proiect - resurse materiale

7/29/2019 proiect - resurse materiale

1/29

Argument

Desfasurarea eficienta a activitatii intr-o intreprindere de comer presupune stabilirea

sarcinilor fiecarui angajat si intocmirea unui plan.

Planul reprezinta un ansamblu de actiuni viitoare ale intreprinderii corelate intre ele in

vederea realizarii obiectivelor.

Planul trebuie sa contina si sa descrie resursele necesare indeplinirii obiectivelor,

care pot fi: materiale, umane si financiare.

Lucrarea contine doua capitole in care s-au prezentat resurse materiale necesare

desfasurarii activitatii (cladiri, utilaje de productie, materii prime si materiale, resurse

energetice, mobilier si utilaje comerciale, case de marcat).

In capitolul 2 se prezinta stocurile.

In functie de perioada de timp si nivelul de management, planurile sunt de trei tipuri:

- plan strategic;

- plan tactic;

- plan operational.

La nivelul intreprinderii se elaboreaza un plan strategic, din care deriva

planuri tactice care apoi sunt detaliate in planuri operationale.

Planul strategic este un plan individual elaborat la nivelul intreprinderii pentru

perioade lungi de timp.

Acesta cuprinde decizii de alocare a resurselor intre diferite compartimente de

activitate sau decizii privind dezvlotarea de noi produse sau servicii in turism.

Avand in vedere ca madiul in care isi desfasoara activitatea intreprinderea este in

continua schimbare, planul strategic trebuie sa fie flexibil, sa fie adoptat permanent laschimbarile din acest mediu.

1


2/29

Planurile tactice sunt planuri colective ce se intocmesc pentru perioade mai scurte de

timp si cuprind clar acele activitati care se vor realiza pentru infaptuirea obiectivelor propuse.

Planurile tactice cuprind parti din planul strategic si se concentreaza pe obiective

derivate din obiectivele strategice.

Planurile operationale fac parte din categoria planurilor colective si deriva din

planurile tactice.

Sunt stabilite pe termen scurt si urmaresc realizarea unuia sau mai multor obiective

operationale.

Planurile operationale sunt de tipul: programe, proiecte, etc.

Programul este un plan cu caracter de unicat si se poate stabili pe post, functie sau

compartiment.

Prin acest plan se dezvolta actiuni sau activitati, care, in general, nu se vor mai

repeta in viitor.

Un program se realizeaza printr-un ansamblu de proiecte conexe.

Realizarea planului depinde in mare masura de stabilirea reala si corecta a resurselor

materiale, financiare si umane necesare.

Resursele materiale cuprind: bunuri materiale (cladiri, utilaje, mijloace de transport,

mobilier, echipamente de calcul, materiale de birou, etc), fara de care activitatea intr-o

intreprindere nu se poate desfasura.

Stabilirea resurselor materiale se va realiza in functie de volumul, de particularitatile

si de eficienta activitatii desfasurate.

In functie de natura lor, bunurile materiale se clasifica astfel:

- bunuri de natura mijloacelor fixe;

- bunuri de natura stocurilor.

2


3/29

Spre deosebire de alte tipuri de intreprinderi, la agentia de turism

predomina bunurile de natura mijloacelor fixe (cladiri, mobilier, calculatoare, mijloace de

transport, echipamente de birotica), fara de care activitatea nu se poate desfasura.

Bunurile de natura stocurilor se refera, in genera, la materiale consumabile (materiale

pentru curatenie, materiale si rechizite de birou, materiale de natura obiectelor de inventar).

3


4/29

CAPITOLUL I

RESURSELE MATERIALE NECESARE DESFASURARII ACTIVITATII

Conditia de baza a functionarii oricarei intreprinderi, indiferent de profil, dimensiune,forma de proprietate, o constituie asigurarea cu resurse economice.

Resursele intreprinderii sunt structurate in:

- resurse materiale;

- resurse financiare;

- resurse umane.

Resursele materiale reprezinta, prin natura lor, componentele fizice ale

capitalului fix si circulant si cuprind:

- cladirile;

- utilajele de productie;

- materii prime si materiale;

- resurse energetice,etc.

Sectiunea 1: Cladirile.

Reprezinta componenta pasiva a capitalului fix si servesc pentru efectuarea

proceselor de munca.

Cladirile participa la mai multe cicluri de productie, se consuma si isi transmit

valoarea asupra produselor sau a serviciilor create in timp, in mod treptat.

Recuperarea valorii trasmise se realizeaza prin amortizare.

Sectiunea 2: Utilajul de productie.

Utilajul de productie este componenta activa a capitalului fix si reprezinta ansamblul

masinilor, instalatiilor, mijloacelor de transport, uneltelor, aparatelor, echipamantelor si

accesoriilor destinate realizarii procesului de productie.

Ca si cladirile, principala caracteristica a utilajului de productie este aceea caparticipa la mai multe cicluri de productie, se consuma si isi transmite valoarea asupra

produselor sau a serviciilor create in mod treptat.

4


5/29

Recuperarea valorii utilajelor de productie se realizeaza prin amortizare.

In intreprinderi se intalnesc utilaje de productie specializate si utilaje de productie

universale.

Utilajele specializate sunt destinate executarii in mod repetat a unor operatii sau

procese, pentru o game foarte redusa de produse.

Utilajele universale se folosesc la executarea de operatii sau procese pentru o mare

varietate de produse.

Astfel de utilaje necesita intreruperi frecvente in functionare si deci au un randament

inferior fata de utilajele specializate.

Utilajele universale prezinta insa avantajul ca pot fi folosite la fabricarea mai multor

tipuri de produse.

Utilajul de productie cuprinde:

- masini simple de prelucrare;

- masini agregate;

- masini semiautomate;

- masini automate.

Ca forme superioa de agregare a utilajelor de productie, se disting liniile

automate.

Agregarea mai multor linii automate conduce la aparitia unor subunitati de productie

automatizate si chiar la intreprinderi automatizate.

Sectiunea 3: Materii prime si materiale.

Materiile prime si materialele sunt acele bunuri asupra carora se actioneaza in cadrulproceselor de productie din intreprinderi, cu ajutorul tehnicii si tehnologiei.

Materiile prime si materialele sunt componente ale capitalului circulant.

In raport de rolul si functiile materiilor prime in procesul de productie, acestea se pot

grupa in:

- materii prime de baza;

- materii prime auxiliare.

Materiile prime de baza sunt acelea care, dupa procesul prelucrarii, se

5


6/29

regasesc in produsul finit.

Materiile prime auxiliare ajuta sau conditioneaza desfasurarea procesului de

productie, dar in timpul prelucrarii isi pierd substanta si nu se mai regasesc in corpul material

al produselor finite.

Pentru intreprinderi, preocuparile principale constau in aprovizionarea ritmica cu

materii prime si materiale si in asigurarea unui consum rational al acestora in productie.

Sectiunea 4: Resursele energetice.

Resursele energetice fac parte din categoria resurselor materiale si reprezinta

cantitatea de energie care poate fi exploatata sau utilizata intr-o anumita perioada de timp,

prin folosirea surselor energetice.

Sursa energetica defineste un purtator de energie sub forma concentrata.

Intreprinderile, mai ales cele mari consumatoare de energie, mainifesta preocupari

constante atat in directia asigurarii necesarului de resurse energetice cat si a gospodaririi lor

rationale.

Pentru aceasta apeleaza la urmatoarele cai:

- modernizarea tehnologiilor de fabricatie;

- reducerea ponderii resurselor energo-intensive;

- reducerea pierderilor de energie din retelele de transformare, transport, distributie,

consum;

- folosirea rationala in timp a utilajului de productie;

- stabilirea stiintifica a consumurilor de energie si urmarirea respectarii lor.

Folosirea rationala a resurselor energetice contribuie, pe de o parte, la

reducerea costurilor de productie si, pe de alta parte, la slabirea presiunii asupra economiei

nationale in ceea ce priveste cererea de resurse energetice.

Sectiunea 5: Mobilierul si utilajele comerciale.

Mobilierul dintr-un magazin este ales pentru a realiza mai bine vanzarea vizuala,

scop pentru acre el trebuie sa asigure:

- cea mai mare expozitie posibila de marfuri;

6


7/29

- o acesabilitate din toate punctele de vedere, a suprafetei de vanzare;

- punerea in valoare a articolelor expuse;

- facilitatea serviciului.

Tendinta actuala este de a suprima sertarele si stelajele care ascund

marfurile, vechile tejghele care pun bariera intre vanzator si cumparator.

In proiectarea si folosirea mobilierului comercial este necesar sa se aiba in vedere

urmatoarele obiective principale:

- proiectarea unei linii de mobilier modern, cu un grad ridicat de specializare, tipizate

pe anumite tipuri de marfuri: confectii, incaltaminte, tesaturi, galanterie, lenjerie,

marochinarie, menaj, articole sport, etc.

Sistemul constructiv al mobilierului trebuie sa puna in valoare, in cele mai bune

conditii, calitatile, caracteristicile si destinatia marfurilor pe care le prezinta.

- dispunerea mobilierului astfel inca sa permita folosirea intensiva a spatiilor

comerciale, pe orizontala si verticala, in vederea obtinerii unui grad optim de ocupare cu

mobilier si respectiv incarcare a salii de vanzare cu marfuri.

Gradul de ocupare cu mobiler este influentat direct si de marimea si forma salii de

vanzare, formele de vanzare practicate, marimea spatiilor rezervate circulatiei vanzarilor,

cumparatorilor si marfurilor.

In acest sens, se prevede ca magazinele sa realizeze un grad de ocupare a

suprafetei cu mobilier cuprins intre 25-30%, in functie de profilul unitatii, de forma de

vanzare, cu recomandarea de a se urmari cresterea acestui procent.

- stabilirea inaltimii pieselor de mobilier in functie de necesitatea asigurarii unui

echilibru intre nevoia de a expune un volum cat mai mare de marfuri, pe de o parte si cerinta

de a prezenta cat mai atragator fronturile de vanzare, pe de alta parte.

Exceptand rafturile de perete, pentru asigurarea vizibilitatii marfurilor din interiorul salii

de vanzare se va urmari ca inaltimea pieselor de mobilier sa nu depaseasca cota de 1,65m.

- mobilerul salii de vanzare in stransa dependenta de caile principale de circulatie.

Se apreciaza ca fiind optima aranjarea dreptunghiulara a frontului de expuneere a

marfurilor spre calea principala de circulatie.

Din motive de securitate, in zonele limitrofe cailor principale de circulatie, serecomanda a fi expuse articole care, prin natura lor (sistemele si dispozitivele de siguranta),

sa elimine posibilitatile de sustragere a unor produse de catre cumparatori.

7


8/29

- asigurarea unei orientari vizibile a clientilor, prin aranjarea pieselor de mobilier in

linie dreapta, circulara sau semicirculara, avandu-se in vedere eliminarea

posibilitatilor de formare a unor zone ascunse, necontrolabile;

- dimensionarea optima a randurilor purtatorilor de marfuri: lungimea acestora este

indicat sa se situeze intre minimum 5m si maximum 10m;

- folosirea la maximum a suprafetei peretilor pentru prezentarea marfurilor; in acest

scop, inaltimea rafturilor laterale poate ajunge pana la 220-240cm;

- realizarea unui mobilier comercial usor, ieftin, multifunctional, cu mare capacitate

de preluare a marfurilor atat pe orizontala cat si pe verticala.

Se urmareste punerea in valoare a prezentarii marfii si nu a piesei

respective de mobilier.

In tara nostra au fost proiectate si introduse in fabricatie piese de mobilier comercial,

modern, intersanjabil-modulat-tip catalog-care raspunde urmatoarelor cerinte functionale:

- modulare;

- tipizare;

- intersanjabilitate;

- autoportanta.

Utilajele comerciale destinate prezentarii si desfacerii marfurilor in

magazine se pot imparti in trei mari grupe:

a. utilaje de baza ale salii de vanzare: utilaje pentru calcul, aparate pentru incercat si

verificat bunuri electrocasnice, baterii, becuri, aparate de masura, generatoare de

mira pentru televizoare, standuri de incercari, pupitre pentru auditii muzicale, case

de marcat.

b. utilaje suplimentare ale salii de vanzare: dipozitive, aparate si masini pentru

calcat, fasonat, festonat, cusut si brodat articole de confectii, tesaturi, perdele,

covoare, mochete, lenjerie de pat, etc;

c. utilajele sectorului alimentar: vitrine si tejghele frigorifice, masini pentru taiat,

cantarit, ambalat, marcat.

Principalele materiale de prezentare si desfacere a marfurilor sunt: metrul

din lemn, metrul din panza, forfecele mare pentru croitorie si foarfecele de casa, inele pentru

dimensionat palarii, calapoade fixe si reglabile pentru palarii, cleste largit pentru manusi,

8


9/29

umerase, fier de calcat, perna de calcat, perii de haine, masa de croitorie, oglinzi inclinate la

picior (pentru raioanele de incaltaminte), oglinda cu picior (pentru raionul e palarii),

carucioare, cosulete, tavite (pentru raioanele cu autoservire) etc.

Sectiunea 6: Casele de marcat.

In randul utilajelor de baza ale salii de vanzare se cuprind si casele de marcat.

Dat fiind rolul lor important in toate punctele de vanzare, cu deosebire insa in cele

mai mari suprafete, le reluam si le tratam in mod distinct.

Intradevar, intre secventele tehnologiei comerciale, procesul de incasare a

contravalorii marfurilor ocupa un rol important.

El trebuie sa se deruleze cat mai operativ.

Cumparatorii apreciaza buna functionare a magazinului si dupa felul in care sedesfasoara incasarea contravalorii marfurilor.

In procesul de organizare a incasarii pretului marfurilor intervin trei elemente:

- numarul necasar de case de marcat;

- tehnologia incasarii;

- fixarea locului pentru case.

Numarul caselor de marcat in diferitele tipuri de magazine trebuie in asa

fel fundamentat incat sa asigure un proces nestanjenit de incasare si sa preintampine

aglomerarile.

Dupa cest principiu se stabileste numarul clientilor cate trebuie serviti intr-un anumit

interval de timp.

Numarul necesar al caselor de marcat (n) se stabileste, in general, in functie de:

- numarul maxim al clientilor care se afla intr-un anumit interval de timp in magazin

(c);

- timpul mediu de servire la casa a unui client (t);

- durata totala de functionare a casei in intervalul de timp considerat (d) pe baza

formulei:

n = c x t/d

Intrucat in diferitele magazine fluxul clientilor este oscilant si conditiile

9


10/29

locale sunt diferite, nu este intotdeauna posibil sa se detrmine numarul caselor si orelor de

functionare cu ajutorul unui indice mediu, valabil pentru toate unitatile.

De aceea se recomanda sa se urmareasca suplimentar fluxul clientilor si sa se

stabileasca numarul de case de marcat pe baza unor studii efectuate in timp.

CAPITOLUL II

STOCURI

Sectiunea 1. Caracterizarea generala a stocurilor

10


11/29

Stocurile sunt active circulante achizitionate sau produse pentru consum propriu sau

in scopul comercializarii.

In categoria stocurilor se cuprind bunurile si serviciile care, de regula, se asteapta sa

fie realizate in termen de 12 luni de la data bilantului.

Stocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel:

a. dupa forma fizica si destinatie:

- marfurile sunt stocurile cumparate in vederea revanzarii acestora in aceeasi

stare sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;

- materii prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in

produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata

(reprezinta substanta principala a produselor finite);

- materialele consumabile sunt bunurile care participa sau ajuta la procesul de

fabricatie sau de exploatere fara a se regasi, de regula, in produsul finit;

- materialele de naura obiectelor de inventar sunt bunurile care nu indeplinesc

conditiile de valoare si/sau de durata pentru a se include in categoria imobilizarilor

corporale;

- produsele reprezentate de semifabricate, produse finite si produse reziduale;

- animalele si pasarile sunt reprezentate de: animale nascute si cele tinere de

orice fel (vitei, miei, purcei, manji, etc) crescute si folosite pentru reproductie;

animale si pasari la ingrasat pentru a fi valorificate; animale pentru productie

(lana, lapte, blana, oua); coloniile de albine;

- ambalajele sunt stocuri utilizate pentru pastrarea si transportul bunurilor, care

includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor

vandute si care in mod temporat pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in

conditiile prevazute in contracte;

- productia in curs de executie este reprezentata de productia cere nu a trecut

prin toate fazele de prelucrare ale procesului tehnologic; produsele nesupuse

probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime; lucrarile si serviciile,

precum si studiile in curs de executie sau nedeterminate.

b. dupa sursa de provenienta:

- stocuri cumparate: materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar,

baracamente si amenajari provizorii, animale, ambalaje;11


12/29

- stocuri fabricate: productie in curs de executie, semifabricate, produse reziduale,

produse finite.

c. dupa apartenenta la patrimoniu:

- stocuri care fac parte din parimoniu, care se pot afla in spatiile proprii, fie se afla

la terti in custodie, in consignatie, pentru prelucrare sau reparare;

- stocuri care nu fac parte din partimoniu, dar se afla in gestiunea entitatii, fiind

primite de la terti pentru vanzare in consignatie, pentru prelucrare, reparare, etc.

d. dupa gradul de individualizare si modul de gestionare:

- stocuri identificabile, care sunt individualizate pentru fiecare articol sau categorie

de bunuri, in care se includ, de regula, bunurile de folosinta indelungata:

autoturisme, televizoare, calculatoare, etc;

- stocuri fungibile sau interschimbabile, care in cadrul fiecarei categorii, nu pot fi in

mod unitar identificabile: pungile cu zahar ambalat care apartin aceluiasi sort,

chiar daca sunt cumparate la preturi diferite.

Structura stocurilor se modifica in functie de etapele in care se regasesc in

cadrul ciclului de exploatare, care, in cadrul entitatilor de productie se poate reprezenta

astfel:

materii prime si materiale ->productie nedeterminata->semifabricate->produse finite si

reziduale.

In cazul entitatilor din domeniul comertului, ciclul de exploatare consta in cumpararea

de marfuri, care se vand ulterior in aceeasi stare.

Sectiunea 2: Evaluarea stocurilor.

Potrivit reglementarilor contabile romanesti, evaluarea stocurilor se face la

urmatoarele momente: la intrare, la inventariere, la inchiderea exercitiului financiar si la

iesire.

1. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu.

Stocurile intrate in patrimoniu sunt evaluate si inregistrate in contabilitate in functie de

modul lor de dobandire astfel:

12


13/29

a. stocurile cumparate (materii prime, materiale, marfuri, ambalaje) se evalueaza la

costul de achizitie.

b. stocurile fabricate (produse finite, semifabricate) se evalueaza la costul de

productie

c. stocurile obtinute cu titlul gratuit se evalueaza la valoarea justa (de utilitate) care

reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in cadrul unei tranzactii

comerciale cu pretul determinat obiectiv.

d. stocurile aduse ca aport in natura se evalueaza la valoarea de aportstabilita in

urma evaluarii.

2. Evaluarea stocurilor la inventariere si la inchiderea exercitiului

financiar.

La inventarierea patrimoniului de la sfarsitul exercitiului financiar, stocurile se

evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de inventar.

Valoarea actuala se stabileste in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si pretul

pietei.

In situatiile financiare, stocurile trebuie sa fie inregistrate la valoarea cea mai mica

dintre valoarea contabila si valoarea de inventar. Astfel daca se constata ca:

1. valoarea de inventar mai mare decat valoarea contabila, in listele de

inventariere se va inscrie valoarea contabila;

2. valoarea de inventar mai mica decat valoarea contabila, in listele de

inventariere se va scrie valoarea de inventar.

3. Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.

1. Metoda identificarii specifice (IS) consta in evaluarea bunurilor la costul istoric (de

intrare). Se poate folosi in cazul produselor de folosinta indelungata, care se pot identifica

prin serie, data de intrare, cost de achizitie.

2. Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea mediei ponderate a

costurilor unui anumit element, fie periodic (de exemplu la sfarsitul lunii), fie dupa fiecare

receptie.

)(:)(ISIISI

QQVVCMP ++=

13


14/29

3. Metoda prima intrare prima iesire (FIFO) se bazeaza pe ipoteza ca primele

articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul primelor articole intrate.

4. Metoda ultima intrare prima iesire (LIFO) se bazeaza pe ipoteza ca primele

articole iesite din patrimoniu sunt evaluate la costul ultimelor articole intrate.

STUDIU DE CAZ

14


15/29

1.Metoda de selectare i evaluare a furnizorilor

Procesul de aprovizionare este o verig esenial n ciclul de dezvoltare al unui produs,

iar inerea lui sub control reprezint o cerin obligatorie. Organizaia trebuie s evalueze is selecteze furnizorii pe baza capabilittii acestora de a furniza un produs n concordan

cu cerinele firmei. Trebuie stabilite criteriile de selecie, de evaluare i selectare a

furnizorilor.

Criteriile care pot fi folosite pentru selectarea furnizorilor ar fi calitatea oferit, cantitatea

care poate fi cumparat de la fiecare furnizor, livrarea la timp i preul. Astel, n cadrul firmei

Fresh Cosmetics, managerii i stabilesc anumite condiii pe care ncearc s le

ndeplineasc, acestea fiind:

de a asigura o cerere constant

de a emite comenzi la timp

de a efectua pliile la datele stabilite

de a nelege problemele furnizorilor.

De altfel i obligaiile pe care trebuie s le ndeplineasc fiecare dintre furnizori suntnumeroase, acestea avnd scopul de a spori firmei att prestigiul pe pia. Furnizorii trebuie

s asigure livrarea la timp a materiilor prime i ambalajelor, calitatea acestora s fie cea

dorit de beneficiar, s anune cumprtorul n cazul n care livrarea nu se face la timp,

preul s fie favorabil att pentru cumprtor, ct i pentru firm. Compania Fresh Cosmetics

dorete deasemenea de a avea o relaie cumparator-vanzator ct mai bun, astfel firma

optnd pentru mai muli furnizori pentru o materie prim.

Utilizarea unor furnizori de valoare reprezint unul din elementele cheie ale succesului

organizaiei pe termen lung, n termeni de calitate a produselor i serviciilor furnizate ctre

clieni, precum i pentru reducerea costurilor organizaiei i implicit creterea profiturilor.

Evaluarea furnizorilor constituie un instrument de orientare a strategiei n domeniul

calitii dus de ntreprinderea beneficiar n direcia satisfacerii ct mai depline a cerinelor

utilizatorilor produsului final. Evaluarea furnizorilor reprezint o etap important n

elaborarea strategiei de aprovizionare material, n cadrul creia este precedat de

identificarea i evaluarea necesitilor materiale ale companiei, identificarea ofertelor de

produse i identificarea surselor poteniale de furnizare. Furnizorii trebuie comparai pe bazaimpactului pe care l au att asupra valorii suplimentare create, ct i asupra costului total

corespunztor supply-chain-ului.

15


16/29

O metod eficient de evaluare a furnizorilor trebuie s permit identificarea i urmrirea

performanelor unui furnizor din perspectiva tuturor elementelor ce influeneaz costul total al

colaborrii cu acesta. Aceste investigaii au ca finalitate acordarea de note sau calificative

diverse furnizorilor, pe baza acestora alegndu-se ulterior varianta optim.

Scorul cel mai bun este cel al SC PRODVINALCO, de 98 de puncte, aadar acest

furnizor corespunde cle mai bine cerinelor firmei Fresh Cosmetics.

Evaluarea

furnizorilor

n continuare sunt enumerate 10 criterii de selecie i

evaluare a furnizorilor.

16

1 2 3 4 5 6 7

Neimportant

Important


17/29

Furnizor 3

SC OLTCHIM SA

Nr AFIRMAIE PondereCoef. de

imp.

Punctaj

1.Firma asigur clienilor suport nainte, n timpul i

dup vnzare1 1 1

2.Firma emite documentele aferente tranzaciei

comerciale i comanda la timp i corect.5 3 15

3.Nivelul calitativ al produselor oferite de ctre firm

este unul ridicat.

6 3 18

4.Firma i duce la ndeplinire promisiunile fcute

nainte de termenul limit.1 2 2

5. Angajaii firmei pot oferi pe loc alternative clienilor. 4 2 8

6. Capacitatea managerial a firmei 5 2 10

7. Potenialul financiar al firmei. 4 2 8

8.Firma are implementate i respect standardele n

domeniul calitii.6 1 6

9. Firma pune interesul clienilor pe primul loc. 4 2 8

10. Preul produselor oferite de firm. 6 3 18

Scor total 94

17


18/29

Furnizor 9

SC STIROM SA

Nr AFIRMAIE

PondereCoef. de

imp.Punctaj


dup vnzare1 1 1



3.Nivelul calitativ al produselor oferite de ctre firm

este unul ridicat.4 3 12



5. Angajaii firmei pot oferi pe loc alternative clienilor. 5 2 10







Scor total 63

18


19/29

Avantajele i dezavantajele organizrii pe grupe omogene a materialelor

Departamentul de aprovizionare folosete metoda de organizare pe grupe omogene

de materiale pentru organizarea activitilor de aprovizionare, depozitare, control i utilizare a

resurselor materiale. Angajaii din cadrul departamentului de aprovizionare sunt organizai n

grupe. Fiecare grup rspunde de asigurarea structurii materiale pentru care se formeaz.

Astfel, departamentul este divizat n patru grupe. Grupa de aprovizionare, Grupa de

depozitare, Grupa de control, Grupa de utilizare resurse materiale. n cele ce urmeaz vomprezenta avantaje i dezavantajele organizrii pe grupe omogene a materialelor.

Furnizor 1

SC PRODVINALCO SA

Nr AFIRMAIE

PondereCoef. de

imp.Punctaj


dup vnzare3 1 3



3.Nivelul calitativ al produselor oferite de ctre

firm este unul ridicat.6 3 18



5.Angajaii firmei pot oferi pe loc alternative

clienilor.3 2 6







Scor total 98

19


20/29

Avantajele:

Departamentul fiind divizat n grupe, exist cte un responsabil pentru fiecare

grup de activitate, responsabilitatea fiind mai mare.

Grupele de activitate sunt mai mici, astfel conducerea i supravegherea lor

este mai uoar.

Organizarea activitilor n grupe de activitate permite specializarea

personalului pentru fiecare activitate, sarcinile ce trebuie ndeplinite nu fiind

aceleai.

n cadrul grupelor de activitate materialele pentru care angajaii trebuie s

rspund sunt organizate pe grupe omogene, astfel un angajat este

responsabil pentru o singur grup de material, ceea ce uureaz munca

personalului.

Gruparea materialelor i atribuirea de responsabiliti angajailor pentru o

singur grup de material permite o mai bun cunoatere a materialelor i

stocurilor de materiale de ctre personalul responsabil.

Dezavantajele:

Activitile sunt divizate n cadrul departamentului, iar astfel controlul final al

activitilor este mai greu de realizat.

Obinerea unor situaii/rapoarte clare i relevante aferente strii grupelor de

materiale i a stocurilor este dificil de realizat.

Evaluarea formei de organizare pentru departamentul de achiziii

Avnd o varietate foarte mare, produsele cosmetice se pot organiza n grupe de

produse. Pentru aceste produse materiile prime i materialele sunt i mai numeroase. Din

acest motiv organizarea n grupe a materialelor constituie un ajutor enorm pentru personalul

care trebuie s se ocupe cu gestionarea acestora. Astfel, innd cont de profilul de activitate

a firmei Fresh Cosmetics aceast form de organizare este potrivit pentru departamentul de

achiziii ale companiei.

3.Analiza ABC a furnizorilor firmei Fresh Cosmetics

Etapa 1. Calcularea nevoii anuale n uniti de msur i sub form de procente:

Tabelul 1. Procentele care delimiteaz clasele A, B, C n cadrul firmei Fresh Cosmetics

20


21/29

CLASAProcent din numrul

articolelorProcent din consumul valoric anual

A 5-15 60

B 20-30 30

C 30-55 10

. Etapa 2. Sortarea furnizorilor. Calculul procentual cumulat i realizarea clasificrii finale.

Tabelul 2. Calcularea nevoii anuale

Cod furnizor Pre Consum anual Nevoia anual u.m Nevoia anual %

1 2,5 200000 500000 12,160047632 5,2 50000 260000 6,323224767

3 1,25 500000 625000 15,20005954

4 1,35 40000 54000 1,313285144

5 3,7 500 1850 0,044992176

6 2,1 80000 168000 4,085776003

7 3,9 120000 468000 11,38180458

8 4,7 800 3760 0,091443558

9 1,78 700 1246 0,030302839

10 30,4 800 24320 0,591464717

11 0,49 1000 490 0,011916847

12 0,49 2000 980 0,023833693

13 0,52 1500 780 0,018969674

14 0,1 5000 500 0,012160048

15 101,5 600 60900 1,481093801

16 35 1200 42000 1,021444001

17 19 100000 1900000 46,20818099

Total 4111826 100

Etapa 3.Tabelul final i diagrama Paretto

21


22/29

Tabelul 3. Sortarea furnizorilor i clasificarea final

Tabelul 4. Tabelul final

Cod furnizorProcent din

numrularticolelor

Procent din consumulvaloric anual

Aciuniintreprinse

FurnizoriA

17, 3 11,764 61,40824053Revizuirea

zilnic

FurnizoriB

1, 7, 17,646 29,8651 Revizuirecontinu

Furnizori 2, 6, 15, 4, 16, 10, 70,59 8,7267 Revizuire

Cod furnizor%

FurnizorPre Consum anual Nevoia anual u.m Nevoia anual%

Procentcumulat

Clasificare

17 5,882 19 100000 1900000 46,20818099 46,20818099 A

3 11,764 1,25 500000 625000 15,20005954 61,40824053 A

1 17,646 2,5 200000 500000 12,16004763 73,56828816 B

7 23,528 3,9 120000 468000 11,38180458 84,95009274 B

2 29,41 5,2 50000 260000 6,323224767 91,27331751 B

6 35,292 2,1 80000 168000 4,085776003 95,35909351 C

15 41,174 101,5 600 60900 1,481093801 96,84018731 C

4 47,056 1,35 40000 54000 1,313285144 98,15347246 C

16 52,938 35 1200 42000 1,021444001 99,17491646 C

10 58,82 30,4 800 24320 0,591464717 99,76638117 C

8 64,702 4,7 800 3760 0,091443558 99,85782473 C

5 70,584 3,7 500 1850 0,044992176 99,90281691 C

9 76,466 1,78 700 1246 0,030302839 99,93311975 C

12 82,348 0,49 2000 980 0,023833693 99,95695344 C

13 88,23 0,52 1500 780 0,018969674 99,97592311 C

14 94,112 0,1 5000 500 0,012160048 99,98808316 C

11 100 0,49 1000 490 0,011916847 100 C

Total 4111826 100

22


23/29

C8, 5, 9, 12, 13, 14,

11temporar

4. Strategia de aprovizionare a firmei Fresh Cosmetics

Desfurarea unei activiti eficiente de aprovizionare a firmei Fresh Cosmetics, n

concordan cu necesitile i interesele companiei depinde n mare parte de strategia

elaborat n acest sens. O funcie a achiziiilor cu orientare strategic i proactiv poate oferi

organizaiei pe care o reprezint un avantaj concurenial prin reducerea risipelor din lanul

valoric. Totusi, strategiile de achiziii nu pot fi elaborate izolat, ci trebuie integrate n strategia

global a ntreprinderii pentru a-i atinge scopurile.

Aprovizionarea material avantajoas de pe piaa furnizorilor necesit elaborarea

unor politici strategice prin care se concretizeaz obiectivele ce trebuie urmrite de firm.

Totalitatea acestor politici vor constitui strategia n aporvizionare material, al crei coninutva fi n funcie de raporturile de for concurenial n care se gsete compania fa de

23


24/29

furnizor. Tipul strategiei este condiionat de natura resursei i de importana pieei de pe care

se asigur.

Elaborarea strategiei presupune:

Analiza nevoii de consum

Analiza sistematic a pieei

Identificarea oportunitilor de aciune strategic pe grupe de furnizori

Identificarea cilor de aciune eficient pe pia.

Din punctul nostru de vedere firma Fresh Cosmetics ar trebui s adopte o strategie

pe surse de aprovizionare, structurnd furnizorii pe grupe: furnizori puternici, slabi sau egali.

Astfel, pentru fiecare grup trebuie s se identifice oportunitile de aciune strategic. n

cazul celor puternici firma poate adopta o strategie defensiv, n cazul furnizorilor slabi ostrategie de penetrare, respectiv o strategie de echilibru pentru cei egali. Astfel, firma poate

s fac fa tuturor provocrilor din mediul economic i poate s i stabileasc politicile,

obiectivele i tacticile n mod particularizat, adaptndu-se la relaiile pe care le stabilete cu

fiecare tip de furnizori. O astfel de strategie ar fi viabil deoarece previne ameninrile i

exploateaz oportunitile de pe o pia internaional. Astfel, pentru o integrare ct mai

facil pe piaa internaional firma poate recurge la luarea unor decizii strategice precum

crearea de stocuri tampon sau retehnologizare, acestea aducnd un plus de valoare

managementului aprovizionrii.

Oportunitatea colaborrii cu furnizorii strini

n prezent firma Fresh Cosmetics are trei furnizori externi:

Firma Mark din Germania- furnizor de materii prime din clasa C

Firma IFF din Olanda- furnizor de materii prime din clasa C

Firma Rokita din Ungaria- furnizor de materii prime din clasa A

Avnd n vedere faptul c exist doar trei furnizori strini dintr-un total de 17, considerm

c aceast colaborare poate aduce beneficii firmei, adugnd un plus de valoare acestei prin

intermediul unor materii prime de calitate i a unor oferte avantajoase. n acelai timp, pot

aprea anumite probleme n cazul furnizorilor externi, probleme care nu sunt ntlnite n

relaiile cu cei naionali. Astfel, avantajele i dezavantajele colaborrii cu furnizorii strini sunt

urmtoarele:24


25/29

AVANTAJE:

Calitatea materiilor prime

Livrarea la timp

Diferenierea produselor

Tehnologiile noi

Lrgirea bazei de aprovizionare

Ofert mai variat de produse

Prestigiul mrcii

DEZAVANTAJE:

Cheltuieli suplimentare cu efectuarea comunicaiilor cu furnizorii

Cheltuieli de transport

Taxele vamale

Probleme referitoare la diferenele de curs valutar

Probleme referitoare la mijloacele de plat

Legislaii diferite ale prilor care fac un contract

Nu se pot face comenzi urgente

Conflictele sunt soluionate mai greu datorit distanei geografice

Cheltuieli mai mari cu investigaia furnizorilor.

Fiind n ipostaza managerului responsabil cu aprovizionarea la firma FreshCosmetics am opta pentru pstrarea colaborrii cu cei trei furnizori externi n cazul n care

acetia s-ar conforma la standardele prevzute de companie i oferta lor ar fi n concordan

cu cerinele impuse departamentului de achiziii pentru eficientizarea aprovizionrii. Astfel,

furnizorii strini ar trebui s fac o ofert convenabil pentru Fresh Cosmetics att din punct

de vedere financiar, ct i din punct de vedere calitativ pentru a contribui la creterea

performanei departamentului de aprovizionare.

Negocierea preului

25


26/29

Firma Fresh Cosmetics are o strategie de negociere a preului foarte complex,tratnd cu mult seriozitate acest aspect deoarece acesta ar putea avea consecinenefavorabile asupra profiturilor companiei.

n primul rnd, este oportun realizarea unei negocieri de pre la sfritul fiecrui anpentru anul urmtor pentru c astfel departamentul financiar contabil poate s realizeze unbuget anual ct mai viabil.

Un alt aspect benefic este faptul c se creeaz un climat concurenial ntre furnizori,iar furnizorii competitivi sunt dispui s ofere preuri mai avantajoase. Negocierea preului serealizeaz ntotdeauna innd cont de preul unitar maximal al fiecrui articol ce trebuieaprovizionat., aspect care minimizeaz posibilitatea de a realiza aciuni care s denaturezepreul produselor finite.

Aadar, compania ncearc s exploateze ct mai mult furnizorii prin negociereapreului, proces care se realizeaz sistematic i care are impuse limite exacte date decatalogul de preuri. Totui, urmtoarele tehnici de negociere ar putea mbunti negocierilecu furnizorii, aducnd astfel beneficii considerabile firmei:

Acceptarea aparent- firma Fresh cosmetics sugereaz faptul c ar dori scolaboreze cu un anumit furnizor doar pentru a-i vedea reaciile i posibilele avantajepe care le-ar putea poine de pe urma acestei colaborri;

Tehnica dac...atunci- are scopul de a crea scenarii n privina ofertei i de aidentifica ce anume l poate determina pe furnizor s propun o ofert maiavantajoas;

Tehnica de negociere raional- const n clarificarea problemelor pe bazacaracteristicilor lor i nu prin nite tratative care seaman mai degrab cu o trguial

ntre pri i se caut, pe ct posibil, profitul ambelor pri, iar acolo unde intereselesunt divergente, trebuie ca rezultatul s se bazeze pe nite criterii echitabile,independente de voina oricrei dintre pri.

Utilitatea nomenclatorului

Pentru evaluarea utilitii nomenclatorului de materiale vom avea n vedere beneficiile

oferite pentru firma Fresh Cosmetics.

Pe de o parte, firma utilizeaz nomenclatorul de materiale n scopul de a centraliza

resursele materiale necesare unitii economice. Centralizarea resurselor materiale este

foarte important pentru buna desfurare a activitii economice. Nomenclatorul de

materiale asigur un ajutor semnificativ i la atingerea obiectivelor propuse n scopul

mbuntirii activitilor de aprovizionare, asigurnd baza material pentru fiecare perioad

de gestiune. Baza material fiind foarte extins, nomenclatorul de materiale joac un rolfoarte important n eficientizarea procesului de aprovizionare.

26


27/29

Pe de alt parte nomenclatorul de materiale uureaz decizia privind aprovizionarea

cu materii prime i materiale, prin furnizarea datelor eseniale despre materiale necesare i

furnizori acestora. Centralizarea materialelor dup anumite criterii, caracteristici i nivel de

calitate, constituie un ajutor impotrant la alegerea materialului potrivit, iar precizarea n cadrul

nomenclatorului, a surselor de furnizare, preurilor de ofert, condiiilor de livrare i furnizare

ofer un pilon n decizia aferent alegerii furnizorilor potrivite. Astfel decizia aferent

achiziiei materialelor poate fi luat dup criteriile: cel mai bun material, de la cel mai potrivit

furnizor, la cel mai avantajos pre. prin care se asigur.

Lund n considerare beneficiile asigurate de nomenclatorul de materiale considerm

c instrumentul are o utilitate ridicat pentru firma Fresh Cosmetics.

Tabelul 5. Propunere pentru designul nomenclatorului de materiale

pentru firma Fresh Cosmetics

Grupe/Subgrupe/ Tip

CodUnic Denu-mireprod.

Caracteristicile produseleor Datele furnizorilor Fizico-Chimice

Dimensional-Geometrice

Calitative

Furnizor Pre Cond.delivrare

Cond.defurnizare

GrupadeProdus

1.

Subgru

pa deprodus

1.1.

Tipuldeprodus

1.1.1.

Produsconductor

Codul unic este alctuit din trei cifre. Prima cifr reprezint grupa de produs, al

doilea subgrupa de produs, iar al treilea tipul de produs, astfel identificarea produselor este

foarte uor.

n seciunea Caracteristicile produselor sunt descrise principalele caractreistici ale

produselor, care urmeaz s fie achiziionate, astfel se asigur individualizarea direct a

fiecrui articol.

Datele furnizorilor este seciunea care necesit cel mai des actualizarea datelor.

27


28/29

Produsul conductor este produsul care este cel mai potrivit din toate punctele de

vedere, dintr-un anumit grup de produs.

Tabelul 6. Nomenclatorul de produse pentru firma Fresh Cosmetics

Grupe/Subgrupe/ Tip Co

dUnic

Denu-mireprod.

Caracteristicile produseleor Datele furnizorilor

Fizico-Chimice

Dimensional-Geometrice

Calitative

Furnizor Pre Cond.delivrare

Cond.defurnizare

Grupa deProdus

1. Parfum

- - - - - - -

Subgrupa

deprodus

1.1

.

Parfu

m ptr.femei - - - - - - -

Tipul deprodus

1.1.1

PurBlanca

Non-toxic

250 ml Calitatesuperioa

r

IFF-OLANDA

35,00 Bun Bun

Produsconductor

1.1.1

PurBlanca

Non-toxic

250 ml Calitatesuperioa

r

IFF-OLANDA

35,00 Bun Bun

Grupa deProdus

2. Etichete

ptr.produse

- - - - - - -

Subgrupadeprodus

2.1.

Etichete ptr.sticle - - - - - - -

Tipul de

produs

2.1

.1

Etichet

esimple

Non-

toxic

5cm x2.5

cm

Calitate

bun

ROMGH

ISS.R.L.CLUJ-NAPOCA

0,49

Satisf

c-tor

Satisf

c-tor

Tipul deprodus

2.1.1

Eticheteautoadezive

Non-toxic

4cm x 2 cm Calitatesuperioa

r

SUNIMPROFS.R.L.CLUJ-NAPOCA

0,1

Bun Bun

Produs 2.1 Etichet Non- 4cm x 2 cm Calitate SUNIMP Bun Bun

28


29/29

conductor

.1 eautoadezive

toxic superioar

ROFS.R.L.CLUJ-NAPOCA

0,1

Documents

proiect - resurse materiale