Malurile Tilletia sp.Malura comunaMalura este una dintre cele mai pagubitoare boli ale grului diminund att productia de boabe ct si calitatea acestora. Din acest considerent pentru combaterea malurii s-au luat masuri drastice, aceasta fiind cuprinsa n lista bolilor de carantina. La malura, simptomele sunt caracteristice si devin evidente n lan numai dupa nspicare. Spicele bolnave apar mai devreme dect cele sanatoase, sunt de culoare verdealbastruie iar la maturitate au o pozitie erecta, par zbrlite , din cauza ca aristele si paleile sunt departate si n functie de specia de Triticum infectata se alungesc sau se scurteaza. Aristele sunt n general mai mici, foarte fragile nct prin rupere soiurile de gru aristate par mutice. Boabele malurate sunt mai mici, rotunjite, de culoare bruna cenusie, mai usoare si cu santul ventral mai putin pronuntat dect la cele sanatoase. Principalul simptom al bolii se manifesta la boabe, al caror continut este distrus si nlocuit cu o masa negricioasa(clamidosporii ciupercii), cu miros de peste alterat datorat trimetilaminei si tiletoxinei. Inaltimea plantelor atacate se reduce, la unele soiuri, n medie cu 10-20% iar respiratia si transpiratia sunt intensificate. De asemenea plantele malurate se deosebesc de cele sanatoase printr-un sistem radicular slabit, si ca urmare printr-o rezistenta mai mica la ger. Ele sunt mai sensibile la ruginile galbena si neagra. Agentul patogen este reprezentat de Tilletia caries, sin. T. tritici, Tilletia triticoides, T.intermedia,T. foetida. Aceste specii de Tilletia se gasesc n plantele bolnave de cele mai multe ori izolat, uneori si n amestec la acelasi individ, tulpina, spic, spiculet fie ca sunt total sau partial malurate. Aceste ciuperci parazite prezinta o specializare fiziologica, n tara noastra fiind identificate mai multe grupe de rase. Ciclul evolutiv. n timpul recoltarii si treieratului boabele malurate se sfarma usor iar clamidosporii pusi n libertate se depun pe suprafata celor sanatoase concentrnduse mai ales n smocul de perisori de la vrful lor si n santuletul ventral. Infectia grului este asigurata de sporii ciupercii ajunsi n sol odata cu samnta, fiind posibila si de la sporii aflati deja n pamnt. n conditii optime de temperatura(16-18C) de umiditate si aerisire a solului,1

clamidosporii germineaza odata cu boabele, acest proces durnd 12-20 de zile la Tilletia tritici si 3-6 zile la celelalte specii. Prin germinarea sporilor rezulta cte o epibasidie (promiceliu) pe care terminal se formeaza 4-12 basidiospori filamentosi, unicelulari cu nucleu haploid, diferentiati ca sex. Acestia se copuleaza doi cte doi si formeaza conidii n forma de secere. Din basidiospori sau din conidii prin copulare rezulta filamente secundare de infectie care patrund prin coleoptil n plantutele de gru. Miceliul dicariotic nainteaza pna la punctele de crestere ale plantutei, apoi se dezvolta odata cu ea, ajungnd n spic, n spiculete, pna n ovar unde formeaza o masa de filamente ramificate. Prin fragmentarea filamentelor miceliene dicariotice rezulta noua generatie de clamidospori, la nceput hialini, apoi de culoare bruna . ntr-un singur bob de gru se gasesc 1,5-6 milioane de spori. Studiul mecanismului infectarii boabelor releva faptul ca atunci cnd infectia are loc nainte sau la scurt timp dupa fecundarea oosferei, miceliul ocupa tot ovarul, boabele fiind n acest total malurate. Daca ciuperca patrunde n ovar dupa fecundare, clamidosporii se formeaza ntre pericarp si tegumentul semintei sau n diferite parti ale bobului, rezultnd boabe partial malurate. Pentru ca infectiile sa aiba loc este necesara o anumita cantitate de spori pe boabe sau n sol. Soiurile sensibile se mbolnavesc n prezenta a mai putin de 100 de spori/bob, pe cnd cele rezistente numai n cazul unui numar mult mai mare (500-5000). Atacul de malura la gru este conditionat de numerosi factori de mediu si agrofitotehnici. Temperatura solului n timpul ncoltirii boabelor de gru joaca un rol hotartor: temperatura optima pentru relaizarea infectiilor este ntre 10-18C, sub 5C si peste 20C infectiile nu se produc sau sunt nensemnate. Umiditatea optima a solului pentru infectie este de 40-60% pentru capacitatea lui pentru apa. Oxigenul este indispensabil germinarii clamidosporilor, de aceea n solurile usoare, afnate, boala este mai frecventa dect n cele compacte. Aciditatea solului mpiedica germinarea sporilor, n terenurile alcaline atacul fiind mai intens. Un rol important n infectarea grului cu Tilletia sp. revine datei si adncimii de semanat. Semanatul la date trzii si la o adncime mai mare dect cea normala favorizeaza atacul, deoarece n aceste conditii se prelungeste faza de sensibilitate a plantutelor. Rezistenta grului la malura la malura este cunoscuta de mult timp. Cea genetica, bazata pe unul , doi sau trei factori ereditari care se transmit n descendenta att dominant ct si recesiv intereseaza n directia ameliorarii grului. n general speciile apartinnd speciei Triticum aestivum s-au dovedit mai sensibile comparativ cu cele din T. durum si T. persicum. De asemenea, sunt rezistente la 10 populatiile ciupercii adaptate pe grul moale: T. monococum, T. dicocum, T. timopheevi.2

Soiurile de toamna sunt mai puternic infectate de malura decat cele de primavara. Studiile efectuate asupra rezistentei la malura arata ca soiurile cultivate la noi se ncadreaza n categoria celor sensibile. Simptome: boala are un caracter sistemic, patogenul dezvoltndu-se n interiorul plantei. La maturitate boabele sunt transformate ntr-o mas de spori de culoare brun sau neagr. Plantele bolnave au culoare verde-albstruie, sunt mai scunde, nspic mai devreme, spicele stau drepte, sunt mai late, mai rsfirate, avnd un aspect zbrcit. Glumele i paleile sunt mai desfcute, boabele devenind evidente. Grul aristat i pierde aristele deoarece acestea se rup uor. Boabele mlurate sunt mai mici, mai umflate dect cele sntoase, au anul ventral mai puin pronunat i sunt pline cu un coninut negricios cu miros de pete stricat, alctuit din fructificaiile ciupercii (clamidospori). Aceste fructificaii, eliberate din boabele bolnave, ader la suprafaa boabelor i provoac infecii imediat ce boabele vor germina (infecii germinale). Plante gazd: grul, secara i multe graminee spontane.

Prevenire: tratarea seminelor cu preparate antimlurice. Combatere chimic: *tratamentul seminei cu: a)PANOCTINE 35 LS (guazatin acetat 35%), doza 2,0kg/t; b)REAL 200 FS (triticonazol 200g/l), doza 0,2l/t; c)ROYAL FLO 42 S (tiram 480g/l), doza 2,5l/t; d)SUMI 82 FL (diniconazol 2%), doza 1,0l/t; e)TIRADIN 70 PUS (tiram 70%), doza 2,0kg/t; f)TIRAMET 60 PTS (tiofanat metil 20%+tiram 40%), doza 3,0kg/t; g)VITALIN 85 PTS (tiram 25%+linden 35%+carboxina 25%), doza 3,0kg/t; h)VITAVAX 200 FF (tiram 200g/l+carboxina 200g/l), doza 2,0l/t.

Mlura orzuluiDenumire tiinific: Tilletia pancici Simptome: boala are un caracter sistemic, patogenul dezvoltndu-se n interiorul plantei, la maturitate boabele fiind transformate ntr-o mas de spori de culoare brun sau neagr. Plantele bolnave au culoare verde-albstruie, sunt mai scunde, nspic mai devreme, spicele stau drepte, sunt mai late, mai rsfirate, avnd un aspect zbrcit. Glumele i paleile sunt mai desfcute, boabele devenind evidente. Orzul aristat i pierde aristele deoarece acestea se rup uor. Boabele mlurate sunt3

mai mici, mai umflate dect cele sntoase, au anul ventral mai puin pronunat i sunt pline cu un coninut negricios cu miros de pete stricat, alctuit din fructificaiile ciupercii (clamidospori). Aceste fructificaii, eliberate din boabele bolnave, ader la suprafaa boabelor i provoac infecii imediat ce boabele vor germina (infecii germinale). Plante gazd: patogenul atac orzul i orzoaica, dar nu atac grul i secara.

Prevenire: tratarea seminelor de orz cu preparate antimlurice. Combatere chimic: *tratamentul seminei cu: a)ORIUS ST 2 WS(tebuconazol 2%), doza 1,5kg/t; b)ORIUS COMBI (tebuconazol 1,5%+gama HCH 50%), doza 2,0kg/t.

Malura pitican tara noastra a fost observata pentru prima data n anul 1953 n Oltenia, Moldova, Transilvania si Muntenia. Ulterior a fost gasita si n alte zone, iar frecventa ei a crescut n unele cazuri pna la 40 %. Simptomele sunt foarte asemanatoare cu cele ale malurii comune, n plus simptomul caracteristic l reprezinta nanismul plantelor bolnave. Tulpinile ce poarta spice malurate sunt cu 30-80% mai scurte dect cele sanatoase n functie de soi, de rasa fiziologica a agentului si de conditiile de mediu. Plantele bolnave pot fi recunoscute dupa culoarea verde-albastruie a spicelor. Sunt atacati numai fratii laterali frecvent. Boabele atacate sunt mai mici, mai rotunjite si mai tari dect n cazul malurii comune ajungnd totodata mai repede la dezvoltarea completa. Boala este produsa de Tilletia contrversa ciuperca ce are o germinare la temperaturi scazute (0-10C, optim 5C) si n prezenta luminii, ceea ce explica infectiile produse doar de sporii aflati la suprafata sau n stratul superficial al solului. Infectia cu T.controversa este deci germinala si se produce de la sporii aflati n sol si mai putin datorita celor de pe samnta. Terenurile pot fi infestate de la plantele bolnave care fiind mai mici ramn nerecoltate sau cu sporii raspnditi de vnt n urma combinei de recoltat. n sol clamidosporii pot rezista timp ndelungat (3-8 ani) dar n solurile umede si pierd facultatea germinativa n primii doi ani.4

Intensitatea bolii este influentata mult de conditiile de clima si sol si factorii agrofitotehnici. Temperaturile scazute (2-5C) favorizeaza boala, mai ales cnd si dupa rasarit ele se mentin sub 10C; grul de primavara este mai putin atacat. Sporii au o rezistenta mai ndelungata n zonele cu precipitatii mai putine. Terenurile usor acide,adncimea mica de semanat, gunoiul de grajd si ureea aplicate cu putin timp nainte de semanat reprezinta factori favorabili pentru dezvoltarea bolii. S-a constatat ca malura comuna inhiba malura pitica n cazul infectiei aceleiasi plante. Prevenirea si Combaterea malurilor. n complexul de masuri chimice, agrotehnice si de igiena culturala, cele mai sigure mijloace le reprezinta cultivarea soiurilor rezistente si folosirea unei seminte lipsite de germeni. De asemenea combaterea chimica este foarte eficienta pentru stoparea nu numai a malurii comune dar si a unui spectru mai larg de fungi, nsa are un efect limitat n aczul malurii pitice n cazul careia ncarcatura de fungi se afla n sol. Dintre masurile agrofitotehnice se recomanda semanatul n epoca si la adncimea optime. In cazul ambelor tipuri de malura este interzisa nsamntarea unei seminte provenite dintr-o zona contaminata.

5

Taciunii- Ustilago Spp.Taciunele comunTaciunele comun( Ustilago maydis) apare frecvent mai ales n conditii de monocultura producnd pagube de 2-5%. Acest taciune se manifesta prin pungi(tumori) pline cu clamidospori, prezente pe toate organele aeriene ale plantei, uneori si pe radacinile adventive. Cel mai frecvent sunt atacate tulpinile si stiuletii, mai rar frunzele si paniculele. Pe tulpini tumorile se formeaza de regula la nodurile bazale sau n treimea superioara a plantei, deasupra stiuletelui n care caz urmarile bolii sunt mai grave. Stiuletii pot fi total sau partial distrusi. Tumorile cu spori apar mai frecvent la vrful sau la baza stiuletilor si se dezvolta pe seama bracteelor si ovarelor care se hipertrofiaza. Pe frunze tumorile sunt mici situate mai ales la baza limbului, rareori pe teci izolate sau nsirate pe o distanta de 10-30 cm de-a lungul nervurii principale. La nceput ele sunt tari, rosietice, apoi albicioase. La paniculul bolnav tumorile se dezvolta n locul uneia sau a mai multor flori. Sub greutatea tumorilor paniculul se apleaca, aceste tumori, a caror forma, numar si dimensiuni sunt variabile( pot ajunge la 20cm diametru) n functie de organul atacat la nceput sunt verzui, buretoase, apoi devin albe, pline cu o masa sporifera cu aspect umed, grasos, bruna negricioasa. Cu timpul pielita ce acopera tumorile se usuca, se rupe, iar clamidosporii ciupercii sunt pusi n libertate si cad pe sol sau sunt mprastiati de vnt. La planetele bolnave de porumb se produc perturbari n procesele fiziologice fiind afectat n special metabolismul glucidelor. Deseori organele atacate prezinta diferite anomalii. Clamidosporii de Ustilago zeae contin un alcaloid, ustilaginina, considerat toxic. Agentul patogen este Ustilago maydis, sin. U. zeae si are miceliul localizat n tesuturile infectate. Organele de propagare si de rezistenta sunt clamidosporii sferici sau ovali de 8-12 microni n diametru. Dupa repausul din timpul iernii clamidosporii germineaza, dnd nastere la cte o basidie cilindrica tetracelulara pe care se formeaza basidiospori de sex diferit. Dupa copularea a doi basidiospori, a miceliilor primare rezultate din germinarea basidiosporilor sau a celulelor de nmugurire(conidii) care se formeaza din acestia rezulta filamente secundare de infectie dicariotice. Acestea infecteaza diferite organe ale porumbului prin strapungerea epidermei, prin rani sau prin ntepaturi de insecte. Miceliul se6

dezvolta intercelular si intracelular, la maturitate dnd nastere prin fragmentarea lui la clamidospori. Infectia cu Ustilago zeae este deci locala. Sporii nou formati sunt capabili sa germineze si sa produca infectii n aceeasi perioada de vegetatie a porumbului. De regula de la data infectiei pna la aparitia clamidosporilor trec 2-3 saptamni. Temperatura optima pentru infectie este de 26-30C, min. 8C, iar max. 36C. n sol clamidosporii si pot pastra viabilitatea 3-4 ani. Umiditatea este necesara pentru germinarea sporilor si pentru infectarea plantei dar evolutia bolii este favorizata de seceta. Receptivitatea plantelor de porumb la infectie este mai mare dupa ce au atins 50-70cm naltime si pna la coacerea n lapte. Printre factorii favorizanti ai atacului de Ustilago zeae se numara monocultura de porumb ctiva ani, ranile cauzate de diferiti daunatori, (de exemplu Ostrinia nubilalis), de grindina sau de unelte, gunoiul de grajd proaspat, dozele prea mari de ngrasaminte cu azot. n anii cu conditii favorabile infectiilor, semanatul la date mai trzii dect cea optima(1-15 mai) mareste frecventa plantelor taciunate.

Taciunele zburator Taciunele zburator devine vizibil odata cu nspicarea plantelor ; spicele atacate nspica putin mai devreme dect cele sanatoase si se observa de la distanta avnd o culoare neagra. Spicele atacate sunt transformate ntr-o masa pulverulenta uscata de culoare neagra care reprezinta fructificatiile ciupercii. Membrana n care se gasesc aceste fructificatii fiind foarte subtire se rupe foarte usor si sporii sunt raspnditi de vnt, astfel ca n cteva zile ramne numai rahisul. Boala este produsa de ciuperca Ustilago tritici care supravietieste n embrion sub forma de miceliu de rezistenta. Dupa semanat, semintele infectate germineaza si odata cu acestea se dezvolta si miceliul ciupercii care invadeaza plantulele. Miceliul progreseaza catre vrful tulpinii si invadeaza primordiile spiculetelor si ale florilor. Continutul boabelor este transformat ntr-o masa pulverulenta de spori care mai trziu se fragmenteaza n teliospori uscati care sunt mprastiati de vnt n lanurile nflorite si astfel ciuperca ajunge sa se instaleze din nou n interiorul boabelor. Infectia este favorizata de vremea umeda si racoroasa (16-22C). Dupa o saptamna de la nflorire ovarele si stigmatele devin rezistente la infectie. Parerile privind toxicitatea taciunelui nu concorda ntruct s-au observat cazuri cnd furajele au fost taciunate fara a provoca vreun semn de boala animalelor care le-au consumat n timp ce n alte cazuri au produs mbolnaviri. Se presupune ca factorii climatici si geografici ar avea o influenta asupra toxicitatii

7

acestei ciuperci. Observatiile din literatura de specialitate arata ca porumbul verde, taciunat, cnd ciuperca nu a ajuns la maturitate nu a dat intoxicatii la porci, scroafe si purcei sau vaci de lapte, dar acelasi porumb a produs intoxicatii cnd sporii au ajuns la maturitate. Levenberg si Noskov ajung la concluzia ca Ustilago zeae neajuns la maturitate, n doze mici nu este toxic pentru animale, si deci porumbul verde, infestat de taciune poate fi introdus n hrana vacilor, n proportie de 20%din ratie. Un alt aspect ce trebuie subliniat este ca nu taciunele este toxic, ci furajul infestat, deoarece prin dezvoltarea ciupercii n perioada de crestere si maturizare a plantei se produc compusi chimici intermediari toxici pentru animale. Prevenirea si Combaterea se bazeaza pe cultivarea de soiuri rezistente, tratarea semintei cu fungicide sistemice. Se poate recurge si la tratamentul cu apa calda care are dezavantajul ca este foarte laborios si uneori distruge si germenul semintelor. Simptome: manifestarea simptomatologic este foarte asemntoare tciunelui zburtor al grului produs de ciuperca Ustilago tritici. Cel mai tipic simptom al bolii apare la formarea spicelor, spiculeele transformndu-se ntr-o mas de spori negri, la nceput acoperii de o membran fin, argintie, care se fragmenteaz, sporii fiind pui n libertate. Din spic nu rmne intact dect rahisul. Aceti spori produc infecii florale la spicele sntoase, din care vor rezulta boabe bolnave i care vor asigura perpetuarea patogenului n anul urmtor. Plantele rezultate din boabe bolnave sunt de talie mai mic, infecia este sistemic, fiind afectat ntreaga dezvoltare a plantei. Plante gazd: orzul, grul.

Prevenire: deoarece agentul patogen este localizat n interiorul seminelor, se recomand tratarea lor cu substane cu aciune sistemic, care acioneaz asupra miceliului aflat n stare latent n embrionul seminei. Combatere chimic: tratamentul seminei cu: a)RAXIL 2 WS (tebuconazol 2%), doza 1,5kg/t; b)VITAVAX 200 FF (tiram 200g/l+carboxina 200g/l), doza 2,0l/t; c)VITALIN 85 PTS (tiram 25%+linden 35%+carboxina 25%), doza 3,0kg/t;8

d)SUMI 82 FL (diniconazol 2%), doza 1,0l/t; e)REAL 200 FS (triticonazol 200g/l), doza 0,2l/t.

Tciunele mbrcat al orzuluiDenumire tiinific: Ustilago hordei Simptome: ciuperca face parte din categoria patogenilor care provoac infecii germinale la nivelul coleoptilului tinerelor plntue, imediat dup germinare, infecia fiind sistemic. Caracteristic plantelor infectate este nfrirea foarte puternic i talia redus. Spicele atacate rmn parial sau total n burduf, spiculeele fiind transformate ntr-o mas negricioas, prfoas, mbrcat ntr-o membran subire alb-argintie, reprezentat de nveliul floral. Prin fragmentarea acestei membrane, masa negricioas (sporii ciupercii) este pus n libertate, producnd infecii florale, patogenul infectnd boabele ce se vor forma, asigurnd astfel perpetuarea infeciei n anul urmtor. Plante gazd: orzul i secara.

Prevenire: pentru prevenirea atacului de Ustilago hordei se recomand tratarea seminelor cu produse recomandate pentru bolile transmisibile prin smn. Combatere chimic: *tratamentul seminei cu: a)RAXIL 2 WS (tebuconazol 2%), doza 1,5kg/t; b)VITAVAX 200 FF (tiram 200g/l+carboxina 200g/l), doza 2,0l/t; c)SUMI 82 FL (diniconazol 2%), doza 1,0l/t; d)REAL 200 FS (triticonazol 200g/l), doza 0,2l/t.

Tciunele zburtor al gruluiDenumire tiinific: Ustilago tritici Simptome: cel mai tipic simptom al bolii apare la formarea spicelor, spiculeele transformndu-se ntr-o mas de spori negri, la nceput acoperii de o membran fin, argintie, care se fragmenteaz, sporii fiind pui n libertate. Din spic nu9

rmne intact dect rahisul. Aceti spori produc infecii florale la spicele sntoase, din care vor rezulta boabe bolnave i care vor asigura perpetuarea patogenului n anul urmtor. Plantele rezultate din boabe bolnave sunt de talie mai mic, infecia este sistemic, fiind afectat ntreaga dezvoltare a plantei. Plante gazd: grul, orzul.

Prevenire: selectarea seminelor i tratarea lor cu fungicide sistemice . Combatere chimic: *tratamentul seminei cu: VITAVAX 200 PUS (tiram 37,5%+carboxina 37,5%), doza 2,0l/t.

10

Ruginile- Puccinia Spp.Rugina brunaRugina bruna a grului este cea mai raspndita dintre cele trei rugini. Fata de rugina galbena (Puccinia striiformis) si rugina neagra (P. graminis tritici) este mai bine adaptata la conditiile climatului continental. La noi se ntlneste n toata tara si n fiecare an, intensitatea ei fiind nsa diferita n functie de conditiile climatice, de soiul cultivat si rasele fiziologice existente n anii respectivi. In secolul trecut, tara noastra au avut loc doua mari epifitii de rugina bruna . Prima a atins maximul de dezvoltare n anul 1965 pe soiul Bezostaia 1 si s-a stins treptat odata cu diminuarea suprafetelor cultivate cu acest soi. Cel de-al doilea atac de rugina bruna a aparut sub forma exploziva n anul 1973 fiind cauzata pe de o parte de aparitia unei noi rase fiziologice pe de o parte, iar pe de alta parte de sensibilitatea soiurilor Aurora si Kaukaz cultivate n acea vreme pe cca. 1 milion ha. Pagubele produse de aceasta boala n anii cu atac puternic pot ajunge pna la 20% din recolta, n timp ce n ceilalti ani, cu atacuri slabe, ele sunt ntre 1 si 3%. Atacul se manifesta n special pe limbul frunzelor si mai rar pe teci si tulpini. Boala se poate recunoaste pe baza pustulelor care apar pe limbul foliar , de culoare bruna, raspndite neuniform pe limb si teaca frunzei, acoperite de epiderma la nceput dar mai apoi prafoase, pline cu uredospori. Atacul ncepe de la frunzele bazale si se extinde si pe cele superioare Intensitatea maxima a atacului se constata la sfarsitul lunii mai- nceputul lunii iunie, infectia finalizndu-se cu dezvoltarea uredopustulelor cu uredospri. n anii favorabili bolii primele lagare cu uredospori se observa n luna aprilie, altfel aparitia lor este ntrziata pna la nceputul lunii iunie, dupa care de regula ntre nspicare si maturitatea plantelor, ciclul ruginii brune se ncheie cu formarea teleutosporilor, proces conditionat de dezvoltarea plantei gazda(plantele mai avansate n vegetatie). Agentul patogen este ciuperca Puccinia recondita sp.tritici un parazit obligat cu stadiu de nmultire asexuata pe plantele de gru(uredospori si teleutospori) si cu stadiu de nmultire sexuata pe diferite specii de graminee pontane(ecidiospori). Practic nsa, ciuperca s-a adaptat pe gru propagndu-se n exclusivitate prin uredospori, rolul gazdei intermediare n evolutia bolii fiind nensemnat sau inexistent. Uredosporii sunt unicelulari, sferici, de culoare galben-bruna si si pot mentine viabilitatea timp ndelungat n conditii de temperatura scazuta (3-4C) si umiditate relativa de 30-35%. Teleutosporii sunt bicelulari, de culoare bruna nchis,

11

trangulati n dreptul septei, ngustati spre baza si si pastreaza facultatea germinativa 2-3 ani. n conditiile de clima din tara noastra, ciclul evolutiv al agentului patogen este nentrerupt. Vara ciuperca rezista sub forma de uredospori, care infecteaza samulastra, ce constituie o punte pentru trecerea parazitului pe semanaturile de toamna. Uredosporii dupa ce ajung pe frunzele de gru n conditii de umiditate germineaza iar filamentele miceliene patrund direct prin stomate n tesuturile plantei. Temperatura optima pentru germinare a uredosporilor este de 18-20C, iar pentru dezvoltarea ciupercii de 22-25C. Rugina bruna ierneaza sub forma de miceliu n frunzele de gru infectate din toamna acesta putnd rezista la temperaturile scazute din timpul iernii tot att de bine ca frunza nsasi. Iernarea sub forma de uredospori pe leziunile frunzelor de gru este mai putin plauzibila deoarece frunzele u leziuni sunt mai sensibile la ger dect cele fara leziuni, iar sub zapada umiditatea fiind ridicata uredosporii si pierd n scurt timp capacitatea de germinatie. Numai n anii cu ierni blnde ciuperca ierneaza sub forma de uredospori, fructificnd si producnd noi infectii. n acesti ani boala apare primavara de timpurii dnd nastere la epifitii de mari proportii. Supravietuirea ruginii peste vara are loc pe samulastra de gru de pe care apoi trece pe semanaturile de gru de toamna. A fost stabilita comportarea speciilor si soiurilor de gru la atacul de rugina. S-au dovedit aproape imune : Triticum timopheevi, T. monococum, T. persicum; slab atacate : T.aestivum, T. spelta, T. macha. Rezistenta soiurilor de gru la rugina este controlata genetic, cele din grupa aestivum n faza tnara prezinta n toamna o mare sensibilitate la boala. Exista totusi si soiuri de gru foarte sensibile la rugina bruna n faza de plantuta, dar care la maturitate n cmp sunt rezistente(rezistenta de vrsta sau de cmp). Simptome: sunt atacate ambele fee ale limbului frunzei (mai ales cea superioar), tecile frunzelor i, mai rar, paiul. Boala apare la sfritul lunii aprilie, pe frunze observndu-se numeroase pustule brune, eliptice sau ovale, rspndite neregulat, alctuite din fructificaiile ciupercii. Plante gazd: grul i orzul .

12

Prevenire: a)semnatul la epoc i densitate optim; b)nutriia cu azot, fosfor i potasiu n doze echilibrate; c)distrugerea samulastrei din toate miritile; d)folosirea de smn sntoas. Combatere chimic: A)GRU: *tratament la cultur cu: a)ARTEA (propiconazol 250g/l+ciproconazol 80g/l), doza 0,4l/ha; b)ARCHER 425 (propiconazol 125g/l+fenpropimorf 300g/l), doza 0,8l/ha; c)BRIO (fenpropimorf 300g/l+kresoxim metil 150g/l), doza 0,7l/ha; d)BUMPER SUPER 490 EC (procloraz 400g/l+propiconazol 90g/l), doza 0,8l/ha; e)CARAMBA 60 SL (metconazol 60g/l), doza 1,0l/ha; f)GRANIT 20 SC (bromuconazol 200g/l), doza 0,1l/ha; g)SPORTAK 45 EC (procloraz 450g/l), doza 1,0l/ha; h)IMPACT 125 SC (flutriafol 125g/l), doza 1,0l/ha; i)MIRAGE 45 EC (procloraz 450g/l), doza 1,0l/ha; j)TANGO (tridemorf 375g/l+epoxiconazol 125g/l), doza 0,5l/ha; k)TANGO SUPER (fenpropimorf 250g/l+epoxiconazol 84g/l), doza 1,0l/ha; B)ORZ: *tratament la cultur cu: a)TANGO SUPER (fenpropimorf 250g/l+epoxiconazol 84g/l), doza 1,0l/ha; b)BRIO (fenpropimorf 300g/l+kresoxim metil 150g/l), doza 0,7l/ha; c)BUMPER 250 EC (propiconazol 250g/l), doza 0,5l/ha; d)CARAMBA 60 SL (metconazol 60g/l), doza 1,0l/ha; e)GRANIT 20 SC (bromuconazol 200g/l), doza 0,1l/ha; f)MIRAGE 45 EC (procloraz 450g/l), doza 1,0l/ha; g)IMPACT 125 SC (flutriafol 125g/l), doza 1,0l/ha.

Rugina galbenDenumire tiinific: Puccinia striiformis Simptome: atacul se manifest pe ambele fee ale limbului frunzei (ndeosebi pe cea superioar), pai, teci, glume i, mai rar, pe boabe. Boala apare de timpuriu13

(aprilie-mai), manifestndu-se puternic de la nceputul lunii iunie la nivelul frunzelor, sub forma unor dungi alungite, dispuse n lungul nervurilor, acoperite cu pustule galben-brunii, care reprezint fructificaiile ciupercii. n cazul infeciilor timpurii puternice, frunzele se usuc prematur. Plante gazd: grul i orzul.

Prevenire: a)semnatul la epoc i densitate optim; b)nutriia cu azot, fosfor i potasiu n doze echilibrate; c)distrugerea samulastrei din toate miritile; d)folosirea de smn sntoas. Combatere chimic: A)GRU: *tratament la cultur cu: a)ARTEA (propiconazol 250g/l+ciproconazol 80g/l), doza 0,4l/ha; b)ARCHER 425 (propiconazol 125g/l+fenpropimorf 300g/l), doza 0,8l/ha; c)BRIO (fenpropimorf 300g/l+kresoxim metil 150g/l), doza 0,7l/ha; d)BUMPER SUPER 490 EC (procloraz 400g/l+propiconazol 90g/l), doza 0,8l/ha; e)CARAMBA 60 SL (metconazol 60g/l), doza 1,0l/ha; f)GRANIT 20 SC (bromuconazol 200g/l), doza 0,1l/ha; g)SPORTAK 45 EC (procloraz 450g/l), doza 1,0l/ha; h)IMPACT 125 SC (flutriafol 125g/l), doza 1,0l/ha; i)MIRAGE 45 EC (procloraz 450g/l), doza 1,0l/ha; j)TANGO (tridemorf 375g/l+epoxiconazol 125g/l), doza 0,5l/ha; k)TANGO SUPER (fenpropimorf 250g/l+epoxiconazol 84g/l), doza 1,0l/ha; B)ORZ: *tratament la cultur cu: a)TANGO SUPER (fenpropimorf 250g/l+epoxiconazol 84g/l), doza 1,0l/ha; b)BRIO (fenpropimorf 300g/l+kresoxim metil 150g/l), doza 0,7l/ha; c)BUMPER 250 EC (propiconazol 250g/l), doza 0,5l/ha; d)CARAMBA 60 SL (metconazol 60g/l), doza 1,0l/ha; e)GRANIT 20 SC (bromuconazol 200g/l), doza 0,1l/ha; f)MIRAGE 45 EC (procloraz 450g/l), doza 1,0l/ha; g)IMPACT 125 SC (flutriafol 125g/l), doza 1,0l/ha.

14

Rugina neagrDenumire tiinific: Puccinia graminis Simptome: sunt atacate paiul, tecile frunzelor, ambele fee ale limbului (mai frecvent cea superioar), rahisul, glumele i aristele. Atacul apare, n mod normal, spre sfritul lunii iunie - nceputul lunii iulie. Pe organele atacate apar pustule alungite, lineare, prfoase, n dreptul crora epiderma se sfie. La nceput pustulele sunt brune, alctuite dintr-un anumit tip de fructificaii ale ciupercii (uredospori), mai trziu ele devenind negre datorit altui tip de fructificaii (teleutospori). Frecvena pustulelor este mai mare pe pai, fiind cunoscut i sub numele de rugina paiului. n perioada de vegetaie infecia este asigurat de fructificaiile specifice ale ciupercii, cu uurin purtate de vnt. Plante gazd: grul, orzul, ovzul, secara i gramineele din flora spontan. n ciclul biologic al patogenului intervine o gazd intermediar-plantele de Dracil (Berberis vulgatis), pe care se dezvolt parte din tipurile de fructificare ale ciupercii i care i asigur acesteia posibilitatea realizrii unui ciclu biologic complet.

Prevenire: a)evitarea semnatului i aplicarea azotului n exces; b)distrugerea gazdei intermediare, a samulastrei i dezmiritirea corect, diminueaz sursa de infecie; c)cultivarea de soiuri precoce n zonele epidemice; d)introducera n cultur a soiurilor rezistente. Combatere chimic: A)GRU: *tratament la cultur cu: a)ARTEA (propiconazol 250g/l+ciproconazol 80g/l), doza 0,4l/ha; b)ARCHER 425 (propiconazol 125g/l+fenpropimorf 300g/l), doza 0,8l/ha; c)BRIO (fenpropimorf 300g/l+kresoxim metil 150g/l), doza 0,7l/ha; d)BUMPER SUPER 490 EC (procloraz 400g/l+propiconazol 90g/l), doza 0,8l/ha; e)CARAMBA 60 SL (metconazol 60g/l), doza 1,0l/ha; f)GRANIT 20 SC (bromuconazol 200g/l), doza 0,1l/ha; g)SPORTAK 45 EC (procloraz 450g/l), doza 1,0l/ha; h)IMPACT 125 SC15

(flutriafol 125g/l), doza 1,0l/ha; i)MIRAGE 45 EC (procloraz 450g/l), doza 1,0l/ha; j)TANGO (tridemorf 375g/l+epoxiconazol 125g/l), doza 0,5l/ha; k)TANGO SUPER (fenpropimorf 250g/l+epoxiconazol 84g/l), doza 1,0l/ha; B)ORZ: *tratament la cultur cu: a)TANGO SUPER (fenpropimorf 250g/l+epoxiconazol 84g/l), doza 1,0l/ha; b)BRIO (fenpropimorf 300g/l+kresoxim metil 150g/l), doza 0,7l/ha; c)BUMPER 250 EC (propiconazol 250g/l), doza 0,5l/ha; d)CARAMBA 60 SL (metconazol 60g/l), doza 1,0l/ha; e)GRANIT 20 SC (bromuconazol 200g/l), doza 0,1l/ha; f)MIRAGE 45 EC (procloraz 450g/l), doza 1,0l/ha; g)IMPACT 125 SC (flutriafol 125g/l), doza 1,0l/ha.

Rugina coronatDenumire tiinific: Puccinia coronata var. avenae Simptome: atacul se manifest sub form de pustule portocalii lucitoare situate pe suprafaa frunzelor, alctuite dintr-un anume tip de fructificaii ale ciupercii (uredospori), ulterior pustulele devenind brun-negricioase, datorit altui tip de fructificaii (teleutospori). Simptomele seamn foarte mult cu cele produse de rugina brun. Plante gazd: patogenul este specific ovzului, n ciclul su biologic intervenind dou specii de plante gazd intermediare - Rhamnus cataractica i Frangula alnus, specii de arbuti destul de puin rspndii, pe care se dezvolt parte din tipurile de fructificare ale ciupercii, pentru ca aceasta s-i desfoare ciclul biologic complet.

Prevenire: a)folosirea soiurilor rezistente; b)distrugerea gazdelor intermediare, a samulastrei i respectarea complexului de msuri agrofitotehnice menite s mreasc rezistena plantelor la atacul de rugin. Combatere chimic: *tratament la cultur cu: a)BUMPER 250 EC (propiconazol 250g/l), doza 0,5l/ha; b)BRIO (fenpropimorf 300g/l+kresoxim metil 150g/l), doza 0,7l/ha; c)CARAMBA 60 SL (metconazol 60g/l), doza 1,0l/ha; d)GRANIT 20 SC16

(bromuconazol 200g/l), doza 0,1l/ha; e)IMPACT 125 SC (flutrriafol 125g/l), doza 1,0l/ha; f)MIRAGE 45 EC (procloraz 450g/l), doza 1,0l/ha; g)TANGO (tridemorf 375g/l+epoxiconazol 125g/l), doza 0,5l/ha; h)TANGO SUPER (fenpropimorf 250g/l+epoxiconazol 84g/l), doza 1,0l/ha.

17

Complexul masurilor de protectie a cerealelor paioase mpotriva bolilorDintre bolile parazitare ale cerealelor paioase, unele ca : Malura, ruginile, fuzariozele, septorizele, sunt foarte raspndite, frecvente si pagubitoare. Natura diferita a agentilor patogeni, suprafata mare cultivata de cereale si conditiile edafico-climatice deosebite din zonele de cultura fac dificila elaborarea unui sistem unitar de protectie a lor mpotriva bolilor. Totusi, mbinnd corespunzator n tehnologia culturii cerealelor toate mijloacele de combatere integrata avem posibilitatea sa limitam pierderile de productie si contaminarea cu metabolitii secundari ai ciupercilor fitopatogene. Dintre masurile de protectie si prevenire a atacului micotic amintim: Alegerea terenului . n general se vor evita terenurile reci, joase, compacte, cele de lunca, umede, care favorizeaza dezvoltarea unor ciuperci parazite (Puccinia sp. , Fusarium sp,) precum si cele infestate cu Tilletia controversa ai carei spori isi pastreaza timp ndelungat viabilitatea n sol. Rotatia culturilor aplicata judicios cu alegerea celor mai bune premergatoare si cu ntreruperea periodica a celei simple porumb-gru, rotatia contribuie la diminuarea rezervei unor agenti patogeni favorizati de monocultura sau de alte cereale paioase( Fusarium sp., Heminthosporium sp., Cercosporela herpotricoides, Septoria sp., Tilletia controversa) Cultivarea de soiuri rezistente. Crearea si introducerea n productie a unor soiuri de cereale rezistente la rugini, fainare, fuzarioza, septorioze, viroze reprezinta un deziderat major al lupti integrate la aceste culturi. Soiurile noi raspndite n prezent n cultura sunt mai rezistente la boli comparativ cu cele vechi dar exista pericolul aparitiei unor rase noi ale agentilor patogeni mai virulente. Lucrarile solului. Prin lucrarile solului sunt distruse buruienile, samulastra, miristea care asigura continuitatea unor boli pe semanaturile de toamna. ngroparea resturilor vegetale odata cu aratura adnca diminueaza rezerva biologica a numerosi agenti patogeni : Septoria sp., Puccinia sp, Erysiphe graminis, s.a. Calitatea semintei, conditionarea si tratarea ei. Numerosi agenti patogeni se transmit prin seminte fiind localizati pe suprafata sau n interiorul lor. Samnta de18

calitate este obtinuta n culturi semincere, sub o ngrijire speciala. Prin conditionarea semintelor de gru sunt ndepartate impuritatile si boabele mici sistave, adesea infectate cu Fusarium sp., Septoria nodorum, Helminthosporium sp. precum si boabele malurate. Tratarea semintelor cu diferite fungicide este obligatorie. Un spectru larg de actiune l poseda fungicidele: Tiradin, Sumi 8, Raxil, Amiral, Semafor, , s.a. Infectiile cu Fusarium sp. si cu Tilletia sp. pot fi prevenite folosind preparate sistemice: Yunta, Benlate 50, Topsin M, iar pentru combaterea ciupercii Ustillago tritici se recomanda tratarea semintelor cu Vitavax 75% .Toate produsele de uz fitosanitar vor fii folosite cu respectarea specificatiilor tehnice de pe ambalaj sau prospect si a normelor de protectia muncii. Data semanatului, adncimea de semanat si desimea culturii. Acestea trebuie sa fie optime, n functie de zona de cultura a cerealelor si de soi. Atacul de Puccinia recondita, Erysiphe graminis, Fusarium sp., Cercosporela erpotricoides se intensifica in cazul nsamntarii prea timpuri a cerealelor de toamna. Dimpotriva, prin ntrzierea semanatului este favorizat atacul de Tilletia controversa si Puccinia graminis tritici.Adncimea mica de semanat conditioneaza o frecventa mai ridicata a malurii pitice n timp ce semanatul prea adnc este favorabil malurii comune. n raport cu desimea culturii este cunoscut ca un numar de plante prea mare sau prea mic la unitatea de suprafata poate favoriza sau defavoriza infectiile cu unii agenti patogeni. Fertilizarea . Aplicarea de ngrasaminte culturilor de cereale influenteaza diferit raporturile plantei cu parazitii ce le populeaza n functie de compozitie doza si raportul dintre elementele nutritive. Se recomanda aplicarea ngrasamintelor chimice n complex , n doze echilibrate evitndu-se dozele prea mari de azot care predispun cerealele paioase la infectiile cu Erysiphe graminis, Septoria sp, Puccinia sp., etc Distrugerea buruienilor. O atentie deosebita trebuie acorgdata combaterii gramineelor spontane care sunt gazde comune pentru unii paraziti ai grului ct si distrugerii dracilei, gazda intermediara pentru Puccinia graminis tritici . Trebuie avute n vedere si efectele secundare ale erbicidarii culturilor deoarece n unele cazuri substantele folosite sunt eficace si mpotriva unor ciuperci parazite. Irigarea aplicata necorespunzator favorizeaza infectiile cu Fusarium sp., Septoria sp., Cdercosporella sp.,Puccinia sp. Combaterea bolilor. n timpul vegetatiei cerealelor tratamentele chimice sunt justificate numai cnd prognoza indica pagube mari. Pentru combaterea19

complexului de boli foliare si ale spicului(Erysiphe graminis, Puccinia sp. Septoria sp, Fusariumsp., Cladosporium herbarum se recomanda n culturile semincee 2-3 tratamente(n faza de burduf si dupa nspicare cu unul din amestecurile: Topsin M16 70(1 kg/ha) +Mancozeb 70(2,5 kg/ha), sulf muiabil( 8 kg/ha + Mancozeb 70 2,5 kg/ha. Pastrarea corespunzatoare a semintelor. n perioada depozitarii semintelor se produc pierderi importante daca nu se respecta anumite conditii. O serie de bacterii saprofite si ciuperci (Penicillium, Aspergillus sp., Rhizopus, Alternaria, Helminthosporium, Cladosporium, produc mucegairea lor. Cu ct umiditatea si temperatura n depozite si n masa de boabe sunt mai ridicate, cu att pericolul mucegairii si de ncingere a semintelor este mai mare.

20