39
Se cere proiectarea unui pod dalat din beton armat care sa satisfaca urmatoarele cerinte: 1) sa asigure circulatia rutiera pe 2 benzi de circulatie si circulatia pietonala pe trotuare pietonale denivelate. 2) podul dalat trebuie sa fie capabil sa preia incarcarile clasei E de incarcare (A30, V80). 3) podul va asigura scurgerea apelor pe la capatul lui prin casiuri de descarcare. 4) racordarea podului cu rampele de acces se face cu sferturi de con permeate din dale de beton. 5) podul va avea lungimea L=12 - 0,1n = 13m ; n=10 Proiectul va cuprinde: A. Piese scrise: 1) memoriu tehnic 2) calculul eforturilor sectionale N si T din incarcari permanente 3) calculul eforturilor sectionale din incarcari utile 4) dimensionarea armaturii de rezistenta 5) prevederi constructive pentru suprastructurile dalate din beton armat. B. Piese desenate:

Proiectarea Unui Pod Dalat

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Proiectarea Unui Pod Dalat

Se cere proiectarea unui pod dalat din beton armat care sa satisfaca urmatoarele cerinte:

1) sa asigure circulatia rutiera pe 2 benzi de circulatie si circulatia pietonala pe trotuare pietonale denivelate.

2) podul dalat trebuie sa fie capabil sa preia incarcarile clasei E de incarcare (A30, V80).

3) podul va asigura scurgerea apelor pe la capatul lui prin casiuri de descarcare.

4) racordarea podului cu rampele de acces se face cu sferturi de con permeate din dale de beton.

          5) podul va avea lungimea L=12 - 0,1n = 13m ;    n=10

          Proiectul va cuprinde:

A.   Piese scrise:

1)     memoriu tehnic

2)     calculul eforturilor sectionale N si T din incarcari permanente

3)     calculul eforturilor sectionale din incarcari utile

4)     dimensionarea armaturii de rezistenta

5)     prevederi constructive pentru suprastructurile dalate din beton armat.

B.    Piese desenate:

1)     dispozitie generala a podului

2)     plan cofraj suprastructura dalata

3)     plan armare suprastructura dalata.

Latimea zonei arosabile c = 7,80 metri  si este compusa din 2xb=2xe0=2*3,50 + 2* 0,40 = 7,80

Page 2: Proiectarea Unui Pod Dalat

          b= 3,50; latimea unei benzi de circulatie

          e0= 0,40; latime suplimentara necesara asigurarii confortului optic.

Podul este echipat cu 2 trotuare pietonale avand latimea T=1 metri

Calea pe zona carosabila

Se monteaza:

1) sapa suport – se executa din mortar de ciment M100 de 2 cm grosime; fata superioara se driscuieste, rezultand o suprafata perfect plana cu declivitate de 2%.

Sapa suport se ridica in scafa pe lisa parapetului.

2) hidroizolatia – cu grosime de 0,5 cm, se executa din membrane bituminoase sau poliuretanice care se lipesc prin incalzire de sapa suport. 

Hidroizolatia se ridica in scafa pe lisa parapetului. Aceasta se poate monta la cald sau la rece.

3) sapa de protectie – se executa din beton de ciment C8/10 cu o grosime de 5 cm, armata la mijlocul ei cu plasa de tip Buzau(plasa cu ochiuri patrate cu l=5-10 cm din sarma cu diametru de 3-5mm).

La fata superioara a consolei de trotuar in sapa de protectie se creeaza un spatiu prin montarea unei sipci din lemn la executia sapei. In spatiul creat dupa indepartarea sipcii se toarna celochit, impiedicand astfel accesul apei la straturile sapei.

Pe sapa de protectie, pe un strat de mortar de poza M100 se monteaza bordurile prefabricate. Bordurile sunt prefabricate in tipare metalice din beton de clasa C25/30. Au dimensiunile de 15x25 cm. Dupa montarea lor ramane vizibila o fata cu inaltimea de cel putin 20 cm.

Intre bordure pe sapa de protectie se monteaza imbracamintea zonei carosabile in 2 straturi fiecare avand o grosime de 2,5-3cm.

Primul strat este de rezistenta, al doilea unul de uzura.

Page 3: Proiectarea Unui Pod Dalat

Inainte de executia stratului de uzura, la fata bordurii se monteaza o sipca din lemn cu sectiunea de 3x3mm. Dupa compactarea stratului de uzura, in spatiul creat prin scoaterea sipcii se toarna celochit. Rezulta in lungul podului un cordon impermeabil. Lisa parapetului are rolul de a permite montarea parapetului.

 

Calculul eforturilor sectionale M si T

Incarcarile permanente care solicita suprastructura dalata sunt date de:

1. Greutatea caii

2. Greutatea proprie a suprastruturii da;ate=greutatea struturii de rezistenta a suprastructurii.

          Incarcarile permanente solicita fasia centrala si fasia marginala a suprastructurii dalate

Calculul eforturilor sectionale din incarcari permanente: fasia marginala FM

NR.

CRT.

INCARCARI PERMANENTE

gn n G

1.

Imbracaminte strat uzura+ strat rezistenta

(0,06x1,70x1,00)24

2,448 1,5 3,672

2.Sapa protectie

(0,5x1,70x1,00)252,125 1,5 3,1875

3.Hidroizolatie

(0,01x1,70x1,00)150,225 1,5 0,3825

4.Sapa suport

(0,06x1,70x1,00)242,448 1,5 3,675

5.Bordura prefabricata

(0,15x0,25x1,00)240,9 1,5 1,35

Page 4: Proiectarea Unui Pod Dalat

6.Imbracaminte pe trotuare

(0,02x1,00x0.85)240,408 1,5 0,612

7. Parapet pietonal metalic 0,75 1,5 1,125

8. Greutatea caii 9,574 14,364

9.Suprastructura dalata FM

(0,62x2,20x1,00)2534,1 1,1 37,51

10.Consola trotuar

(0,15x0.85x1,00)253.1875 1,1 3.506

11.Lisa parapetului

(0,25x0,35x1,00)252,1875 1,1 2,40

12.

Greutatea structurii de rezistenta

(9+10+11)

39.475 43.416

13.

Total actiuni permanente

(greutate cale + greutate structura)

49.049 57.78

Calculul eforturilor sectionale pentru fasia centrala FC

NR.

CRT.

INCARCARI PERMANENTE

gn n G

1.

Strat de uzura al imbracamintei

(0,03x1,00x4,40)24

3,168 1,5 4,752

2.

Strat de rezistenta al imbracamintei

(0,03x1,00x4,40)24

3,168 1,5 4,752

3. Sapa protectie beton armat

5,5 1,5 8,25

Page 5: Proiectarea Unui Pod Dalat

(0,05x4,40x1,00)25

4.Hidroizolatie

(0,01x4,40x1,00)150,66 1,5 0,99

5.Sapa suport

(0,06x4,40x1,00)246,336 1,5 9,504

Cale pe pod 18,832 28,248

6.Suprastructura dalata

(0,64x4,40x1,00)2570,4 1,1 77,44

Total actiuni permanente 89,232 105,088

Calculul momentului incovoietor si al fortei taietoare

Page 6: Proiectarea Unui Pod Dalat

 Calculul  M , T din actiuni permanete fasia centrala:

Calculul  M ,T din actiuni permanete fasia marginala:

                     Calculul eforturilor  sectionale din incarcari utile

Incarcarile utile sunt incarcarile din convoaie tip de calacul corespunzator clasei de incarcare a podului.

   In Romania exista urmatoarele clase de incarcare :

Clasa de incarcare                         Convoi Tip           Civil             Militar

           E             A30              V80

           I             A13                S60

           II             A10                S40

Cifra indica greutatea in tone forta din convoi:

-         A:convoi de autocamioane ( A30, A13 ,A10 )-         V: convoi de vehicule speciale pe roti (V80 )-         S: convoi de vehicule speciale pe senile

Page 7: Proiectarea Unui Pod Dalat

Clasa E de incarcare indica constructia unui pod care sa fie capabil sa prea incarcarile utile date de Convoiul A30 si vehicul special pe roti V80

Toate podurile din romania se dimensioneaza la calsa E de incarcare numai daca benificearul solicita in mod expres , atunci podul se va dimensiona la o clasa inferioara .

       

          Calculul de autocamioane A30

Sir nelimitat de autocamioane

 - fiecare autocamion poate fi amplasat la distanta minima de 10 m

        

fiecare autocamion este alcatuit din 3 osii, 2 spate si una fata la distanta si cu sarcini Error! Objects cannot be created from editing field codes.conform figurii :

In sens tansversal podului normele romanesti admit cate un sir de autocamioane pentru fiecare banda de circulatie 

Page 8: Proiectarea Unui Pod Dalat

                  Convoi de vehicule speciale pe rotii V80

-sir nelimitat de vechicule dispuse al 80 de m distanta dintre ele

-fiecare convoi este compus din 4 osii

longitudinal:

- In sens transversal normele romanesti admit un sir de vehicule V80 pentru doua benzii de circulatie :

Page 9: Proiectarea Unui Pod Dalat

OBS:  convoiul V80 este incopatibil cu un vehicul A30

Pentru ca cele doua tipuri de vehicule sunt incopatibile eforturile sectionale  M si T se vor calcula pentru ambele vehicule dimensionarea armaturi de rezistenta  se face la valoarea  maxima a eforturilor sectionale de calacul.

Pentru calculul M si T se aplica metoda aproximativa de calcul a suprastructuri dalate.

         Calculul  se face in urmatoarele etape :

1)     stabilirea ipotezei celei mai defavorabile de incarcare

2)     calculul latimii sporite de repartizare

3)     calculul eforturilor sectionale.

1)    Calculul momentului invovoietor din incarcarii utile

1.1   Calculul momentului incovoietor din A30

Etapa 1: Ipoteza cea mai nefavorabila de incarcare trebuie sa consta in dispunerea unui numar cat mai mare posibil si pozitile cele mai

Page 10: Proiectarea Unui Pod Dalat

defavorabile a convoiului  pe pod atat in sens longitudinal cat si transversal .

        In cazul convoiului A30 cea mai defavorbila ipoteza  consta in dispunerea convoiului conform figurii:

Se va calcula M si T pentru fasia marginala si pentru fasia centrala.

                            Calculul  M din A30 pentru fasia marginala

         Cea mai defavorabila ipoteza de incarcare a fasie marginale consta prin dispunerea vehiculuicu caroseria la verticala borduri pentru a evita lovirea pietonilor la trecerea vehicului

         Pentru calculul M cea mai defavorabila ipoteza de incarcare a convoiului A30 consta in dispunerea rotilor spate in sectiunea centrala.

            

                         Calculul suprafetei de repartizare la fata superioara a dalei

Page 11: Proiectarea Unui Pod Dalat

In sens transversal forta concentrata transmisa de roata vehicului se va repartiza la fata superioara a caii pe o latime notata cu  b0

Detaliu B:

In sens longitudinal latimile de repartizare se noteaza cu a

 

Detaliu A :

Page 12: Proiectarea Unui Pod Dalat

    Metoda aproximativa se bazeaza pe urmatoarea ipoteza de calcul .

Aceasta ipoteza prevede ca pentru preluarea incaracrilor transmise de roata vehiculului in sens transversal participa o latime de dala denumita latimea sporita de calcul mai mare decat latimea sporita de calacul mai mare decat latimea b1 – latimea rezultata in urma repartitiei prin straturile caii pana la fata dalei.

Latimea  sporita de repartizare se calculeaza cu formula :

In care : b1=0.98m

              Lc=12.5m

                             

   

Daca latimea sporita de calacul b=8.33 se produce efectu de suprapunere a doua rotii alaturate pentru ca distanta dintre osii spate .

Pentru a evita efectul de suprapunere latimea pe care se repartizeaza incarcarea transmisa se va limita la valoarea b limita .

Conform figurii:

Page 13: Proiectarea Unui Pod Dalat

b limita = 0.50+0.50+0.95=1.95m

Rezulta ca pentru fasia marginala spotita de repartizare in sens transversal se limiteaza la valoare b = 1,95 din conditia de suprapunere a sfectelor a doua rotii alaturate

             Calculul momentului incovoietor  A30 fasia marginala

Page 14: Proiectarea Unui Pod Dalat

a1=0.48m              b1=1.95m           Lc=13-0,5=12,5

           

           

           

                       Momentul incovoietor in Convoi A30 in fasia centrala

Page 15: Proiectarea Unui Pod Dalat

 

Sens transversal:

Ipoteza cea mai defavorabila consta in dispunerea pe structura caii doua convoaie A30 cu caroseriile dispuse la distanta minima admisa de 10 cm .

Fasia centrala va fii incarcata cu rotile exterioare din fiecare sir aflat la distanata de 1.10m

              

                        

                               Calculul latimii active de placa

        Placa preia incarcarea transmisa in roata vehiculului A30 pe o latime mai mare decat latimea b1 aceeasta latime sporita denumita si latimea

activa si se calculeaza cu relatia :  

                              

Page 16: Proiectarea Unui Pod Dalat

Daca latimea de calcul este 8,33 atunci se produce efectul de repartitie ale aceste rotii ecu efectele de repartitie a rotii alaturate.

Pentru a evita efectu de suprapunere latimea activa se limiteaza la o valoare cuprinsa  intre mijlocul osiei si mijlocul distantei dintre caroserii.

                         

In sens longutidinal:

m1=2.605          m3=2.845                 

m2=2.845          m4=2.605       

Page 17: Proiectarea Unui Pod Dalat

                        Calculul  fortei taietoare din convoi A30 fasia marginala

 

Se pozitioneaza convoiu A30 in ipoteza cea mai  de incarcare pentru calculul fortei taietoare .In sens  transversal cea mai defavorabila ipoteza de incarcare consta in pozitionarea convoiului A30 cu caroseria la verticala bordure .in sens longitudinal se pozitioneaza convoiul  A30 cu rotile spate in dreptu rezamului podului.

Page 18: Proiectarea Unui Pod Dalat

          In metoda aproxmative de calcul a fasiei se considera ca incarcarea concentrate transmisa de roata vehicululelor A30 se calculeaza pe o latime sporita de calcul cu relatia :

Aceasta valoare nu trebuie sa depaseasca blim determinat din conditia de suprapunere a efectului a doua roti alaturate

Pentru fasia marginala blim este distanta cuprinsa intre mijlocul osie vehicului si marginea exterioara a suprastructuri dalate .

Page 19: Proiectarea Unui Pod Dalat

 

                        

              

                        

Page 20: Proiectarea Unui Pod Dalat

                 Calculul fortei taietoare din convoi A30 fasia centrala

     

In sens tranversal cea mai defavorabila ipoteza de incarcare pentru fasia centrala consta din dispunerea simetrica a doua siruri alcatuite de autocamioane A30 la distanta minima de 10 cm intre convoaie .

In sens longitudinal pentru calculul fortelor taietoare ipoteza cea mai defavorabila consta in dispunerea convoiului A30 cu rotile spate deasupra convoieului A30 cu rotile spate deasupra rezamului podului latimea sporita de calcul se determina cu relatia :

Page 21: Proiectarea Unui Pod Dalat

Dar nu trebuie sa depaseasca p latime limita determinata din conditia de nesuprapunere a eforturile a doua  rotii alaturate .

blim=distanta din mijlocul osie pana  la mijlocul distantei dintre caroserii.

                            

Page 22: Proiectarea Unui Pod Dalat

              

                     

                          Calculul momentului incovoietor V80 in fasia marginala 

Ipoteza cea mai defavorabila este pozitia vehiculului V80  cu caroseria la verticala borduri pentru  a nu lovi pitonii pe trotoar.

Latimea activa se detemina cu relatia:

                                  

                                 

       

Pentru a evita efectul de suprapunere b se limiteaza la distanta cuprinsa intre marginea structuri dalate si mijlocul osiei:

Page 23: Proiectarea Unui Pod Dalat

   

           

Page 24: Proiectarea Unui Pod Dalat

Obs: in sens longitudinal ipoteza cea mai defavorabila pentru cacluclul momentului incovoietor consta in gruparea convoiului cat mai aporpe de sectiunea centrala pentru a ocupa arii  cu valori cat mai mari in linia de influenta a momentului incovoietor.

                                                                                                                                   

 ;    ,  

                        

                           Calculul momentului incovoietor V80 fasia centrala

In sens transversal:

Page 25: Proiectarea Unui Pod Dalat
Page 26: Proiectarea Unui Pod Dalat

                            

                                   

               

                       Calculul  fortei taietoare din convoi V80 fasia marginala

Page 27: Proiectarea Unui Pod Dalat
Page 28: Proiectarea Unui Pod Dalat

                   

 

Page 29: Proiectarea Unui Pod Dalat

                 

                       Calculul  fortei taietoare din convoi V80 fasia centrala

  Metoda aproximative de calcula fasie considera ca forta concentrate B se raporteaza in sens transversal pe o latime sporita de

repartizare 

                              

Page 30: Proiectarea Unui Pod Dalat

Pentru a evita efectul de suprapunere a incarcarilor a 2 roti alaturate latimea se limiteaza la o valoare blim care se masoara din mijlocul asiei pana la o distanta de 1 m dicolo de marginea rotii.

                                  

             

Calculul eforturilor sectionale in fasia marginala din atiunea oamenilor pe trotuare

Page 31: Proiectarea Unui Pod Dalat

Incarcarea cu oameni pe trotuare se considera   pentru poduri construite      intravilan. Pentru poduri construite in afara localitatilor  .

                         Tabelul  centralizator  eforturilor sectiuni

       ACTIUNI

Eforturi

Incarcari permanete

Incarcari  utile Ipoteza I

[G+AoT+A30]

Ipoteza II

[G+V80] AoT  A30 V80

Page 32: Proiectarea Unui Pod Dalat

sectionale    (G) FM   M  11285150 1757812  2422011 6189997 13042962 11347050

 FM   T  3611250      0 1076924 1634995 4688174 5246245

  FC   M  20525000 5562500 2615998 4333632 23703498 24858632

  FC   T  6568000      0 1399999 1675453 7967999 8243453

         La valoarea M din fasia marginala si M din fasia centala se dimensioneaza armature de rezistenta necesara in sectiunea centrala asupra structuri dalate.

          La vloare T din fasia marginala si T din fasia centrala se dimensioneaza armatura de rezistenta pentru preluarea fortelor taietoare in sectiunea de rezistenta a suprafetei dalate.

            Algoritmul de calcul a armaturi de rezistenta necesara in sectiunea                       centrala si sectiunea marginala

Algoritmul de calcul este:

 

  

 1)      ;    , 

    2)    ;   b= 100cm (un metru liniar de dala)

3)     

Page 33: Proiectarea Unui Pod Dalat

4)     

5)       se adopta 11 bare

6)      

7)       

Concluzie :pe fasia marginala se dispun 11 bare Ø22 pe un metro liniar de dala

Algoritmul de calcul pentru fasia centrala

    

1)    ;   a=4cm; b=118

2)    ;   b= 100 cm (un metru liniar de dala)

3)    

4)

5)     se adopta 14 bare

6)   

7)    

Page 34: Proiectarea Unui Pod Dalat

Concluzie: pe fasia centrala se dispun 14 bare Ø25 pe un metru liniar de dala