea este deficitara.Migrarileverticale au consecinte asupra planului deocluzie, denivelarea creeaza contacte premature siinterferente



4. MORFOLOGIA CORONARA

Morfologia coroanelor este caracteristica pentrufunctiunile grupului din care fac parte dintiirestanti. In restaurarea protetica din zonaanterioara dintilor artificiali vor fi identici cu ceinaturali in zona laterala dimensiunea este

dictata de reguli biomecanice.

Deoarece pe unele coroane dentare vom aplica

elemente de stabilizare ale protezei analizam cuatentie pe modelul de studiu morfologiacoronara a dintilor restanti. Analizam dintiirestanti si apreciem pe care ii vom folosi ca dintistalpi.



• Coroanele dentare prezinta convexitatile maxime fiind numitaecuator anatomic. Ecuatorul anatomic este luat in considerarenumai in pozitia verticala a dintelui, pe dintele extras si are valoarein studiul morfologiei dentare.

• Ecuatorul de malpozitie este caracteristic dintilor limitanti aiedentatiei care prezinta migrari orizontale.

• Ecuatorul protetic este ecuatorul comun al dintilor stilpi si poate fideterminat cu ajutorul unui aparat numit paralelograf. Trasareaecuatorului protetic pe fetele laterale coronare le imparte in douazone distincte, cu utilizare protetica diferita :

• · Zona subecuatoriala situata intre colet si ecuatorul protetic,este partea retentiva a coroanei.

• · Zona supraecuatoriala este cuprinsa intre ecuator siextremitatea libera a coroanei si reprezinta partea neretentiva acoroaenei



• Coroanele dentare prezinta convexitatile maxime fiindnumita ecuator anatomic. Ecuatorul anatomic este luat inconsiderare numai in pozitia verticala a dintelui, pe

dintele extras si are valoare in studiul morfologieidentare.

• Ecuatorul de malpozitie este caracteristic dintilor limitantiai edentatiei care prezinta migrari orizontale.



• Ecuatorul protetic este ecuatorul comun aldintilor stilpi si poate fi determinat cu ajutorul

unui aparat numit paralelograf. Trasareaecuatorului protetic pe fetele laterale coronare leimparte in doua zone distincte, cu utilizareprotetica diferita :

• · Zona subecuatoriala situata intre colet siecuatorul protetic, este partea retentiva acoroanei.

• · Zona supraecuatoriala este cuprinsa intreecuator si extremitatea libera a coroanei sireprezinta partea neretentiva a coroaenei



• La dintii folositi ca stalpi, vecini edentatiei, dupa migrareaorizontala apare ecuatorul de malpozitiesecundara;

• Elementele de stabilizare pentru proteza partial sintcrosetele. Bratele crosetelor sint orientate dupaecuatorulde implantare, cunoscut ca ecuator protetic.

• Fetele laterale ale coroanelor sint impartite in doua zone

cudestinatie protetica diferita.Zona cuprinsa intreecuatorul protetic si colet, numita zona subecuatoriala,reprezinta partea retentive acoroanei unde sint aplicatebratele elastic ale crosetelor dentare.

• Zona cuprinsa intre ecuatorul protetic si margineaocluzala numita zona supraecuatoriala, reprezintaparteaneretentiva, unde sint aplicate bratele crosetelor dentare.



• Bratele crosetelor dentare sintasezate numai dup ace secunoscurmatoarele elemente:

• 1 – pozitia zonelor retentive;• 2 – gradul de retentivitate,determinate de forma coroanei si

pozitia deimplantare a dintelui;• 3 – valoarea de implantare morfo-functionala a dintilor



• Retentivitatea zonei subecuatoriale este maiaccentuate la coroanele inalte cuformeglobuloase, este mai redusa la coroanele scurtecu forme cilindrice.

• Coroanele dentare cu forme cilindricea caror fete laterale sint fara convexitati, retentivitateaprotetica apare datorita pozitiei de implantare

inclinata,sub ecuatorul de implantare sau subecuatorul de malpozitie secundara.





5) Valoarea parodon tala

• reprezinta rezistenta pe care o are dintele in alveolasa, fata de fortele care tindsa-l deplaseze,

• este determinate de urmatoarele elemente:

• 1 – implantarea osoasa;• 2 – morfologia radiculara(lungimea, grosimea si

numatul radacinilor);

• 3 – troficitatea tesuturilor parodontale.

• Incisivii sint mai slab implantati, caninii si molariiprezinta valoare parodontala mai mare



6) Oc luzia

• este relatia care se stabileste intre cele doua arcadedentare in pozitiile functionale.

• Continuitatea arcadelor dentare este intrerupta dupa

extractive, ceea ce modifica nefavorabil ocluzia dentaraprinmigrarile dentare aparute.

• Modificarile raportului intermaxilar se produce in urma

extractiilor dentare, in specialdupa apariria migrarilor dentare. Abaterile de la criteriile ocluziei functionalereprezinta obstacole dificile inrestaurarile arcadelor dentare



















































































































Documents

PROTEZA PARTIALA ACRILICA2