I Mlíl UIІІТШІ P R O P R I E T A R :

SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 25

DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU înscrisă sub Nr. 163 Trib. Ilfov.

ABONAMENTE : L e i p e ţ f n . „ 120 pe 6 iuni

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I

T E L E F O N : 3.30.10

A N U L X L V I I • Nr. 32 SÂMBĂTA 24 SEPTEMBRIE 1938

Redactor responsabil : MIHAI NICULESCU

La începerea stagiunii teatrale

de VICTOR FOPESCU

In faţa atacurilor neîncetate ale ci­nematografului , teatrul nu a putut, din nenorocire, decât să dea înapoi, cedând pas cu pas din strălucirea sa, nouei in­venţii, care fără preget, a supus m â n ­dra artă a scenei la rolul unui suplini­tor pentru ceeace el, din cauza concep­ţiei lui, nu putea înfăptui. La această situaţie a contribuit, desigur, şi publi­cul. El poartă, b ine înţe les o vină des­tul de mare, prin uşurinţa cu care a a-bandonat teatrul, alergând cu entuzias­mul unui neofit, în noua citadelă artis­tică, numită cinematograf, fără a gândi că nu este incompatibi lă ex is tenţa a două specii de artă dramatică, una suplinind pe cealaltă, în l ipsurile pe care este normai să le producă anumite cerinţe fundamentale proprii fiecăreia.

N u rămâne mai puţin adevărat fap­tul, că o altă parte de vină incumbă-de-adreptul teatrului însuşi, fiindcă a

a " bandonat mul t prea repede lupta şi a ajuns astăzi în situaţia deplorabilă de a provoca reacţiunea multor persoane care n'au încetat totuşi să-i rămână sta­tornice şi să aprecieze potenţialul lui de artă, ce ar mai putea produce multe inflorescenţe chiar şi în vremuri le de restrişte ce azi î l înconjoară.

Ne aflăm din cauza aceasta, acum, în faţa unei dezorientări generale . Lipsă de subiecte, mai ales, lipsă de poezie su­fletească, lipsă de acţiune (mă gândesc la acţiunea demnă de a purta acest n u ­me, n u la mici le „intrigi" ilariante sau dramatice, cari formează, spre despera­rea multora, veşnica şi veşnica poveste din piese diferite), lipsă de pricepere în dozarea efectelor, etc. Aceasta în ceeace priveşte piesa în sine. S'ar mai putea obiecta multe şi asupra actorilor. Inutil . Este logic să ne întrebăm dacă actorii ei înşişi, puşi să interpreteze opere de valoare, nu ar reacţiona la rândul lor în concordanţă cu lucrarea ce sunt da­tori a interpreta !

O operă bună, care se poate întipări în mintea tuturor şi mai cu seamă în a celor pricepuţi, va aduce cu sine şi ameliorarea cadrelor actoriceşti. In nici un caz acest lucru nu-1 va putea fa­ce seria de reprezentaţii , submediocre chiar, putem spune, care formează re­pertoriul teatrelor noastre, în mare ma­joritate. Afară de mici excepţi i şi afară de grozăvii le jucate în t impul verii, ce nu pot fi nici măcar luate în considera­ţie ca piese de teatru, restul se pot numi piese slabe, piese amorfe, piese insigni­fiante, etc. D a r n u găs im u n n ive l îna l t , m â n d r u , r ez i s t en t cr i t icei .

Scriu aceste rânduri acum, când sta­giunea teatrală a început de-abinelea. Poate în speranţa că sunt un epilog vre­murilor de ieri, că sălile ce şi-au des ­chis porţile vor adăposti u n public sa­tisfăcut de un bun spectacol. O speran­ţă ce voeşte grabnică mulţumire . E trist să constatăm apusul glorioasei arte, acoperită de umbre. Soarele, până în ul­timele clipe, străluceşte mândru şi în -volburează icerul. Şi teatrul, dacă nu voeşte să mai lupte, cel puţ in să-şi în ­chidă demn epoca, aruncând lumii amin­tirea unui strălucitor trecut, poate, cine ştie, c a anunţ al viitorului din nou mare.

Scioala Botticeliană Alegorie

POESIA Şl SPAŢIUL BURGHEZ Amintim că în prima parte a studiu­

lui — apărută în numărul nostru tre­cut — se arăta poesia ca „o p l e c a r e magni f ică în l u m i p e care s i ngu r a r t i s ­t u l le ş t i e" .

Se vor urmări în rândurile de mai jos, „dispoziţiile profanului" în raport cu aceste „plecări" pe care Poesia le presupune.

D a r omul m u l ţ u m i t n ' a r i m a g m a a-,>este p l ecă r i — îşi n u p l e a c ă tocmai fi.* ude ă e m u l ţ u m i t .

R ă m a s s t r â n s lega t de l u m e a lui — Că tă l in —• de l u m e a p e ca r e o şt ie, o p ipăe , o vede . în care el a găsit desigur tot, b u r g h e z u l o v r e a cel m u l t m a i „avantagioasă", po le i t ă . P s e u d o -a r t i s t u l îi v a da uşo r aces te sat isfacţ i i — va fi t oa t ă o p e r e a lu i — îi va oferi ad ică aceea ce a m văzut , u n aspect ideal , să z icem sonor , r i m a t , d a r al aces­te i v ie ţ i cer te , ş t i u t e de care ş t i m că b u r g h e z u l e a t â t a d e m u l ţ u m i t încât , d in ea, n ' a r cons imţ i şi nici m ă c a r n ' a r imag ina c ă p o a t e să iasă, să r e s p i r e m a i mult . . . Aici e p r o b a b i l s ec re tu l . F i indcă n u s imte î n t r ' a d e v ă r nevo ia aces te i m a i la rg i resp i ra ţ i i , n e m ă s u r a t e , d incolo de spa ţ i i şi n o u r i , a r t a va fi t o t d e a u n a p e n ­t r u b u r g h e z , p e n t r u o m u l m u l ţ u m i t , u n loc in t e rz i s .

D a r acest confo r t aşa de t e r e s t r u , să fie oa r e p e n t r u conş t i in ţa b u r g h e z ă o a d e v ă r a t ă î m p ă c a r e în sp i r i t c u l u m e a ? Să fie aceas tă u n i v e r s a l ă acceptare ca re face tot sensu l înf iora t al lu i Mis t ra l , p e ca re p a r e s'o fi a v u t Coşbuc, p e ca re o găs im, s igur , în Mioriţa?

A r fi să p r e s u p u n e m m i r a c o l u l t r a n s ­f igura t al u n e i sincerităţi de c ă u t ă r i r ă s t ign i t e , de g r e u t r a g i s m , pe ca re n ' a m avea c u m să-1 găs im în conş t i in ţa dela î n c e p u t m u l ţ u m i t ă , a t â t de să rac ins t inc t ivă şi p e n t r u care a p a r e n ţ e l e , imed ia tu l , l u c r u l pa lpab i l , s u n t sa t i s ­facţi i desăvâ r ş i t e .

O î m p ă c a r e în spir i t , î n s e a m n ă ma i î n t â i u n sp i r i t t o r t u r a t . In p r i m e l e pa ­gini a le u n e i m a r i conver t i r i , J a c q u e s M a r i t a i n m ă r t u r i s e ş t e : D ieu m'a re­tourné, comme un gant..

(Urmare din n-rul trecut)

Nu, toa te va lo r i l e sp i r i tua le , o m u l m u l ţ u m i t le t r ă e ş t e n u m a i la supra fa ţ ă , ca s imp le r é g u l e din afară . D e acord cu ele n u s'a p u s : i s 'au i m p u s . Ca acel c r e ş t i n i s m — to t b u r g h e z —• d e s p r e care î n t r ' o ca r t e f i e rb in te , A u x fontai­nes du désir m i se p a r e , M o n t h e r l a n t scr ia că a t â ţ i a b ie ţ i c reş t in i îl t r ă i esc n u m a i ca p e o m o ş t e n i r e pe ca re a u găs i t -o în baga ju l pă r in ţ i lo r . . . D a r n ' au c e r c e t a t - o n ic ioda tă ! N u s 'au p u s de acord cu ea, n ' a u sufer i t şi nici o p i ­c ă t u r ă d in sânge le Răs t ign i r i i n u c u r g e în v ine l e lor.

In felul aces ta p rocesu l p e oare-1 u r ­m ă r i m aici î n t r e a p a r e n ţ e şi p u r i t a t e se r id ică în m a i c lară l u m i n ă , şi se va p r i c epe m a i u şo r l u c r u l b iza r p e c a r e l-ar cons t i tu i accep ta rea , în conş t i in ţa bu rgheză , ch i a r a u n o r va lo r i de a r t ă rea lă .

Eminescu , Gr igorescu , Coşbuc? D a r aces tea s u n t m a i î n t â i va lo r i consacra te . O m u l mi j loc iu e s t e „eminesc i an" , c u m es te c reş t in . L a fel de a l tmin t e r i . îl i u ­b e ş t e şi pe A lec sand r i . Ş t ie , î n t r ' u n fel, că aşa e bine. . .

D a r mântuirea p r i n poés ie , d in l u ­m e a asta , m â n t u i r e a î n t r ' a d e v ă r p e ca re o aduce , o p o a r t ă cu s ine poe tu l , c ine n u e a r t i s t n 'o cunoaş t e — aşa cum, deopo t r ivă , foa r t e p u ţ i n i aceia a t â t de m u l t l i be ra ţ i î ncâ t să p o a t ă cu a d e v ă r a t t r ă i c reş t in i smul , în spi r i t .

„Valor i l e c o n s a c r a t e " însă, c o n f u n d a ­te, în t i m p , c u locul comun , încă n ' a r fi de a juns . Mot ive le b u r g h e z e d e „comu­n i u n e " cu a r t a s u n t de u n o rd in încă m a i posi t iv . A r ă t a m că n ic ioda tă ochiul p rofan , f i xându- se p e l u c r u l r ea l de a r tă , n u a t i nge ca l i ta tea însăş de iartă a lu ­c ru lu i p e care se p a r e că l-a p r imi t . Că ceeace b u r g h e z u l a d m i r ă e t ocma i to t ce n u pa r t i c i pă la ca l i ta tea un ică a lu ­c ru lu i f rumos — că, î n t r ' u n cuvân t , el n u se p o a t e gând i , n u _ l i n t e re sează l i­berarea în a r tă . „ m â n t u i r e a " p e ca r e o a d u c e a r t i s t u l .

Din înge reş t i l e suav i t ă ţ i eminesc i ene ale Luceafărului — c a r e se vo r face s imp le sonor i t ă ţ i d e c l a m a t e — b u r g h e -

de TOMA VLADESCU

zul va r e ţ i n e „un cer de stele" „geană dulce", „o prea frumoasă fată", l u c r u r i care , n u se contes tă , i n t r ă pe r fec t în a tmos fe r a de m a g i i şi l u m i n i a i ncom­p a r a b i l u l u i p o e m . D a r cât de s ă r a c a r fi Luceafărul n u m a i cu a tâ t !

N u s u n t oa re t ocma i aces t e f r u m u ­se ţ i m e d i o c r e în fond. de c a r e H y p e ­rion, s edus u n m i n u t , a fugit? N u m a i p e n t r u ele însă, p e n t r u aces te l u c r u r i s ă r a c e şi med ioc re , Luceafărul e s te „ f r u m o s " în sensu l b u r g h e z . Şi aceleaş i cal i tăţ i , ca l i tă ţ i de aceiaş i ca tegor ie , vor face posibi lă şi a d m i r a ţ i a p e n t r u G r i g o ­rescu, C o ş b u c . . .

U n ,.car c u b o i " aşa dar , „ g e a n a d u l ­ce", „ c iobănaşu l " , „ u n -cer de s t e l e " : da r ce s u n t oa r e aces te e l e m e n t e a le „ p o e ­s ie i" b u r g h e z e , acest decor aşa de con­for tab i l şi de s ă r ac — mi raco l v i u c u a d e v ă r a t d a r p e ca r e n i m e n i nu-1 în­t r e a b ă n imic ! ce s u n t ele dacă n u toc ­m a i aceas tă s u p r a f a ţ ă i m e d i a t ă de care vo rbeam, l u m e a visibi lă , conc re t ă , aşa d e ş t iu tă , d in o a r e b u r g h e z u l n u s'a g â n d i t n i c ioda tă să iasă, o l u m e de care va fi a c u m c u a t â t m a i m u l ţ u m i t e u cât i se o fe ră z u g r ă v i t ă î n t r ' a d e v ă r în chip idea l !

N u m a i p â n ă la aces te e l e m e n t e , aşa de m a t e r i a l e şi de c o n f o r m e se î n t i n d e spa ţ iu l b u r g h e z a l Ar t e i . Şi v e d e m c u m însăş i a r t a , a t u n c i când exis tă , e oobo-r î t ă în spa ţ iu l aces ta —• pe u n d e ea v a t r ece însă i nd i f e r en t ă , l ă s â n d n u m a i ce i se cere , adică l u c r u l cel m a i sărac . . .

S u n t a d e v ă r u r i de o e v i d e n ţ ă ce mi se p a r e că n u t r e b u i a decâ t a r ă t a t ă . P e n ­t r u c ine s 'ar îndo i însă, p e n t r u c ine încă n ' a r fi conv ins că „ b u r g h e z " — om m u l ţ u m i t — şi l u c r u de a r t ă s u n t for­m e s u b s t a n ţ i a l opuse, a m ins i s t a să se o b s e r v e a d e v ă r u l n o s t r u în t oa t e e le­m e n t e l e lu i , să so obse rve a n u m e şi m a i ales că o p e r a r ea l ă d e a r t ă nu isbuteşie să obţină sufragii în conştiinţa burghe­ză decât numai atunci când opera acea­sta răspunde şi noţiunilor obicinuite de frumos, de „bine" chiar, sau de „bun"

(Urmare în pag. y-a)

Isvoarele simple ale adevărului

In numărul trecut al revistei, am transcris consideraţiile d-lui B. Mun­teanu, asupra generaţiei zise „tinere", din recenta apărută „Littérature rou­maine". Menite să aibă ca obiect actua­litatea în desfăşurare a „nouei spiri­tualităţi", aceste consideraţii vin, de fapt, ceva cam târziu. Dacă ar fi fost publicate acum doi sau trei ani, ele ar fi descris o stare istorică, ajunsă la li­mită. Vorbind din punct de vedere al istoriei literare, astăzi nu mai există „generaţia tânără". Ea s'a potolit ; a-ceia cari erau socotiţi şefi ai ei nu mai militează. Tipăresc rar, fără să-şi ma­nifeste precis nouile orientări. Poate s'au limpezit şi „bogaţi cu experienţa metafizică a cincisprezece ani" se în­dreaptă calmi spre „isvoarele simple ale adevărului", încotro îi îndeamnă d. Munteanu. Pentru mulţi, „generaţia" a trecut parcă în amintire de coşmar, de care ar vrea să se purifice cu orice chip :

a l i an ţ a n o a s t r ă e s f ă r â m a t ă şi aş v rea , poezie , să n u t e m a i v ă d

[niciodată. Autorul acestor versuri, d. Emil Bo­

tta, este poate cel mai pur reprezen­tant al generaţiei cu „tensiune", „tem­peratură" şi sete de „mântuire". D. Basil Munteanu scrie : „On vit en pleine angoisse métaphysique et l'on éprouve jusque dans son tréfonds une effrayante sensation de solitude, (pag. 194). Pentru conţinutul sensibil al a-cestei fraze, d. Emil Botta a găsit me­tafora: î n t u n e c a t u l Apr i l . Ea rezumă gradul de turburare dar şi sinceritatea, căutării expresiei celei mai plastice. Prin ea, poetul încearcă să se apropie de „isvoarele simple ale adevărului" : Recunosc m i n u n a t u l profi l : e al î n t u n e c a t u l u i Apr i l . P r iv i r i , in aceas tă s u p r e m ă noap t e . Căde ţ i sa tu le , ca f ruc te le coapte . E l v ine p e n t r u a m ă t ă m ă d u i de febra n u m i t ă „a t r ă i " c a r e t r e ce v ă m i l e veciei .

Dar liniştea nu e pentru totdeauna şi mai ales nu e normă : G r ă d i n a e u n fâl fâ i tor a b e c e d a r şi e u e levul f ă ră Dumin ic i , f ă ră s ă r b ă -

[ toare I n t r ' u n a , î n t r ' u n a s i labisesc a m a r c u v â n t u l D e s - p e - r a - r e .

D. Emil Botta întrebuinţează mai toate noţiunile cari s'au demonetizat în „generaţie" şi cari astăzi produc multora silă fiindcă le găsesc absolut fără nici un sens.

Iată de pildă cuvântul „mântuire", care la d. Botta are un sens delicat şi pur : Mă vei afla îneca t în susp ine , Dar să n u - ţ i pe se de m i n e . Trec i m a i d e p a r t e , t rec i m a i d e p a r t e , ca pes te o pl ic t icoasă car te . C h i a r de te-o s t r iga să n u vii ! C h i a r de ţ i-oi s p u n e M â n t u i r e să n u vii!

Iar strofa rezumativă a unei vieţi „en pleine angoisse rnétaphysique", ni se pare a fi : Noi oameni i s u n t e m uşa P e u n d e p ă t r u n d e u n groazn ic t u m u l t .

D. Munteanu nu pomeneşte nici mă­car numele d-lui Emil Botta, ceea ce nu însemnează însă că nu e bine informat, ci doar că judecăţile d-sale critice so­sesc cu întârziere, şi că deci au o va­loare cu totul generală.

— f. —

Reacţiunea împotriva rationalismulu de N. DAVIDESCU

Aflăm în a l c ă t u i r e a mi şcă r i i s i m ­boliste şi u n f e n o m e n de r e a c ţ i u n e împo t r iva r o m a n t i s m u l u i , la no i cu Eminescu , în F r a n ţ a cu B a u d e l a i r e , iar în G e r m a n i a cu Noval i s şi cu filo-sofia ideal is tă , î m p o t r i v a u n u i r a ţ i o n a ­lism r e p r e z e n t a t la u n m o m e n t da t şi prin G o e t h e . A t â t în F r a n ţ a cât şi la noi, u r m e a z ă apoi o epocă de in fuz iune a opere i lui B a u é e l a i r e sau a lu i E m i ­nescu, care , la sup ra f a ţ ă , ech iva lează cu o scu r t ă s u b m e r s i u n e a lor. A fost v r e ­mea când s ă m â n ţ a , astfel a r u n c a t ă , a fost l ă sa t ă să rodească d in u m b r ă , ia r roadele ei şi~au înf ipt t o a t e r ădăc in i l e necesare vie ţ i i şi desvo l t ă r i i ei v i i toa re . După 1867, în F r a n ţ a , r o m a n t i s m u l a încercat o d ive r s iune , r i gu ros o rgan ică de altfel , cu p a r n a s i a n i s m u l şi cu na ­tura l i smul , i a r la noi , factice, p a r a z i t a r ă şi d ă u n ă t o a r e , cu e m i n e s c i a n i s m u l . Toa­tă seva g r e a de v i a ţ ă a p o e t u l u i „ L u ­ceafărulu i" a fost a n e m i a t ă două dece ­

ni i de că t r e im i t a to r i i lu i va jn ic i . Epoca aceas ta es te ca rac te r i s t i că p r i n t r ' o l i te ­r a t u r ă , ca să s p u n e m aşa, decaden t ă . Ea se înde le tn icea , s u b fe lu r i t e p r e t e x t e , cu e x h i b a r e a cot id iană a l u c r u r i l o r dos ­p i t e d e v r e m e şi d ă d e a spec taco lu l d u ­r e r o s al b ă t r â n e ţ e l o r c ă z u t e în d e c r e ­p i t u d i n e . Se s torcea , astfel , u l t i m a p i ­c ă t u r ă de sevă a une i f o r m u l e de săvâ r ­ş i te de însuş i nob i lu l ei i n v e n t a t o r şi se t r a n s f o r m a in i ţ i a t i va pe r sona lă , dor in ­ţ a de n o u t a t e , a v â n t u l s p r e i zbândă al o r ig ina l i t ă ţ i i , în cl işee de s e n t i n ţ e m e d i ­c a m e n t o a s e p e n t r u o v u l g a r ă î n ţ e l e p ­ciune.

P e d e d e s u b t u l aces te i s t ă r i d e fapt însă, t recea , ca u n suf lu de v â n t p r o a s ­p ă t şi r ece p e s u b un s t r a t de foi u s ­cate, sp i r i t u l de r e n o v a r e al opere i b a u -de l a i r eane , î n F r a n ţ a , i a r la noi emines ­c iene , în ceea ce el t r e b u i a să fie n u se rv i l i sm ci in i ţ i a t ivă , n u agonia , ci f e cunda re . In F r a n ţ a apă rea , a p r o a p e

s i m u l t a n cu „Les F l e u r s du Mal" , adică p r i n 1867, în „ R e v u e des L e t t r e s e t des A r t s " , „C ia i r e L e n o i r " de Vi l l ie rs de l ' Isle A d a m şi apoi o se r ie î n t r e a g ă de a l t e poves t i r i . P e u n fond cu d e s ă v â r ­ş i re hege l ian , se f r ă m â n t a u f i inţe d e _

sa r t iou la te , so lemne , s in i s t r e . Ha luc i ­n a ţ i a e ra î n v ă l u i t ă de o a leasă şi du lce t a n d r e ţ e suf le tească . E r a u v iz iun i cal­de, f lu ide , a p r o a p e seraf ice . Şi apoi e-r a u a m e s t e c u r i c iuda te , în care in f lu ­e n ţ e filozofice şi l i t e r a r e se î m b r â n c e a u î n t r ' u n to t specific şi nou. Ma i î n t â l ­n im , d u p ă aceea, o a l tă l a tu r ă , m u l t m a i p ă t r u n z ă t o a r e şi m a i b i n e c a r a c ­ter iza tă , de b a t j o c u r ă n e a g r ă şi d e i ro ­n ie feroce. N u es te v o r b a a t â t d e s p r e p a r a d o x a l e l e mis t i f i că r i ale lu i E d g a r Poë , cât, m a i cu rând , d e s p r e comicul l u g u b r u al lu i Swif t . Şi t oa tă o roa rea ide i lor u t i l i t a r i s t e c o n t e m p o r a n e , î n t r e ­gu l a p a r a t m o n s t r u o s al me rcan t i l i s ­m u l u i v remi i , e r a u b ic iu i t e p â n ă la sânge , în p a g i n i de r ece şi câ inoasă i ronie .

î n t r ' a d e v ă r , r o m a n t i s m u l şi f o r m u l a lui de a r t ă p e n t r u a r tă , se i s tovise în p r i m a e f lorescentă a mi şcă r i i de la 1830,

i a r a c u m încerca o îno i re p r i n a l to i rea cu s e r u r i l ă t u r a ln i ce . B r u n e t i è r e , vo r ­b i n d d e s p r e „a doua m a n i e r ă a lu i Vic­to r H u g o " scr ie d e s p r e poe tu l „ O r i e n ­t a l e lo r " :

„Des igu r acest p ic to r n u p ic tează „ p e n t r u a p ic ta , acest poe t n u p o v e s ­t e ş t e m ă c a r „ad n a r a n d u m " ci „ ad „probanduim" . T a b l o u l său n u es te doar „ u n tab lou , ci şi o p l edoa r i e , dacă po t „să s p u n aşa, sau u n act; e l v r e a să se „ m i ş t e în folosul s i m ţ i m i n t e l o r sau al „ idei lor sa le ceea ce, de altfel , es te „ d r e p t u l său. E l v e d e în aceas ta , o ş t i ţ i , „da to r i a sa, s au „ func ţ ia" sa" .

Baude l a i r e , î n t r ' u n ar t icol a p ă r u t în Figaro d in Apr i l i e 1864 şi r e t i p ă r i t în edi ţ ia comple tă a „Ope re lo r sa le pos­t u m e " p rec izează cu ca r ac t e r de pole­mică acest l u c r u :

„ I n 1848 s'a î nche ia t o a l i an ţă a d u l ­t e r ă î n t r e şcoala l ibe ra lă dela 1830 şi „democra ţ i e , o a l i an ţ ă m o n s t r u o a s ă şi „b iza ră . O l impio (Victor H u g o N. R.) „ r e n e a g ă fa imoasa doc t r ină a „a r t e i „ p e n t r u a r t ă " şi a t u n c i , el, fami l ia lui „şi discipoli i lu i n u m a i con tenesc să „ p r e d i c e p o p o r u l u i şi să se a r a t e în toa te

„ î m p r e j u r ă r i l e amic i i şi p a t r o n i i vajnic i „ai popo ru lu i . „Ca ld şi adânc a m o r p e n ­t r u popo r !". De a t u n c i tot ceea ce „ m a i pot ei iubi , în l i t e r a tu r ă , a l ua t o „cu loa re r e v o l u ţ i o n a r ă şi f i l an t rop ică" .

In c a d r u l aces te i r e ac ţ i un i î m p o t r i v a evolu ţ ie i u n e i p ă r ţ i a r o m a n t i s m u l u i francez, evo lu ţ i e ce avea să ducă , p e ca lea r a ţ i o n a l i s m u l u i şi a po ­z i t iv i smulu i filozofic, la n a t u r a l i s ­m u l es te t ic şi la pa rna s i an i sm , es te conc luden t să m a i c i tăm, d i n t r ' u n p roec t de p r e f a ţ ă a Ini B a u d e l a i r e la ope ra lu i E d g a r Poë , câ teva r â n ­d u r i în c a r e a u fost sch i ţa te , con­densa t , şi ideea de r e a c ţ i u n e î m p o t r i v a u t i l i t a r i s m u l u i v r e m i i şi m a i a les aceea de î m p o t r i v i r e a şcolii idea l i s te ge r ­m a n e faţă de r a ţ i ona l i smu l o l impic al lu i Goe the . Es te v o r b a d e s p r e sub iec­tu l une i confe r in ţ e a poe tu lu i a m e r i ­can, pe ca r e t r a d u c ă t o r u l său în l imba f ranceză îl r e d ă astfel :

„El ves t i că va vo rb i d e s p r e p r inc i -„p iu l poeziei . In S t a t e l e U n i t e a a p ă -„ r u t încă de m u l t o şcoală u t i l i t a r ă ,

(Urmare în pag. 2-a)

2 UNIVERSUL LITERAR 24 Septembrie 1938

CRONICA LITERARA C R O N I C A MĂRUNTA de CONSTANTIN FANTANERU

I. L CARAGIALE : Opere, vol. IV si V Pentru elasieism Ediţie îngrijită de d. Şerban Cioculescu; Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol I I" , Bucureşti 1938

D. Ş e r b a n Cioculescu socoteş te că cele două v o l u m e t i p ă r i t e s u b îng r i ­j i r ea d-sale, d e F u n d a ţ i a p e n t r u l i te­r a t u r ă şi a r t ă „Rege l e Carol I I " , î m ­p r e u n ă cu cele t r e i de m a i na in t e , ed i ­t a t e de P a u l Zar i fopol , c u p r i n d o p e r a i n t eg ra l ă a lui Carag ia le , a fa ră d e t e a t r u şi co re sponden ţă . Din scr ie r i le d r a m a t i c e , cr i t icul va în tocmi c u r â n d v o l u m u l VI, i a r p e n t r u al V l P l e a şi u l t i ­m u l face u n ape l la „ concu r su l b i n e ­voi tor i lor , p r i e t en i sau u r m a ş i ai p r i e ­ten i lor lui Carag ia l e" , şi la to ţ i d e ţ i n ă ­tori i de scrisori , a s i g u r â n d că „ n u v o m p ă s t r a decâ t copii le lor, ne l ips ind pe posesor i de u n t e z a u r fami l ia l" . S t r â n ­ge rea m a t e r i a l u l u i d in vol. IV şi V nu a fost m a i p u ţ i n pa te t ică , decâ t se г-n u n ţ ă a fi c ă u t a r e a scr isor i lor . In a-p r o a p e 1200 de pagin i , Zar i fopol ed i ­tase la „ C u l t u r a Na ţ iona l ă " , nuve le l e , sch i ţe le şi r emin i scen ţe l e , î n c e p â n d şi o p a r t e din „no t i ţ e l e c r i t i ce" pub l i ca t e în „ U n i v e r s u l " , la 1899-1900. D. Cio­culescu con t inuă e d i t a r e a cu p a r t e a r ă m a s ă d in „no t i ţ e " , cu v e r s u r i l e lui Ca rag ia l e şi a l t e b u c ă ţ i d e l i t e r a tu r ă (IV), apoi cu ar t ico le le pol i t ice din „ T i m p u l " , „Voin ţa na ţ i ona l ă " , „Epoca" , „ R o m â n u l " de la Arad , b r o ş u r a „1907", e tc . (V).

S u n t în to ta l de a p r o a p e o m i e de pagini , î n t i n d e r e pes t e a ş t e p t ă r i l e lu i Zarifopol , care , deşi socotea m a r e o-p e r a lui Carag ia le , i se p ă r e a to tuş i in ­solubi lă p r o b l e m a ident i f icăr i i a r t i co ­le lor a p ă r u t e fără s e m n ă t u r ă , în diver­se cot id iane .

„Din v r e m e a cât a l u c r a t Ca rag ia l e în r edac ţ i a Timpului, n u mi -a fost cu p u t i n ţ ă să ident i f ic nici un art icol po ­litic al său" , dec la ră r e g r e t a t u l cr i t ic , (vol. I II , P re fa ţ a , pag . XI I I ) , des igur cu p ă r e r e d e r ău , c u m ne e î n g ă d u i t să b ă n u i m . F i indcă el s tabi l ise , î n ed i t a ­rea i n t eg ra l ă a opere i sc r i i to ru lu i , p r i n ­cipiul ca tegor ic , ca abso lu t to t ce a ieşi t d in conde iu l lu i Carag ia le , să fie t i p ă r i t în edi ţ ia comple tă . „Ex i s t ă fa­na t ic i ai lu i Carag ia le , — scr ie Z., loc cit., — care n e r e p e t ă că noi, edi tor i i s u n t e m da to r i a adop t a a s p r i m e a aceea a a u t o r u l u i . R e p e t ă m şi noi că scr isul î n t r e g al u n u i scr i i tor ca aces ta es te u n da r dep l in d a t na ţ i un i i sale, e v e n ­t u a l şi a l to r l u m i c i t i toare . Es te al nos ­t ru tot ; şi nu-1 p u t e m s t ă p â n i al tfel d e c â t cu cel m a i s t r i c t r e spec t c ă t r e î n t r e g i m e a lui . N u m a i nesoco t in ţa sau n e p r i c e p e r e a s a r p u t e a î n c u m e t a să a-leagă ce t r e b u e să r ă m â n ă l imbi i şi l i ­t e r a t u r i i r o m â n e ş t i , şi ce nu , d in o m o ş t e n i r e ca a lui Ca rag i a l e " . C r e d e m de cuv i in ţă să t r a n s c r i e m p e n t r u ci t i­tor i p a r a g r a f u l p r i n care d. Cioculescu ade ră , d in aceeaş p r o f u n d ă conv inge re cri t ică, la p r inc ip iu l f o r m u l a t a t â t de p e r e m p t o r i u d e Zar i fopol . „Ca şi p r e ­decesoru l nos t ru , a m socoti t că n imic din ce a pub l i ca t Carag ia le , n u se cu ­v ine a fi î n l ă t u r a t . N u se a d u c e un servic iu , fie l i t e r a tu r i i na ţ iona le , fie a u t o r u l u i clasic edi ta t , p r i n se lec ţ iona­rea es te t ică sau n u m a i a r b i t r a r ă . Se va obiecta , de s igur , că u n e l e d in con­fo rmăr i l e lui Carag ia le la u m o r u l ac­tua l i tă ţ i i , p r i n „gogoşi" , „mof tu r i " , „ cu lmi" , „ m i t i c i s m e " (de-ale lui M i ­tică) şi anecdo te , a r fi p u t u t lipsi, p e n ­t r u a n u u m b r i se r ioz i ta tea p roduc ţ i e i sa le l i t e r a re . î m p o t r i v a pur i ş t i lo r , v o m a t r a g e l u a r e a a m i n t e a s u p r a a v a n t a j u ­lui de a avea, p r i n p u b l i c a r e a î n t r ' a d e ­vă r comple tă a opere i ca rage l iene , o p r i v i r e t o t a l i t a r ă a u m o r u l u i lui C a r a ­giale , pe î n t r e a g a scară a „ i e r a r h i e i " sale. N u m a i d in t r ' o p r e j u d e c a t ă l i te ­r a r ă se poa t e c rede că m a r i i u m o r i ş t i şi sat i r ic i a r fi „ cu l t i va t " n u m a i sp i ­r i t u l de cea m a i a leasă ca l i ta te , d i s p r e -ţ u i n d u m o r u l de n ive l al c a l a m b u r u l u i , al jocu lu i de cuv in t e şi al g lumei ief­t ine . Cu r i scul de a fi g reş i t în ţe leş i , n e l u ă m şi r ă s p u n d e r e a pub l i că r i i p r o ­ducţ ie i m i n o r e a m a r e l u i scr i i tor . Ea va scut i p e ce rce t ă to r i de a consu l ta colecţi i le să race şi d e s p e r e c h i a t e a le pu ţ ine lo r n o a s t r e b ibl io tec i de s tud iu , î n v e d e r e a r e c o m p u n e r i i une i imag in i c red inc ioase a au to ru lu i , p r e c u m şi a n ive lu lu i u m o r u l u i nos t ru , la c a r e el s'a s i tua t uneo r i " , (vol. IV, P re f a ţ ă , pag . XI ) .

P u n â n d însă, ca şi p redeceso ru l , a-ceeaş p a s i u n e în s t r â n g e r e a i n t e g r a l ă a u n e i o p e r e semni f i ca t ive p e î n t r e a g a ei „ i e r a r h i e " , d. Ş e r b a n Cioculescu a m e r s ceva m a i d e p a r t e , şi a iden t i f ica t ar t icole , acolo u n d e d o r i n ţ a de desco­p e r i r e a c r i t i cu lu i î n a i n t a ş î n t â m p i n a s e şovăel i . De b u n ă seamă , d. Cioculescu s'a î n a r m a t cu cea m a i s igură m e t o d ă d e inves t iga ţ i e . L u â n d p a r c ă p iep t i ş d i f icul tă ţ i le , d-sa dec l a ră : „Colabora ­r e a lui Carag ia le , f ă ră s e m n ă t u r ă , a

r ă m a s cu to tu l n e o b s e r v a t ă de c o n t e m ­poran i i noş t r i . I - a m d a t d e u r m ă abia d u p ă ce n e - a m d e p r i n s cu î n t o r s ă t u r a d u h u l u i şi a frazei sa le şi î n cunoş t in ţ ă cu or togra f ia sa specială , p e care a p ă s t r a t - o n e s c h i m b a t ă , p â n ă la s fârş i t" . N u încape îndoia lă , m e t o d a p r o p u s ă de d. Cioculescu es te ser ioasă şi, p u t e m s p u n e , ş t i inţ if ică. Es te însă g r ea şi n u se vor î n c u m e t a m u l ţ i s'o m â n u i a s c ă . P e de a l t ă p a r t e , n u es te apl icabi lă d e ­câ t în cazul scr i i tor i lor cu u n t a l e n t v i ­zibil d i f e ren ţ i a t şi a că ro r o r ig ina l i t a t e a l ă sa t pece tea şi î n p roduc ţ i i l e cât de n e î n s e m n a t e . L a Carag ia le . u m o r u l es te ca o s u b s t a n ţ ă colorantă , i m p r e g ­n a t ă oda t ă p e n t r u t o tdeauna . El con­s t i t ue u n m o d de a gând i , şi de a se e x p r i m a , f i indcă, de ca l i t a te la t ină , se a l imen tează de fapt d i n t r ' u n ech i l ib ru clasic al o m u l u i a rmonios , a p ă r a t pe câ t cu p u t i n ţ ă de p ros t i e şi de falsifi­căr i .

î n c e r c a r e a d-lui Cioculescu de a face o m e t o d ă de i s tor ie l i t e r a r ă d i n c u ­n o a ş t e r e a s in taxe i , a l ex icu lu i , a o r -toepiei , a expres i i lo r favor i te , a î n t o r ­să tu r i i d u h u l u i , c r e d e m că es te o ches ­t i u n e de o i m p o r t a n ţ ă cap i ta lă p e n t r u

I. L. Caragiale

ceea ce t r e b u e să fie c las ic i ta tea l i t e ­r a t u r i i r o m â n e ş t i . Carag ia le es te u n clasic de o cop leş i toare o r ig ina l i t a t e , şi s t u d i e r e a lui î n s e m n e a z ă s t ud iu l l i m ­bii na ţ i ona l e în p u t i n ţ e l e ei m a x i m e de c r i s ta l izare în a r t ă . O l a t u r ă a aces tu i s t u d i u a r a t inge , d e pi ldă, neo log i s ­me le , a t â t de f r ecven te în Carag ia le , ca şi c l işeele gaze tă reş t i , şi deopot r ivă , cuv in t e l e r a r e , a rha ice , expres i i l e cu m i r e a s m ă poporană , etc. , e tc . î n a i n t e de lexic , to tuş i , s i n t a x a cons t i t ue esen­ţ ia lu l p e n t r u sec re tu l du rab i l i t ă ţ i i ope ­rei .

C u m să e x p l i c ă m î m b e l ş u g a r e a de s u b s t a n ţ e p rop r i i sp re a î n t r e ţ i n e v i a ţ a sp i r i tu lu i , d in orice frază a lu i Cara ­gia le ? C a r e es te t a ina aşezăr i i sub iec ­tu lu i , p r ed i ca tu lu i , al ce lor la l te p ă r ţ i s in tac t i ce ?

D u p ă ce legi ch imice i n t r ă a t â t e a cuv in t e şi n u m a i m u l t e sp re a da u n c o n ţ i n u t dens , sănă tos , ce n u se va m a i a l t e ra ? B i n e în ţe les , o ş t i in ţă a l imbi i l i t e r a r e n u p o a t e fi decâ t d e s ­cr ip t ivă , r a p o r t a t ă r e t rospec t iv , de la caz la caz. La Carag ia le , d. Cioculescu dovedeş t e câ t de t r ebu inc ioasă es te a-ceas tă ş t i in ţă , m a i a les când e v o r b a de d ragos t ea de a î n t r e g i o o p e r ă e x ­cep ţ iona lă .

In afară de p r eocupă r i l e t ehn i ce d e î n t o c m i r e a edi ţ iei , o ser ie d e a l t e p r i ­l e ju r i a u fost folosite de cri t ic , s p r e a p u n e la p u n c t ches t iun i ce p r ivesc la cunoaş t e r ea g e n e r a l ă a m a r e l u i scr i i tor .

Ast fe l în Introducere, (vol. V), s t ab i ­l eş te va loa rea p roduc ţ i e i în v e r s u r i a lui Carag ia le , f ixează p u n c t e de o r i en ­t a r e în f o r m a r e a a u t o r u l u i , u r m ă r i n -du-1 dela debu t , p â n ă la s e m n e l e de m a t u r i z a r e d in 1878 ( L i t e r a t u r a în t e a ­t r u l nos t ru ) , şi a t r a g e cu a u t o r i t a t e a-t en ţ i a a s u p r a m e r i t e l o r a r t i co le lo r po l i t i ­ce, şi a cronici lor d r a m a t i c e . Condi ţ i i l e de d e b u t a le lui Carag ia le , p a r a fi cu to tu l a p a r t e . „ S p r e deoseb i re de m a j o r i ­t a t e a .debutur i lo r l i t e r a re , scr ie d. Cio­culescu, — ca re descopăr c e r c e t ă t o r u ­lui l i t e r a r a d e v ă r a t e ab i su r i î n t r e p r i ­m e l e d ibu i r i şi f o r m a r e a pe r sona l i t ă ţ i i o r ig ina le , d e b u t u l lui C a r a g i a l e es te d i n t r e cele m a i s igure d in câ te c u n o a ş ­t e m . I n t e l i g e n ţ a lui n u p r i m e ş t e nici o i m p r e s i u n e fără con t ro lu l judecă ţ i i , c a r e e s p o n t a n ă şi age ră . E l p ro t e s t ează d in p r i m u l ceas î m p o t r i v a t o l e r a n ţ e i şi

a l icenţe i în „Repub l i ca l i t e r i lo r" , ca re „nu posedă nici o v a m ă " . G u s t u l iui f o rma t la şcoala c las ic i smului f rancez, r e sp inge scr isui g r ă b i t şi cu ca rac t e r senza ţ iona l . î n t r ' u n cuvân t , sp i r i tu l său cr i t ic se man i f e s t ă în pas cu p r i m e l e lui pub l i că r i " .

Cronici le d r a m a t i c e a le lui Ca rag ia l e a u a v u t rol h o t ă r î t o r în i s tor ia t e a t r u ­lui r o m â n e s c de la 1878. A t a c â n d vio­l en t r e p e r t o r i u l lui Pascal i , el scr ia : „Schilozii , beţ ivi i , pungaş i i , des f r âna ­ţii, spânzura ţ i i , nemern ic i i , p ro s t i t ua ­te le , tubercu loş i i şi t oa te spurcăc iun i l e şi l ă tu r i l e parisiane, î n scena te de in ­dus t r i a t e a t r a l ă f ranceză, apoi t r a d u s e ori local izate î n r o m â n e ş t e de o a m e n i ce n u se p r i cep nici la r o m â n e a s c ă nici ia f ran ţuzească , ce n u ş t iu nici ce e R o m â n u l nici ce e F r a n ţ u z u l , — ni se da ca p roduc ţ i i l i t e r a r e şi a r t i s t ice , pe scena î n t â iu lu i t e a t r u d in ţ a ră , men i t , c u m se zice, a fi „ î n a l t ă şcoală d e e s ­te t ică şi m o r a l ă " , p e n t r u pub l i cu l r o ­m â n " . Ca rag ia l e ma i a tacă apoi n e p r i ­ceperea în d i s t r ibu ţ i e , în jocul de sce­n ă şi în regie , şi d e n u n ţ ă fap tu l că cei car i făceau cronica d r a m a t i c ă e r a u p lă t i ţ i ca să scr ie elogios. „Nici u n a l t s t u d i u c o n t e m p o r a n n u dă m ă s u r a h a o ­su lu i în c a r e se afla t e a t r u l n o s t r u pe mica sa scenă p e r m a n e n t ă , a t â t din p u n c t u l de v e d e r e al p roduc ţ i i lo r , cât şi d in cel scenic. S t u d i u l a r e a ş a d a r va loa rea u n u i d o c u m e n t is tor ic de p r i ­m a î n s e m n ă t a t e " , înche ie d. Cioculescu.

Con t r i bu ţ i a n o u ă şi esen ţ ia lă şi ca re ni se p a r e a cons t i tu i m e r i t u l cu t o tu l deosebi t al d- lui Ş e r b a n Cioculescu es te l u m i n a r e a u n u i Carag ia l e s u s ţ i n ă ­t o r t eore t ic al familiei , al şcoalei , al a r m a t e i şi al Biserici i . Mai b ine zis es te în fă ţ i şa rea m a t e r i a l u l u i s u r p r i n ­zător , cup r ins în „Not i ţ e le c r i t ice" , din „ U n i v e r s u l " , p r i n ca re m a r e l e scr i i tor se a p ă r a de î n v i n u i r e a ce i se adusese , că e duşman al poporului. El e r a a c u ­za t că „îşi b a t e joc de n a ţ i u n e a r o ­m â n ă " . Un ve rd i c t a s u p r u îl d ă d u s e în ­săşi A c a d e m i a R o m â n ă , când refuzase, cu 3 v o t u r i p e n t r u , şi douăzec i cont ra , să- i aco rde u n p r e m i u , p e t e m e i u l că ope ra iui c u p r i n d e „ t e n d i n ţ e a n t i n a ­ţ iona le , căci scoate din soc ie ta tea r o ­m â n ă n u m a i t i pu r i i m o r a l e " . A c a d e ­m i a r ecunoş t ea to tuş i t a l e n t u l m a r e l u i l i t e ra t , d a r îl s fă tuia „să-l î n t r e b u i n ­ţeze în l u c r ă r i b u n e " . Ca rag i a l e e ra so­cot i t a şada r d u ş m a n al poporu lu i , d e ­oarece , f i ind î nze s t r a t cu t a l en t , el îl î n t r e b u i n ţ a to tuş i sp re a face r ă u n a ­ţ iun i i sale. In co labora rea la „ U n i v e r ­sul" , sc r i i to ru l găseş te p r i l e ju l să se ape re .

Aceas t ă a p ă r a r e este a d m i r a b i l e x ­p u s ă cr i t ic de d. Cioculescu. Ca rag ia l e baga te l i zează n u m a i „p rog resu l n e î n t e ­m e i a t pe f irea popo ru lu i şi pe evo lu ţ i a sa n a t u r a l ă " , f i ind p r i n aceas ta , în d e ­p l in acord ideologic cu E m i n e s c u şi Maiorescu . In „ U n i v e r s u l " el ş i -a e x ­p r i m a t pub l i c p ă r e r i l e sa le desp re in­s t i tu ţ i i l e f u n d a m e n t a l e ale s t a tu lu i , şcoala, a r m a t a , Biser ica , famil ia , pe ca r e n u le i ron izase nici oda tă şi des ­pre' c a r e avea cele m a i t r a d i ţ i o n a l e idei, confo rme suf le tu lu i său a rmon ios .

Reacţiunea împotriva raţionalismului

(Urmare din pag. I-a)

„ca re v r e a să t â r a scă d u p ă ea poezia, „ca şi a l te r a m u r i de ac t iv i t a t e . Acolo „găs im poe ţ i u m a n i t a r i , poe ţ i ai v o t u ­l u i un ive r sa l , poe ţ i ai abol i r i i legi lor „ a s u p r a ce rea le lo r , poe ţ i ca re cer c lă ­d i r e a de case de m u n c ă . J u r că n u fac „nici o a luz ie la oameni i de aici. N u e „v ina m e a dacă aceleaşi d i s p u t e şi ace ­l e a ş i t eor i i f r ă m â n t ă n a ţ i u n i deosebi ­re. In l ec tu r i l e lui , P o ë le-a dec l a ra t „ războiu . Nu sus ţ inea , ca un i i s ec ta r i „ fanat ic i şi ne s imţ i t o r i ai lu i G o e t h e şi „ai a l to r poe ţ i m a r m o r e e n i şi a n t i o m e -„neş t i , că orice l u c r u f r u m o s es te în „chip esen ţ ia l nefolositor. . . e tc ." .

Din r â n d u r i l e aces tea se desp r ind , deopot r ivă , o a t i t u d i n e es te t ică şi u n a ideologică. P r i n aces tea însă, şi încer­căr i le lu i B a u d e l a i r e de a î m p ă m â n t e n i p e con t inen t pe E d g a r Poë , d ă d e a u p r i ­m e l e roade . L a Eminescu , fondul ace­s ta an t i l i be ra l p â n ă la r eac ţ i ona r i sm , a l c ă t u e ş t e o p a r t e din ideologia lui poe t ică şi ca rac te r i zează con t r a s tu l d in ­t r e n o u a poezie ca r e se p l ă m ă d e a p r e ­t u t i n d e n i şi r o m a n t i s m u l f rancez, a j uns u t i l i t a r i s t şi v a g u m a n i t a r i s t , sau, s ta ­t u a r si s f idă tor : r a ţ i ona l i smu l g e r m a n .

N. DAVTOESCU

A m vo rb i t la t i m p , în pag in i l e r e ­vistei , d e s p r e in i ţ i a t iva d-lui prof. N. I. H e r e s c u de a înf i in ţa u n „ Ins t i t u t de s tudi i l a t ine" , cu scopul de a s t â r n i în pub l i cu l r o m â n e s c i n t e r e s p e n t r u l i t e ­r a t u r i l e clasice şi p e n t r u ş t i in ţa a n t i ­chi tă ţ i i . Astăz i Institutul s'a î n t eme ia t , şi în p r i m u l său Buletin pe care îl t i -

N. I. Henescu

p ă r e ş t e găs im aces te cons idera ţ i i a le d- lui Herescu , a s u p r a esen ţe i clasicis­m u l u i , v r e d n i c e de o an to log ie a prozei

C u n o s c u t u l scr i i tor şi h a r n i c u l t r a d u ­că tor c a r e este d-1 Iul . G iu rgea a p r i m i t din p a r t e a Casei Maes tă ţ i i Sa le Rege lu i aceas tă t e l e g r a m ă :

D o m n u l u i I U L I U G I U R G E A Soc. A s t r a R o m â n ă B-du l Carol I, No. 37, Loco

Majes t a t ea Sa Rege le m ă însă rc i ­nează a vă t r a n s m i t e î n a l t e m u l ţ u m i r i p e n t r u t r a d u c e r e a în r o m â n e ş t e a Că r ­ţ i lor Jung l e i , ope ra sc r i i to ru lu i englez R u d y a r d Kip l ing şi a r o m a n u l u i „ D r u ­m u r i cu popas" , de scr i i toru l P e t r u Neagoe .

p. Mare şa lu l Cur ţ i i Rega le G e n e r a l A d j u t a n t ,

(ss.) Miha i l

N U V E L E A R D E L E N E Ş T I

O e d i t u r ă d i n t r e cele cu m a r e p r e s ­t igiu, din Capi ta lă , va t i pă r i în t o a m n a aceas ta u n v o l u m de n u v e l e i n t i t u l a t „Nuvele Ardeleneşti", d e Vic tor P a p i -l ian. Romanc ie r , eseist, a u t o r d r a m a t i c şi m a i p r e s u s de toa te nuve l i s t , d. Vic­t o r P a p i l i a n es te u n u l d in scr i i tor i i cei m a i de s e a m ă ai l i t e r a tu r i i r o m â n e ş t i m o d e r n e . V o l u m u l „Vec inu l " , t i pă r i t în p r i m ă v a r ă , a d a t pr i le j cr i t icei să con­sacre u n m a r e t a l e n t d e poves t i to r î n t ă r i t p r i n t r ' u n v igu ros spi r i t de a n a ­liză, i a r nuve l e l e pub l i ca t e î n „ U n i v e r ­sul L i t e r a r " , a u cons t i tu i t u n m a t e r i a l

Victor Papilian

viu de d iscuţ ie în pub l i cu l ci t i tor. Sc r i ­sul d- lu i P a p i l i a n este in te l igent , ager , p u n e p r o b l e m e l e ce le m a i m o d e r n e , pe ca re le t r a t e ază î n t r ' u n d u h românesc , con fo rm t rad i ţ i e i şi l iniei f i reşt i de e-vo lu ţ i e e tn ică . T o t o d a t ă a u t o r u l a r e ca l i tă ţ i le u n u i stil clar, cald, p u t e r n i c şi i n t e r e san t .

„Nuvele Ardeleneşti", n o u a ca r t e a d-lui Vic to r Pap i l i an , v a fi u n a din cele m a i va lo roase t i p ă r i t u r i a le sezonulu i l i t e r a r ca re începe .

noas t r e cr i t ice : „ D a r do r in ţ a de nou­t a t e cu or ice p r e ţ es te u n s e m n de slă­b ic iune . N o u t a t e a o cau tă acela care se i ndoeş t e de s ine şi de t r e c u t u l său. Goana d u p ă „ n o u " r e p r e z i n t ă în reali­t a t e încă o fo rmă a îngr i jo ră r i i gene­ra le . N imic t eme in i c însă, n imic t r a i ­nic, n u se cre iază s u b acest s e m n al îndoiel i i .

A avea fa ţa î n toa r să sp re t r e c u t nu a ra t ă , de al tfel , p e n t r u o cu l tu ră , nici scădere , nici n e p u t i n ţ ă , nici l ipsă de o r ig ina l i t a t e c r ea toa re . A p r iv i spre t r e c u t n u î n s e a m n ă a r e n u n ţ a la func­ţ i u n e a cea m a i p re ţ ioasă a omulu i , care e aceea de a gând i . A ş zice : d impo­t r ivă . C u v â n t u l însuşi care e x p r i m ă a-ceas tă nobi lă însuş i r e omenească , „ re -f l ex iune" , n u î n s e m n e a z ă a l t ceva de­cât : „ î n t o a r c e r e înapo i " .

V e r b u l l a t inesc reflectere, de unde reflexió, ad ică gând i r e , cuge ta re , în­s e a m n ă tocmai „a te î n t o a r c e înapoi" . Deci a reflecta es te a t e î n t o a r c e cu g â n d u l înapoi , a te apleca cu min tea a s u p r a t r e c u t u l u i p e n t r u a compara , a m e d i t a şi a în ţe lege .

N u greş ise î n ţ e l e p c i u n e a l a t ină când făcuse din c u g e t a r e ges tu l o m u l u i care se î n toa rce şi p r iveş t e înapoi . A reflecta es te a lega z iua de astăzi cu ziua de ier i , c a r t ea de as tăz i cu ca r t ea de ieri, l u m e a de as tăz i cu l u m e a de ier i . Con­f r u n t a r e a p r e z e n t u l u i cu t r e cu tu l , iată ce cons t i tue ac tu l cuge tă r i i " .

P O L E M I S T U L „ A d e v ă r u l u i " zis „ l i t e r a r " r ep roduce

d in ce în ce m a i m u l t e v e r s u r i d in re­v is ta n o a s t r ă . E o dovadă de b u n s imţ pe ca re o ap rec i em. C â n d n u ai de p re ­zen ta t pub l i cu lu i d e c â t că lă tor i i le lui Marco Polo , în r e z u m a t , poţ i face cel p u ţ i n oficiu de antologie a scrisului literar.

P R I M Ă V A R A IN Ţ A R A F A G I L O R

S e n u m e ş t e r o m a n u l d- lui Iulian Vesper, ca re va a p a r e în Editura Fun­daţiilor Regale, î n O c t o m b r i e cr t .

Va Ei o l a rgă frescă a credinţe lor , ob ice iur i lo r şi a vie ţ i i p a t r i a r h a l e din Bucov ina p r e c u m şi a p r o b l e m e l o r so­ciale şi re l ig ioase p e ca re l e -a adus v r e m e a de d u p ă război . A u t o r u l volu­m e l o r de poezii „Echinox în odăjdii" şi „Constelaţii", p r e m i a t al Societăţii Scriitorilor Români cu p r e m i u l de poe­zie pe a n u l 1938, p e n t r u ca r t ea de a-dânc i semnif ica ţ i i „Poeme de Nord" desfăşoară în pag in i de m a r e pur i t a t e s t i l is t ică şi de i ned i t ă epică, o acţ iu­n e r e v e l a t o a r e p e n t r u suf le tu l a s p r u şi c u r a t al ţ ă r a n i l o r r o m â n i d in Ţ a r a de S u s şi al in te lec tua l i lo r r id ica ţ i din mi j locu l lor.

N O T A

D i n t r ' o g re şea l ă la co rec tu ră , neob­s e r v a t ă la t i m p , a r t i co lu l d- lu i N. Da-videscu, d in pag . î n t â i a a rev is te i a a p ă r u t î n câ teva mi i d e e x e m p l a r e cu t i t lu l „ R e a c ţ i u n e a î m p o t r i v a na ţ iona­l i smu lu i " , în loc de „ R e a c ţ i u n e a împo­t r i v a raţionalismului". R u g ă m cititorii să facă cuven i t a î n d r e p t a r e .

P. NIMENI. — Poezii le d -voas t r ă sunt la u n p a s d e ceeace n u m i m noi poezii puiblica-Ъііе. Aşa d a r pe r severa ţ i .

TABA TRANDAFIR. ca şi p r i m a da tă .

Acelaşi răspuns

NIC. BELDIE.—Mai trimiteţi şi eliminaţi unele locuri comune (mai cu searnă în Abece­dar sentimental).

Trufaş Nicolae. — „Scrisoare cătire m a m a " nu se poate ipublica. Aşteptătm altceva. Şi fii m a i p u ţ i n pesimist .

B. N. Ş. — Mai tr imeteţ i . Deocamdată n u - m i pot .da nic io părere . Poezii ßa „Cine? Cine?" e m a i b ine s ă n u le doriţi publicate .

Aurei Popescu. — Epigrama e un gen dificil. Totuşi m a i Încearcă.

Ioan Verbină. \- Nu vă lăsaţi furat de " atu] săltăreţ.) E înşelător.

EMILIA VASILITJ. — Mi-e dor de ochii tăi căprui, catifelaţi, de

[tine. Aş vrea ca şi altădată să fii iar lângă mine Revină iar, te chem, te-aştept cu fiecare

[ceas: E singmra speranţă c'atăt mi-a mai

rămas...! Astfel de versuri puteţ i scrie pentru

dumneavoas tră şi n u m a i pentru dum­neavoastră .

„Tekendorf". — Se va publica. Mai tri­miteţi.

= = 24 Septembrie 1938 UNIVERSUL LITERAR

F U N D A C U L V A R L A M U L U I S A R A H B A C A L E I

I n t r ' a d e v ă r , două zile d u p ă a r e s t a ­rea lu i Saşa Bacale in ic , Ichi se p r e z e n t ă la Capsa cu S a r a h Bacale in ic , fa ta rnai m a r e a lu i Saşa . L a p r i m a v e d e r e n u e ra s impat ică . Mică, d a r cu b u s t p r o e m i ­n e n t de f emee îna l tă , cu n a s coroia t , de d i m e n s i u n i b ă r b ă t e ş t i , f a r d a t ă v i o ­l en t ca p e n t r u r a m p ă , v o r b i n d t a r e şi g rase ind , — n u p ă r e a de loc e m o ţ i o n a t ă de a r e s t a r e a t a t ă l u i ei. F u m a necon t en i t ţ i g a r e t e „ C a m e i " — t u t u n p e ca r e N i n i nu-1 p u t e a su fe r i — şi se p r i v e a a u t o ­m a t în ogl indă , m u ş c â n d u - ş i buze le , în t i m p ce i n t e r l o c u t o r u l v o r b e a cu ea, s t â n d p ic ior pe s t e picior , d â n d u - ş i u n e ­ori s c r u m u l p e vâ r fu l p a n t o f u l u i a g i t a t de o m i ş c a r e p e n d u l a r ă .

— Maes t r e , c r ed că n u m e l e m e u n u vă es te n e c u n o s c u t .

— Din bibl ie , da, r ă s p u n s e Nin i e-n e r v a t . Ascu l t ă , fet i ţo , n u u m b l a cu mof tu r i . Ş t iu d in z ia re a p r o x i m a t i v , d e s p r e ce e vo rba . D u m n e a t a ce do ­reşt i?

— Doresc să m ' a s c u l t a ţ i , M a e s t r e . Şi aş dor i ş i o cafea dub l ă .

— S u n ă , Ichi . Pof t im, d o m n i ş o a r ă . — M a e s t r e , p a p a e v inova t . — Ei, b r a v o ! — In a f a c e r e a asta , Maes t r e , to ţ i sun t

v inova ţ i . — S u p e r b ! Ş ' a tunc i ce doreş t i ? —• Să m 'a scu l t a ţ i . M a e s t r e . — Pof t im, domni şoa ră . Un cognac n u

vrei ? — Ce fel de cognac ? —• H e n n e s y . — M u l ţ u m e s c , v reau , la cafea. —• Domni şoa ră , cu ce te ocupi d u m ­

nea ta ? —• F a c afacer i . — Taci ! Ichi c a r e se ţ i n u s e d e o p a r t e p â n ă a-

tunci , z â m b i n d c u guşa în p iept , i n t e r ­veni :

— C o a n e Nini , aşa u n c r é e r a r e fa ta asta, să- i î m p r u m u t e şi lu i Ichi p u ţ i n . P r i m e s c contra- r a m b u r s !

D a r S a r a h p ă r e a insens ib i lă şi la com­p l imen t şi la g l u m ă şi la pe r s i f l a r e . î n ­t r e r u p t ă d i n vorbă , n u m a n i f e s t a nici ene rva re , n ic i g r a b ă . F u m a . Aş tep ta , b ă l ă b ă n i n d u - ş i p ic ioru l , m u ş c â n d u - ş i buze le ,cu ochii la og l indă , şi i a r por­nea . oa recum i m p e r m e a b i l ă . Şi ochi i ei e rau b u l b u c a ţ i ca şi p i ep tu l , d â n d u - i î m p r e u n ă cu n a s u l accen tu l u n e i î n t r e i ­te p r o e m i n e n ţ e .

— S p u n e , domni şoa ră . Eş t i la c u r e n t cu toa tă a face rea ?

— Cu a face rea i ncend iu lu i , da . Cu incendiu l , nu . D a c ă e r a m aco lo n u se în t âmpla . D a r a l tă ceva n e in t e r e sează .

— S ' auz im. — M a e s t r e , p a p a e u n mis t ic . — C u m ? — U n mis t ic . —• E u c r e d e a m că-i n e g u s t o r . — E şi n e g u s t o r : m a r e negus to r , o

capaci ta te . D a r e şi idiot . — C u m ? — Idiot , M a e s t r e . — F r u m o s , d o m n i ş o a r ă ! — N u - i f rumos , Maes t r e , d a r e e-

xact. E in t e l igen t în a face r i ,dar e idiot cu in ima. A r e n e v o e de sacrif ic iu: p e n ­tru idei , p e n t r u o a m e n i , pent ru . . . .

— ...copiii lu i . —- P e n t r u u n u l , Maes t r e . Ma i a m o

soră oare se n u m e ş t e Sonia . E u îs t o v a ­răş în afacer i c u p a p a .

î n t r e b u i n ţ a n u m a i m a s c u l i n u l vor ­bind d e s p r e ea.

— L u c r ă m î m p r e u n ă . S o n i a însă n u face n imic . E a e f rumoasă , M a e s t r e . F r u m o a s ă şi j i daucă . P a p a însă c r ede că Sonia e din Dos to ievsky .

— Domni şoa ră , e foa r t e i n t e r e s a n t ce spui d u m n e a t a cu a t â t a ob iec t iv i t a te , dar s u n t foa r t e ocupa t şi a ş i dor i să vorbim d e s p r e a facere .

— Sigur , M a e s t r e , şi eu s u n t foa r t e ocupată. D a r fă ră de Son ia şi fă ră d e Dostoievsky n ' o să p r i c e p e ţ i a facerea . Sonia e c a u z a aces te i a facer i t â m p i t e .

S p u n e a c u v i n t e l e t a r i cu p lac id i t a te . — P a p a a v r u t săr i facă ze s t r e : zece

milioane. — D a r p e n t r u cât e ra a s i g u r a t ? — Douăzec i şi cinci. — Şi r e s t u l ? — La „ t o v a r ă ş i " . — M u l ţ i ? — O b a n d ă în f r u n t e cu K i v a T ip r i ş .

Vrasăzică, M a e s t r e : Son ia e cauza a-cestei afacer i . P a p a e b ă t r â n şi foa r t e

bo lnav . Afacer i l e m e r g e a u s lab . Son ia t r ă e ş t e cu m a m a la Pa r i s , m â n c â n d foar te m u l ţ i ban i . M a m a e o gâscă. N u contează . Son ia a scr is lu i p a p a că a r e n e v o e d e ze s t r e ca să se m ă r i t e c 'un con te . De u n d e a t â ţ i a b a n i în v a l u t ă for te? P a p a şi-a s p u s a t u n c i că n u m a i c ins tea lu i e de v ină dacă S o n i a n ' a r e zes t re . Şi a d a t c ins tea lu i p e m â i n i l e lu i K i v a T ip r i ş . î n ţ e l ege ţ i , Maes t r e? A sacr i f icat p e n t r u Son ia ce avea el m a i s c u m p . E u a m ascu l t a t la uşă, şi a m

aflat a facerea . I - a m spus : „Papa , c 'un al t fe l de om decâ t eşt i t u a face rea a r fi b u n ă , cu ceva risc, d a r m e r i t ă . T ipr i ş ş t ie să luc reze . D a r t u n u eşt i p e n t r u astfel de a facer i " . P a p a n u m ' a ascu l ta t . A fost şi g h i n i o n cu beşici le, d a r şi fă ră de gh in ion p a p a n u p u t e a reuş i . El n u ş t ie să m i n t ă . P r o c u r o r u l i-a d a t ceai şi covr ig i , şi el a s p u s to t p r o c u r o r u l u i . Şi a r e să s p u e şi m a i mul t , f i indcă a r e i n i m ă id ioa tă şi v r e a p e d e a p s a acuma , ca ero i i l u i Dos to ievsky . Ce- i de făcut , M a e s t r e ?

— Să b e m cafe, a şi cognac. B ă u r ă , f u m â n d . N in i s e p l i m b ă p r i n

T e a t r u l r o m â n e s c s'a n ă s c u t în M u n ­tenia , în epoca fanar io tă , p r i n s t r ă d u i n ­ţa c ă r t u r a r i l o r n o ş t r i de s e a m ă : I. Vă-cărescu, Ion E l i a d e R ă d u i e s c u (şeful mişcă r i i c u l t u r a l e d in Ţ a r a R o m â n e a s ­că), co lone lu l Ion C â m p i n e a n u şi Cos ta -c h e Ar is t ia .

U n u l d i n t r e m a r i i l u p t ă t o r i p e ca r e îi a r e t e a t r u l în Ţ a r a R o m â n e a s c ă e s t e Şi Cos tache Carag ia le , u n c h i u l m a r e l u i n o s t r u d r a m a t u r g I. L. Carag ia le .

Rolu l pe ca re 1-a j u c a t Cos tache Ca­r a g i a l e în t e a t r u l r o m â n e s c e s t e cu a t â t m a i m a r e , cu cât el es te p r i m u l ac to r r o m â n ca re a î n j g h e b a t o t r u p ă d e t e a t r u r o m â n e s c şi to t el a r id ica t p e n t r u p r i m a oa ră c o r t i n a t e a t r e l o r n a ­ţ iona le din Iaşi, Cra iova şi B u c u r e ş t i .

Cos t ache C a r a g i a l e s'a n ă s c u t l a 20 M a r t i e 1815 în B u c u r e ş t i , u n d e a u r ­m a t c lasele p r i m a r e şi l iceul , i a r în 1833 es te n u m i t p rofesor de l i m b a e l inească la şcoala „ D o m n i ţ a - B ă l a ş a " .

I n t r e t i m p , e ra p r i n a n u l 1817, Cos­t a c h e Ca rag i a l e se pas ionează de t e a t r u l g recesc ca r e luase f i inţă la noi şi c a r e n u u r m ă r e a a l t scop decâ t să p r o p a g e ideea r evo lu ţ i e i con t ra I m p e r i u l u i t u r ­cesc ce a v e a p u t e r i d e s u v e r a n i t a t e şi a s u p r a Eladei , •— greci i f i ind oamen i i de î n c r e d e r e ai tu rc i lo r î n Va lah ia

Carag ia l e se însc r i e ca e lev la c u r s u ­r i l e lui Cos tache Ar is t ia , f avor i tu l D o m ­ni ţe i Ra lu , fiica m a i mică a lu i C a r a -gea -Vodă , şi u r m e a z ă as t fe l şcoala fi­l a r m o n i c ă u n d e în 1835 a fost coleg ide clasă cu C. A. Roeet t i .

De a t u n c i Cos tache C a r a g i a l e a r ă ­m a s s lu j i tor c red inc ios al t e a t r u l u i r o ­m â n e s c şi al cauze i r e d e ş t e p t ă r i i n o a s t r e na ţ iona le .

î n z e s t r a t cu ca l i tă ţ i de m a r e ac tor p e n t r u ace le v r e m u r i , avea o c u l t u r ă a leasă , e r a î n t r e p r i n z ă t o r şi dovedea o i n t e l i g e n ţ ă ascu ţ i t ă .

O d a t ă cu t e r m i n a r e a cu r su r i lo r de t e a t r u a le şcoalei f i l a rmonice d in B u ­cureş t i , p l eacă î m p r e u n ă c u ac to ru l Ni -colini la Bo toşan i şi de acolo con t inuă să joace la Iaşi .

P e n t r u s t a g i u n e a d in cap i t a l a Moldo­vei, — ziare le t i m p u l u i îi a d u c l a u d e , d in c a r e d e s p r i n d e m , î n „Foaia pentru minte, inimă şi l iteratură" d in 3 M a r t i e 1840, aces te r â n d u r i c e s e găsesc r e p r o ­d u s e în d a r e a de s e a m ă d in „Albina ro­mânească": Cu t a l e n t u l şi p l ăce r i l e ce au m ă d u l a r e l e aces te i î n t r e p r i n d e r i , sâr -g u i n d u - s e a cop ia m o d e l u r i l e ce a u în ac tor i i f rancezi la d e c l a m a ţ i e c u m şi la ges t i cu la ţ i e şi î n ce le lan te accesori i , t e a t r u l N a ţ i o n a l poa t e din zi în zi să se î ndep l inească p r i n s t a to rn ică î n v ă ţ ă t u r ă şi să î n t e m e e z e a se înf i in ţa sp r e p l ă c e ­r e a Şi l a u d a n a ţ i e i " . Tot în Albina ro­mânească" d in Iaşi m a i c i t im: „Să de -c lameze po t r iv i t cu h a r a c t e r u l ce-1 r e ­p r e z i n t ă — o b s e r v a ţ i i ce a u fost de m u l t folos lui C. Carag ia le , ca re v ine c u obi­ceiul exage ră r i i , î n aşa fel că p a r ' c ă pe r sonag iu l în c a r e i n t r a n ' a r fi fost om

*) Din volumul sub t ipar: „Câteva mar i figuri ale teatrului românesc", de George Faranga şi C. Nane.

odae , o p r i n d u - s e d e m a i m u l t e or i la f e reas t r ă .

— Ce crezi, d o m n i ş o a r ă ? Cei la l ţ i v o r r e c u n o a ş t e şi ei?

— N u m a i cu b ă t a e r e p e t a t ă . — T a t ă l d u m i t a l e d e ce sufe ră? — In imă , sc leroză avansa tă , r in ich i i

şi o l ez iune suspec t ă la gâ t . N u p o a t e vo rb i t a r e .

— L _ a u b ă t u t ? — N u e r a nevoe . S p u n e s ingur . — Ascu l t ă , domni şoa ră , a v e m n e v o e

d e o l eacă de m e l o d r a m ă . S o r a d u m i t a l e e s ănă toasă?

—• C u m să n u fie? S e î m b r a c ă cu ban i i t a t e i şi se desb racă cu mâ in i l e camer i s t e i .

— N ' a m p u t e a n o i s'o î m b o l n ă v i m de la d i s t an ţ ă?

— P e n t r u ? — D i n t â i p e n t r u t a t ă l d u m i t a l e ; şi

apoi p e n t r u fondul p rocesu lu i . Dacă l -am i n f o r m a p e t a t ă l d u m i t a l e că Sonia e î n t r ' u n s ana to r iu , n ' a m p u t e a ob ţ ine de la el p u ţ i n t i c ă a p ă r a r e ?

— Şt iu eu? medita ea, m u ş c â n d u - ş i buze le , ga t a să-ş i roadă şi ungh i i l e . Ce fel d e „ p u ţ i n t i c ă a p ă r a r e " ?

—• Adică : s ă s p u e în l ini i g e n e r a l e a d e v ă r u l . Să se acuze, r e c u n o s c â n d u - ş i v inovă ţ ia . D a r să s t r e c o a r e în a m ă n u n t e câ t eva i nexac t i t ă ţ i . De p i ldă : c ă s 'a în ­t â ln i t c u Tipr i ş , să s p u n e m , î n t r ' a l t ă p a r t e decâ t u n d e s'a î n t â l n i t î n r ea l i ­ta te . . .

— Şi dacă T ip r i ş , b ă t u t , d e s m i n t e la c o n f r u n t a r e ?

— Să s p u e a t u n c i că nu-ş i a d u c e b ine a m i n t e : o r i el, ori T ip r i ş . D a r să a d a u g e i m e d i a t c ă - ş i r e c u n o a ş t e v inovă ţ i a . î n ­ţe legi , d o m n i ş o a r ă S a r a h ? E x a c t în gene ra l i t ă ţ i , d a r cu ceva i nexac t i t ă ţ i în a m ă n u n t e . I nch ipue - ţ i d u m n e a t a o h a r t ă a R o m â n i e i c u D u n ă r e a , Tisa, Nis­t r u l şi M a r e a la locu l lor, d a r cu

B â r l a d u l în locul Vas lu iu lu i şi B u z ă u l în locul Focşaniu lu i . . .

p ă m â n t e a n " . (Em. Al. Mano l iu : „O p r i ­v i r e r e t ro spec t i vă a s u p r a t e a t r u l u i mo l ­dovenesc" ) .

R e î n t o r s în Bucure ş t i , Cos tache Ca­rag ia l e în f i in ţează p r i m a t r u p ă d e t ea ­t r u r o m â n e a s c ă , — t e a t r u de d i le tan ţ i , î n p r i m u l t e a t r u pub l i c d in B u c u r e ş t i : „Mornolo", — ce se af la pe locul u n d e es te as tăz i s t r a d a Academie i , colţ cu E d g a r Qu ine t .

î n c a d r a t de p r i m i i l u i e levi : C. Di-m i t r i a d i ( ta tă l Ar i s t i ţ e i R o m a n e s c u , al poe tu lu i şi a c to ru lu i Mircea D i m i t r i a -di), Miha i l P a s c a l y (al tă m a r e f igură de t ea t ru ) , F a n y Ta rd in i , Ş t e fan Velescu (dascălul m u l t o r ac to r i de seamă) şi de T h e o d o r Theodor in i , ven i t d in Iaşi , de sch ide p r i m a s t a g i u n e d e t e a t r u r o ­mânesc , în 1840, cu piesa „Furiosul" p r e l u c r a t ă d e el d u p ă „Don Quichotte".

„ C u desch ide rea s t ag iune i , C. Ca ra ­g ia le îşi a m a n e t e a z ă a v e r e a s t r â n s ă în d e c u r s d e ani , p r e c u m şi b i j u t e r i i l e so ­ţiei sale, sac r i f i când to tu l p e n t r u aceas ­tă î n t r e p r i n d e r e pa t r io t i că" . ( E x t r a s d in C. R. d in 7 I a n u a r i e 1840).

Aceas t ă p r i m ă f o r m a ţ i e t e a t r a l ă r o ­m â n e a s c ă , l u p t â n d cu m u l t e g r e u t ă ţ i şi piedici , n u a d u r a t d e câ t t r e i s ă p t ă ­m â n i .

C ă p ă t â n d î n c r e d e r e a pub l i cu lu i , p r e ­c u m şi a d o m n i t o r u l u i B a r b u - Ş t i r b e y , Cos tache Ca rag i a l e a j u n g e cu t impu l , p r i n a l t e î n j g h e b ă r i t e a t r a l e d e s c u r t ă d u ra t ă , să c imen teze g u s t u l d e t e a t r u î n concep ţ ia m a r e l u i publ ic , a t r ă g â n d m a i t o t d e a u n a l a u d e l e p r e s e i r o m â n e ş t i d e p e a tunc i .

In t i m p u l răscoa le lor de la 1848, c o n t r i b u e la m i ş c a r e a r evo lu ţ i ona ră , j u c â n d p iese na ţ iona l e , p r i c ină p e n t r u ca re es te î n d e p ă r t a t d in M u n t e n i a î m ­p r e u n ă cu n u m e r o ş i f run taş i polit ici .

Se re fugiază la Cra iova , u n d e p u n e t eme l i a t e a t r u l u i d e acolo.

S t a g i u n e a t e a t r u l u i r o m â n e s c d in Craiova a c o n t i n u a t şi d u p ă a n u l 1849, când Cons t ache Carag ia l e se r e î n t o a r c e la B u c u r e ş t i u n d e joacă to t la t e a t r u l î n ­f i in ţa t d e el ( t ea t ru l „Mornolo") .

O d a t ă cu desch ide rea t e a t r u l u i cel m a r e sau „ T e a t r u l Na ţ iona l " , c u m se n u m e ş t e oficial, de là 1877, C. Carag ia le e s t e n u m i t p r i m u l d i rec to r concesionar . Cu acel p r i l e j s'a j u c a t „ Z o e " s au „ A m o r r o m â n e s c " — cu C. Carag ia l e şi Nini V a l é r y î n ro lu r i l e p r inc ipa l e .

D o m n i t o r u l B a r b u Ş t i r b e y cu D o a m ­n a şi î n t r e a g a Cur t e , p r e c u m şi to ţ i r e ­p r e z e n t a n ţ i i ţ ă r i l o r s t r e i n e d in B u c u ­reş t i , ca şi î n t r e a g a e l i tă a Capi ta le i , au as i s ta t la aceas tă s ă r b ă t o a r e na ţ iona lă , o rg an i za t ă şi în scopul f i l an t rop ic de a j u t o r a r e â să rac i lo r .

In v a r a a n u l u i 1853, C. Carag ia le p leacă la P a r i s , î n ca l i t a t e de d i r ec to r a l t r u p e i na ţ i ona l e , să v a d ă t e a t r u l şi să p r o c u r e p iese le de m a r e succes de a-colo, p iese pe ca re s i n g u r le -a t r a d u s , p r e l u c r a t şi local izat .

D i n cauza discordie i p r i c inu i t ă de Ma te i Millo, cu sp r i j inu l g ine re lu i d o m ­n i t o r u l u i B a r b u - Ş t i r b e y , C. Carag ia l e se v e d e n e v o i t să pă r ă sea scă d i rec ţ i a

N I C Ochi i ei se m i c ş o r a r ă contab i l iceş te . — F in ! Şi î n t o r c â n d u - s e s p r e Ichi, d ă d u din

cap ap roba t iv . — î n c ă ceva , c o n t i n u ă Nini . P o ţ i să

comunic i , în s e c r e t b i n e în ţe les , s u r o r i i d u m i t a l e să se i n t e r n e z e î n t r ' u n s a n a ­to r iu d in s t r ă i n ă t a t e ?

— P e n t r u ce? — P e n t r u fond. T r a n s f o r m ă m incen­

diul l u c r a t i v î n t r ' o c r i m ă pas iona lă . N ' a

curs sânge . A a r s u n imobi l . B ă t r â n u l şi-a sacr i f icat c i n s t e a şi p ă r u l a lb ca să p o a t ă da s ă n ă t a t e fe te i lui . Adică facem d i n t r ' o d r a m ă rusească — d u b l a t ă şi de -o co ţ că r i e j idovească — o m e l o d r a ­m ă f ran ţuzească .

— F in ! — C e fin, M a d m a z e l S a r a h ? E x t r a -

fin! Aşa o del ica tesă! U n d e - i Conte le să c â n t e „mi -mi ! "

— Mai s u n t şi a l t e soluţ i i , d a r vă­z â n d şi făcând. C â t e beşici s ' au găsi t?

—• Douăzec i . — Ce-a spus t a t ă l d u m i t a l e ? — Că-s cu „ b r â n z ă " !

t ea t ru lu i , c edând locul lui Mate i Mil lo. î m p r e u n ă cu fraţ i i lu i , I o r g u şi L u c a

Carag ia le , f o rma ţ i de el î n a le t e a t r u ­lu i c. Ca rag ia l e col indă provinc ia , f i ind p r i m u l ac to r r o m â n ca re face să se a u d ă g ra iu l n a ţ i o n a l în ţ i n u t u r i l e r o m â n e ş t i .

L a 1860, aces t m a r e l u p t ă t o r p e n t r u cauza t e a t r u l u i nos t ru , î n ă b u ş i t ă d in când în când d e d o m i n a ţ i a f ana r io t ă şi rusească joacă la i n t e r v a l e d e t i m p p e mica scenă a t e a t r u l u i Bossel (fostul „ M e r c u r " d in pasag iu l Victor ia) cu t r u p a lui, a l că tu i t ă d in ac tor i formaţ i de el şi de şcoala f i la rmonică , u n d e e ra profesor .

Ca o r ă s p l a t ă a m u n c i i d e p u s ă pe a l t a r u l scenei r o m â n e ş t i şi p e n t r u r e ­î n v i e r e a t e a t r u l u i n o s t r u , d o m n i t o r u l B a r b u Ş t i r b e y a r id ica t p e C. Ca rag i a ­le, încă d in a n u l 1851, la r a n g u l d e p i ­tar , cu ocazia r e p r e z e n t ă r i i l u i „ F a u s t " .

Cu s ă n ă t a t e a s d r u n c i n a t ă , C. C a r a ­gia le se r e t r a g e d in v i a ţ a de t e a t r u , î m ­b r ă ţ i ş â n d m a i î n t â i ca r i e ra de avoca t şi apoi p e aceea d e j u d e c ă t o r de pace la j u d e c ă t o r i a de V e r d e d in Capi ta lă .

Ab ia p r i n a n u l 1866, Carag ia l e r e in ­t r ă în t e a t r u şi joacă p e n t r u u l t i m a oa ră p e scena t e a t r u l u i cel m a r e , în „Domniţa Ruxandra" — d e B o g d a n P e -t r i ce icu H a ş d e u .

A m i n t i r e a m a r ei lu i pe r sona l i t ă ţ i va r ă m â n e n e ş t e a r s ă în m i n t e a o r i că ru i b u n r o m â n şi ea se desp r inde , a u r e o l a t ă de n i m b u l b i r u i n ţ e i , d in fa langa m a r i ­lo r noş t r i a r t i ş t i d r a m a t i c i .

î n z e s t r a t cu o i n t e l i g e n ţ ă s u p e r i o a r ă şi o în t insă c u l t u r ă , C. Ca rag i a l e r ă ­m â n e s ă r ac în u r m a sacrif ici i lor f ăcu te p e n t r u c i m e n t a r e a t e a t r u l u i r o m â n e s c , î n c e p u t de el şi c o n t i n u a t d e elevi i săi .

L u p t â n d 'cu t oa t e g r eu t ă ţ i l e , i n e r e n t e rea l i ză r i lo r a r t i s t i ce de pe v r e m u r i şi cu l egând n u m a i nep l ăce r i p e d r u m u l sp inos al t e a t r u l u i , se î m b o l n ă v e ş t e de in imă , boa lă d e ca re a şi m u r i t .

L a m o a r t e a lui , p a r l a m e n t u l —• d u p ă p r o p u n e r e a lu i C. A. Roeet t i , a vo t a t u n a ju to r d e î n m o r m â n t a r e de 2000 lei, cu ca re ocazie C. A. Rose t t i >a u r m a t d e s ­cope r i t d r i cu l să rac al acelui ce se s t r ă ­duise , o v i a ţ ă î n t r e a g ă p e n t r u p r o p ă ş i ­r ea t e a t r u l u i r o m â n e s c .

P r i m u l i n t e r p r e t r o m â n d in t e a t r u l nos t ru , î n a i n t e c h i a r de v r e d n i c u l s ău c o n t e m p o r a n Ma te i Millo, — d u p ă u r ­m a că ru ia a sufer i t m u l t — a fost şi u n ap rec i a t pub l ic i s t în v r e m e a lui , d u p ă c u m e ra u n a r t i s t s ă r b ă t o r i t şi u n î n ­d e m â n a t i c d r a m a t u r g ca r e a îmbogă ţ i t l i t e r a t u r a n o a s t r ă d r a m a t i c ă , î m p r e u n ă cu Ma te i Mil lo şi Miha i l Pasca ly , cu n u ­m e r o a s e p iese o r ig ina le ş i t r a d u c e r i .

Cel m a i m a r e î n d r u m ă t o r al t a l e n t e ­lor ac tor iceş t i la î n c e p u t u l t e a t r u l u i r o ­m â n e s c , cel ca re a i l u s t r a t scena şi l i t e ­r a t u r a d r a m a t i c ă r o m â n e a s c ă , o d i h n e ş ­t e as tăz i a l ă t u r i de m a r e l e n o s t r u M i ­ha i l Eminescu , î n ţ ă r â n a c imi t i ru lu i Bel lu .

Cos tache Ca rag i a l e a m u r i t de i n i m ă la 13 F e b r u a r i e 1877, î n v â r s t ă de 63 ani .

GEORGE FARANGA

de IONEL T E O D O R E A N U — Aşa o b r â n z ă să b e e n u m a i So­

lomon! B r â n z ă cu gâl-gâl , nici cu v in n u se s t i nge !

— Muzica, Ichi! A r fi v r e - o expl ica­ţie p e n t r u beşici?

— Ce expl ica ţ ie? F a b r i c a noas t r ă n u m a i l uc ra d e două lun i . Che i le e r a u la papa .

— S u n t şi chei falşe. Ceva d u ş m a n i n ' ave ţ i ? ,

— P a p a n ' a r e d u ş m a n i , a fa ră d e idi­oa tă lu i de i n i m ă .

— Bine , d o m n i ş o a r ă S a r a h . C u m spu­nea i d u m n e a t a , p rocesu l e fin

— Cât? — Câ t ce? — Cât costă? — Deocamda tă , u n acont de-o su t ă

de mi i . R ă s u n a o b ă t a e la uşă. D i p l o m a t u l

in t ră , î n c l i n â n d u - s e ce remonios . — Maes t r e , v r e a u să v ă comun ic ce­

va u r g e n t . — S p u n e , Tache . — Maes t r e , K i v a T ipr i ş v r ea să vă

anga jeze în a face rea incend ia to r i lo r . — Fa in ! s ă r i Ichi, f r ecându-ş i m â i ­

ni le . R a n d e v ú g e n e r a l la spă l ă to r i e ch imică!

S a r a h , caş icum n ' a r fi auzi t , i sp răv ia n u m ă r ă t o a r e a u n u i t e a n c de b a n c n o t e scoase d i n t r ' u n ziar .

— A v e ţ i o su t ă d e mii , Maes t r e . N u ­m ă r a ţ i şi da ţ i -mi c h i t a n ţ ă d e p r i m i r e . S u n t e ţ i avoca tu l nos t ru . S'a făcut?

— Şi ce- i dacă-1 l u ă m şi p e Tipr iş? i n t e r v e n i Ichi, r e f ăcând n u m ă r ă t o a r e a ban i lo r . I n t e r e s comun, avocat comun . Aface re m a r e , avoca t m a r e . Baca le in ic o p u s casa, T ipr i ş o p u s focul, şi Conu Nin i p u n e el o a p ă r a r e e x t r a : benz ină ! Cred că n ' a i n imic de spus , M a d m a z e l S a r a h ? A c o n t u încă n u - i p r i m i t .

— Maes t r e , î ncepu D i p l o m a t u l ai că­ru i ochi de poker i s t c â n t ă r i s e r ă „pa r ­t ida" ; K i v a T ip r i ş p l ă t e ş t e b ine . A t r i ­m i s v o r b ă că n u a r e n ic i -un a m e s t e c în afacere .

— A t u n c i d e ce p l ă t e ş t e b ine? în ­t r e b ă ca lm Sa rah , a p r i n z â n d o n o u ă ţ i ­ga ră . Şi de u n d e p l ă t e ş t e b ine? I-ai v ă ­zut d u m n e a t a bani i? A r e c red i t l a b a n ­că? Ce ga ran ţ i i oferă?

— A r e oamen i i lui , domnişoa ra , r e ­pl ică D i p l o m a t u l .

— O a m e n i i lui? r i cana S a r a h . Adică id io tu l d e p a p a ? Kiva a u i t a t că eu îs cu bani i . S ' a ş t ep t e el m u l t şi b ine să-i p l ă t e sc avoca t !

— Cine s p u n e să-i p l ă t e ş t i avocat? i n t e r p e l ă Ichi . Da de ce să r . 'a ibă şi el avocat? P o a t e că nu- i j i dan?

— Maes t r e , eu n ' a m n ic i -un ames t ec cu K i v a Tipr i ş . Cu m i n e n ' a făcut nici-o afacere . Cu p a p a n ' a reuş i t . ? iu- l ş t iu, nu-1 cunosc. El îi omu l lu i F r o i m Le i -bovici . Nu- i în p a r t i d a noas t r ă . Iaca m a i ave ţ i u n acon to de două zeci de mii , şi s'a făcut . Ce s p u n e ţ i la confir­m a r e ?

— Rog T r i b u n a l u l să con f i rme m a n ­da tu l .

— De cee? — Ca să n u se r ă s b u n e complici i ,

dacă- i lăsa t l iber . — Fi in! Aveţ i , Maes t r e , ad re sa n o a s ­

t r ă şi n u m ă r u l d e telefon, a d ă u g ă ea p r e z e n t â n d u - i o ca r t e d e vizi tă . Or i când la dispozi ţ ie .

— Cine-i păpuş iea? î n t r e b ă Conte le , a tunc i a p ă r u t , f ă cându- i loc să t r eacă la uşă, cu m u s t e a ţ ă de cavas , ochi fo­coşi şi î nc l ina re c u r t e n i t o a r e .

—• B r e Conte , aşa o păpuş ică p o a t e face de-acu ze s t r e şi la u n conte ca t ine . P o a t e că iei şi t u foc în apă? Uite-a ic i . Desch ide b i n e ochii, că a l t ă p u n g ă n 'a i .

Mâin i l e lu i Ichi desfăoură o n o r a r u l în evan t a i .

— Es te? — Es te , N e n e . Oleo! se pocni el cu

p a l m a p e s t e obraz . —- Iaca şi Căp i t anu l , înf lori Ichi v ă -

zându-1 r o t u n d şi b o m b a t p e p r a g u l uşii, cu că lcâe m i l i t a r e .

Mai e ra încă c ineva aoolo: fotograf ia Cat i ţe i , cu ca r e z â m b e t u l lu i N in i î m ­p ă r ţ e a onora ru l , p re făcându-1 în l i r e i ta l iene . Căci şi Nini , ca şi t a t ă l d o m n i ­şoare i S a r a h , e r a „idiot cu in ima" .

(Fragment din romanul „Fundacul Var-laimului", ca re va apare în luna Octom­brie la editura „Cartea Românească") ,

Galeria marilor figuri de teatru : )

Personalitatea lui Costache Caragiale

UNIVERSUL LITERAR 24 Septembrie 1938

ANII MEI Anii mei au căzut prin codri Odată cu frunzele din târşi ; Viaţa — mreană sglobie de aur Se sbate'n a crengilor vârşi.

Glasul nu-mi urcă mai sus de bolţile înal te i păduri ; şi nu va Să-mi urce nici fumul jertfei Dincolo de creasta de piatră, pleşuvă.

u Sângele mi-e una cu seva din arbori : Prea răsvrătit ori supt de tulpină... Steaguri le- i verzi, f luturate în vânt, Fiecărei toamne, galbene, se'nchină.

RIDICI ALTAR... Ridici altar prin tot ce-i bun în tine Virtuţii ce se leagă de-o credinţă, Nădăjduind să treci în nefi inţă Purtat pe-un val de sincere suspine.

Dar, dacă-i stă 'mpăcării în putinţă Să lase'n urmă-ţ i cel mai mare bine, N'ai săvârşit de-ajuns. Când totul ţine De-un vis ce nu s'a smuls din suferinţă.

Căci datoria ţi~o 'mplineşti întreagă Când laşi năvala râsului să scalde U n suflet îndelung posomorit,

Făcând din soare puntea care leagă Nădejdea de tristeţi, când raze calde Străbat prin bezna gândului. Atât.

VLAICU BARNA

AL. IACOBESiCU

Singurătate Inserarea s'a strecurat în grădină şi umbrele copacilor s'au rezimat pe cărări unde umblă tăcerea gândurilor noastre căutând urma visului de lumină rătăcit printre clipele atâtor aşteptări, în pragul nopţilor singure şi albastre.

Aici, sub plânsul sălciilor bătrâne Iţi aud râsul — melodii de isvoare, — şi frunzele rostesc cuvintele de-argint din glasul tău, u n cântec ce-mi rămâne să-1 beau în setea m e a de soare, să-1 scriu cu foc şi margarint.

Voiu trece singur pe cărarea unde mai arde iubirea noastră — candelă 'n vreme, — şi rugăciunea mea din cer va desprinde pentru chipul tău, cununi de poeme.

GEORGE IONAŞCTJ

1 Octombrie 193... A m făcut o l u n g ă că lă tor ie . De c â n d m ' a m în to r s î n aces i t â r g m u r d a r d e p rov inc ie , m ă scol, d i ­mine ţ i l e , cu o silă a m a r ă , ca u n om t r e z i n d u - s e în p u ş c ă r i e d u p ă ce se v i ­sase l iber . Sensa ţ i a ne su fe r i t ă că n u e de s t a t aici ; că s u n t în puşcă r i e , că m ă ' n n ă b u ş !...

Şi n u v r e a u să m ă ob işnuesc . N u v r e a u să -mi p lacă . P r e f e r să s t a u pe j a r . Al t fe l , a r fi o def in i t ivă , i r e m e d i a ­bi lă med ioc r i za re ! N u po t u i ta , deşi n u - m i v ine a crede , că ex i s t ă o l u m e m a i î na l t ă decâ t a s t a î n ca re t r ăesc ; o zonă s u p e r i o a r ă d e u m a n i t a t e . Or ice , or ice t r e b u e să fac ca să fug acolo.

2 Octombrie. — U n poe t a scris , în s t i lu l lui r e to r i c şi umf la t , o poezie p o ­li t ică. Vorbesc cu I l d e r i m d e s p r e ea. Ii s p u n că poezia e p roas tă , n u p e n t r u c ă a r e u n ca rac te r poli t ic , d a r p e n t r u c ă e p roas tă .

L u i I l d e r i m îi p lace : „E poezie p u ­t e rn i că !"

— „Nu, îi r ă s p u n d , n u e p u t e r n i c ă , es te conven ţ iona lă şi re tor ică .

— „E u n r e to r i sm p u t e r n i c !" îm i rep l ică el.

Ii a r ă t că r e t o r i s m u l p o e t u l u i d iscu­ta t , n u e p u t e r e poe t ică ci, — tocmai p e n t r u c ă e r e to r i sm, — d i l u a r e a „ p u ­te r i i " , a s u b s t a n ţ e i poet ice , a imagin i i , a dens i tă ţ i i l i r ice î n d i scurs iv i t a te , ideo­logie h ib r idă .

— „Aşa e poezia pol i t ica !" îmi r ă s ­p u n d e I lde r im .

Ii spun , d i spera t , că n u e s t e poezie pol i t ică şi pol i t ică poet ică . N a t u r a l , poezia îşi ia m a t e r i a din pol i t ic , c a şi d in metaf iz ic , d in p l a n u l afect iv, ş t i in ­ţific etc., — d a r că r ă m â n e în e sen ţa ei, poezie . Ea î m b r ă ţ i ş e a z ă t oa t e l u c r u ­r i le as tea , d a r le u m a n i z e a z ă şi, m a i ales, le t r ans f igu rează : u m a n i t a t e t r a n s ­f igura tă . H a i n a poeziei p o a t e fi şi p o ­li t ică, da r dacă în e s e n ţ a ei r ă m â n e tot poli t ică şi n u poezie, — a t u n c i e i n e ­x i s t en t ă .

Impos ib i l să p r i ceapă as ta ; s au să s p u n ă ceva. S c u t u r ă d in cap. D e ş t e p t n ' a fost n ic iodată , da r a c u m e de-o p ros t i e de noap te , de-o l ipsă de or ice u r m ă de luc id i t a t e ca re m ă j i cneş te în tot ceea ce a m o m e n e s c .

S t u p i d i t a t e a lui I l d e r i m e r ău făcă ­toa re . I a t ă că, f ă ră să ş t ie m a i n i m i c

C O M E M O R Ă R I M U Z I C A L E Pioasă da to r i e de r e c u n o ş t i n ţ ă , o-

m a g i e r e şi a d m i r a ţ i e , — c o m e m o r a r e a oamen i lo r m a r i ai muzici i , c l ipă de p r i v i r e imai a t e n t ă şi ma i în ţ e l e ­g ă t o a r e că t r e t r e c u t decâ t cele ce se a runcă , în t r eacă t , d in v â l t o a r e a f ap ­te lor a r t i s t ice cot id iene , — p o a t e avea u n r o l i m p o r t a n t şi f ecund în v ia ţa muz ica lă .

De altfel , p r i n ch ipu l în c a r e es te evoca tă şi ce rce ta tă , cu p r i l e j u l une i c o m e m o r ă r i muz ica le , o p e r s o n a l i t a t e şi o operă , se p o a t e eva lua des tu l de j u s t capac i t a tea d e p r i c e p e r e şi g r a ­du l de p r e g ă t i r e al u n u i m e d i u a r t i s ­tic, al u n e i c u l t u r i muz ica le . S c ă p ă ­r i le din vede re , t r e c e r e a i n d i f e r e n t ă pe s t e da t e care , p r i n po t r ive l i l e lor, t r e b u e să a m i n t e a s c ă m a r i l e con t r i ­bu ţ i i d in f e lu r i t e epoci la c r e a r e a t e ­zau re lo r de a r t ă muz ica lă a le ome­nir i i , — a v u t ce n e s tă as tăz i la dis­poziţ ie , — denotă , î n t o t d e a u n a , i n s u ­f ic ienţe şi de fec tuoz i tă ţ i în o rgan iza ­rea şi r o s t u r i l e muz ica l e a le l acu lu i u n d e se p r o d u c şi îl r e c o m a n d ă cât se p o a t e de p u ţ i n m ă g u l i t o r .

A ui ta , a p i e r d e din v e d e r e o s ă r ­b ă t o r i r e muz ica lă ce se i m p u n e , o sub l in i e r e necesară , semni f i ca t ivă şi p l ină de î n v ă ţ ă m i n t e p e n t r u cei de azi, a n u a v e a în a n u m i t e c a z u r i p o ­s ib i l i t a tea u n e i a s e m e n e a ac ţ iuni , es te r eg re t ab i l şi î n t r i s t ă to r .

Dar , a c o m e m o r a fără d i scernă­m â n t , f i rav şi nepo t r iv i t , la î n t â m ­p la re , o r icum, este, fără îndoială , cu m u l t m a i rău , a d u c â n d cauzei u n dis­cu tab i l servic iu , m i c ş o r â n d - o şi n e -î n c h i n â n d u - i c in s t i r ea ce i se cuv ine .

A m p u t u t obse rva uneor i , mic i p a ­r a n t e z e ocaz ionale în câ te u n p r o ­g r a m simfonic , d e c a m e r ă s au de

m a n i f e s t a r e ind iv idua lă , i n t r o d u s e în c o n ţ i n u t u l v r e u n u i concer t , p e n t r u a sluji m e m o r i a u n u i compoz i to r oa re ­care .

P r i n p r i p i r e a a leger i i , f ixa tă asu­p r a u n e i l u c r ă r i c u to tu l s e c u n d a r e şi n e r e p r e z e n t a t i v e , d in opera au to -

Bagumimi

ru lu i , in i ţ i a t iva r ă m â n e a inu t i l ă şi d e c e p ţ i o n a n t ă pu tându- i - se , de s igur , p re fe ra , o a b ţ i n e r e de la acest ges t n e î n s e m n ă t o r . Uneor i , se asocia la aceas tă n e r e u ş i t ă înce rca re , şi cal i ta­tea rea l izăr i i .

Ca m a i f iecare din ani , a n u l 1937 —1938 va pr i le ju i , p r i n cen t r e l e m u ­zicale, c â t e v a c o m e m o r ă r i .

N u se v o r găsi, se p o a t e p r e s u ­p u n e , la noi, t oa t e e l e m e n t e l e nece ­s a r e f iecăreia d in aces te c o m e m o r ă r i , p e n t r u a fi f ăcu te î n t r ' a d e v ă r d e m n şi ser ios .

To tuş i una , două , câ te s 'ar p u t e a face, a r fi de dor i t să-şi găsească j u s t e l e p ropor ţ i i , să fie o r â n d u i t e c u p l i n ă t a t e ş i po t r i v i t ă a l ege re de m a t e r i a l şi c â t m a i judicios , ma i

de ROMEO ALEXANDRESCU

c o m p e t e n t şi de m a i a u t e n t i c ă p r e ­z e n t a r e în î n f ă p t u i r e a ar t i s t ică .

In tot cazul, cu con t r i bu ţ i a c e a m a i l a rgă şi m a i h a r n i c ă din p a r t e a ins t i ­tu ţ i i lo r şi o rgan iza ţ i i lo r muz ica le de s eamă . Es t e u n a din î n d a t o r i r i l e lor.

N u v o r t r e b u i ui ta ţ i , în p r i m u l r ând , ce i douăzec i d e ani dela m o a r ­tea lui C l aude Debussy , împl in i ţ i la 26 M a r t i e şi, l u c r u su rp r inză to r , fără să fi da t ocazie l a noi n ic i u n e i m a n i ­fes tăr i , or icâ t d e m o d e s t e . M ă c a r în s c u r t a v r e m e r ă m a s ă din an, a r fi b ine să se r ă s p u n d ă cu ceva şi dela noi, celor f ăcu te cu acest p r i l e j , în a t â t ea a l t e locur i .

Un act d in „ P e l l é a s " la F i l a r m o ­nica, sau aud i ţ i a i n t eg ra l ă a n o c t u r ­ne lo r s imfonice, execu ţ i i a lese a le a l t o r luc ră r i , a s c u l t a t e la noi , d a r des tu l de ra r , concer t e d e cameră , confer in ţe , a r p u t e a n u n u m a i do­vedi că facem efect iv p a r t e d in n e a ­m u r i l e la ca re sp i r i tu l n u es te s t r ă ­in de a n u m i t e c e r i n ţ e a l e p r e o c u ­p ă r i l o r muz ica l e d a r con t r ibu i , în acelaş t i m p , la o m a i b u n ă c u n o a ş ­t e r e a lu i Debus sy .

S e împl inesc , tot în a n u l în curs , o s u t ă de an i dela n a ş t e r e a lu i Georges Bizet . O r e l u a r e fes t ivă şi r e v ă z u t ă minu ţ ios , a opere i „Car­men", s ' a r cădea să fie c u v â n t u l „ O p e r e i R o m â n e " , cu acest p r i l e j .

însfârş i t , pe s t e câ teva l u n i se m a i împ l ine ş t e o su tă d e an i de la n a ş ­t e r e a lu i Modes te M u s s o r g s k y şi o su t ă de a n i dela m o a r t e a lu i Nicola P a g a n i n i . S u n t da t e d e m n e d e a m i n ­t i t şi ca re a r t r e b u i să aibă f iecare r e p e r c u s i u n e a a ş t e p t a t ă în l u m e a muzic i i de la noi, d r e p t consec in ţ ă a ex i s t en ţe i u n o r o r â n d u i r i şi va lor i a r t i s t i ce vii şi ac t ive .

d e s p r e Zola, a f lând că s 'au împl in i t 30 de an i dela m o a r t e a lui , v r e a să-1 î n ­j u r e şi el. E u care v o i a m să scr iu d e s ­p r e u n e l e p ă c a t e ale sale, şi d e s p r e ta ­l e n t u l s ău l i t e ra r , n u m a i scr iu ca să n u fac, fă ră să v reau , jocul i n su l t ă to ­r i lo r lui nep r i cepu ţ i .

I l d e r i m ia j u r n a l u l f ra ţ i lor G o n c o u r t dela m i n e ; cau tă u n pasag iu desp re Zola; găseş te , e vesel ; t r a d u c e , pros t , câ teva r â n d u r i , ca să le dea la gaze tă .

„Ui t e " , — îmi zice el t r i u m f ă t o r , — „ c u m îşi b a t joc d e e l !". Ş i -mi c i teş te f r a g m e n t u l î n care , d in î n t â m p l a r e , Zola e s t e a r ă t a t î n t r ' o l u m i n ă s i m p a ­t ică: la 28 ani , ne rvos , ma lad iv , ch i ­nui t , să rac , d o r i n d să câş t ige p e n t r u a face o v ia t ă m a i b u n ă m a m e i sale.

Eugen lonescu

3 Octombrie. — E r ă u că n u iubesc oameni i din j u r u l m e u . D a r nu - i iubesc p e n t r u c ă m i - e frică de ei. Odin ioară , când se t o t v o r b e a de „ p r i m a t u l sp i r i ­t u a l u l u i " , şi se a d u n a u să m ă r t u r i s e a s c ă d e s p r e sp i r i t şi d e s p r e dragos te , d e s p r e în f ră ţ i r ea oamen i lo r ( în t ru Domnu l ) , e r a m ga ta s ă -mi d a u in ima. Dar as tăz i m ă s imt p a r ' c ă lovi t de r ă u t a t e a lor b ă t r â n ă . O silă a d â n c ă de o m e n i r e m ă c u p r i n d e .

N u m a i a m nicio d r agos t e p e n t r u t i . Cu cât t r e ce t impu l , d i spa re u l t i m a p r i e t en ie , u l t i m a duioşie , u l t i m a f r a t e r ­n i t a t e . N imic n u m ă leagă d e ei, t o tu l m ă despa r t e . N u v r e a u să a m deaface cu n ic iunu l . Ra iu l a r fi iad dacă a r m a i fi în el u n s i ngu r om. A u d a r u l de a s t r ica f rumuse ţ ea , l iniş tea, m ă r e ţ i a t u ­t u r o r locur i lor . O, l u m e a fără oamen i ! P r i n t r e s tânci , pe m a r e , în p ă d u r i , or i ­u n d e r ă m â n p e u m e r i cu p r ezen ţ a lor apă să toa r e .

Tată-i, ia tă- i , în două pic ioare , cu b r a ţ e l e lor lung i d e m a i m u ţ ă , în m i j ­locul pe isagiulu i . A p a r p e s t răzi , câ te unu l , câ te doi, câ te şase, p u d r a ţ i , cu c rava te , cu pantof i , sgomotoşi şi ş m e ­cher i . Dacă po t s u p o r t a oamen i i când s u n t t r i ş t i , îmi s u n t cu t o tu l nesufe r i ţ i c â n d sun t vesel i şi sgomotoşi . O m u l ve ­sel şi sgomotos , a n i m a l ametaf iz ic .

Dacă nu-1 m a i cau t pe D u m n e z e u , dacă m ' a m d e s v ă ţ a t să m ă rog, dacă f eb ra m e a sp i r i tua lă , nevoia m e a de m â n t u i r e s'a răci t , s u n t de v ină ei ca re s t r ică peisagi i le , c a r e uc id şi descura ­j ează dragos tea , ca re î ţ i vădesc v a n i ­t a t ea van i t ă ţ i i .

A n i m a l e l e sun t f i inţe metaf iz ice , se i n t eg rează în o rd inea cosmică. O a m e ­ni i sa r în afară .

4 Octombrie. P o v a r a l umi i m ă co­p leşeş te . P a r c ă duc u n i v e r s u l î n sp i ­n a r e . O a m e n i i î n g r ă m ă d i ţ i p e s t răz i îmi fac r ău . Sea ra , c â n d v iu acasă şi m ă înch id în odaie , (de două ori î n to rc cheia în broască , cu gri je) răsuf lu . P a r c ă a r u n c r a n i ţ a g r e a d e p e u m e r i , d u p ă m a r ş u r i . L a s s to ru r i l e , a p r i n d l ampa . Nu mi -e ru ş ine să -mi a r ă t t r ă ­să tu r i l e obosi te , să n u - m i a scund î n ­f rânger i le .

M ă a r u n c pe pa t ; m ă r idic ; u m b l u p r i n t r e scaune;* m 'aşez la masă . A m i m p r e s i a că s u n t l iber şi s ingur . Şi s u n t l iber , î n t r ' a d e v ă r , î n col ivie . S b u r ă t ă -cesc. S u n t s i ngu r în colivie. N u e nici D u m n e z e u , nici Dracu l . D a r odată , o m â n ă o să m ' a r u n c e , cu colivie cu tot , în p r ă p a s t i e !

5 Octombrie. D i m i n e a ţ a ca tas t rofe i în f r igurează omen i r ea . S i m ţ i m c u m vine , din ce în ce m a i r epede , C a t a s ­trofa. O a m e n i i d e v i n d i n ce în ce m a i ră i ; se a svâr le , în v â r t e j , un i i a s u p r a a l to ra . Dece ? dece ? Ce m a i a v e m de c e r u t un i i de la alţ i i , de la v i a ţ ă ? A b ­s u r d e şi î n v e r ş u n a t e r ăzboa ie p e n t r u o ţ i ga r e î n a i n t e de eşafod, cu o cl ipă î n a ­i n t e de eşafod.

Să fiu lăsa t în pace ! Vreau să fiu l ăsa t să m o r în pace .

D a r s u n t a l te legi. L u m e a va sfârşi în spasm. N u se p o a t e să n u p a r t i c i p la spasm, să n u m o r în chin...

U n om, p r i n t r e mi l ioane , mi l ioane , mi l ioane! Ce i m p o r t a n ţ ă a m ?

M o a r t e a m e a to tuş i m ă îngrozeş te . O

de EUGEN IONESCU

ploşni ţă , î n c o n j u r a t ă de foc, fuge cu pan ică deşi e doa r o p loşn i ţă . U n gân­dac o t r ă v i t se sgârceş te , î n t o r tu r i . F a p ­tu l că ş t iu că n u s u n t n imic , n u e de­a juns , n u e l in iş t i tor . L e g e a v r e a ca eu să m ă ch inuesc caş icum aş fi un ive r ­su l î n t r e g ; ca sgârc i r i l e m o r ţ i i m e l e să l ie un ive r sa l e , să acope re cosmosul , să-1 î n t u n e c e .

6' Octombrie. Să lup ţ i „ c o n t r e Ies i dée s r e ç u e s " . I s to r ia e s t e b i r u i n ţ a ide i ­lor p r i m i t e . El i ta e î m p o t r i v a i s tor ie i şi a ide i lor , , reçues" . E l i t a î ncea rcă să p r i v e a s c ă i s tor ia al t fel , î m p o t r i v a b i ­r u i n ţ e i ei, î m p o t r i v a ei. E l i ta es te an t i -is tor ică. S p i r i t u a l i t a t e a e ant i - i s tor ică .

I s tor ia e s t e p lebe , es te poli t ică, este m a s s ă câş t iga tă , es te p r e j u d e c a t ă , lanţ , inerţie.

Eli ta l u p t ă î m p o t r i v a is tor iei . Tot ce e b i r u i n ţ ă is tor ică, e m e d i o c r i t a t e .

7 Octombrie. P r e o c u p ă r i l e ac tua l i t ă ­ţ i i a t roce m ' a u a r u n c a t a f a ră d in p r e o ­cupă r i l e m e l e sp i r i tua le . Şi de suf le­tu l m e u e nevo ie să m ă îngr i jesc . Acea­s t a e, deal t fe l , r o s tu l f ap tu lu i poli t ic r ă m â n t e s c : să t e aba t ă .

C o n t r a z i c â n d u - m ă p e m i n e însumi , a m a v u t azi d i m i n e a ţ ă ideia l impede , — l i m p e d e ca o d iminea ţ ă , — că lu­m e a e condusă de for ţe mis te r ioase , de o logică de dincolo, că n u m a i secii n u în ţe leg asta . T o t u l se î n t â m p l ă p e n t r u ceva, t o tu l e s emn . Es te dincolo, o l u p ­tă m a r e p e care i s tor ia o rea l izează şi ea, p e p l a n u l ei m a i mic . E pes te noi, o l u p t ă m a r e d in care n u î n ţ e l e g e m ni­mic şi de c a r e a t â r n ă des t inu l nos t ru .

L in i ş t e p ă m â n t e a s c ă ? v ia ţ ă cul tu­ra lă ? în f lor i re a r t i s t i că ?

I a t ă l u c r u r i a b s u r d e , dacă sun t r u p t e d in d i n a m i s m u l de dincolo. Cu l tu ra t r e b u e să fie s e m n ; a r t a , r eve l a ţ i e sau ex taz , sau d r u m ascet ic sp r e per fec­ţ i u n e ; i a r pacea, un m o m e n t co respun­ză tor u n u i m o m e n t de r ăgaz d in m a r e a bă t ă l i e de p e s t e noi.

S u n t p u t e r i m a r i în lup tă . P e n t r u ca re p u n e m r ă m ă ş a g ?

8 Octombrie. De lun i de zile, t răesc cu s p e r a n ţ a de a m e r g e ia r î n oraşul in care m ' a m s i m ţ i t î n casa m e a spiri­tua lă .

E aşa de m u l t de când n ' a m m a i fost Nici n u m a i s u n t s igur , pa rcă , să mă

fi dus . A m i n t i r i l e se e s tompează ; me­m o r i a m e a s labă n u m a i r e ţ ine , cu p re ­cizia p r e z e n t u l u i , l uc ru r i l e . To tu l se p i e r d e î n t r ' u n fum, se r i s ipeş te sau a-lunecă . Dacă ai p u t e a să iei p rezenţa cu t ine !

A m fost p e s t răz i le acelea, p r in t r e oamen i i aceia m i n u n a ţ i , m ă u i t a m la afişe, la p ie t r e , la bănci . T o t u l e fum d in t oa t e as tea , d i n to t ce e ra pipăibil , concre t , p r e z e n t . Cât t i m p voi m a i pu­t ea c r e d e că a m fost î n t r ' a d e v ă r acolo? Cât t i m p a m să m a i po t c r ede c ă amin­t i r ea o ra şu lu i n u e o s implă nă luc i re a unu i o raş d e n icăe r i ?

Inefab i la p r e z e n ţ ă a a tmosfere i , a ploii, a s t răz i lor , a vocilor, a culorilor. A ceţe i ! A ceţei în ca re a c u m toa tă a-m i n t i r e a o ra şu lu i se scufundă , se ş terge. . .

9 Octombrie. — O, p r i n t r e câini m a r i şi b lânzi , p e n t r u c ă oameni i n u pot fi a s e m e n i câ in i lor b lânzi , cu t i n e într 'o b l â n d ă g r ăd ină , fă ră n imen i , fără ni­m e n i .

Să fie sen in în j u r u l n o s t r u , să fie l i m p e d e a l b a s t r u l ce ru lu i , —• limpezi a l b a s t r e l e ape a le pe isa ju lu i , şi să nu m a i v r e m p e nici u n om...

O a m e n i i ca re n e r ă n e s c !... Gloatele, g loa te le n e g r e ca r e u r lă , c a r e t rec pe lângă noi şi n e a svâ r l e l ângă zidurile caselor ; oamen i i cu n a s t u r i luc i tor i care n e lovesc cu u m e r i i ; oamen i i mulţi, mu l ţ i , î n g r ă m ă d i ţ i în cafenele , ca re te pr ivesc , p e c a r e eşt i nevoi t să-i atingi, c a r e r â d cu sgomot , ca re tac cu sgomot. N u po t supo r t a şoap te l e lor ascuţite, z â m b e t e l e lor po l i t e ţ ea lor prefăcută, i ronia lor (ce i ron ie ! oamen i i sunt şi i ronici ! A u inconş t i en ţa , neobrăzarea , i m p u d o a r e a să fie şi i ronici !) Mă simt p r iv i t de ei d i n t o a t e pă r ţ i l e ; privir i le lo r îm i s t r ă p u n g u m e r i i , îmi biciuiesc obraj i i !...

— Să fim depar te . . . Să n u ne mai v a d ă n i m e n i ! U n d e să găs im grădina asta, s u b u n s i n g u r cer, p e n t r u no i ?

G r ă d i n ă de s te le , de l umină , de pace. 10 Octombrie. — E îngroz i to r gân­

du l că v i a ţ a î n t r e a g ă a u n u i o m poate fi ci t i tă î n câ t eva o re .

Ce-a r ă m a s scris ? P e n e smulse de pe a r ipe l e păsăr i i , d in sbor.. .

D e - a r avea , m ă c a r , u n i t a t e a şi armo­nia u n u i poem. Să fie un cântec , de o d u r e r e şi de-o f r u m u s e ţ e a t roce . Un cân tec a l d i speră r i i , t r i s t ca spaţiile goa le a le lumi i .

D a c ă aş ş t i că po t să e x p r i m triste­ţea, nos ta lg ia , d i s p e r a r e a omului!. . .

S i n g u r ă t a t e a şi n e p u t m ţ a omului!. . . N e t e m e m , n e svârco l im, n e sgâriem

in focul vieţ i i , foc de iad. Şi to t mai ră­m â n e v r e m e şi l i b e r t a t e p e n t r u cântec. C i u d a t ă muz ică a c răpă r i i pieilor, a t rosn i r i i oaselor !...

J u r n a l u l m e u es te u r n a cu cenuşe.

24 Septembrie 1938 UNIVERSUL LITERAR 5

DIMITRIE C A N T E M I R , D O M N I T O R U L M O L D O V E I

C O R A N U L TRADUS DIN LATINEŞTE de praf. NICOD

Această lucrare a fost scrisă de Pr in­ţul Dimitrie Cantemir pe la 1719, în Rusia, unde trăia. Se ştie că Prinţul Dimitrie Cantemir, numit de Turci domnitor al Moldovei , a doua oară, în anul 1711, a trecut de partea Rusiei în războiul dintre Turci şi Ruşi, dar în urma bătăliei dela Stănileşt i (1711), unde Ruşii au fost învinş i de Turci, Prinţul Cantemir a fugit cu toată fa­milia în Rusia la Petru cel Mare. Ţa­rul 1-a încărcat de onoruri şi i-a dăruit moşii. Dimitr ie Cantemir era renumit în Rusia şi î n Europa ca unul dintre cei mai de seamă învăţaţ i ai t impului . Fiindcă trăise multă vreme la Constan-tinopoli, învăţase acolo l imba turcă, a~ rabă şi persană. Ţarul Petru cel Mare a dus toată viaţa luptă în contra Isla­mismului. D e aceea a îndemnat pe Di ­mitrie Cantemir, să scrie un s tudiu a-supra Coranului, pentru ca lumea să cunoască, ce cuprinde această învăţă­tură.

Cantemir a scris studiul acesta şi 1-a scris în latineşte, pentrucă pe de o par­te aşa era obiceiul pe atunci, ca învă­ţaţii să scrie în latineşte, pe de altă par­te poate pentrucă n u ştia încă bine ru­seşte. Studiul a fost publicat apoi în ru­seşte, din ordinul ţarului.

Răposatul întru fericire Grigorie To-cilescu, profesor la Facultatea de Litere din Bucureşt i a fost trimis de Acade­mia Română în Rusia, ca să cerceteze şi să copieze manuscrise le lui Dimitrie Cantemir. Printre manuscrise le latineşti a fost şi acest studiu al Coranului. Dar nu ştim din ce pricină, Coranul n'a fost copiat în întregime, ci numai partea pe care o publ icăm aici în traducere ro­mânească.

CAP. I. N U M E L E C O R A N U L U I

Coranu l , c a r e e s t e c a r t e a s fân tă a sectei m u s u l m a n e , a r e t r e i n u m e p r o ­prii: Curan, Furcan, Kelamullah.

Curan, s au cu a r t ico l : Elcuran, î n s e m ­nează p r o p r i u zis : „ lecţ ie" , ad ică es te s ingura ca r t e p e ca re t r e b u e s'o c i t ea ­scă m u s u l m a n i i , p e n t r u c ă es te d a t ă de Dumnezeu .

Furcan î n s e m n e a z ă : „a d i s t inge şi a separa", p e n t r u c ă m u s u l m a n i i t r e b u e să a scu l t e cu c r ed in ţ ă d e aceas tă ca r t e şi s'o d i s t ingă şi s'o s e p a r e de ce le la l te religiuni.

Kelamul lah î n s e m n e a z ă : „ c u v â n t dumnezeesc" , f i indcă ei c r e d că o p a r t e a fost scr isă de s e c r e t a r u l lu i D u m n e ­zeu, i a r a l t ă p a r t e a fost spusă p r i n a rhanghe lu l Gabr i e l .

Aces t n u m e a r e ace ia ş sens ca P e n ­ta teuehul sau Psa l t i r ea , adică n u s u n t cuvinte omeneş t i , ci dumnezeeş t i , şi au fost d a t e d in p o r u n c ă d u m n e z e e a s c ă oamenilor ca lege şi c r e d i n ţ ă d iv ină , de diferiţi p ro fe ţ i şi în d i fe r i te t i m p u r i .

Aşa că D u m n e z e u a t r i m i s d in cer mai î n t â i u p r i n Moise p e n t r u I u d e i ca r ­tea Teurat ( P e n t a t e u e h u l ) ca re să î n v e ­ţe p e E v r e i cu l tu l d iv in a scuns , i a r m a i pe u r m ă le -a t r i m i s p r i n D a v i d ca r t ea Zebur (Psa l t i rea) c a r e să î n v e ţ e p o p o r u l credincioşilor c u m să p r e a m ă r e a s c ă p e Dumnezeu.

Insă din cauza n e c r e d i n ţ e i şi î n c ă p ă ­ţânării Evre i lo r , î n t r e b u i n ţ a r e a re l ig iu-nii moza ice a fost des f i in ţa tă de Ingi l (Evangelia) lu i Isa Mes ih (Iisus C h r i s ­tos). I a r s u b M o h a m e d ( p r o f e t u l m u l -sulmanilor) a fost h ă r ă z i t ă oamen i lo r legea şi c r e d i n ţ a C o r a n u l u i .

Aşa dar , to ţ i m u r i t o r i i car i au t ră i t delà A d a m p â n ă la Moise şi au t r ă i t sub legea lu i A d a m , a lui Noe şi a lui Avram cu s f in ţ en ie şi cu d r e p t a t e , au fost m â n t u i ţ i , i a r l egea aceea a p i e ­rit cu voia lui D u m n e z e u .

M u s u l m a n i i m a i sus ţ in d e a s e m e n e a , că şi aceia car i au c rezu t în Moise şi au umblat fă ră g re şa l ă în l egea T o r e i şi au rămas în ea, s 'au m â n t u i t şi ei. Tot aşa s 'au m â n t u i t şi acei ca r i au c rezu t în Chr is tos şi î n Evanghe l i e , p â n ă la venirea lu i M u h a m e d şi cobor î r ea Co­ranului.

Deaceea, C o n s t a n t i n ce l Mare , J u s t i -nian, î n t e m e i e t o r u l S f in t e i Sofii, şi ce i ­lalţi î m p ă r a ţ i c reş t in i , car i au t r ă i t îna ­inte de M u h a m e d , s u n t socot i ţ i ca sfinţi şi mân tu i ţ i . D a r în u r m a legii C o r a n u ­lui şi proorocie i lu i M u h a m e d , t oa t e cărţile p rofe t i ce vech i şi to t ce p r o o r o ­cesc ele, es te opr i t şi î n t r e b u i n ţ a r e a lo r este des f i in ţa tă şi in te rz i să ; aşa că n i ­meni n u se m a i p o a t e m â n t u i decâ t p r i n credinţa C o r a n u l u i .

Dea l tmin t r e l ea , î n t r e g u l C o r a n a fost terminat în 25 d e a n i (alţii s p u n în 23 de ani), căci în .afară d e î n v ă ţ ă t u r i l e cari au fost sc r i se în Arsa (aşa n u m e s c ei pa r t ea cea m a i d e sus a ce ru lu i şi Tronul divin) de s e c r e t a r u l lu i D u m ­nezeu şi p e car i le p r i m i s e M u h a m e d când se u r c a s e la cer, m a i s u n t şi a l t e învăţături ca r i se n u m e s c Hadis adică : vestire sau c u n o ş t i n ţ e nou i .

Acestea fuseseră a d u s e lui M u h a m e d de a r h a n g h e l u l G a b r i e l în d i f e r i t e ocazi-uni şi la f e lu r i t e t r e b u i n ţ e . Căci când poporul c a r e t r e c u s e la c r e d i n ţ a lui Muhamed s t ă t e a la îndo ia lă în u n e l e privinţe, dacă adecă u n l u c r u es te p e r ­mis sau nu , el se p re făcea că n u şt ie , dar va i n t e r v e n i la D u m n e z e u p e n t r u ei şi va r u g a m a j es ta t ea d iv ină ca să binevoiască a-i d e s t ă i n u i ce-i p l ace v o ­inţei d iv ine . Şi astfel , a d o u a sau a t r e ia zi spunea p o p o r u l u i că a p r i m i t c u t a r e

ves te sau î n c u n o ş t i i n ţ a r e . Aces t ea e r a u apoi a d ă o g a t e în t e x t u l Co ranu lu i . Şi as t fe l p r e t i n d ei că a fost comple t a t şi t e r m i n a t C o r a n u l în t i m p de 25 de ani , cât sus ţ in e i că a t r ă i t M u h a m e d ca p r o p o v ă d u i t o r .

STILUL C O R A N U L U I

C o r a n u l e s t e c o m p u s în l i m b a a rabă , în s t i l ritmic, în m e t r e e l egan t e şi în cea m a i a r ă b e a s c ă şi m a i a d â n c a l i m ­bă, aşa că p o a t e fi socoti t ca ceva care n u poa t e fi i m i t a t şi cu a d e v ă r a t d iv in .

Deaceea ei conch id şi c red lesne , că a i svorâ t d i n t r ' o î n ţ e l e p c i u n e d iv ină iar n u omenească .

P e n t r u a î n t ă r i aceas tă c r ed in ţ ă d e s ­p r e aceas tă ca r t e a lu i M u h a m e d , ei poves t e sc u r m ă t o a r e a i s tor ioară .

In v r e m e a când M u h a m e d începuse să-ş i r ă s p â n d e a s c ă M u h a m e d a n i s m u l s ău în ţ i n u t u r i l e d e l a Mecca şi Med ina , la ace le t r i b u r i d e A r a b i e r a u foa r t e m u l ţ i î n v ă ţ a ţ i şi filosofi r e n u m i ţ i , î n ­t r e car i e ra ş i , u n m e d i c r e n u m i t L o k -m a n , al c ă r u i n u m e şi m e ş t e ş u g es te l ă u d a t şi în Coran ; şi e r a u şi m u l ţ i p o ­eţi .

P r e c u m la Grec i se s e r b a u cu m a r e p o m p ă jocur i l e O l imp ice şi s e ţ i n e a u to t felul de concu r su r i , t o t a şa şi aici, la f iecare t r e i an i se a d u n a u la M e d i n a toţ i î n v ă ţ a ţ i i d in A r a b i a şi f iecare ca re spusese ceva de s e a m ă în m e s e r i a lui , t r e b u i a să-şi afişeze ope ra p e co loană ca re e r a a şeza tă în aces t scop în m i j l o ­cul o raşu lu i . Aceas t ă l u c r a r e se ci tea de toa tă l u m e a t i m p de 40 de zile. Aşa că, dacă c ineva , g r a ţ i e a scu ţ imi i sp i r i t u lu i şi m e ş t e ş u g u l u i său, născocia c e v a ca r e să s e m e n e cu l u c r a r e a af işată p e coloa­nă, t r e b u i a s'o e x p u n ă şi el p e acea coloană.

D u p ă ce se t e r m i n a u cele 40 de zile, to ţ i î nvă ţ a ţ i i şi oamen i i de ş t i i n ţ ă s u s -n u m i ţ i se a d u n a u în p i a ţ a pub l i că şi d i s cu t au d e s p r e v o r b e l e sau f ap te l e a u ­tor i lor , apo i subsicriau o h o t ă r î r e , că c u t a r e sau c u t a r e a î n t r e c u t p e cei lal ţ i în c u t a r e ş t i in ţă sau m e ş t e ş u g ; şi în u r ­m a h o t ă r î r i i acesteia , cei car i î n v i n s e ­se ră p e ceilal ţ i , e r a u p r o c l a m a ţ i Piri, adică b ă t r â n i şi doctor i .

M u h a m e d a a t â r n a t şi d â n s u l î n t r ' a -d i n s p e acea coloană p r i m u l capi to l din Coran . Doctor i i în a r t a re to r ice i şi p o e ­ziei, p r e c u m şi î nvă ţ a ţ i i în t oa t e ş t i in­ţe le ş i -au î nco rda t n e r v i i ca să p o a t ă imi t a s t i l u l şi f igur i le lu i poet ice , d a r to ţ i s 'au m u n c i t în zada r .

M u h a m e d însă n u - ş i p u s e s e n u m e l e p e coloană şi d e aceea a fost dec l a ra t u n a n o n i m ca î n v i n g ă t o r şi ca doc to r al vo rb i r i i f r u m o a s e şi al poeziei . D a r d u p ă aceea a m a i a t â r n a t p e coloană o p r o b ă p e C o r a n şi a dec l a r a t că a u t o r n u es te el, ci D u m n e z e u . Şi a t u n c i a fost dec l a ra t ca minc inos şi falsif icator.

M u h a m e d a r ă b d a t în l in i ş te aces t a-f ront , d a r l a a doua a d u n a r e a a t â r n a t de coloană al doi lea capi to l din Coran şi la a t r e i a a d u n a r e a a t â r n a t p e co loa­nă şi a l t r e i l ea capi tol .

Şi a t u n c i a t â t î n v ă ţ a ţ i i cât şi cei fără î n v ă ţ ă t u r ă l - au p r o c l a m a t doc to r şi v ic tor ios . D e ru ş ine , zice-se, î nvă ţ a ţ i i s 'au dec l a ra t p e fa ţă înv inş i ; aşa că d in c a u z a f r u m u s e ţ i i l imbi i , pe ca re n i m e n i n u o p u t e a imi ta , au c rezu t în el şi în î n v ă ţ ă t u r a lu i .

Deş i t oa t e aces tea s u n t o poves te , to ­tuşi , p e n t r u c ă se a p r o p i e d e a d e v ă r o p u t e m crede .

E b u b e c h i r e ra p e acea v r e m e cel m a i de căpe ten ie cunoscă to r al l i m b i l o r a r a ­b e îşi al a l to r ş t i i n ţ e f rumoase . El s'a în ­t ovă ră ş i t m a i î n t â i u cu M u h a m e d , apoi i-a da t de so ţ ie p e s o r a sa. Aces t E b u ­bech i r e ra u n p re făcu t , p e n t r u c ă îşi pu ­sese în g â n d să d e v i n ă m a r e î m p ă r a t p e s t e A r a b i ş i e ra c o n v i n s c ă n ' a r p u ­tea să a t r a g ă p o p o r u l s ă u î ncă rca t de supe r s t i ţ i un i , decâ t d â n d u - i o a l t ă su-pe r s t i ţ i une . D e a c e e a d u p ă ce a s tud ia t d i fe r i t e le d ia lec te a r a b e şi d i fer i te le compi l a ţ i un i a le că r ţ i lo r sf inte , a c o m ­p u s C o r a n u l d i n p r o p r i i l e lui i n v e n ţ i u n i şi f i indcă c u m n a t u l s ău e ra î n z e s t r a t cu o m e m o r i e e x t r a o r d i n a r ă , i l è - a d a t să le î n v e ţ e p e d ina fa ră .

Aces t a deşi e ra c u n o s c u t ca u n om fără nicio î n v ă ţ ă t u r ă şi idiot , t o tu ş i d e c l a m a în publ ic , î n t r ' u n st i l foar te e legan t , d o c u m e n t e n e m a i auz i te şi m i s ­t ice în c h e s t i u n i l e d iv ine .

A ş a c ă a î n c e p u t şi el să c r e a d ă că es te u n i n s p i r a t şi î nzes t r a t cu o rn in te s u p r a omenească , d in m o m e n t ce spu­nea a s e m e n e a î n v ă ţ a t u l j . Aşa dar , E-bubech i r , p r o f i t â n d de s u p u n e r e a c u m ­n a t u l u i său, a p r o p o v ă d u i t n e a m u r i l o r a r a b e căr ţ i l e c o m p u s e de d â n s u l aşa de f rumos , a a t r a s i n p a r t e - i o m u l ţ i m e m a r e de g loa te şi a p r o c l a m a t pe M u ­h a m e d p ro fe t ai lu i D u m n e z e u şi căpe­t en i e şi d o m n i t o r al p o p o r u l u i .

Căci ace l ş i r e t om a ş t e p t a ocaz iunea cea b u n ă . I a r când p o p o r u l d o r e a dela profe t ceva n o u ,el ducea î n t r e b ă r i l e la E b u b e c h i r şi î n v ă ţ a r ă s p u n s u r i l e p e d ina fa ră , c u m avea obiceiul , i a r a doua sau a t r e i a zi, p r e c u m a m spus m a i sus ,

dec l a ra că D u m n e z e u 1-a î n v ă ţ a t ce să r ă s p u n d ă şi c ă v o i n ţ a d iv ină i-a fost a-d u s ă de a r h a n g h e l u l Gabr i e l .

î n t r u c â t p r i v e ş t e l imba , C o r a n u l es te scr is cu l i t e r e a r a b e n u m i t e Nesch, f i­i n d c ă p e d e o p a r t e aces tea s u n t ma i e l egan te , iar p e de a l t a s u n t m a i l esne de citit , p e n t r u c ă în ele se . însemnează şi voca le le . D a r n u es te vo ie să se scr ie C o r a n u l cu a l t e l i t e re .

Es t e d r e p t că P e r ş i i s c r iu C o r a n u l cu l i t e re le n u m i t e Sal ix , d a r ei s u n t soco­t i ţ i ca ere t ic i .

C â n d şi c u m a fost scr is Coranu l , se va vo rb i în cap i to lu l i n t i t u l a t „ D e s p r e sec te le m u s u l m a n i l o r " .

DOCTRINA P R I N C I P A L A A CORA­N U L U I

In C o r a n se s p u n e că M u h a m e d a fost orfan, vagabond , i do la t ru şi cu d e ­s ă v â r ş i r e neş t i i t o r de ca re şi de lege, c u n o s c â n d n u m a i l imba a r a b ă p ă r i n t e a ­scă. A v e a m u l t e n e v e s t e şi d in m i l a lui D u m n e z e u a junse se om bogat , cunoscă­tor al t a i n e l o r D u m n e z e e ş t i , a fost dă ­ru i t de D u m n e z e u cu m a r e n u m e la n e a m u l A r a b i l o r şi a fost r e c u n o s c u t ca m a r e î n v ă ţ a t ch i a r d e n e a m u r i l e A-rab ie i ido la t re , p e n t r u c ă a fost c rea t de D u m n e z e u c a p ro fe t s au apos to l al său şi f ă ră să fi f ăcu t m i n u n i ev iden te , t o ­tuş i m a i m u l t p r i n a r m e decâ t p r i n m i ­n u n i a a j u n s a t o t p u t e r n i c . L u i i-a fost

Dimitrie Cantemir

d e s t ă i n u i t ă c r e d i n ţ a p r e a d r e p t u l u i A -v r a m , adică c r e d i n ţ a î n t r ' u n s i n g u r D u m n e z e u , ca să p r o p o v ă d u e a s c ă n e g r e ­şit p e u n u l şi s i n g u r u l D u m n e z e u , c r e ­a t o r u l şi c â r m u i t o r u l U n i v e r s u l u i , d ă ­t ă t o r u l d e m o a r t e , î n ţ e l ep t , f ă ră t r u p , cel de ne în ţ e l e s şi inf ini t , pios, m i z e r i -cordios , i e r t ă t o r p e n t r u to ţ i c red inc io ­şii şi p e n t r u to ţ i cei c a r e i-se înch ină ; D u m n e z e u c a r e v a înv ia m o r ţ i i cu a c e ­eaşi î n l e s n i r e cu ca re i-a 'creat . D u m n e ­zeu va c h e m a l a înf r icoşa ta j u d e c a t ă de apoi p e to ţ i o a m e n i i şi va da f iecăru ia d u p ă fap te le lu i : eclor b u n i b u n ă t ă ţ i l e şi b u c u r i i l e d in P a r a d i s , ia r ce lor r ă i r e le le şi ch inu r i l e G h e e n e i . D u p ă M u s u l m a n i , C o r a n u l es te c u v â n ­

t u l lu i D u m n e z e u şi s'a cobor î t d in cei', căci n u es te o p e r a u n e i m u n c i sau a une i m i n ţ i omeneş t i . Cei c a r i v o r c re ­d e în aceas tă ca r te , s u n t M u s u l m a n i , a-dică cu a d e v ă r a t ă c red in ţă , fie c ă a r fi oamen i , fie că a r fi î n g e r i sau Diavol i (căci ei c r e d că m u l ţ i d i n t r e d iavol i a u p r i m i t c r ed in ţ a Coranu lu i ) . Căci t r e b u e n e a p ă r a t să a ibă c r e d i n ţ ă , aceia car i voesc să scape de focul veşn ic şi să d o ­b â n d e a s c ă b u c u r i i l e veşn ice a le P a r a ­d isu lu i .

To ţ i p rooroc i i şi oamen i i d r e p ţ i d in v e c h i m e se po t r i ve sc cu aceas tă ca r i e şi deaceea nici u n u l d in p rooroc i n 'o cont raz ice , ci m a i m u l t o a p r o b ă şi o î n t ă re sc , f i indcă es te o c a r t e da t ă d e D u m n e z e u , ca şi P e n t a t e u e h u l lu i Moi ­se, P s a l t i r e a lu i D a v i d şi E v a n g h e l i a lu i Chr i s tos , fiul Fec ioa re i Mar i a ; şi to ţ i s p u n că cei ce c r ed în că r ţ i l e s u s n u m i t e şi ca r i o b s e r v ă legea scr isă în căr ţ i l e lor, v o r scăpa de focul G h e e n e i .

Apo i se c u n o a ş t e în ce m o d D u m n e ­zeu a t r i m i s d i fe r i te lor p o p o a r e v e s t i ­to r i d in ţ ă r i l e lor , oa n u c u m v a la j u d e ­ca ta de apoi să se scuze, că n ' a u p r i m i t şi n ' a u în ţe les legea şi vo in ţ a lu i D u m ­nezeu . Căci es te cu p u t i n ţ ă , ca cei ca r i c r ed în cuv in t e l e d iv ine , să se poa t ă î n ­şela, deş i D u m n e z e u es te a d e v ă r u l în p e r s o a n ă .

Deaceea C o r a n u l conchide d in nou, că deş i a d e v ă r u l legi lor es te acelaşi şi p r o c l a m ă c r ed in ţ a î n t r ' u n s i ngu r D u m ­nezeu , t o tu ş i el a fost t r im i s d i fe r i te lor p o p o a r e p r i n p rofe ţ i sau apostol i ai l u i D u m n e z e u , i a r cei ce vo r ascu l ta de aceşt ia , v o r avea dela D u m n e z e u r ă s ­p l a t ă d e m n ă . Deaceea îi n u m ă r ă p e profe ţ i i î n c a r e au c r ezu t o a m e n i i şi

L O C U S T E A N U

i s p u n e că s u n t : A d a m , Noe , A v r a m , Ismai l , Isac. Iacob, Moise, Chr i s tos şi m u l ţ i alţ i i , m a i m u l t de 5000.

C A P . II .

M U H A M E D P S E U D O - P R O F E T

Viaţa lui.

P e când e ra î m p ă r a t la C o n s t a n t i n o -poli Herac l ius , în a n u l 1282, l u n a F e ­b r u a r i e , z iua 24, la Medina , care es te u n oraş d in A r a b i a pus t i e , s'a născu t M u h a m e d , î n t e m e e t o r u l şi s co rn i to ru l sec te i m u s u l m a n i c e . Ta tă l său se n u m i a A b d u l a h , m a m a E m i n a .

C â n d e r a copi l de 6 l u n i a m u r i t t a ­tă l său d e r e l i g iune ido la t r ă şi a r ă m a s în g r i j a m a m e i , i a r educa ţ i a i-a făcu t -o u n c h i u l său, f ra te le t a t ă lu i , n u m i t A b ­du l Mute ra l i , c a r e p e u r m ă a fost s u p r a n u m i t Ebuge l , ad ică p ă r i n t e l e i g n o ­r an ţ e i . S u b p u t e r e a lui a t r ă i t p â n ă la e t a t e a adu l t ă .

N u ş t ia deloc ca r t e şi nici n u cunoş tea v r e u n m e ş t e ş u g m a n u a l , a fa ră d e că­r ă u ş i a cu cămi le şi ca tar i , cu car i n e ­gus to r i i îşi c ă r au m ă r f u r i l e d i n t r ' u n o-raş î n t r ' a l t u l .

C â n d însă e ra în e t a t e de 40 de an i şi ven i se cu c a r a v a n a la Meca, şi-a p u s capu l p e o p i a t r ă m a r e neag ră , s u b u m ­b r a u n u i p l a t a n sufos, c u l c â n d u - s e p e p ă m â n t , ca să-ş i od ihnească t r u p u l o-bosi t .

PROFEŢIA

D u p ă ce a fost fu ra t de somn, a v ă -în vis p e A r h a n g h e l u a G a b r i e l (pe ca re în C o r a n ei îl n u m e s c Gieb ra i l Emin ) p u r t â n d o carafă m a r e p l ină cu l icoarea legii sau c red in ţe i , c ă s'a cobor î t d in cer, şi t ă i n d u - i b u r t a cu u n br ic i ascuţ i t , i-a t u r n a t în p â n t e c e l icoarea aceea a c re ­d in ţe i şi 1-a u m p l u t to t de c r ed in ţ ă şi de ş t i in ţă d u m n e z e e a s c ă . T r e z i n d u - s e din somn, î n g e r u l acela 1-a s a lu t a t d in p a r t e a lui D u m n e z e u , şi îl s a l u t ă cu n u m e l e d e f ra te . Apoi îl ve s t e ş t e că D u m n e z e u 1-a a l e s ca profe t , ce l d in u r m ă d i n t r e to ţ i profeţ i i , aşa încâ t d u p ă el să n u m a i fie u n a l t p ro fe t sau a l t ă c a r t e .

Deaceea , să se p u n ă p e luc ru , căci D u m n e z e u c u p u t e r n i c a lui m â n ă , îl v a spr i j in i în t oa t e l uc ră r i l e şi o s t e ­ne l i l e lui .

I a r dânsu l , Gabr ie l , es te î n să r c ina t să-1 s e rvească şi să-1 păzească în m o ­m e n t e l e g re l e . P e l â n g ă aces tea , î n ­g e r u l m a i s p u s e lu i M u h a m e d : ai ca s e m n o t ă e t u r ă în pân t ece , p e ca re ţ i - a m făcu t -o p e c â n d d o r m i a i şi t e - a m u m p l u t cu l icoarea c r ed in ţ e i şi ş t i in ţe i d iv ine . A r b o r e l e s u b a c ă r u i u m b r ă

ai do rmi t , es te acela c a r e a u m b r i t o-d in ioa ră p e A v r a m , iar ' p i a t r a p e care ţ i -a i p u s capul , es te ven i t ă d in P a r a ­dis, în s e m n că la aicest a r b o r e şi l a aceas tă p i a t r ă vo r v e n i ca oaspe ţ i ai lu i D u m n e z e u , M u s u l m a n i i ca r i vo r fi a d u ş i de t i ne la c r e d i n ţ a în a d e v ă r a ­t u l D u m n e z e u , ( p e n t r u c ă în acest loc es te casa lu i D u m n e z e u n u m i t P r e t -tu l l ah) .

î n t ă r i t de aces t e cuv in te , M u h a m e d r ă m a s e convins că a p r i m i t î n s ine d iv ina o p e r a ţ i u n e a v i r tu ţ i i , şi î n c e p u să e x a m i n e z e şi să s c ru t eze adânc i l e t a i n e d iv ine . î n d a t ă d u p ă aceea, M u ­h a m e d se duse m a i î n t â i u la u n c h i u l său şi s p u n â n d u - i ce le ce- i fuseseră d e s t ă i n u i t e de D u m n e z e u p r i n î n g e r şi că a fost făcut p ro fe t , 1-a inv i t a t la c r ed in ţ ă .

P R O P O V Ä D U I R E A

E b u g e l îi s p u s e : „min ţ i , h a i m a n a o , căci de u n d e să şt i i t u c ine e s t e D u m ­n e z e u şi c i n e es te p r o f e t u l lu i ?" M u h a m e d îi r ă s p u n s e : „dacă v r e i să fii s igur că n u ţ i - a m spus nici m i n ­ciuni, nici l u c r u r i false, ai voe să cer i dela m i n e or ice m i n u n e , şi eu s p e r în D u m n e z e u , ca re m ' a u n s profect , că t e vo iu sa t i s face" ;

E b u g e l s p u s e a t u n c i lu i M u h a m e d : „ r id ică p ic io ru l în s u s " ; d u p ă ce M u ­h a m e d 1-a r id ica t , îi zise : „ r id ică şi p e ce lă la l t " M u h a m e d p u s e p ic io ru l jos şi apoi r id ică pe celăla l t .

B Ă T A I A ŞI F U G A

E b u g e l îi t r a s e î n d a t ă o p a l m ă şi-i s t r igă : „ n u aşa, h a i m a n a o , t r e b u e să le r idic i p e a m â n d o u ă d i n t r ' o d a t ă " . F i indcă M u h a m e d îi r ă s p u n s e că n u p o a t e face as ta , Ebuge l i-a rep l i ca t : „aşa da r t o a t e s u n t minc iun i , căci dacă n u po ţ i face as ta cu p ic ioare le ta le , c u m s ă - m i po ţ i a r ă t a ce le la l te m i n u n i p e car i l e p r o m i ţ i ?"

Ocă r i t în felul acesta , el fu i sgoni t d in oraş ca falsif icator , ca ragh ios şi pa l av rag iu , şi aceas ta es te z iua care se n u m e ş t e la M u s u l m a n i Hige re t , ad ică fuga l u i M u h a m e d d in Meca ,

ziua d in care M u s u l m a n i i îşi î ncep e r a lor. D u p ă socotel i le ma tema t i c i en i lo r , l u c r u l aces ta s'a î n t â m p l a t în a n u l . . ., l u n a . . . ., z i u a . . *) Scăpa t cu fuga, M u h a m e d v ine la M e d i n a şi acolo a r e să - i des t ă inu iască u n e l e l u ­c r u r i p e car i i ile-a î n c r e d i n ţ a t D u m ­nezeu .

D u p ă î n d e m n u l î n g e r u l u i , M u h a ­m e d p leacă , f ă r ă să ş t ie n i m e n i d i n Medina , noap tea , a p r o a p e la r e v ă r s a ­t u l zor i lor .

De la M e d i n a la I e r u s a l i m es te u n d r u m d e a p r o a p e 30 d e zile. C â n d se l u m i n ă d e ziuă, î n g e r u l Gabr i e l îi aduse u n a n i m a l m a i m a r e decâ t m ă ­ga ru l , d a r m a i m i c d e c â t ca lu l , o c r e a ­t u r ă î n t r ' a d e v ă r n o u ă şi u n i c ă în fe ­lu l ei, cu n u m e l e d e B u r a k , p e care î ncă l ecând , t r ebu ia s ă s e u r c e la cer .

Căci p e u n d e M u h a m e d ză rea cu ochii p e acolo călca B u r a k cu p ic ioru l . U n i i cunoscă to r i ai legi i exp l ică l uc ru l aces ta în m o d u l u i m ă t o r : Deoa rece ochiu l o m e n e s c v e d e n u m a i a tâ ta , cât or izont c u p r i n d e , tot aşa d i n t r ' u n loc da t p â n ă la p u n c t u l d i s t an ţ e i (în c a r e ochiul n e m a i văzând , t a i e o r i zon tu l locului) , B u r a k a p u t u t să-ş i î n c h e e pasu l său ; c ine însă p r i v e ş t e cu o s i n ­g u r ă şi n e c o n t e n i t ă och i re de la p ă ­m â n t la cer, ad ică la p u n c t u l n u m i t Zeni t , p o a t e v e d e a şi cele m a i î n d e ­p ă r t a t e s te le r ă t ăc i t oa re . Al ţ i i însă e x ­pl ică în felul că î n t r ' u n s i n g u r ceas a m e r s d r u m de 500 d e ani .

Că l ă to r i nd p e acest a n i m a l m i r a c u ­los, M u h a m e d es t e i n t r o d u s în b i se r ica H i e r a n . Cu toa t e că b i se r ica d in I e r u ­sa l im a fost c lăd i tă m a i î n t â iu de C o n s t a n t i n cel M a r e şi r e s t a u r a t ă şi m ă r i t ă de J u s t i n i a n , to tuş i M u s u l ­m a n i i c red că H i e r o n es te b i se r ica H ie ron c e a c lăd i tă de Solomon, fiul lui David , cu mi j loace le şi a j u t o r u l g igan ţ i lo r . F i i n d c ă aceas tă poves t e es te aşa de f rumoasă , v o m vo rb i d e s ­p r e ea m a i p e la rg , c â n d va ven i v o r ­ba d e s p r e Gigan ţ i .

I n t r â n d deci în Hie ron . M u h a m e d s t ă t ea c u ca lu l p e o p i a t r ă foar te m a r e n e v ă z u t de n i m e n i şi a ş t e p t â n d ves t ea d u m n e z e e a s c ă . î n g e r u l o o b o r â n d u - s e î n d a t ă d in cer îi spuse s a l u t u l d in p a r t e a lu i D u m n e z e u şi că d iv ina m a e s t a t e i-a p o r u n c i t să se u r c e în cer şi la t r o n (care la ei se zice A r s t şi î n s e m n e a z ă aceiaş l u c r u ca Ernp i reu l la Greci) , acolo a re să se desch idă m â n a l u i D u m n e z e u şi a r e să p r i m e a s ­că c u v â n t u l lu i D u m n e z e u (bag s e a m ă ca r t ea Coranu lu i ) .

B u r a k îşi î n d r e a p t ă n u m a i decâ t paş i i c ă t r e cer şi î n c e p u să u r ce în sus . Insă p i a t r a cea m a r e p e ca r e s t ă t u s e c ă l ă r e ţ u l , se l u ă d u p ă u r m e l e lui B u r a k , şi î n c e p u să se u rce şi ea în sus, ca şi c u m a r fi fost l ip i tă de copi te le lui . Gab r i e l î n t o r c â n d u - ş i ochii şi v ă z â n d că v ine şi p i a t r a , spuse lu i M u h a m e d , că d â n s u l a r e ordin , ce e d rep t , să-1 ducă în cer pe dânsul şi p e B u r a k , d a r n u şi p i a t r a .

A t u n c i M u h a m e d a r fi zis p i e t r e i aşa : „O, p r e a f e r i c i t -o" şi ea s 'a o-p r i t în a e r în locul acela (şi ei p r e ­t i nd că s tă s p â n z u r a t ă şi a c u m în aer , da r d e s p r e as ta v o m vorb i în al tă pa r t e ) .

Aşa dar , M u h a m e d , a j u n g â n d la p o a r t a p r i m u l u i cer, a găs i t -o păz i tă

de 70.000 d e î nge r i , da i închisă cu zăvoa i e . D a r când î n g e r u l Gabr i e l b ă t u l a p o a r t ă şi spuse că a v e n i t M u ­h a m e d , robul , da r p r i e t e n u l lui D u m ­n e z e u şi f r a t e l e lor, î n g e r i i îi de sch i ­s e r ă p o a r t a cu m a r e bucu r i e , şi îl sa ­l u t a r ă şi s u n t s a lu t a ţ i cu f o r m u l a în ­t r e b u i n ţ a t ă şi as tăz i d e M u h a m e d a n i : S e l a m u m a l e i k i u m (adică : pacea să fie t ine) ; la ca re se r ă s p u n d e : Aleis i -k u m esse lam (adică : pacea să fie şi cu t ine) . I n t r â n d deci în p r i m u l cer , găs i acolo pe A d a m , p e K e n a , şi p e to ţ i d rep ţ i i , de là A d a m şi p â n ă la Noe. C â n d îl v ă z u A d a m , a r fi zis : „ Ia tă , d u p ă a t â t e a mi i de ani , şi d u p ă n e ­n u m ă r a ţ i i fii p e car i i - am născu t , n ă s -cui în f ine ab ia a c u m u n fiu, o m p e r ­fect, cel m a i f rumos d i n t r e toţ i , cel m a i în ţe lep t , cel m a i d rep t , cel m a i ev lav ios şi cel m a i s c u l t ă t o r de p o r u n ­cile lui D u m n e z e u , în ca re n u es te p ă ­ca t nici m i n c i u n ă " .

Apoi se u r că în al doilea ce r (şi dela p r i m u l cer p â n ă la a l doilea es te u n d r u m p ă m â n t e s c de 500 d e ani) ; acolo găsi i a răş i 70.000 de păz i to r i ( înger i ) ca r i îl s a l u t a r ă cu acelaşi r e spec t şi de sch i zându - i po r ţ i l e îi înso ţ i ră i n t r a ­rea cu m a r i u r a l e . In lăcaşul ce ru lu i al doi lea găsi p e Noe c u t oa t ă fami l ia lui, ad ică p e A v r a m , p e Moise, pe D a ­vid, p e So lomon şi p e cei la ţ i p ro fe ţ i şi c red inc ioş i ai legii lu i Moise. P r m u l d i n t r e aceşt ia , n u m i n d u - 1 f ra te şi ca­m a r a d , îl î n t r ebă , d e ce a fost c h e m a t d e D u m n e z e u ? M u h a m e d r ă s p u n s e că n u ş t ie nici dânsu l , t o tuş i p r e s u p u n e că el e s t e des t ina t la o sa rc ină p ro f e ­t ică şi la î n d r e p t a r e a oameni lo r . To tuş i îl roagă, ca la î n t o a r c e r e să b i n e v o i a s ­că a-1 v iz i ta d in nou şi să-1 in fo rmeze cu ce m a n d a t se î n toa r ce la ai săi .

*) Datete acestea nu sunt arătate în manuscrisul latinesc, «i sunt lăsate în alb. Muhamed s'a năsicut pe la 571 duipă Chris-tois şi a murit în Iunie 632.

(Urmare în n-rul viitor)

6 UNIVERSUL LITERAR 24 Septembrie 1938

R U G I N O A S Cartea franceză

GEORGES LIMBOUR: L E S V A N I L L I E R S

(Gallimard - Paris, 1928) S u n t că r ţ i ca re n u anga jează r ă s p u n ­

de rea n i m ă n u i . Adică apa r i ţ i i m e t e o r i c e din n e a n t u l u n e i pe r f ec ţ i un i g r a t u i t e şi inu t i le , ca re descura jează fă ră să poa t ă f ecunda nicio ne l in i ş te , nici să nască v r e o î n t r e b a r e , sau să r ă s p u n d ă la u n a . Dacă v r e u n u i ed i to r i - a r t r e c e p r i n g â n d ca" p e l â n g ă a t â t e a colecţi i de „v ie ţ i î nch ipu i t e " , d e „ m e m o r i i s ec re ­t e " şi a l te le a s e m e n e a p u s e în c i rcula­ţ ie de m o d a l i t e r a ră , să l anseze şi u n a i n t i t u l a t ă „ J e n ' y su is p o u r r i en" , a-tunc i Les Vanil l iers a r avea d r e p t u l la o î n t â i e t a t e e x e m p l a r ă . N u p e n t r u c ă a r fi , cum se s p u n e „ob iec t ivă" . Ci pen ­t r u c ă acela ca re a scris-o n u p o a t e fi găs i t în v r e u n fel s au a l t u n d e v a decâ t cu n u m e l e şi n u m a i p e coper ta căr ţ i i — joc l i b e r al u n u i per fec t v i r tuoz !

D a r s imp la v i r tuoz i t a t e , î n l i t e r a t u r ă şi a r t ă , c o r e s p u n d e r eco rdu lu i , pe r fo r ­m a n ţ e i s t e r i l e şi g r a t u i t e . O v i teză care î n t r e c e p u t e r i l e f i reşt i de a d a p t a r e a s imţur i lo r , sens ib i lă n u m a i p e n t r u a p a ­r a t e l e m e c a n i c e d e î n r e g i s t r a r e . A n e s t e ­z iere a o m e n e s c u l u i d in om .abera ţ ie , b a r b a r i e . B a r b a r i a ca re p â n d e ş t e ca o j u n g l ă f l ă m â n d ă la h o t a r u l — a t â t de nes t a to rn i c ! — al civil izaţiei , al i s tor ie i şi a r t e i deopo t r ivă .

„II n ' y a d ' a r t q u ' a l ' échel le de l ' h o m ­m e " scr ia u n d e v a A n d r é Gide . A m cău­ta zadarn ic , în Les vanill iers, o pag ină p e m ă s u r a aces te i p ropo r ţ i i omeneş t i . D a r şi j u d e c a t a p e ca re a m c i ta t -o p ă c ă t u e ş t e p r i n î ngus t ime . S i m ţ u l neob i şnu i t al de t a l iu lu i şi e x t r a o r d i ­n a r a f ine ţe a p r iv i r i i i n t e r i oa r e ca re n e u imesc şi n e î n c â n t ă în A la recherche du temps perdu n ' a r p u t e a fi m ă s u r a t e d u p ă c r i t e r iu l amin t i t . Totuş i , c ine s 'ar g â n d i să con tes te d r e p t u l d e ce t ă ţ en i e în l u m e a a r te i , al v iz iun i i p r o u s t i e n e ? Apoi, o î n t r e a g ă l i t e r a t u r ă a p ă r u t ă p e u r m a ce l eb ru lu i Le Grand Meaulnes al lui A l a i n - F o u r n i e r , p e n t r u care „ fee r i a" se b u c u r ă de o f avoare egală cu a „do ­c u m e n t u l u i " d in r o m a n u l n a t u r a l i s t de la s fâ r ş i tu l veacu lu i t r ecu t , se s u s t r a g e şi ea aces te i m ă s u r ă t o r i .

„ S c a r a " lui A n d r é G i d e s e p o t r i v e ş t e o m u l u i m a t u r , deven i t „pe r sona l i t a t e " , n u însă p a s u l u i m ă r u n t şi capric ios al copiilor, c a r i s u n t eroi i de p red i l ec ţ i e ai l i t e r a tu r i i feer ice.

Ţ e s ă t u r a de f ap te p e ca re b r o d e a z ă fantez ia d- lui Georges L i m b o u r c u p r i n ­d e e l e m e n t e l e u n o r î n t â m p l ă r i p e t r e c u ­te, a e v e a p e ca r e i s to r i a e x p l o a t ă r i l o r colonia le le poves t e ş t e în aces t fel: p e la î n c e p u t u l veacu lu i t r e c u t a r b u s t u l p r o d u c ă t o r de van i l i e e r a cunoscu t de p l a n t a t o r i i d in Mex ic şi A m e r i c a de Sud , -unde c r e ş t e a în s t a r e să lba t ică . Pă s t ă i l e aces te i o rh idee e r a u c ă u t a t e p e n t r u a r o m a lor d iscre tă , a t â t de p l ă ­cută , d a r t oa t e î nce rcă r i l e d e a fi acli­m a t i z a t ă şi în a l t e ţ i n u t u r i t rop ica le au r ă m a s zada rn i ce an i d e a r â n d u l . P l a n t a se desvo l t ă to t aşa de b ine , ca în locu­r i le na t a l e , înf lorea ch ia r î m b e l ş u g a t d a r f lori le n u a j u n g e a u să rodească . Şi n u m a i f ruc te le e r a u p a r f u m a t e .

Ce roe tă r i l e f ăcu te au dus la u r m ă ­toa re l e c o n s t a t ă r i : p ă r ţ i l e femeieş t i a le van i l ie i şe desvo l t au î m p r e u n ă cu ace le b ă r b ă t e ş t i , p e aceeaş i f loare, a j u n g e a u la dep l ina m a t u r i t a t e da r f ecunda ţ i a n u se p u t e a face d in cauza u n e i l a m e l e ca r e împ iedeca con tac tu l î n t r e po len şi s t i g m a t u l p is t i lu lu i .

O p e r a ţ i a f ecundă r i i ar t i f ic ia le , a t r a n s p o r t ă r i i p o l e n u l u i dela o f loare la a l ta , e r a cunoscu tă . D a r a t â t a n u era deaj u n s în cazul vani l ie i . In 1841 u n t â ­n ă r sc lav n e g r u d in insu la Réun ion , p e n u m e E d m o n d Albu i s , descoper i d i n în­t â m p l a r e u n p r o c e d e u p rac t i c ,nespus de s i m p l u şi foa r t e exped i t iv , c a r e fă­cea cu p u t i n ţ ă f e c u n d a r e a ar t i f ic ia lă a f lori lor de van i l i e : î n ţ e p â n d p is t i lu l cu d in t e l e u n u i p i ep t ene , în l e snea con tac­tu l î n t r e o r g a n e l e d e sex difer i t a le f lo­rii. P ă s t ă i l e e r a u tot aşa de suav a r o m a ­t e ca şi a le van i l i e r i lo r din p ă d u r i l e a m e r i c a ne , u n d e p a s ă r e a - m u s c ă î n d e ­p l inea oficiul d in t e lu i de p i e p t e n e sau al g h i m p e l u i de bambu. . . .

P o v e s t i r e a d- lu i Georges L i m b o u r , î n c e p u t ă în Mexic , con t inuă şi s fâ rşeş te în pe i s ag iu ! t rop ica l d i n t r ' o insu lă fără n u m e , în m ă r i l e S u d u l u i . In Mexic , ar­heo logu l D e B o n a l d face s ă p ă t u r i ca să dea de u r m e l e une i p r e s u p u s e civil izaţi i s t r ăvech i , î ngh i ţ i t ă s u b n ă v a l a c u n e p u ­t i n ţ ă de s tăvi l i t a pădu r i i . El însuş i a r e p u ţ i n e s p e r a n ţ e să găsească ceva. D a r aşa v r e a p a t r o n u l lui , o landezu l V a n Hou ten , s u b t e r o a r e a c ă r u i a t r ă e ş t e . D u p ă m o a r t e a soţiei , d in c a u z a c l i m a ­t u l u i n e s ă n ă t o s , De B o n a l d r ă m ă s e s e n u m a i cu fet i ţa lui , J e n n y şi cu Sei ra , b u c ă t ă r e a s a negresă .

In z iua viz i te i a n u a l e a lu i V a n H o u ­ten în colonia m e x i c a n ă , J e n n y îşi p u ­sese în ceaşca d e l ap te , ca s ă _ l pa r fu ­

meze , o b u c a t ă d e pă s t ae , găs i t ă p r i n ­t r e l u c r u r i l e m a m e i sa le . O landezu l s i m ­te a r o m a vani l ie i şi se g â n d e ş t e n u m a i decâ t la pos ib i l i t ă ţ i l e de exp loa t a r e , la i svoru l d e v e n i t u r i p e ca re i le va a d u ­ce. F i i ndcă ce r ce t ă r i l e a r h e o l o g u l u i n ' a u d a t r e z u l t a t e l e a ş t ep t a t e , D e Bona ld va m e r g e î n t r ' o insu lă din Sud , p r o p r i e t a ­tea o landezu lu i , ca să s u p r a v e g h e z e t r a n s p l a n t a r e a van i l i e r i lo r şi exp loa ta ­r e a lor. A j u n ş i acolo, J e n n y îşi gă se ş t e p r i e t e n i de s e a m a ei, doi neg r i şo r i : J e a ­n e t t e şi E d m o n d , care va descoper i s e ­c re tu l f ecundăr i i ar t i f ic ia le a f lori lor de van i l i e .

Mai a les în aceas tă a doua p a r t e a căr ţ i i î n t â l n i m pag in i d e o s t r ă l u c i r e c o -lor is t ieă şi u n b r io e x t r a o r d i n a r , c u m es te desc r i e rea u n e i c a l m e şi r ad ioase d i m i n e ţ i t rop ica le de o p r o s p e ţ i m e v i r ­g inală , d u p ă v i je l ia cu p loa ie t o r en ţ i a l ă d e p e s t e n o a p t e ; sau l e g e n d a fan tas t i că a aduce r i i şi ac l ima t iză r i i la le le lor în Olanda , poves t i t ă de G u i l l a u m e , b ă i a t u l lu i V a n H o u t e n , e u u n b e l ş u g de a m ă ­n u n t e şi o i n s i s t en ţ ă a s u p r a ep i sodu lu i s p â n z u r a r ă g r ă d i n a r u l u i ch inez , r eve la ­t o a r e p e n t r u ego ismul ins t inc t iv , c ru­z imea şi r ăcea la cu r ioz i t ă ţ i i c a r e dos­pesc s u b a p a r e n t a c a n d o a r e şi i ngenu i ­t a t e a copi lului .

In a tmos fe r a t rop ica lă a insule i , a ţ â ­ţ ă toa re , ef luvi i le so lu lu i şi a le vege ta ţ i e i l u x u r i a n t e î m b i b a t ă de seve g rase , s t i ­m u l e a z ă s i m ţ u r i l e , şi sensual i ta tea , copi i ­lor se t rezeş te , îi t u r b u r ă , cu o p r e c o ­c i ta te n e o b i ş n u i t ă s u b c l ima tu l a l t o r m e r i d i a n e , d in ţ i n u t u r i t e m p e r a t e . Nici o c o n s t r â n g e r e , de n ic iun fel, nu - i s t in ­g h e r e ş t e sau î n d r u m e a z ă . In te rz ice r i l e mora le i , ca tegor i i le b ine lu i şi r ă u l u i le sun t , f i reşte , n e c u n o s c u t e . N i m i c d in ceeace descoper i r i l e s i m ţ u r i l o r le de svă -lu ie zi lnic n u l e -a r p u t e a da v re -o bă­nu ia l ă m ă c a r de e x i s t e n ţ a lor. T r ă e s c cu inconş t i en ţ a u n o r să lbă t i c iun i , n e î n ­ţ e l egă to r i de or ice în ţe lesu r i , c ap t iva ţ i p e d e a n t r e g u l de m a g i a înch ipu i r i l o r lor care i n u n d ă şi t r ans f igu rează to tu l îm­p r e j u r . T u r b u r a ţ i d e s p a i m e fă ră p r ic i ­nă, de supe r s t i ţ i i obscu re şi de e l anu r i pas iona te , a că ro r v io len ţă a r fi p r i m e j ­dioasă dacă ei ar avea conş t i in ţa v r e u ­nei p r ime jd i i .

Peisaj tropical

A t m o s f e r a aceasta , fizică şi m o r a l ă , p e ­nibi lă , g reoaie , j i l avă şi s a t u r a t ă d e seve şi s u c u r i vege ta le , ne l in i ş t i t oa re ca aceea p r e v e s t i t o a r e d e fu r t u n ă , e m a g i s t r a l ins inua tă , vagă şi t o tuş i p r e t u t i n d e n i a-d u l m e c a t ă , ca o p r e z e n ţ ă implacab i l ă , de n e î n l ă t u r a t . N u poţ i r ă m â n e a insen­sibil la f a r m e c u l s t r a n i u al căr ţ i i , în pa­gini le căre ia a r o m a vani l ie i r e v i n e ca u n le i t -mot iv t u r b u r ă t o r , d a r f r u m u s e ­ţea ei îm p a r e s te r i l ă ca ş i a f lori lor r ă m a s e n e f e c u n d a t e ale o rh idee i . Ad­m i r a ţ i a luc idă p e ca re ţ i -o dă l e c t u r a „Van i l i e r i lo r " n u î n t â l n e ş t e s t r a t u r i l e adânc i ale u n u l i n t e r e s omenesc , n u răsco leş te în a m i n t i r e ecour i l e p u t e r ­nice a le p r i m e l o r emoţ i i în t i m p u l că­r o r a se mode l ează c o n t u r e l e conşt i in ţe i de s ine şi a le ex i s t en ţ e i celor la l ţ i ! P o a t e p e n t r u c ă n a t u r a însăşi , ca pe isag iu fizic sau ca senzor iu b r u t , nec iopl i t p r i n e-duca ţ ie , es te l ips i tă de i n t e r e s şi s t ea r ­pă de în ţe lesur i .

Ast fe l d e scr ier i m i se p a r so r t i t e unei ech i tab i le u i t ă r i . Ac tua l i t a t ea lor v a t r e c e oda tă cu i n t e r e s u l p e n t r u l i t e ­r a t u r a „feer ică" , ai căre i p ro t agon i ş t i s u n t copiii. V ia ţ a socială şi conş t i in ţa f iecăruia oferă u n m a t e r i a l de obse rva ­ţ ie ps ihologică şi d e c rea ţ i e l i t e r a r ă n e ­sfârşi t m a i p a s i o n a n t decâ t p r e t i n sa in ­g e n u i t a t e a vâ r s t e i copi lăr ie i .

MIHAI NICTJLESCU

C u r t e boerească a l t ă d a t ă şi p a l a t domnesc , as tăz i R u g i n o a s a es te a ş e ­z ă m â n t f i l an t rop ic şi c r ip t ă voevoda lă . A fost ceea ce, cândva , a fost Vas lu iu l lui Ş te fan şi es te ceea c e es te P u t n a B u ­covinei . Rug inoasa es te l ega t ă de n u ­m e l e lu i Cuza-Vodă , ca Mirceş t i i de n u m e l e lui Vasi le A lecsandr i , p e n t r u c ă a fost moş ia lu i şi p e n t r u c ă acolo se află m o r m â n t u l lui .

In v r e m e a de demul t , m u l t î n a i n t e de 1800, R u g i n o a s a e r a u n a d i n t r e cele m a i î n t i n se şi m a i f rumoase moşi i boie' r eş t i cün Moldova de sus . C â n d a cum-p a r a t - o Cuza Vodă, p e Ia lbö2 , ea se m a i î n t indea , în judeyul R o m a n , p â n ă pe apa Ş i re tu lu i , in j u d e ţ u l b o t o ş a n i p â n ă în h o t a r u l Dcfeni lor şi p a n ă în n o t a r u l j u d e ţ u l u i Iaşi . M a i e ra încă a-c o p e n t ă , în m a r e p a r t e , de b ă t r â n e l e p ă d u r i n e u m b l a t e , a a r .nu m a i e r a ceea ce fusese pe v r e m e a logofă tu lu i S â n -d u l a c h e S t u r d z a , ca re zidise, în st i l gotic, p a l a t u l c a r e se v e d e şi azi şi s ă ­dise, în s p a t e l e lu i , u n p a r c m i n u n a t . To t S ă n d u f a c h e S t u r d z a a z id i t d in p i a ­t r ă şi b iser ica de l ângă cu r t e , d u p ă c reş t ineasca d a t i n ă a boier i lor noş t r i şi în ca re as tăz i es te m o r m â n t u l lu i Cuza Vodă. De oa rece insc r ip ţ i a de la i n t r a r e în b iser ică s p u n e că „Aces t s fân t şi D u m n e z e e s c locaş.. . . s 'au zidi t D I N NOU. . . " î n s a m n ă că pe acelaş loc a fost m a i î n a i n t e o b i se r ică v e c h e şi — de s igur — de l e m n ; d u p ă cum, a t r e b u i t să fie şi o c u r t e veche , ca d in v r e m u ­r i l e c â n d boier i i m o l d o v e n i încă n u ven i se ră în a t i n g e r e cu A p u s u l e u r o ­pean . Căci, î n a i n t e de a fi fost c u m p ă ­r a t ă de Vodă Cuza, moş ia Rug inoasa e r a S tu rdzească . Moşia p ă r i n t e a s c ă a lui Vodă Cuza (care s'a n ă s c u t la Huşi) e r a Bărboş i , în ţ i n u t u l Fă lc iu lu i , pe va lea E l a n u l u i . D a r deşi n ' a î n s t r ă ina t , ca a l ţ i boier i , moş ia şi a şeza rea p ă r i n ­tească dela Bărboş i ), V o d ă Cuza n u s'a s t a to rn ic i t în l e a g ă n u l copi lă r ie i ci a c u m p ă r a t , p e c â n d e r a Domni to r , m o ­şia R u g i n o a s a de la c l i ronomi i Logofă­tu lu i Cos tache S t u r d z a , f iul L o g o f ă t u ­lui S ă n d u l a c h e S t u r d z a şi socru l lui Alecu S t u r d z a de la Mic lăuşeni , u n u n c h i a l soţ iei sale .

Când Vodă Cuza a c u m p ă r a t R u g i ­noasa , a găs i t p a l a t u l got ic al lui S ă n ­d u l a c h e S t u r d z a în s t a r e de c u m p l i t ă d ă r ă p ă n a r e , p a r c u l cel m i n u n a t de al tă d a t ă în p a r a g i n ă , i a r moş ia r ă m a s ă de izbel iş te în p r a d a a rendaş i lo r . S t r ă l u ­c i rea Rug inoase i d in v r e m e a m a r e l u i Logofăt S ă n d u l a c h e S t u r d z a asf in ţ ise oda tă cu m o a r t e a lui şi cu i n t r a r e a în s t ă p â n i r e a f iu lui său logofă tu l Cos­t a c h e S t u r d z a . Aces t a ducea , p r i n s t r ă i n ă t ă ţ i şi la Iaşi , o v i a ţ ă de r is ipă, de l u x nesocot i t şi de pe t r ece r i , î m ­p r e u n ă cu p r e a f r u m o a s a lu i soţ ie M a r ­g h i o l i t a 2 ) (după care m u l ţ i bo ier i m a i t i ne r i se î n n e b u n e a u ) şi nici n u m a i d ă ­dea p e la Rug inoasa . Nevo i t de ban i , ipo tecase moş ia şi o a r e n d a s e . Nu-şi opr i se d e c â t p a r c u l şi pa la tu l , ca r e ş e ­d i n ţ ă de va ră . Dar , nici a t u n c i Cos ­t ache S t u r d z a şi f rumoasa lu i M a r g h i o ­l i tă n u v e n e a u să se b u c u r e de m i n u ­n a t a lor a ş e z a r e de ţ a ră , astfel încâ t ea zăcea în pă r ă s i r e .

O î m p r e j u r a r e a d a t v i ea ţ ă — dar n u m a i o clipă — p a l a t u l u i ca re de ­m u l t nu-ş i m a i r e v ă z u s e s t ăpân i i şi ca re p ă r e a sor t i t pus t i u lu i . A fost a-tunc i c â n d t â n ă r a şi f rumoasa M a r g h i o ­l i tă s'a h o t ă r î t (spre u i m i r e a v r â s t n i c u -lui ei soţ) să m e a r g ă să se od ihnească la Ruginoasa , s ingură . Cos tache S t u r ­dza, cu t oa t ă gelozia ca re îl ch inuia , n u i-a p u t u t î n f r â n g e c iuda t a d o r i n ţ ă şi nici n ' a p u t u t s'o înso ţească 3 ) . A lăsa t -o să p lece la Ruginoasa , d a r i-a d a t ca „ e u n u c " şi t o v a r ă ş p e S ă n d u l a c h e , fiul său m a i m a r e d in p r i m a căsă tor ie şi fiul ei v i t r eg .

P r e g ă t i r i l e p e n t r u p r i m i r e a s t ăpâne i au t rez i t Rug inoasa din l u n g a ei a m o r ­ţire. . .

D a r b u c u r i a aces te i n e a ş t e p t a t e r e ­î n t o a r c e r i de v ia ţ ă î n t r e z idur i l e p ă r ă ­s i tu lu i pa la t , avea să fie c u r m a t ă to t p e - a t â t de n e a ş t e p t a t e de acea î n t â m ­p la r e r o m a n t i c ă şi t r ag i că to toda tă , ca re a pus , pa r ' că , p e n t r u t o t d e a u n a pe c u r t e a Rug inoase i p e c e t e a u n e i f a t a ­l i tă ţ i .

Cu t oa t ă feer ia a la iu lu i de m a s a l a l e şi facle ap r inse , cu ca r e su te l e de ţ ă ­r a n i le ieş i ră î n t r u î n t â m p i n a r e , l u m i -n â n d u - l e calea — căci M a r g h i o l i t a şi fiul ei v i t r e g S ă n d u l a c h e S t u r d z a a u a j u n s la Rug inoasa în p u t e r e a nop ţ i i — şi cu t oa t e ono ru r i l e da t e de g a r d a de plăieşi şi a r n ă u ţ i î n a r m a ţ i cu f l inte , car i păzeau cu r t ea , sos i rea aceea, a Marghio l i t e i , în noap te , la Rug inoasa , a v u o n o t ă lugubră . . . Ca o p r e v e s t i r e , pa r ' că , de ceea ce a v e a să se î n t â m p l e .

î n t r ' a d e v ă r , n u t r e c u s e r ă decâ t câ te ­v a zile de c â n d stăpâna se aşezase în p a l a t u l în care a t â t a v r e m e domni se t ă c e r e a şi pus t iu l , r e a d u c â n d v i ea ţ a în încăper i l e lui p â n ă a t u n c i deşa r t e , când, p e n e a ş t e p t a t e , î n t r ' o b u n ă zi, Rug inoasa se t rez i că lca tă de o cea tă de o a m e n i î n a r m a ţ i şi că lăr i , î n f r u n t e cu v r eo zece a r n ă u ţ i zd raven i , î n a r m a ţ i şi ei p â n ă în d in ţ i ! P â n ă să se d e z m e ­t icească s l u g ă r i m e a şi o a m e n i i de pază d in cur te , şi plăeşi i de veghe , la m e t e r e ­zele z idu lu i î ncon ju ră to r , p a l a t u l R u ­ginoasei fu a sed ia t de agresor i , cari , în scur t , î n f r ânse r ă or ice î n c e r c a r e de î m ­po t r i v i r e a ce lor d i n n ă u n t r u . O l u p t ă

d i s p e r a t ă se d ă d u p e scara cea m a r e a pa la tu lu i , î n t r e năvă l i t o r i şi S ă n d u l a ­che S t u r d z a care , în cele din u r m ă , căzu m o r t , l u p t â n d v i t e j e ş te în capu l scării . . .

Ca în r o m a n e l e lui W a l t e r Sco t t şi în r o m a n t i c e l e v r e m i de „cheva l e r i e " , ased ia tor i i cur ţ i i de la Rug inoasa n u m a i t r e c â n d pes t e c a d a v r u l lui S ă n d u l a c h e S t u r d z a — ca re cu p r e ţ u l v ie ţ i i apă­rase onoa rea t a t ă l u i s ău — f rumoasa Margh io l i t ă p u t u fi răpi tă . . .

O a m e n i i R o z n o v a n u l u i 4 ) — căci a-cesta e r a r ă p i t o r u l -— o duse ră , ca p e -un ou, la S t ânca , l ângă Iaşi, u n d e era a şeza rea bo i e ru lu i lor.

Aceas t ă r o m a n t i c ă şi t rag ică î n t â m ­plare , (după care i a răş i pa l a tu l R u g i ­noase i a s ta t închis şi pă răs i t , căci Co­s tache S t u r d z a n 'a m a i da t p e acolo), a r ă m a s de p o m i n ă şi a l ăsa t î n t r e z idu ­r i le lui u n d u h de b l ă s t e m şi fa ta l i t a te .

W \ 0 -

In m â n d r u l p a l a t de odin ioară , r i d i ­cat de b ă t r â n u l Logofă t S ă n d u l a c h e Sturdza, d u p ă ' ch ipu l şi a s e m ă n a r e a cas te lu lu i cteia Mic lăuşen i a l v ă r u l u i său, se s ta to rn ic i se p u s u u l şi d ă r a p ă -narea , i a r m i n u n a t u l p a r c de a l t ă a a t ă se săfbătecise şi se pă răg in i s e .

D u p ă m o a r t e a lui Cos tache S tu rdza , c l i ronomi i lu i n e î n v r e d n i c i n d u - s e sa pă s t r eze moş ia p ă r i n t e a s c ă şi s'o gospo­dărească , p e n t r u c ă e ra p r e a încă rca t ă de sa rc in i le i po teca re cu ca re o g r e v a s e p ă r i n t e l e lo r când se î n s u r a s e cu f r u ­moasa şi cos t i s i toarea Margh io l i t ă , au fost si l i ţ i s'o v â n d ă . Şi a u v â n d u t R u ­ginoasa , lui V o d ă Cuza .

Cu n o u l ei s t ăpân , Rug inoasa n ' a ieşi t to tuş i cu d e s ă v â r ş i r e d in n e a m u l S tu rdzesc , f i indcă Elena D o a m n a , soţia lui Cuza, e r a şi ea, d u p ă m a m ă , d in n e a m u l S t u r d z a 5 ) şi r u d ă cu foştii p r o ­p r i e t a r i ai Rug inoase i .

S e p ă r e a că d u p ă o a t â t de î n d e l u n ­ga t ă v r e m e de p a r a g i n ă şi pus t iu , R u ­g inoasa i avea să r enască la o n o u ă v ia ţă s u b n o u a s t ă p â n i r e . V o d ă Cuza, şi m a i a les E l e n a D o a m n a , c a r e în co­p i lă r ie fusese la r u d e l e ei S tu rdzeş t i , ia Ruginoasa , s 'au s t r ă d u i t să r e a d u c ă f rumoasa şi sen ior ia la a şeza re de c u r t e la s t r ă luc i r ea ei din v r e m e a b ă t r â n u l u i S ă n d u l a c h e S t u r d z a . Ast fe l , î n ani i 18b4-65, s 'au făcut m a r i l u c r ă r i de r e ­p a r a ţ i e p a l a t u l u i , ca re cădea în r u i n ă , şi m e ş t e r i g r ă d i n a r i a u fost aduş i d in s t r ă i n ă t a t e , ca să r ede i e vech iu lu i p a r c s p l e n d o a r e a lu i d in t r ecu t . S 'a a d u s de la P a r i s u n mob i l i e r cu t o tu l n o u şi luxos , aşa c u m se c u v e n e a p e n t r u u n pa l a t domnesc .

Şi c â n d to tu l fu ga ta , pe d i n r i ă u n t r u şi p e din afară , se i n a u g u r a p a l a t u l p r i n t r ' o s ă r b ă t o r i r e s t r ă luc i t ă , î n M a r ­t ie 1865, când v e n i r ă la Ruginoasa , de sf in te le Paş t i , D o m n i t o r u l cu D o a m n a şi n u m e r o ş i m u s a i i r i şi r u d e . Ţă ran i i , p e car i Cuza i-a iub i t s incer , t o t d e a u n a , n u l ipseau n ic ioda tă de la p e t r e c e r i l e şi b u c u r i i l e lu i şi a u fost c h e m a ţ i în m a r e n u m ă r la pa la t , u n d e a u l ua t p a r t e la s ă r b ă t o a r e şi s ' au s t r â n s acolo, n u n u m a i cei d in p a r t e a locului , ci şi d e p r i n a l t e p ă r ţ i a le Moldovei , ca să v a d ă şi să p r e a s l ă v e a s c ă pe b inefăcă­to ru l lor.

A fost s i n g u r a şi, de s igur , cea m a i s t r ă luc i t ă zi de s ă r b ă t o a r e p e care a v ă -zu t -o Rug inoasa .

Dar , cu t oa t ă s t r ă luc i r ea n o u ă pe ca re noi i ei s t ăpân i i-o d ă d u r ă , cu toa tă v ia ţa n o u ă o a r e se înf i r ipase la R u g i ­noasa , ea a r ă m a s s u b pece tea des t i ­nu lu i . A l e x a n d r u Cuza n ' a m a i a v u t p a r t e de Ruginoasa .

P u ţ i n ă v r e m e d u p ă i n a u g u r a r e a p a ­l a t u l u i a u v e n i t e v e n i m e n t e l e , ca re l - au ţ i nu t d e p a r t e de locur i l e d r a g i şi p e car i n u le -a m a i r e v ă z u t n ic ioda tă . S 'a în to r s , m a i t â rz iu , d in s t r ă i n ă t a t e , n u ­m a i t r u p u l său, ca să d o a r m ă s o m n u l de veci în b i se r ica c t i to r i t ă de S ă n d u ­lache S t u r d z a .

D u p ă î n m o r m â n t a r e a fos tului D o m ­ni tor , c u r t e a dela R u g i n o a s a adăpos t i u n t i m p pe E l e n a D o a m n a , care t r ebu i să îngr i j ească d e r ându ie l i l e moşiei , a r e n d a t ă S m ă r ă n d i ţ e i Docan (o r u d ă a lu i Cuza Vodă) şi din p a r t e a căre ia a v e a m u l t e n e m u l ţ u m i r i cu n e p l a t a la v r e m e a câş t iu r i lo r .

T i m p de doi an i a r e î n c e p u t v ia ţa , la Rug inoasa , ca pe v r e m u r i l e de a l tă­da tă , î n a i n t e d e a b d i c a r e a p r inc ipe lu i . Cu d a r u l ei m i n u n a t de b u n ă gospo­d i n ă şi o rgan i za toa re , E l e n a D o a m n a a c r e a t — de d r a g u l celor doi copii ai so ­ţu lu i , pe car i îi adop ta se şi ea — u n c ă m i n cald şi famil ia l . C u l t i v â n d cu

de TH. RAŞCANU

s t ă r u i n ţ ă a m i n t i r e a celui d i spăru t , ea ş t iu să c reeze la R u g i n o a s a o viaţă p l ă c u t ă şi t i h n i t ă celor doi bă ie ţ i — A l e x a n d r u şi D i m i t r i e — p e n t r u a că­ro r c r e ş t e r e şi educa ţ i e se devo ta .

Ca să le facă şi m a i p l ă c u t ă viaţa la ţ a r ă , bă ie ţ i lo r Cuza, ea aducea la Rug inoasa , p e t i m p u l ver i i , pe nepoţii ei L a m b r i n o G ) . P a r t i d e de călărie, p l i m b ă r i l e cu t r ă s u r a în p ă d u r e a Vlă­dicii, p a r t i d e l e de pescu i t în iazul cel m a r e d in pa rc , e r a u ob ic inu i te le plă­cer i a le v ie ţ i i de ţ a ră , la Ruginoasa, ca la t oa t e conace le boiereş t i . Mai ve­n e a u şi fraţ i i E lene i D o a m n a — Rose-teş t i i — şi a l ţ i musa f i r i . P a l a t u l , în care e r a i a răş i l u m e şi v ia ţă , n u m a i şedea posomor i t şi t r i s t , c u m s t ă t u s e de. atâ­tea ori, i a r p a r c u l r e n ă s c u s e s u b îngri­j i r e a celor doi g r ă d i n a r i n e m ţ i , pe cari E l e n a D o a m n a îi adusese de la Viena.

C â n d băie ţ i i Cuza t r e b u i r ă să meargă

ia s tud i i în s t r ă i n ă t a t e , Rug inoasa a m a i văzu t i a r ă ş un r ă s t i m p ue aosen-t e i sm ai s t ăpân i lo r ; E i e n a u o a m n a era d u s a cu ei şi n u m a i v e n e a p e v a r a la ţ a ra . D a r m v a r a a n u l u i ІыЭ t a n u u a l o s m i u i D o m n i t o r se r e î n t o a r s e ia Ru­g inoasa şi apoi în toa te ve r i l e u rmă­toa re .

P r i n t e s t a m e n t u l său, V o d ă Cuza lă­sase R u g i n o a s a fuior săi d u p ă majo­r a t u l lor, i a r soţiei sale uzu f ruc tu l unei t r e i m i d m v e n i t u l to ta l al ave r i i sale. F iu l cel m a i m a r e , A l e x a n d r u , luase pe m a n ă îng r i j i r ea moş ie i Rug inoasa , dar f i ind p a s i o n a t j u c ă t o r de că r ţ i şi toarte che l tu i to r , î n c u r c ă t r e b u r i l e . F i u l cel m a i mic , D imi t r i e , î nd răg i se P a r i s u l şi o i e m e e d e ca re E l e n a D o a m n a făcu to t ch ipu l să - l d e s p a r t ă . R e u ş i să - l re­aducă la Rug inoasa . Boala de p iep t il rodea v ă z â n d cu ochii, de al t fel ca şi p e f ra te le s ău A l e x a n d r u , căci amândoi d u c e a u o v iea ţă dezo rdona t ă .

î n t r ' o zi d in t o a m n a a n u l u i 1888, Ru­ginoasa fu i a r ă ş z g u d u i t ă de o nouă nenoroc i re . D e p r i m a t de n e u r a s t e n i e şi copleşi t de nos ta lg ia P a r i s u l u i , u n d e îşi lăsase iub i ta , D i m i t r i e Cuza îşi zbură c reer i i î n t r ' o b u n ă zi, în odaia sa în care se r e t r ă s e s e d u p ă de jun , ca de obi­cei. F u î n m o r m â n t a t în c u r t e a bisericii de l ângă pa la t , la d r e a p t a mormân tu lu i t a t ă l u i său.

R u g i n o a s a deven i astfel propr ie ta tea P r i n c i p e l u i A l e x a n d r u Cuza, care la

1890, ab ia d u p ă şase l un i dela căsă­to r ia sa cu P r i n c i p e s a M a r i a Moruzzi, m u r i la M a d r i d , r ă p u s de ftizie. A fost a d u s la Rug inoasa şi î n g r o p a t şi el în c u r t e a biserici i , în s t â n g a mormân tu lu i t a t ă l u i său .

Astfel , la Rug inoasa s'a s t ins neamul lu i Cuza Vodă, căci d i n căsă to r ia Prin­c ipe lu i A l e x a n d r u cu M a r i a Moruzzi n'a r ezu l t a t nici u n c o p i l 7 ) . P r i n testamen­tu l ce a lăsat , R u g i n o a s a t r e c u în pro­p r i e t a t e a soţiei saie M a r i a Cuza , care, însă, d u p ă o căsă to r ie şi u n divorţ , a r e d e v e n i t Moruzz i .

E l e n a D o a m n a — căre ia fiul adop­t iv s ) n u i-a în to r s d r agos t ea de mamă cu care îl c rescuse şi-1 iubise — a ieşit p e n t r u t o t d e a u n a de la Ruginoasa... A l e x a n d r u Cuza nu- i făcuse nici un loc la Rug inoasa , pe ca re ea o îngr i j ise şi o î n f r u m u s e ţ a s e . Rug inoasa neamuri lor ei S t u r d z e ş t i , Rug inoasa so ţu lu i ei mai apoi . deven i se Moruzească !

1) Moşia Bărboşi, pe care Vodă Cuza o moştenise dela tatăl său, a lăsat-o prin tes­tament (împreună cu Ruginoasa) fiilor săi Alexandru şi Dimitrie. După sinuciderea lui Dimitrie Cuza, Bărboşii (şi Ruginoasa) au rămas în proprietatea exclusivă a lui Ale­xandru A. Cuza care, la rândul său a lăsat moşia Bărboşi (şi Ruginoasa), soţiei sale Ma­ria (născută Moruzzi) şi care, la 1912 a vân­dut Bărboşii d-nei Elena Volenti din Iaşi. care apoi a vândut-o Casei Rurale.

2) Născută Ghika-Comăneşti. 3) Costache Sturdza era mare logofăt (mi­

nistru de interne) al vărului său Mihalache Sturdza Vodă.

4) Nicolae (Numuţă) Rosetti-Roznovanu. Castelul dela Stânca, lângă Iaşi este şi azi proprietatea urmaşilor lui.

5) Mama Elenei Cuza (născ. Rosetti-So-lescu) era Catinca Rosetti, născută Sturdza.

6) Sora Elenei Doamna, Zoe, era măritată după Iordache Lambrino care avea Banca in jud. Fălciu, şi au avut trei copii : Alexan­dru Lambrino (generalul), Dimitrie Lam­brino (căp. de jandarmi) şi Elena Râşcami. Aceştia erau nepotü de soră ai Elenei Doamna.

7) Neamul Cuzeştilor s'a stins, mai pe urmă, prin moartea fără urmaşi de sânge a verilor şi nepoţilor lui Vodă Cuza.

8) Mama lui Alexandru şi a lui Dimitrie Cuza, era Maria Obrenovici.

(Urmare în pag. y-a)

24 Septembrie \9it UNIVERSUL LITERAR 7

U nii folosesc v a c a n ţ a ca să-şi t ă -m ă d u i a s c ă r e u m a t i s m e l e . Al ţ i i ca să-şi r e î m p r o s p ă t e z e for ţe le u -

zate în cele u n s p r e z e c e lun i de ac t iv i ­tate. D. Sebas t i an a î n t r e b u i n ţ a t u l t i m a vacan tă î n t r u folosul t e a t r u l u i r o m â ­nesc.

Eseist, r o m a n c i e r , cr i t ic , nuve l i s t şi ziarist de t a l e n t (în toate) , d o m n i a sa şi-a făcut d e b u t u l p e scena t e a t r u l u i „Comoedia" cu o comedie : „ Jocu l de - a vacan ţa" .

F ă r ă m u l t ă „ l i t e r a t u r ă " şi to tuş i cu serioase ca l i tă ţ i l i t e ra re , p iesa d- lui M i ­hail S e b a s t i a n a î n s e m n a t u n r ă s u n ă t o r succes de pub l i c î n c u n u n a t sau — ş t iu eu ? — în lesn i t de o p resă u n a n i m e-logioasă.

Nu p e n t r u do r in ţ a de a face no tă d i scordantă voiu î n s e m n a aci câ t eva critici ce t r e b u e s c a d u s e p r i m e i ope re d rama t i ce a d-lui Sebas t i an . Aces te critici se i m p u n însă cu a t â t m a i m u l t cu cât s 'au găsi t î n t r e c ronicar i i d r a ­matici b u c u r e ş t e n i un i i ca re să a p r e ­cieze „ jocul" t â n ă r u l u i au to r d r a m a t i c ca pe o piesă de n ive l e u r o p e a n , ceeace — să r e c u n o a ş t e m — este n u n u m a i o să r i tu ră dincolo de cal ci şi u n r ă u se r ­viciu a d u s d- lui Sebas t i an .

„ Jocu l de -a v a c a n ţ a " p u n e în scenă o lună de r ec rea ţ i e , de lene , a celor câţiva v i l eg ia tu r i s t ! a d u n a ţ i la p e n s i u ­nea domni şoa re i W e b e r — p e r s o n a g i u despre care se vo rbeş t e m u l t , p e n t r u care r ă g u ş e ş t e ch ia r d. Mişu F o t i n o — da r a b s e n t d in scenă.

I n t r e v i l eg ia tu r i ş t i i ven i ţ i de la o raş cu mic i le lor pas iun i şi t icur i , u n u l s in­gur v r e a să s imtă că e în vacan ţ ă , v r e a să evadeze din v i a ţ a obos i toa re pe ca re e silit s'o ducă unsp rezece lun i pe an . Ştefan Va le r iu , pe r sonag iu e n i g m a t i c — n u s i n g u r u l cu aceas tă ca l i ta te — vrea să r u p ă cu tot ce-l leagă de oraş . Î n t r e r u p e deci te lefonul , s t r ică a p a r ă -

C R O N I C A D R A M A T I C A

Ruginoasa (Urmare din pag. 6-a)

Şi, a tunc i , s 'au î m p l e t i t două c iudă ­ţenii a le d e s t i n u l u i is tor ic , ca re a r e u n e ­ori a m a r e i roni i : u n s t r ă m o ş a l M u r u -zeştilor a t ă i a t c a p u l u n u i s t r ă m o ş al Cuzeştilor şi v ă d u v a f iului lu i Cuza Vodă s'a căsă tor i t cu fiul lui Ion B r ă -tianu, ca re a pa r t i c ipa t la a b d i c a r e a lui Cuza. B l e s t e m a t u l des t in al R u g i n o a -sei a făcu t ca nici acolo — nici chiar a-colo, nici tocmai acolo! — nici ch i a r in m o r m â n t u l său, Vodă Cuza să n ' a ibă odihnă din p a r t e a B r ă t i a n u l u i .

Se cons t ru i a l inia I a ş i — P a ş c a n i şi staţie ch ia r la Rug inoasa , deva le , n u depar te de castel , u n d e v ă d u v a P r i n c i ­pelui A l e x a n d r u Cuza t r ă i a în s i n g u r ă ­tate. F iu l cel m a i m a r e a l B r ă t i a n u l u i cel m a r e (care d e t r o n a s e p e Cuza) e r a inginer clasa H l - a şi l uc r a la l inia Iaşi—• Paşcani. As t fe l a cunoscu t -o , p e ca s t e ­lana dela Rug inoasa , p r inc ipesa M a r i a Cuza. D e s t i n u l b l e s t e m a t al Rug inoase i a v ru t ca f iul B r ă t i a n u l u i să i n t r e în casa lui Cuza Vodă . Şi a tunc i , acolo, între z idur i l e c a r e a u v ă z u t a t â t e a d ra ­me şi î n t r e ca re d ă i n u i a d u h u l m a r e l u i Domnitor, ş ăga ln i cu l Cup ido , nesoco­tind locul şi I s to r i a a s ă g e t a t i n i m a t â ­nărului inginer . . .

C iudă ţen ia d e s t i n u l u i Rug inoase i a dat m u l t de v o r b i t — a t u n c i — opi­niei pub l i ce şi p rese i (în f r u n t e cu „ A d e ­vărul" , J), m a i a les că, to t p e a tunc i , E l e ­na D o a m n a fu si l i tă să facă u n p roces principesei Cuza, a t a c â n d t e s t a m e n t u l principelui A l e x a n d r u Cuza, c a r e o des -moştenise. De oa rece opin ia pub l i că se interesa la acest p roces — ca re n u p u ­tea decâ t să fie câş t iga t de E lena Doamna, — i n t e r v e n i o t r anzac ţ i e , i a r Elena D o a m n a înzes t r a sp i t a lu l „ C a r i ­tatea" din Iaşi (care e r a o p e r a ei), cu partea ce i se r e c u n o s c u s e d in ven i tu ­rile Ruginoase i , iar c u r t e a Rug inoasa , la care P r i n c i p e s a M a r i a Cuza — d e ­venită, î n t r e t i m p B r ă t i a n u şi apoi M o -ruzi — r e n u n ţ a s e , a fost t r a n s f o r m a t ă în spital de copii, p e n d i n t e de „ C a r i t a ­tea" — aşa c u m es t e şi azi.

Astfel, c u r t e a de la Rug inoasa a d e v e ­nit a ş e z ă m â n t f i lan t ropic , î n c h e i n d un destin de f a t a l i t a t e şi b l e s t em.

Ruginoasa n ' a m a i r e v ă z u t - o pe Elena D o a m n a d e c â t în două î m p r e j u ­rări: când o s e m i n t e l e D o m n i t o r u l u i au fost d e s g r o p a t e d in c u r t e a biserici i , spre a fi a ş e z a t e î n ă u n t r u l ei ; şi când, la 1909 s'a s ă r b ă t o r i t j ub i l eu l celor bO de ani dela U n i r e .

Cu p r i l e ju l r e î n h u m ă r i i o semin t e lo r domneşti în b iser ica , a u fost a d u s e a-colo şi o semin t e l e unch iu lu i s ă u Gr i -gorie Cuza 1 0 ) , ca re fusese î n g r o p a t s u b un nuc b ă t r â n , în c u r t e a conaculu i m o ­şiei sale G h e r g h e l e u l din iud . Vas lu i .

Jocul de-a teatrul sau ultima vacantă a tu l d e rad io , dă o rd in la poş tă să r e ţ i e scr i sor i le şi să înapo ieze gaze te le , scoa­te s t â lpu l ca re p o a r t ă insc r ip ţ i a : „ P e n -

Leny Oaler

s iunea W e b e r " şi la ca re se o p r e a u a u ­tobuze le , şi ş t e rge b u l e t i n u l m e t e o r o ­logic pe care zi lnic îl scria, cu c re t ă pe o tab lă , d o m n u l Bogoiu. In fine, d e v i n e

astfel t e r o a r e a pens iune i W e b e r ai că­re i m e m b r i n u î n d r ă s n e s c să i se o p u n ă în nici u n chip .

Cor ina , o fa tă to t a t â t de en igma t i că şi de l ipsi tă de i d e n t i t a t e — pe care Ş t e f an Va le r i u o descoperă a fi o „ in ­t e l e c tua l ă " — îşi dă seama, ca şi p u ­b l icu l de altfel , de fa ls i ta tea s i tua ţ ie i aceste i sper ie to r i .

î n t r ' u n dia log teatral, ea îl despoaie r â n d pe r â n d de t oa t e zalele p e ca re Ş te fan Va le r iu şi le î m b r ă c a s e sp r e a se fer i de or ice v â n t d in sp re oraş . Şi „ m i t o c a n u l " , t e r o a r e a pens iun i i W e b e r se t r ezeş t e a l ă t u r i de ceilalţ i , d i spus la concesii şi a m o r e z a t de t â n ă r a ca re îi răscol ise firea.

T r e c e r e a dela a t i t u d i n e a pe care şi-o imp u sese Ş t e f an Va le r iu la aceea de a m o r e z gelos n u e cu n imic mo t iva t ă . Nici ch ia r l ăudab i l e l e e fo r tu r i ale d o m ­nişoare i L e n n y Caler , ca re face pe fata d e ş t e a p t ă şt te r ib i lă , n u reuşesc să ne d u m i r e a s c ă de ce t â n ă r u l acela m i s t e ­r ios şi g rav , ca re r e sp inge a v a n s u r i l e u n e i coni ţe n o s t i m e şi i n s i s t en te ce­dează une i fe te înf ip te şi r ă m â n e d e s ­t r ă m a t suf le teş te la p l eca rea ei, v i sând a l ă t u r i de b ă t r â n u l m a n i a c — n u v r e m

de RADU A. STERESCU

d-lui Sebastian să s p u n e m c u v â n t u l m a i t a r e da r ju s t — Bogoiu şi de l iceanul cor i jen t si î n ­f lăcăra t Jef (De ce Je f ?).

V. M a x i m i l i a n

Actu l III , ap rop i e r ea s fâ rş i tu lu i va­canţei , e u n ac t t r is t , necons i s t en t şi fără l e g ă t u r ă cu cele la l te două acte , de comedie par iz iană .

Poesia şi spaţiul burghez — ind i f e r en t dacă l u c r u r i l e aces tea ies d in c r i t e r iu l es te t ic . Să se o b s e r v e în sfârşi t , ca să p ă s t r ă m f o r m u l a noas t r ă d in tâ i , că b u r g h e z u l n u a d m i r ă opera de a r tă , n u p a r e să-ş i găsească a d e r e n ţ e cu ea decâ t , î n t â m p l ă t o r , n u m a i a t u n c i când aceas tă ope ră oferă în chip ideal , aşa c u m a m spus , şi s u p r a f a ţ a l umi i p e ca r e el o ş t ie , s i n g u r a p e care o v rea . Aces ta e tot l uc ru l p e ca r e b u r g h e z u l îl ce re a r t i s tu lu i , — c a r e în fa ţa aces tu i obiec t nu - ş i m a i r e c u n o a ş t e a l t ă m i ­s iune decâ t -cel m u l t să- i a d a u g e f a rd J ) .

Nu ex i s t ă n ic i o o p e r ă de a r t ă rare să fi i n t r a t în conş t i in ţ a b u r g h e z ă pentru arta ei, p e ca lea r e g a l ă a m a ­r i lor exa l t ă r i . E m i n e s c u a cap t i va t su­fragi i le g r e g a r e , da r l u c r u l a r fi i nex ­pl icabi l dacă el n ' a r fi ofer i t şi sc l ip i rea „ce ru lu i de s t e l e " p e c a r e l - am văzu t , ca re dă b u r g h e z u l u i u n decor ideal , sau încă şi m a i m u l t acel „Mai am un sin­gur dor" care a şi t r e c u t de al tfel în... c lasicism, p e coa rde le l ă u t a r i l o r d i n î n -

du ioşa t e l e g r ă d i n i de va ră . A d m i r a t E m i n e s c u p e n t r u tot ce es te

a r t a lu i în f iora tă , severă , de m a r i t e n ­s iuni , p e n t r u focul l u i d e v o r a n t ? A r fi g r e u s'o c r e d e m c â n d în aceeaş i con­ş t i in ţă b u r g h e z ă se pot deopo t r i vă i ub i apologii le dulci sau p a m f l e t u l m e d i o c r u d in Epigonii , sau idei le şi c u g e t a r e a şi „ a r m o n i i l e " " m a i a les şi f o rmidab i lu l d i scurs d in împărat şi proletar d e p i l ­dă!

A r t i s t u l a d m i r a t cu u n c u v â n t p e n ­t r u a r t a l u i rea lă , inepământeasică, p e n ­t r u p l u t i r e a lu i s u v e r a n ă p e s t e spa ţ i i şi t i m p , î n u m b r e , în in fe rn , în soare , acolo u n d e n ic iun om c a r e n u e a r t i s t n u s'a dus?

S 'a r r id ica a t u n c i m a i m u l t e î n t r e ­b ă r i d i n t r e ca re cea m a i p u ţ i n g r a v ă n u e d e s i g u r aceea pe oa re v r e m de m u l t s'o a r t i c u l ă m .

Dacă în a d e v ă r n u m a i fervoarea ar ­t i s tu lu i , dacă n u m a i l u m e a lu i de a r t ă in t e resează , d e c e a r t i s t u l care oferă a~ ceas t ă l u m e n u e t o tu ş p r i rn i t în con­ş t i in ţa b u r g h e z ă n ic ioda tă când el n u s'a gândi t , sau n u a căzut în lo tu l lui, să ofere deopo t r i vă şi n o ţ i u n i l e obic i ­n u i t e de f rumos , şi acea i m a g i n e idea lă a lumii , s i n g u r a p e c a r e b u r g h e z u l o şt ie şi în care e m u l ţ u m i t ? D e c e a r t i s tu l n u m a i es te a r t i s t în sensu l b u r g h e z când

9) „Adevărul" ii zicea atunci „Ruşinoasa". 10) Grigore Cuza a fost şi unchiul lui Teo­

dor Râşcanu dela Holm (Drăguşănii Vasluiu­lui) bunicul scriitorului acestor rânduri.

TH. RAŞCANU

1) Din această eroare, din această mediocră interpretare, din criteriul a-cesta burghez s'a născut şi formula tea­trului naturalist al lui Antoine : „la t r a n c h e d e v ie" . Nu mai ţin minte de câte ori am citit că : t e a t r u l e v ia ţa , şi ar fi greu să spun pe nume aţâţi autori câţi mărturisesc cu orgoliu că piesele lor sunt „rupte din viaţă". Tot de atâtea ori însă noi am observat că Hamlet nu se întâlneşte pe stradă şi nici Oedip. Şi în acelaş sens am întrebat : dacă teatrul „e vieaţa", dece nu luăm un fotoliu să ne aşezăm — mai ieftin ! — în mijlocul străzii. Am vedea acolo, nu „la t r a n c h e de v ie" , dar vieaţa însăşi în toată amploarea ei imensă şi mută.

Dar, ca tot lucrul de artă, teatrul n'are alt sens decât acela de poésie .

Adică a l t ceva decât vieaţa !

(Urmare din pag. I-a)

a p a r e n ţ e l e sc l ip i toare , când decoru l ideal , când no ţ iun i l e a p r o a p e „ lega le" , aş zice, de bun, d e bine şi de frumos — ca re de altfel , cele d in tâ i , s u n t fă ră sens p e n t r u a r t i s t — n u se mai î n t â lnesc în opera lui?

Dece „ p l a c e " Gioconda, dece n ' a r is-bu t i să p lacă s u b l i m a o roa re ca re es te Colosul lu i Goya?

Dar p r o f a n u l — p r e d e s t i n a t să fie ,,în faţa altarului" n u în l ă u n t r u l lu i — a m e r s n u m a i la sup ra f a ţ ă . Şi Monna Lisa e a t â t de „ f ru mo asă" ! Cu m o n s t r u l lui p u t e r n i c şi s t r â m b , Goya n ' a r fi p u t u t decâ t să r e sp ingă — în acest contac t def in i t iv u n d e n u m a i aspec tu l , n u m a i s u p r a f a ţ a i n t e r e s a .

L a fel Luceafărul sau, p e n t r u aceleaşi motive, p e n t r u aceleaş i n o p ţ i — p e n t r u acelaş c â m p ideal —• Mireille.. . D a r Ies F e m m e s damnées au scanda l iza t , cr is­pează — şi n i c iun n e g u s t o r n ' a r . ş t i să s p u n ă p e d in a fară :

Je sens fondre sur moi de lourdes épouvantes

Et de noirs bataillons de fantômes épars Qui veulent me conduire en des

routes mouvantes Qu'un horizon sanglant ferme de toutes

parts.

Dar p r e t u t i n d e n i aceleaşi d e p ă r t ă r i d e p ă m â n t ! B u r g h e z u l însă, n ' a p l eca t n ic i u n m i n u t , nicăier i . . . P r e t u t i n d e n i to tuş i aceleaş i i m e n s e p l ecă r i acolo u n d e , p e s t e l u m i şi p ă m â n t , p e s t e că r ţ i şi cer , D u m n e z e u , des igur , e foamea şi t r e b u e să fie c rea ţ i a a r t i s tu lu i , l uc ru l lu i u l t im , acela p e n t r u ca r e î n def ini-

, t iv to t ce e s t e el, t oa tă e x i s t e n ţ a lui , va lucra .

P r o f a n u l n u a p l eca t ? Des igur . Altfel , s u b s t a n ţ a de a r t ă p e care a m văzu t -o , e x p r i m a t ă a t â t de d ivers , el a r fi fost ferici t s'o s u r p r i n d ă o r iunde . A r fi l u ­a t -o egal d e î n se t a t — ind i f e r en t C U M i-ar fi sa t i s făcut — d a r egal, d in pe i sa ­g iu l d e s t r a n i u şi s eve r desf râu cr ispat al lu i Goya , ca şi de p e buze le en igma­t ice a le Giocondei, a r fi în tâ ln i t -o în p a l o a r e a t rag ică a lui Mireille ca şi în p e r v e r s e l e ex i l ă r i ale femei lo r c o n d a m ­nate . . .

D a r când l u c r u l d e a r t ă i se oferă, b u r g h e z u l îl v e d e m că n u r ă m â n e decât acolo u n d e el î n t â l n e ş t e l u m e a p e care o ş t ie , idea l iza tă , cu fard. Tot res tu l , a m văzu t că refuză .

E p e r m i s a t u n c i să p r i c e p e m că nu lucrul de artă l-a reţinut, ci t ocmai şi n u m a i to t ce a p u t u t el să ofere c o m u n cu va lor i le med ioc re . Şi es te astfel p e r ­m i s să c r e d e m că p r o f a n u l n u a p leca t n ică ier i , n ic ioda tă , î n n ic iun fel... Dece a r fi p leca t? O m u l d e c a r e v o r b i m e m a i în t â i mulţumit . El a r ă m a s astfel pe loc şi cu a t â t m a i v o l u p t u o s cu cât a p u t u t s'o facă m a i confor tab i l : s u p r a ­faţa c a r e i se. .oferea, l u m e a lu i ş t i u t ă cu u n cuvân t , e ra a c u m boga tă d e lus ­t r u şi fard .

In felul acesta , când a „ iub i t " pe Mi ­hai l Eminescu , b u r g h e z u l n 'a desf i in ţa t spa ţ iu l p e î n s i n g u r a t e l e măr i , n ' a m e r s cu s u p e r b u l poe t l u n a r în fan tas t i cu l lu i sbor pe s t e t imp , —• d a r s'a od ihn i t n u ­m a i s u b c e r u l d e s te le , a su sp ina t „mai

am un singur dor" s'a îndu ioşa t („o mamă, dulce mamă!"), adică s 'a lăsat p u r şi s imp lu î m b ă t a t , a m e ţ i t a m spu­n e cu s implă apă, de propriile lui va­lori c o m u n e şi d in care , se v e d e bine , n u a p u t u t şi n ' a r fi s imţ i t nicio ispi tă să iasă.

Şi nicio operă de a r t ă nu- l va fi cu­ceri t al tfel . N u s'a dus , el, p ro f anu l în abisul de s u r â s al Giocondei , da r a m â n ­gâ ia t odihni t , s'a r ă s fă ţa t comod pe a spec tu l i m e d i a t c a r e s'a găs i t î n t â m p l ă ­to r că-i s e m ă n a aşa c u m a r fi p u t u t el să vrea , în chip idea l — în t i m p ce Co­losul lui Goya e ra n u m a i , ,ur î t" .

P e Mireille, în sfârşi t , n ' a găs i t -o n i ­căieri în acel p a t h o s e x t r e m , accep t a r e de săvâ r ş i t ă î n t r ' a d e v ă r , când d u p ă u l ­t i m a b a n d o n , la p ic ioare le Sfintelor, mi ­cu ţa s fârş i tă o s u r p r i n d e a m abia m u r ­m u r â n d pe cu lmi le ei i zo la te :

— Heureuses , heureuses les âmes, que la chair ne retient plus sur terre...

P e p ă m â n t ! B u r g h e z u l aici a r ă m a s . El va confunda tot t i m p u l rima cu ver ­sul! Rodiea — şi Mire i l le , to t u n a . Dacă ar fi p u t u t însă m e r g e depa r t e , dacă, a~ dânc , a r fi „p l eca t " cu Lucea fă ru l , cu Mirei l le , dacă acest exe rc i ţ i u i-ar fi fost posibi l , el a r fi descoper i t î n t r ' a ­d e v ă r f rumosu l c u r a t al a r t e i — ...şi Goya şi B a u d e l a i r e — adică şi acolo unde suprafaţa, a t â t de ind i fe ren tă , nu mai răspunde valorilor lui comune.

E m i n u t u l însă când e b i n e să d ă m la o p a r t e din t i m p obiecţ ia ca re s ' a r ridica, aceea ca re n e - a r s p u n e că a fi a r t i s t n u p r e s u p u n e orice , ,p lecare" , că e îngădui t , şi ch ia r indicat , să pre fe r i , că în sfârşi t n u î n s e a m n ă a fi r ă m a s p e p ă m â n t dacă n u i u b e ş t i oriş ice pe isa­giu... P r o f a n u l a r risea as tfel să a p a r ă u n fel de „clasic", î nd răgos t i t de n u şt iu ce f o r m e p u r e !

Ş t iu b ine că a r t i s tu l m e d i t e r a n e a n , p r i n s î n t r e g de pe i sag iu l lui H o m e r , de D a n t e , sau Racine , m e r g â n d p â n ă la e x ­pres ia s a v a n t ă a lui Va lé ry , a r p u t e a să r id ice d in u m e r i în faţa u n o r sensi ­bi l i tă ţ i de a r t ă pe ca r e n u le p r i m e ş t e . El es te î n t r ' u n fel p r i z o n i e r al pe r f ec -ţ i une i inefabile , l uc ru l r o t u n d şi închis , u n a n u m i t soare ca re t r a n s c e n d e l u m e a —procesu l de t r a n s c e n d e r e , p e ca re a r t a îl p r e s u p u n e , s'a p e t r e c u t aici la m a r i ! ; î nă l ţ imi apol in ice .

D a r n u m a i pu ţ in , a r t a el o va fi cu­noscut o r i u n d e — a s imţ i t be ţ ia , ch ia r dacă s'a î n to r s m a i t r i s t şi a n u m i t al­cool îi d isplace!

O m u l m u l ţ u m i t de oare noi vo rb im, e însă acela pe care l -am văzu t m e r ­g â n d ins t inc t iv n u m a i sp r e v i n u l să rac şi fă ră be ţ i i al v ie ţe i ! P e c a r e n u m a i supra fa ţ a , a p a r e n ţ e l e s i n g u r e l - au con­vins . C a r e as tfel con fundă , orb , c r i s ta ­lu l şi s t ic la — Mire i l l e şi Rodica .

In acest sens u n c u v â n t g r a v al lui Ca rag ia l e — g r a v ca a p r o a p e to t ce Ca­rag ia l e a spus . C â n d t i ne r i poe ţ i ven iau să-i cea ră p ă r e r e a , a r ă t â n d poeme , ape ­r e boga t e d e l e ş inu r i de amor , Carag ia le le s p u n e a acest s implu c u v â n t :

— Şi Romeo şi Julieta, nu- i decâ t a-t â t : u n bă ia t , iubia o fată... D a r e altfel..

Corina , fata ter ib i lă , a p a r e în aces t al III-3ea act îmbâcs i t ă de l i t e r a tu r ă , r oman t i că , obos i toare .

N u v rea să şt ie cine e Ş t e f an Va­le r iu şi n u v r ea ca el să şt ie cine e ea. P l e a c ă î na in t e de v r e m e , l ă s ând la o m a s ă t re i ca raghioş i : j u n e l e cor i jen t Jef (De ce Jef ?), b ă t r â n u l s c r â n t i t B o ­goiu că ru ia îi î n t r e ţ i n u s e i luzia că e căp i t an de vapo r şi Ş t e f an Vale r iu , cu v a c a n ţ a s t r ica tă , r e s e m n a t (şi ce falsă e aceas tă r e s e m n a r e !) să r e p e t e loga­r i tmi i cu Jef (De ce Je f ?) în ca re se r e ­cunoaş t e el — cor i j en tu l din clasa V l -a . '

Din toa te aces te personagi i , d-lui Mihai l S e b a s t i a n i-a p lăcu t să-ş i facă mar ione t e , pe care să le m a n e v r e z e fantezis t şi uneo r i abil , în decu r su l a t re i ac te .

S 'ar p u t e a î n t r e b a c ineva : ce ma i r ă m â n e d a r din piesa d-lui Sebas t i an ? R ă m â n e o a tmosfe ră b ine re l iefa tă , cheia succesulu i „ Jocu lu i de-a vacan ­ţa" . Şi r ă m â n e scr isul l i t e ra r .

La acest succes au con t r ibu i t însă, m a i p r e s u s de orice, i n t e rp re ţ i i . Cel ma i p u ţ i n b ine d i n t r e a r t i ş t i a ş t iu t să se ach i te conşt i incios de ro lu l său.

D. Max imi l i an s 'ar p u t e a s p u n e că a rea l iza t o a d e v ă r a t ă c rea ţ ie dacă se poa te vorb i de c rea ţ ie î n t r ' u n rol n e ­s igur ca acela ce i-a fost hă răz i t .

D o m n i ş o a r a L e n y Ca le r abilă, a fu­g i t de toa te a spe r i t ă ţ i l e t e x t u l u i şi a ş t iu t să-şi a s c u n d ă faţa când a t r ebu i t .

D o m n u l G e o r g e Vr.aca, b á r i u m a i , a dat , poa te , p r e a m u l t ă a m p l o a r e unu i rol pe ca r e l-a depăş i t .

U n t a l en t p r o m i ţ ă t o r M. A x e n t e . D o m n u l Hoc iung şi-a s t ăpân i t p e r ­

fect ro lu l ia r d - ra S a n d i n a S t a n n 'a r euş i t să lase rece decâ t pe d-nul George V r a c a (recte Ş t e f an Valer iu) .

I l a r i an t ă s cu r t a apa r i ţ i e a d- lu i F o ­t ino şi a d -ne i R e n é e A n n i e a sp i ran ţ i nedor i ţ i la u n loc în pens iunea Weber .

Şi a r t r e b u i p o a t e să s p u n e m ma i mult . . .

Când profesoru l nos t ru — ..ah cu­v â n t u l e g r e u — când b u n u l p ă r i n t e s u p e r b şi ar t i s t , M a u r i c e Bar ré s , ca re p e a ţ â ţ i ne -a î n v ă ţ a t să s i m ţ i m f rumosu l şi e legan ţa , când în t r ' o s e a r ă de Cră ­ciun el a v r u t să coboa re „dans les cou­ches les plus profondes de la population parisienne", sub t i l u l poe t din Voyage de Sparte, n u s'a găs i t nici u n m i n u t s t re in , nici în acest „milieu"!

In l u m e a a s t a de apaş i şi de p ros t i ­t u a t e — quel l imon mal pétri! — se i-v i au deoda t ă f idel i tăţ i , s e n t i m e n t e n e ­b ă n u i t e . Te r ib i l a be ţ i e p e ca re a r t i s tu l n ' a r fi p u t u t să n ' o s imtă : Ils sont, tout de même, de la pâte des héros... Şi în­t r e aceş t i oameni , car i cunosc cel pu ţ i n a l te aspec te , qui ont la volupté de trem­bler ensemble", — ce p o e m s t r a n i u se r id ică a t u n c i când B a r r é s stă, a t e n t , „parmi ces filles aux bouches lourdes de scrophules et aux hanches şi expres­sives "

Nu-l auz im p â n ă la sfârşi t e x c l a m â n d ? — Peti tes filles du couvent du Sacré-

Coeur, vos amours sont trop fades! C h i a r dacă alcoolul e ra ac ru şi g reu ,

— quel l imon mal pétri! — be ţ i a to tuş , adânc , t r e b u i a să fi fost s imţ i t ă .

B u r g h e z u l însă ca re confundă Mire i l le şi Rodica — fi indcă şi din Mire i l le n u va fi l ua t m a i m u l t decâ t tot „ jun i i să -m ă n ă t o r i " şi r i m e l e p e care l e oferă Rodica — n ' a r fi găsit , s igur , n imic în acest ca lm şi în f iora t pe isag iu ba r r e s i an , c u m n u a găs i t în Goya, c u m n u a gă­sit în Baude l a i r e , fiindcă nicăieri aici nu i s'a oferit lumea lui ideală.

Acolo însă u n d e a r t i s t u l v e d e u n fior acelaş, acelaş f rumos , de u n accen t a-tâ t de d ivers , f i indcă p r e t u t i n d e n i es te s u b s t a n ţ a m e r e u aceeaşi a une i evas iun i dincolo de g r a n i ţ e l e l u m i i ş t i u t e —• I n ­fe rn şi P a r a d i s , ace laş p o e m ! •— dincolo cu u n c u v â n t de s t r â m t e l e c r i te r i i a le vieţei , p ro f anu l n u le va l u a d e c â t p e aces tea d in u r m ă şi va boteza aspec tu l lor f avorab i l cu n u m e l e a r te i . El va fi des tu l de n a i v să-ş i înch ipu ie , să fie conv ins că, aces te aspec te , a r t i s tu l le va fi u r m ă r i t deopo t r ivă !

D e aici se ridică a t â t de des ecoul an ­t ipa t ic şi t u l b u r ă t o r care v r e a n e a p ă r a t „ca poesia să s p u n ă ceva" , anecdo ta cu­m i n t e , — poesia să r ă s p u n d ă n o ţ i u n i ­lor c u r e n t e de , ,b ine" şi „ r ă u " ,să fie în sfârşi t duioasă , b l ândă , mora l ă " , să c u p r i n d ă ch ia r dacă se poa te , şi lecţi i ce tă ţeneş t i . . .

N e a v â n d u n c r i t e r iu a l tu l decât ce v e d e şi şt ie, r ă m â n â n d astfel cu v o l u p ­t a t e închis în a p a r e n ţ e l e lui mass ive , p ro fanu l n ' a r găs i n i că ie r i l in ia i n e p u i -sabi lă de cons tan t f rumos , dincolo a b ­solu t de to t ce man i f e s t ă aces te a p a r e n ­ţ e din ca re el şi-a făcut un c a d r u defi­n i t iv .

TOMA VLADESCU

UNIVERSUL LITERAR 24 Septembrie 1938

C A V A R N A - P O R T Oraşul cişmelelor şi morilor cu roţile uriaşe : Valea Smeilor, Valea

Dracului, Valea fântânilor de argint. Oraşul creşte din piatră pe vesele coline de cridă.

L a 15 k i l o m e t r i de f e r m e c ă t o r u l Dio-nysopol i s — Balc icu l de astăzi , — a c u m a p r o a p e două mi leni i , i s te ţ i i p e r e g r i n i ai măr i lo r , Greci i , au s t a to rn ic i t o n o u ă aşeza re î n t r u a d ă p o s t u l g re le lo r î nce rcă r i p e M a r e a N e a g r ă .

Aceas t ă n o u ă s t a to rn ic i r e , cu confi­g u r a ţ i a de potcoavă , s t r ă j u i t ă de doi imenş i p i l a ş t r i calcaroşi , o bo tezase ră „Bizone" .

B izone de a tunc i , e C a v a r n a - p o r t de astăzi , a m e n a j a t ă ca s t a ţ i u n e b a l n e o -

cl imat ică . N u se p u t e a m a i fer ic i tă a l ege r e ca a-

•ceastă a m e n a j a r e , c a r e a î n c e p u t din in i ţ i a t iva l abor iosu lu i p r i m a r , d. m a i o r Apostol iu , şi e c o n t i n u a t ă as tăz i cu asi­d u i t a t e , de ac tua lu l p r i m a r d. D i m i t r i u Se reo .

Din o ra şu l C a v a r n a , cel cu o l u n g ă şi un ică s t r a d ă p r inc ipa lă , p l ină de p răvă l i i , p a r c u r g i t r e i k i l o m e t r i scobo-r â n d şoseaua în capr ic ioase ş e r p u i r i ce duc în p o r t u l C a v a r n a .

S c o b o r â r e a se face, a v â n d în d r e a p t a şi în s t â n g a ves t i t a şi p i t o r e a s c a Va le a Smei lor , boga tă în f â n t â n i şi g r ă d i n i de za rzava t .

î n t â l n e ş t i f â n t â n a p r inc ipa l ă ou 2 i svoare , la o mică d i s t an ţ ă î n t r e ele, în ap rop i e r ea băi i t u r ceş t i în ru ină . l i ­n u l d in i svoare ţ â ş n e ş t e d in t r ' o f u m u ­r ie z id i re de p i a t r ă ; j g h i a b u r i l ung i şi s t e iu r i d e p i a t r ă p e n t r u a d ă p a t u l v i t e ­lor. P e z idur i le înegr i t e , insc r ip ţ i i şi să­p ă t u r i a r a b e ; ceva m a i la o p a r t e , al doi lea i svor d ă r u e ş t e o boga t ă co loană de apă, de a leasă ca l i t a te : l impede , rece , a b u n d e n t ă şi foa r t e b u n ă d e b ă u t . Ciş­m e a u a a l i m e n t e a z ă î n t r e g u l oraş. . .

Nes fâ r ş i t e s u n t saca le le u r c â n d leneş , cu m ă g ă r u ş i i b i n e h r ă n i ţ i ; n u m e r o ş i s u n t şi m ă g ă r u ş i i cu s a m a r e l e p e sp i ­nă r i , u r c â n d c u m i n t e că ră r i l e d e pe coas te le cu lu t roş ie t ic p r e s ă r a t e cu mac i m ă r u n ţ i şi c i m b r u p u t e r n i c m i r o ­si tor ; t u rcoa ice şi t ă t ă r o a i c e în p i to ­reş t i co s tume ; tu rc i cu t u r b a n u r i j e r ­pe l i t e şi ş a lva r i s d r e n ţ u i ţ i ; copii şi fe ­me i u r c ă şi coboară neobosi ţ i , cu cobi-l i ţe le în cape te le c ă r o r a c ă l d ă r i vechi de a r a m ă duc c r i s ta lu l cap t iv al ape i a t â t de răcoroase , a t â t d e dor i t ă pe a r ş i ţ a dogor i toa re .

F r i ab i l e , roci le a ce s tu i ca lcar p a r s c u l p t a t e î n t r ' u n fi ldeş l e g e n d a r ; p e s t e î n d a n t e l a t a lu i s c u l p t u r ă a u r o r e l e şi a m u r g u r i l e , ca şi v io laceul m a r i n , p r e ­sa ră f a sc inan te apo teoze de r u b i n şi m a c i n ă p u l b e r e de viole te , s au scl ipir i de s te le c lare .

La poa le le aces tu i m ă r e ţ dea l cu vâ r ­ful r e t e z a t de u n vas t p la tou , a l t e 2 is­voare , cu cel m a i boga t deb i t de apă şi

d e A G A T H A G R I G O R E S C U - B A C O V I A

O r c h e s t r e , jazz, caz inour i , vo r t rez i s i n g u r ă t ă ţ i l e bo l t i t e cu m o r m i n t e , căci la f iecare s ă p ă t u r ă se descopăr r e s t u r i d e vase f u n e r a r e , amfore , m o r m i n t e greceş t i , ch ia r sche le te .

Că ră r i l e poe t ice d ispar , s 'au croi t s t r ăz i la rg i , d in or ida dea lu r i lo r a lbe ; s tâ lp i i c u l ămpi l e e lec t r ice şi comfor tu l vo r a l unga p re i s to r i ca a r o m i r e a ţ i n u ­t u l u i aces ta de v ra j ă .

Es t e to tuş i m u l t de făcut în acest v i i to r ae ro -por t .

In oraş se l u c r e a z ă i n t e n s la în f ru ­m u s e ţ a r e a s t răz i i p r inc ipa le .

D e c u r â n d s'a a m e n a j a t u n s q u a r şi s 'a î n ă l ţ a t u n m o n u m e n t eroi lor d in C a v a r n a .

O p e r a e a d i s t insu lu i i ng ine r a rh i t ec t Teodoru , cu p re ţ io su l concurs al m u n i ­cipal i tă ţ i i .

E d e r e m a r c a t c l i m a t u l din C a v a r n a -po r t . A e r u l m a r i n n e u t r a l i z a t d e al co­l i ne lo r dă o fer ic i tă î m b i n a r e a c l imei m e d i t e r a n e cu aceea con t inen ta l ă , a-v â n d astfel u n c l imat s u p e r i o r a l to r col-

Сіігаютапіи] şi Băile

cu cel m a i b u n gus t , a t â t de ves t i t e s u b s t ă p â n i r e a tu rcească , încâ t su l t an i i t r i m i t e a u g a l e r e să le a d u c ă de aici apă de bău t , şi m a i a les p e n t r u fabr i ­carea ves t i t e i „mas t i ca" .

D e p a r t e a cealal tă , î n s p r e coas ta Ba l -c icului s 'au descoper i t i svoa re de sulf şi f ier —• un ica bogă ţ i e de acest fel p e l i to ra lu l dobrogean . D e p e îna l tu l p l a tou al C i r a o m a n u l u i — adăpos t de peş te r i , b r o a ş t e ţ e s toase u r i a şe , şerpi , şi m o r ­m i n t e scitice, p r ive l i ş t ea e s t e d u m n e -

Cartierul vilelor

D e p a t r u l un i n u a p l o u a t p r i n aces te ţ i n u t u r i .

Cu t o a t e acestea , i svoare le rec i şi boga t e în apă se succed ap rop ia t e , în­t r ' u n c iuda t pa ra l e l i sm , p e a m b e l e m a -m a l u r i a l e u n e i gâ r l i ţ e ce u d ă î n t r e a g a Vale a Smei lo r .

î n t â l n e ş t i apoi, la câ ţ iva zeci de m e ­tr i , mor i le , ve s t i t e l e m o r i t u r ceş t i cu ro ţ i de oţel u r i a şe , c r e scu t e d i scre t din bosche te l e de sălci i g ra ţ ioase , î n v â r t i n d leneş apa ce p i c u r ă p e j g h i a b u r i de oţe l s t r ă luc i r i de rouă , or i f r an ju r i s o m p t u o a s e şi î n s p u m a t e .

Te aprop i i d e moza icu l g r ăd in i l o r de za rzava t , cu b o g a t e p l a n t a ţ i i de a r ţ a r i şi î ncepe def i leu l r o t u n d al col inelor d in „ t e r r a rosa", d â n d ţ i n u t u l u i cu cli­m a t u l m e d i t e r a n e a n , a spec te napo l i t a ­ne.. . I a t ă şi co l ine le d in ca lcar a lb , î n t r ' o u n d u i r e cenuş iu -ve rzu ie , din cauza ar­bor i lo r pi t ic i şi a cactuş i lor b r u m a ţ i .

La fântână

P e s tânga , în aceas tă b r ă ţ a r ă de co­l ine încep vi le le d in p ia t ră , d o r m i t â n d cochet sau c o n t e m p l â n d m ă r e ţ u l dea l — cu aspect de u r i a ş sarcofag, — n u ­m i t C i r acmanu l , a că ru i f a ţadă delà m a r e a l că tueş t e u n u r i a ş p o r t r e t s t r a ­tificat ca d i n t r ' o s c u l p t u r ă b iza ră .

zeiasca. Ţ ă r m u l m ă r i i es te cu p r in s î n t r e s p a ­

da de a r g i n t a C a p u l u i Cal iacra şi Ba l ­ele, o fe r ind în a m u r g , a spec te de co­v â r ş i t o a r e f rumuse ţ i . S ă p ă t u r i l e î n t r e ­p r i n s e p e acest p l a t o u a u descoper i t sarcofagi i , s t e l e f u n e r a r e greceş t i , m o r m i n t e ce au d u s la concluzia că aci a fost s t r ă v e c h e a Acropo le a Bizonei .

P l a t o u l e des t ina t cons t ruc ţ i e i u n u i cas te l al M a r e l u i Voevod Miha i şi pe podu l p l a tou lu i î ncepe a l tă se r i e de fân tân i , p r i n t r e g r ă d i n i şi m a r e .

D i n t r e acestea , f â n t â n a de a r g i n t f ru ­m o s z id i tă î n t r e fagi secular i , sălcii , smoch in i şi migda l i , d ă r u i e ş t e g r ăd in i ­lor i r iga ţ i i î m b e l ş u g a t e .

A t â t a mi lo s t i v i r e a c e ru lu i p e n t r u acest î n c â n t ă t o r colţ al M ă r i i Negre! . . .

Va lea Sme i lo r con t inuă 4 k i lome t r i , p â n ă la Mihăi len i , u n d e se găsesc dea -s e m e n i f â n t â n i şi c ăde r i d e apă, de o n e b ă n u i t ă sp l endoa re .

A m u r g u r i l e p u n p r i n aces te v ă i şi co­l ine de a s p r ă d a r ma je s toa să f r u m u s e ţ e , o poezie s u m b r ă .

L in i ş t ea e vag î n t r e r u p t ă n u m a i de c l ipoci tul m ă r i i ; d in mi j locu l u r iaşe i po t coave de dea lu r i a l b a s t r u l ei se des ­făşoară ca o i m e n s ă eg re t ă de safir, c u r g â n d s p r e nes fâ r ş i r i g r a v e şi sobre . Nop ţ i l e cu l u n ă a d a u g ă t r e n e l u n g i de a rg in t şi a u r topit , pe zăr i . V ă z d u h u l e n u m a i l u m i n ă şi vis .

C a v a r n a - p o r t — Bizone cel s t r ăvech i — se t r ezeş t e d in s o m n u l m i l e n a r . L o ­t u r i l e p a r c e l a t e d e p r i m ă r i a C a v a r n a , se acopă r an cu an , d e v i le cons t ru i t e d in p i a t r a ca r i e re lo r boga te , ce se gă ­sesc la to t pasu l . Se populează . . .

S 'a a m e n a j a t o f rumoasă p la je cu cab ine şi b ă i calde, ce a u mi racu los efect t e r a p e u t i c con t r a sciat icei .

Stânci la Oaliaicra

ţ u r i depe l i tora l . Dar , C a v a r n a - p o r t , C a v a r n a - e i ş m e l e -

lor şi m o r i l o r s t r ă v e c h i es te a sa l t a t ă de ca re le cu g r âu ; s ă p t ă m â n i î n t r e g i ve­chi le magaz i i p r i m e s c în p ă s t r a r e u r i a şe can t i t ă ţ i de g râu . M a r e a sc l ip ind feer ic în amiez i le t o r ide de A u g u s t h o h o t e ş t e

vese lă de bogă ţ i a a u r u l u i vege ta l ce d ă r u i e ş t e ţ ă r m u r i l o r sale .

î m p ă r ă t e a s ă în za le de s o a r e şi dia­m a n t e e a c u m în p l ină sp l endoa re şi opulenţă . . . V a l u r i l e ei duc d e p a r t e ecoul une i fe r t i l i t ă ţ i l egenda re , cu care Divi­n i t a t e a m i r u e ş t e s c u m p a noas t r ă ţară.

Bolgrad-Anadol, cu maşina E r a m t r imi ş i d e ep i t rop ia d in Bol -

grad , să r e c e p ţ i o n ă m două şcoli p r i m a ­re noui , în sa t e l e F r e c ă ţ e i şi C i şme­chioi, j ud . Ismai l . Maş ina aş tep ta , ghe~ boşată, în fa ţa loca lu lu i ep i t rop ie i . F r u n z e l e se j u c a u în pomi , l e g ă n a t e de vân t . Z a r e a d imine ţ i i e r a b ă t u t ă d e m u ­chia ce ru lu i c u u n n i t m a r e de aur , c a r e î m b r ă c a în l u m i n ă s t r ă l u c i t o a r e ca t a ­p e t e a s m a bol ţ i i şi t o a t ă fresca n a t u r i i . Un s t r i gă t î ngu tu ra t . . . şi su im în c a r a -pace le b roaş t e i ţ es toase . C u m s p i n a r e a d r u m u l u i d i n o raş e r a h u r d u c ă n i t ă cu scofâlcituiri m u l t e , î n c e p u r ă m să j u c ă m î n ă u n t r u ton toro iu l , î n doi : eu şi m a ­io ru l P e t r e Trandaf ; s ă r i a m în sus ca popice le la pop ică r ie , s ă r u t â n d c u moa ­le le c a p u l u i t a v a n u l maş ine i , cu frica însă ca l o v i t u r a să n u fie ma i t a r e în ţ e s tu l m i n ţ i i şi aşa s ă n e cos te s c u m p s ă n ă t a t e a . P e n t r u aceas ta a m î n v â r t i t p u m n i i g h i a r e de p a s ă r e î m p r e j u r u l b a ­re i delà s c a u n u l şo fe ru lu i şi n e - a m în­desa t p e şezut , d in r ă s p u t e r i , să n u m a i s ă l t ă m aşa t a r e . P r i n ochii n o ş t r i fugeau t oa t e de p e m a r g i n e a o r a şu lu i : case cu cea rdacur i , p r ă v ă l i i cu ob loane , b i se r ica Sf. Nicu lae , pomii , c a z ă r m i l e — b l o ­cu r i m a r i de p i a t r ă cu l a rg i cu r ţ i a l in ia­te şi p a v a t e , p rof i lu r i d e f o r m e va r i a t e , ce se înche ie în m u c h i i d e linii , s e f r âng şi p i e r în u r m ă , în n o u r u l de praf.

De là m o a r a Ra inov , gâ jgan ia b l i n d a t ă o ia d e va l e p e cost işea ce d u c e la p o ­du l de p e s t e I a lpug . In fuga ei năucă , s a r e p e s t e c â t e u n hop gol c u noi , să b u ş i m a fa ră p r i n înve l i şu l ei d e t ab lă . T r e c e podul , ca re a s t r â n s t oa t ă ba l t a l acu lu i în p ic ioare şi o ia s b â r n â i n d şi r ăg ind , fur ioasă, în suiş pe dea lu l Curci , p r i n fa ţa c a n t o n u l u i C. F . , înf ipt , ciu­pe rcă a lbă , în f r u n t e a dea lu lu i Can to r . T r e c e p e l â n g ă ogrăz i cu vii, de u n d e n e pişcă n a s u l o b o a r e d e zahă r . S tâ lp i i de telegraf, a l in ia ţ i pe d r u m , fac f ront î n a i n t e a sobolului , c e fuge zăna tee , o rb şi s u r d — n ' a u d e , n ' a v e d e . L a n u r i l e s e ­cera te , t u n s e ca boboci i la îneorpoirare, îşi a r a t ă chel i i le r a s e ca în p a l m ă ; doa r ici şi colo c â t e o f r i zură v e r d e de p o r u m b , m a i r e d ă t i n e r e ţ e a şi v igoa­rea c â m p u l u i . Iese la şoseaua n o u ă - n a -ţ ională , Bo lg rad-Ga la ţ i , p r o a s p ă t t ă i a t ă şi t ă v ă l u g i t ă pe s t e ţ a r ni, n e p r u n d u i t ă încă cu p i e t r i ş şi n is ip . R ă s u f l â n d de hodorogea la de p â n ă aci, îm i sco t p ă ­lă r ia d in cap , m ă desche i la n a s t u r e l e s u r t u c u l u i şi i au ba t i s t a d e - m i ş t e r g f r u n t e a î m b r o b o n a t ă de n ă d u ş e a l a d r u ­m u l u i făcut .

P e aceas tă cu rea d e p ă m â n t , b o l b o -

şată , a l u n e c a m lins, ca p e u n g e a m de gh ia ţă , de- ţ i e ra m a i m a r e p l ă c e r e a şi d r agu l . C â t e o c o d o b a t u r ă p e l an n u ­m ă r a , b ă t â n d ou coada în aer - toacă , i u ­ţea la maş in i i p e secundă . D e p e s â r m a s tâ lpi lor , u n v u l t u r d e s t epă p r i v e a şi el, c â n d că t r e fugara desmet ică , când că t r e v ă z d u h u l zăr i i : îşi a r ă t a do ru l de sbor .

G ă r g ă r i ţ a t r e c e p e u n ghioc d e deal, t r a s s foară cu a l t e două dea lu r i veci-n a t e .

Aci se des făşoară o p r ive l i ş t e î ncân ­t ă t o a r e : în d r e a p t a a p a r e ca o m i n u n e d in b a s m e , sa tu l Cişmechioi , cu case albe, în bosche t e ve rz i — fete în i a t a ­cul lor v i rg ina l . U n e l e se feresc d e ochii noş t r i , se t r a g d u p ă s tuf işur i , c a r i c o ­b o a r ă i u t e s p r e fundu l văi i ; a l t e le m a i î n d r ă s n e ţ e , î n f ă ş u r a t e s u m a r în nă f r a ­m ă albă, cu c u n u n i ţ ă de ţ ig lă p e cap şi

cu oche lar i au r i ţ i de soare în fe res t re , se r id ică m a i sp r e m u c h i a dea lu lu i şi n e p r ivesc zâmbind , vesel , deschis , îşi î n ­t i nd m â i n i l e - r a m u r i , î m b r ă ţ ă r a t e cu f runze de cu loa rea s m a r a g d u l u i , s p r e noi, l a n g u r o s . In t i m p ce n u n e m a i sa­t u r ă m de Cişmechioi , cu d u m b r ă v i o a r a t â n ă r ă , v e r d e şi l a rgă a lunc i i lui , d i n s t ânga se ca ţ ă r ă p e ş i ra cea la l tă d e deal , c o m u n a Etu l ia , m a i p o s o m o r i t ă şi m a i n e g u r o a s ă —• se v e d e din c a u z a fumu­lu i d e t r e n u r i ce o împroaşcă zi şi noap te .

Oda tă , p louând , s'a s ă t u r a t şi ea de p r e a m u l t ă apă şi fum de locomot ive şi a p l e sn i t p o d u l C. F. , care- i lega pâ-rae le , în două .

To t u i t â n d u - s e în d r e a p t a şi în s t ân ­ga, — la ce le două s a t e d r ă g ă l a ş e ca două sa lbe de m a m u d e l e de a rg in t , — c o b o r î m pe r â n a dea lu lu i , în Va lea Bă­l a n u l u i şi d ă m p e o c ă r ă r u ş e s t r â m t ă şi încolăci tă , bo l t i t ă c u sa lcâmi şi o ţ e -t a r i . P e aceas tă ţ â ş n i t u r ă de d r u m , să­p a t ă jos în coapsa dea lu lu i şi î n l i văda t ă cu za rză r i şi p r u n i şi cu p o a n e î m p o -r u m b a t e , o ţ i n e m tot cu pază la ocoale p e l ângă î n g r ă d e a l a g răd in i lo r , să n u î n t â l n i m v r e o c ă r u ţ ă cu cai sper ioş i şi să se î n t â m p l e u n poc inog; — p r i n ora­şe le şi sa te le Basa rab ie i , şi a c u m ca i i se spe r i e de maş in i , ca de a l t e d ihăn i i să l ­ba t i ce . O p â l n i e m a r e de l u m i n ă şi in­t r ă m p e u l i ţ a m a r e a F recă ţe i lo r . D r u ­m u l se t a i e d r e p t p r i n două r â n d u r i de case . B ă t ă t u r i l e s u n t cu u luc i î n g r ă d i ­te, de n u e l e sau cu t res t ie , i a r casele sun t acoper i t e c u t ab lă , ţ ig lă or i stuf. L u m e a n e p r i v e ş t e p r i e t enos , n u m a i câini i sar de p r i n cu r ţ i - p r a ş t i e , să n e oprească şi n e a l e a rgă p â n ă n e dau în p r i m i r e a l to r lăţoşi,. şi aşa, p â n ă sosim la şcoala nouă , s u n t e m a lunga ţ i m e r e u

pe u l i ţ ă d e aces te po tă i . L a şcoală ne î n t â m p i n ă p ă r i n t e l e D u m i t r u Dimov, deş i ra t cât o p ră j ină .

N e d ă m b i n e ţ e l e cu s t r â n g e r e caldă de m â n ă şi f i indcă d. G h e o r g h e P o p e s ­cu, a r h i t e c t u l j ude ţu lu i , e ra t r e c u t s p r e G iu rg iu l e ş t i — alt sat u n d e se c o n t s r u -ia tot o şcoală nouă — p â n ă să v ină el, a m h o t ă r î t cu p ă r i n t e l e să m e r g e m î m p r e u n ă la c h i r h a n a la Anado l , u n d e ep i t rop ia avea a r e n d a ş pe u n o a r e c a r e d o m n Alex iu ; g â n d i a m să l u ă m ceva

de DRAGOMIR PETRE S CU

peş t e p e n t r u m a s a de p r â n z la Frecăţei şi să d u c e m şi acasă.

O l u ă m p e s u b poa l a une i p e r d e l e de sălci i c io tu roase şi scâlcia te , la umbra că ro ra lacul C a h u l îşi poposeş te liniştit ba l t a .

Z ă r i m o h a l t ă cu u n pu rco i de bărci neg re . P e p r o ţ a p i b ă t u ţ i în lac deose­b im z ă b r e a u a năvoade lo r . Mă mănâncă n a s u l şi ochiul s t â n g : „Mă s u p ă r şi văd u n om r ă u " — m i - a m zis.

Aşa a şi fost. B â z d â g a n i a cocârjită î n t o a r s e la d r e a p t a şi i n t r ă bâzâ ind în a r m a n u l conacu lu i . Câ t eva femei roto­feie —• cu m i r o s de p e ş t e în han ţ e l e de pe ele, ne î n t â m p i n ă î n t r e b ă t o r . In uşa deschisă a u n e i magaz i i a ş t e p t a reze­m a t de uşor , u n m u n c i t o r — săra t şi el ca şi bu toa ie le de peş t e dinăuntru. N u p r e a se a r ă t a b u c u r o s de venirea noas t r ă , oaspe ţ i nepof t i ţ i .

P ă r i n t e l e îi c e ru să n e facă rost de ceva peş t e .

— N ' a v e m n imic p roaspă t , părinte, d e c â t b i b a n m ă r u n t , la gh i a ţ ă în lăzi.

— Ei, d ă - n e şi de acela. L u ă o c ă l d a r e de zinc şi asvâr l i în

ea v r eo 30 de c io r t ănaş i . — P e ş t e s ă r a t es te ? î n t r e b a i eu. —• Da ! în bu toa ie l e acelea din fund :

ş t iucă şi s o m n n u m a i . — Bun , p u n e - n e şi n o u ă câ teva bu­

căţ i la coşniţă, p e n t r u acasă. Cu m a r e sgâreen ie , to t m â r â i n d şi

d o n d ă n i n d s ingur , n u m ă r ă v r e o 6 bu­căţi de s ă r ă t u r ă : t r e i somni şi trei ş t iuci .

—• Mai p u n e , că d o a r lacul , slavă D o m n u l u i , es te des tu l de m a r e şi peş­t e l e n u e s e m ă n a t de s t ă p â n ă - t u .

— Da, d a r m ă cear tă , dacă aude ! — Pă i , noi s u n t e m de là epitropia

bă l ţ i lo r şi şeful t ă u dă de „ h a c " cu noi, d e t e -o bă lmă j i cu o slovă d e gură nu­mai , p e n t r u peş t e .

D a r el, a s t r â n s coşni ţa la gură , a pu­s-o în p r a g u l uşii şi şi-a s t r â n s mâinile subsoară .

— B o e r u l m ă cear tă , n u pot da mai m u l t .

— Ei lasă, c'o să-i deschid eu gâlcile, i se a d r e s ă m a i o r u l T r a n d a f ! L~am vin­deca t de a t â t e a cucuie în cap şi acum, as ta - i r e c u n o ş t i n ţ a ?

— Hai , Pe t r i că , su ie , să m e r g e m ! — Pof t im, p ă r i n t e ! Bosumfla ţ i , n e c u i b ă r i m în droşca de

fer şi s v â r la d r u m înapoi , cu 20 cior­t ănaş i b ibăne i şi 6 b u c ă ţ i — sără tură — s o m n şi ş t iucă . P e d r u m , în svârliuga fugară , g â n d i a m la p a n a de somn ce-am să p r e g ă t e s c acasă. V e d e a m o du ră moa­le de m ă m ă l i g u ţ ă ga lbenă , cum abu­r e ş t e p e masă , o s ă r ă t u r ă opăr i tă şi tă­vă l i t ă în z e a m a ei, cu m u ş d e i de ustu­roi , cu s m o c u ş o a r e de p ă t r u n j e l şi mă­r a r toca t m ă r u n t şi cu stelişoare de u n t d e l e m n p l u t i n d p e deasupra .

L a m a s ă , m a i s t r o p i a m să r ă tu r ă şi cu c â t e v a g â t u r i d e o ţe t şi apoi înfulecă b ă e t e şi ca ră la gu ră , să se bată zece lupi .

î m i lăsa g u r a apă, to t moşmondind in g â n d u l m e u aşa, că s imţ i i două vini­şoa re sub ţ i r i , c u m se pre l ingeau din j g h i a b u l gur i i , p e b ă r b i e în jos.

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU, 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P T. T. Nr. 44908 - 938