Proiect FRA- Supapa de Admisie

8/16/2019 Proiect FRA- Supapa de Admisie

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-fra-supapa-de-admisie 1/25



1.1.Condi ii func ionale, materiale i semifabricateț ț ș

Supapa este alcătuită din două păr(i:$) talerul supapei* care obturează ori+iciul din chiulasă,") ti-a supapei care pri!eşte !işcarea* serveşte pentru ghidare şi evacuează o parte din

căldura pri!ită de taler. O supapă /n stare !ontată se arată /n +igura $.$.$. Talerul 0 sereaze!ă cu +a(a conică /n locaşul " 1sediul sau scaunul supapei) practicat /n chiulasă sau bloc&carter, ti-a 2 se deplasează /n bucşa de ghidare 3, arcurile % se reaze!ă cu un capăt pe disculin+erior ' iar cu celălalt pe talerul 0 care se +i4eazăcu bucşa conică 5.

Supapele sunt organe ale siste!ului de distributie cu a-utorul carora se deschid si se inchidori+iciile de intrare a gazelor proaspete si de iesire a gazelor de ardere.deschiderea supapelorse +ace prin inter!ediul ca!elor iar inchiderea prin actiunea arcurilor.

6onditii +unctionale:pentru a !ari e+icienta etansarii*supapa se deschide in interiorulcilindrului*ast+el incat sa +ie aplicata pe supra+ata de reaze! de +orta de presiune agazelor.Supra+ata de reaze! a talerului pe sediu poate +i plata sau conica1+ig.$.$.").In pri!ul

caz*la aceiasi inlati!e de ridicare h*supapa o+era o sectiune !ai !are de trecere,in al doileacaz*sectiunea scade pe !asura ce creste unghiul +etei conice*in shi!b apare un e+ect deautocentrare si o presiune speci+ica sporita pe sediu*deoarece lungi!ea b a +etei conice se!icsoreaza cu unghiul 1+ig $.$.") la aceiasi inlati!e a talerului.Supapele de ad!isiune see4ecuta cu +ata conica la 3%7 si 2#71solutie de co!pro!is),cele de evacuare se e4ecuta cuunghi de 3%7.In ulti!ul caz*la o valoare !ai !are a unghiului se !icsoreaza supra+ata decontact dintre taler si sediu*ceea ce i!piedica evacuarea de caldura.

Talerul supapei este solicitat de presiune a gazelor si tensiunea arcului*care produc e+orturiunitare ridicate in +ibra e4terioara si in +ibra interioara1+ig.$.$.")*distribuite neuni+or! si denivele di+erite in raport cu +or!a talerului.O solicitare !ecanica supli!entara&solicitare

Fig 1.1.1 Supapa in stare



dina!ica *de soc*produsa de +orta arcului si +ortele de inertie 8apare la asezarea supapei pesediu1soc pe +ata conica) si la actionarea ei 1-oc pe capatul ti-ei).

9in aceasta cauza supra+etele de reaze! si de actionare pretind o duritate super+icialasporita.Tinand sea!a ca de+or!atiile talerului supapei pot perturba contactul per+ect pesediu*ceea ce co!pro!ite etansarea*se cere ca supapa sa posede si o rigiditate superioara si orezistenta !ecanca inalta.

Construcţia supapei 9upă +or!a talerului* supapele s/nt de trei +eluri: cu taler plat* cu taler s+eric* cu taler in

+or!ă de lalea, 1+ig. $.$.2):

Fig $.$.2 6onstructia supapei: a) cu taler plat, b) cu taler s+eric,

c) cu taler /n +or!ă de lalea.Supapa cu taler plat are o !are răsp/ndire deoarece se prelucrează uşor* iar rigiditatea estesatis+ăcătoare. Supapa cu taler s+eric se utilizează /ndeosebi ca supapă de evacuare deoareceare o rigiditate sporită. Supapa cu taler /n +or!ă de lalea se utilizează ca supapă de ad!isie*deoarece per!ite o racordare !ai largă cu ti-a odată cu reducerea !asei ceea ce asigură +or!ăaerodina!ică* !asă !ică şi rigiditate !are. a are o supra+a(ă sporită de contact cu gazele+ierbin(i şi evacuează greu +lu4ul ter!ic* ne+iind potrivită ca supapă de evacuare. Supapa dead!isie a !otorului S;&"$$ are talerul /n +or!ă de lalea* cea de evacuare are talerul plat.vacuarea de căldură de la talerul supapei la bucşa de ghidare se /!bunătă(eşte printr&oracordare largă a ti-ei* ceea ce !ăreste /nsă !asa supapei. Te!peratura supapei de evacuare

Fig 1.1.2

Forma suprafetei de reazem a

talerului



se !icşorează prin răcire arti+icială. n acest scop supapa se con+ec(ionează sub +or!ătubulară 1supapa de evacuare a !otorului S;&"$$)* iar 3#... '#< din volu!ul cavită(iiinterioare se u!ple cu substan(e cu punct de topire cobor/t 1sodiu !etalic* azotat de sodiu sau potasiu). n +unc(ionare substan(a se topeşte* se agită energic prin !işcarea alternativă asupapei şi uşurează trecerea de căldură de la taler la ti-ă şi la bucşa de ghidare. Se ob(ine oreducere a te!peraturii cu $##... $%#=6. 9escărcarea ter!ică a supapei se ob(ine prinutilizarea a două supape de evacuare.

Pentru a ob(ine un contact bun /ntre +a(a conică şi sediu se prevede o di+eren(ă de 2#>... $=/ntre unghiurile de /nclinare ale celor două +e(e 1de e4e!plu 3%= cu 33= sau "?= cu 2#=).

Materiale pentru supape:Talerul supapei de evacuare pretinde un !aterial cu rezisten(ă !ecanică şi duritate sporită

la te!peraturi /nalte* rezisten(ă superioară la ac(iunea o4idantă a gazelor* conductibilitateter!ică ridicată. Ti-a supapei pretinde calită(i bune de alunecare.

Materiale. 9atorita conditiilor de lucru pentru supape se utilizeaza oteluri specialter!orezistente si anticorosive la care cro!ul este ele!ental principal de aliere pentrurezistenta sa ridicata la o4idare si coroziune.

In cazul supapelor de ad!isie unde conditiile de lucru sunt !ai putin severe se utilizeazaoteluri !artensitice 6r sau 6r 8 @i obisnuite 1 de e4e!plu 3# 6 $# * 3$ 6@ $" * STAS 0?$ 8 0?). O buna utilizare o au otelurile 6r&Si* denu!ite si locro! 12*0%< Si si ?< 6r).

Pentru supapele de evacuare se +oloses cotelui 6r&@i austenitice 1$"B$%< 6r* $"B$%< @i* "B2*%< C) care au bune proprietati anticorrosive si de rezistenta !ecanica late!peraturi ridicate. In tabelulBse dau caracteristicile unor !ateriale pentru supape.

Pentru a !ari rezistenta la uzura a +atetei cat si a capatului ti-ei supapei* in unele cazuri*acestea se acopera cu un strat de !aterial dur din categoria stelit* eatonit* nicro! cu continutridicat de 6r* @i* 6o* C 1tab. $) pe grosi!ea de $*%B."*% !!.

In vederea i!bunatatirii calitatilor de alunecare a supapelor din oteluri austenitice cat si pentru evitarea tendintei spre gripare ti-a supapei se cro!eaza cu un strat in grosi!e de $#B

"# D!.Pentru ridicarea rezistentei la coroziune* rezultate satis+acatoare s&au obtinut prin

alu!inizarea supra+etelor e4puse.6aracteristicile unor oteluri pentru supape

Tabel $.$

Materialul 3#6$#

23Mo6@$%Otel

special pt.supape S;"$$

Otel 6r.Si3%6rSi?

5%6rMoE$

6o!pozitia chi!ica <6

SiMn6r @iMoEC

#*2'&

#*33#*$0&

#*20#*%#&

#*5##*5#&

$*$#&&

#*2#&#*25

#*$0&#*20#*3#&#*0#$*3#&$*0#$*3#&$*0##*$%&#*2#&&

#*5%&$*#

"*0%&2*%#*0$0&$?$*%&"*%&#*2&#*'&

#*35

2*$##*3%?*##&&&&

#*5%

&$*"%$0*%#&"*2'#*%#&



&&

6aracteristici !ecanice;ez. la tractiune

r G@H!!"Ji!ita de curgere

r G@H!!"Alungirea la

rupere*K G<Ji!ita de curgere*

e G@H!!"Ji!ita de curgere*

re

G@H!!" :%##=6'##=60##=65##=69uritatea L;6 :6apatul ti-ei pe

scaun canelura

$#%#5%#?

&&&&

&&&

$$##?##$$

&&&&

&&&

$#"#&$$5#

&$%

&&&$$

35&%3&&

?##&$#%#0%#$"

3'#"3#$##&

%%3"0$

$###&$"##?##$#

%##"5#$"#&

%#3"0$

Proprietati +izice

9ensitatea GgH!"6onductivitate

ter!icaGCH!N6oe++icient !ediu

de dilatare GlHN

&&

&

&&

&

&&

&

0'##"$*#

$2 $#&'

05##"$*#

$" $#&'

9o!eniu de utilizareSupape

de ed!isie pentru

!.a.s.

Supape dead!isie si evacuare!.a.s. si !.a.c.

Supape dead!isie sievacuare

!.a.s. si!.a.c.

Supape dead!isie sievacuare

solicitari !ici!.a.s. si !.a.c.

Supape de adsi evacuare solic!edii !.a.c. si

Tabelul $.".Materiale pentru acoperiri dure la supapa si scaune de supapa



Materialul

StelitS;&"$$

Stelit 'P '%

Stelit FP 20

atonite

@icro! L %#

6o!pozitia chi!ica <6SiMn6r @i6oCFe

"&&"023$'$03

$*"%"*##&"0&'%3*%rest

$*0%$*"#&"%""20$"$*%

!a4

"*3$*#&"%2?$%$#5

#*"#*2#*5"#;est&&$*#

"*'#$*0%#*0"0*#&&&rest

9uritatea L;6

3#&3% 3# 3# & & %# !in

9ensitatea GgHc!"

& 5*3 5*% & & 0*'

6oe++icient !ediude dilatareGlHN

& $% $#&

'

$3*% $#&'

& & $2*% $#&'

Rolul functional si utilizarea piesei

Pentru a !ări e+icien(a etanşării supapa se deschide /n interiorul cilindrului ast+el /nc/t să+ie aplicată pe supra+a(a de reaze! de +or(a de presiune a gazelor. Supra+a(a de reaze! esteconică* deoarece se ob(ine un e+ect de autocentrare şi o presiune sporită pe sediu* c/ndlungi!ea b a +e(ei conice se !icşorează, b scade cu la aceeaşi grosi!e a talerului.

;educerea lui b !icşorează supra+a(a de contact dintre taler şi sediu* ceea ce /!piedicăevacuarea de căldură şi sporeşte te!peratura de regi! a supapei. Talerul supapei este solicitatde +or(a de presiune a gazelor şi tensiunea arcului* care produc e+orturi unitare ridicate /n +ibrae4terioară şi /n +ibra interioară acestea +iind distribuite neuni+or! 1+igura $.$.3 a*b).

b)



Fig. $.$.3 9istribu(ia etorturilor unitare şi a te!peraturii /n talerul de supapă lalea 1a) şi bo!bat 1b).

O solicitare !ecanică supli!entară* solicitare dina!ică* de şoc* produsă de +or(a arcului şide +or(a de iner(ie apare la aşezarea supapei pe sediu 1şoc pe +a(a conică) sau la ac(ionarea ei1şoc pe capătul ti-ei). 6a ur!are* supra+e(ele de reaze! şi de ac(ionare pretind o duritatesuper+icială sporită.

9e+or!a(ia supapei perturbă contactul per+ect pe sediu* ceea ce co!&pro!ite etanşarea* deaceea trebuie să posede nu nu!ai rezisten(ă !ecanică /naltă ci şi rigiditate superioară.

n ti!pul +unc(ionării* supapa* !ai ales cea de evacuare* se /ncălzeşte puternic. 9istribu(iade te!peratură 1!ăsurători cu ter!ocuple) este neuni+or!ă pe talerul supapei şi depinde de+elul supapei 1ad!isie sau evacuare)* de +or!a şi !odul de răcire a supapei 1+igura $.$.%).

a) b)

Fig.$.$.% 9istribu(ia te!peraturii: a) taler lalea, b) taler bo!bat.

Te!peratura !a4i!ă a supapei de ad!isie variaza intre 2##...3##=6 iar cea a supapei de

evacuare* udată de gazele +ierbin(i a-unge la 0%#...5##=6* şi variază cu regi!ul de +unc(ionare1sarcină* tura(ie)* cu tipul !otorului 1MAS* MA6)*cu procedeul de răcire 1lichid* aer)1+ig. $.$.').

a)



b)

c)

Fig $.$.' Te!peratura supapei de ad!isie: a) MAS racită cu lichid, b) MAS racită cu aer, c) MA6

Te!peratura ridicată a supapei de ad!isie reduce rezisten(a !ecanică şi duritatea

!aterialului* sporeşte dilatarea talerului. 6/!pul de te!peratură produce de+or!area talerului.Se co!pro!ite ast+el contactul per+ect pe sediu şi se intensi+ică uzarea corozivă a supapei. Jacreşterea te!peraturii supapei de evacuare cu nu!ai "#=* de la 22# la 3%#=6* pierderea de!asă din cauza uzării corozive se dublează* iar la creşterea cu /ncă $#= devine de patru ori!ai !are. Flu4ul de căldură pri!it de talerul supapei se evacuează prin +a(a conică atalerului şi prin ti-a supapei 1+igura $.$.0 a). n +igura $.$.0 b sunt prezentate te!peraturile inanu!ite zone ale unor tipuri constructive de supape.

1. !tabilirea succesiunii opreatiilor si fi"area bazelor de asezare

#abelul 1.$

@r 6rt OP;AQI FARA MASI@A

U@AJT

S6UJ9ISPORITIE E;IFI6ATOA;



$ 9ebitare Strun-ire+rontala S@ 2"# &&&

" Matri(are &&& Matri(a &&&

2Strun-irea

capului ti-ei

&Strun-irea +rontala&Strun-irea

cilindrică e4terioară& Strun-ire +a(etă&6T6

ST;U@S@2"#

& 6u(it +rontal

& 6u(it +rontal

& 6u(it +rontal

& ubler

3Strun-ire ti-ă

&6entruire& Strun-ire e4terioară& Strun-ire de dega-are& Preretezare

&;etezare&6T6

ST;U@S@ 2"#

&Vurghiere centruire

&6u(it lateral

&6u(it pentru

canelat

%Trata!ent tehnic

&6alire 6IFla

5$#&53#&;evenire la%3#&'3#

&9isc abraiv3##68%##$##2#%

';ecti+icare

dese!i+inisarea ti-ei

&;ecti+icare&Maşină de recti+icat centre tipCMCSASJ$"%

&9isc abraziv3##6&%##$##2#%&6alibru !icro!etru

0 ;ecti+icarede se!i+inisara +a(etei

&;ecti+icare&6T6

&Maşină de recti+icat tip6R 2$"!!

&9isc abraziv 3##6&%##$##2#%&6alibru raportor

5 ;ecti+icareacapetelorti-ei

&;ecti+icare&6T6

Maşină bilaterală

auto!ată de recti+icat

&9isca braziv 3##6&%##$##2#%&6alibru !icro!etru

1.$.Calculul adaosurilor de prelucrare

1.$.1.Calculul ritmului si producti%itatii liniei tehnologice. !tabilirea preliminara

a tipului de productie

&. Calculul fondului anual real de timp.



F r=[Z c−(Z d+Z s ) ]∗ns∗t s∗k p=[365−(104+6) ]∗3∗8∗0.94=5752.8

F r=[Z c−(Z d+Z s ) ]∗ns∗t s∗k p=[365−(104+6 ) ]∗3∗8∗0.94=5752.8

F r=[Z c−(Z d+Z s ) ]∗ns∗t s∗k p=[365−(104+6 ) ]∗3∗8∗0.94=5752.8 oreHan

unde:Rc& nu!arul zilelor calendaristice dintr&un an Rd&nu!arul zilelor libere la s+arsit de sapta!ana dintr&un an 1%" sau $#3 zileHan) Rs&nu!arul zilelor sarbatorilor legale1' zileHan) ns&nu!arul de schi!buri dat prin te!a

ts&durata unui schi!b 15 ore) p&coe+icient care tine sea!a de pierderile de ti!p de lucur datorita reparatiilore4ecutate in ti!pul nor!al de lucru al schi!bului

'. Calculul planului productiei de piese

N pp= N p∗n+ N r+ N rc+ N ri=100000∗4+0+40000+440=440440

N pp= N p∗n+ N r+ N rc+ N ri=400000∗4+0+140000+1400=1741400 pieseHan

unde:@p&planul de productie pentru produsul respective* dat prin te!a n&nu!arul de piese de acelasi tip de produs, nW37$##### @r&nu!arul de piese de rezerva* livrate o data cu produsul*in !a-oritatea cazurilor

este # @rc&nu!arul de piese de rezerva livrate la cere* se adopta in +unctie de durabilitatea

piesei intre # si "##B2##< din @p7n* in cazul nostru adopt $#< @ri&nu!arul de piese rebutate la prelucrarea din cause inevitabile* se adopta in +unctie

de di+icultatea proceselor tehnologice presupuse a +i utilizate intre #*$B$< din

1@p7nX@rX@rc)* in cazul nostru adopt #*$<

C. Calculul ritmului si prodcti%itatii liniei tehnologice

;it!ul liniei tehnologice ;Y* are i!plicatii !a-orre asupra asigurarii sincronizariioperatiilor1pentru liniile cu +lu4 continuu)* prin divizarea procesului tehologic in operatii si+aze* alegerea utila-elor* S9E&urilor si a structurii +ortei de !unca.

F

(¿¿ r∗60)/ N pp=(5752.8∗60)/440440=0.783689

R λ=¿

F (¿¿ r∗60)/ N pp=(5752.8∗60)/1741400=0.1982188

R λ=¿ !inHpiesa

Productivitatea liniei tehnologice reprezinta inversul rit!ului liniei:Q= N pp

(. !abilirea preliminara a tipului )sistemului* de productie



Tipul de productie reprezinta ansa!blul de +actori productivi dependenti* conditionati in principal de: stabilirea in ti!p a produictiei* co!ple4itatea constructiva si tehnologica aacesteia si de volu!ul productiei. Tipul de productie in+luenteaza: caracterul si a!ploarea pregatirii tehnice a productiei* nivelul de specializare si structura de productie* +or!ele deorganizare si de progra!are a productiei*econo!icitatea +abricatiei.

Metodele de stabilire a tipului productiei&!etoda indicilor de constanta a +abricatiei*!etoda no!ogra!ei necesita pe langa valoarea ;Y si valorile ti!pilor nor!ati pentruoperatiile principale ale procesului tehnologic.

Intrucat in aceasta etapa nu se cunosc ti!pii nor!ati* acestia pot +i adoptati preli!inar* prin analiza unui process tehnologic si!ilar e4istent sau la stabilirea ti!pului de productie* seva utiliza un criteriu orientativ* bazat nu!ai pe rit!ul !ediu al liniei tehnologice* ;Y* ast+el:

;YZ$ !inHbuc& se adopta productie de !asaIn cazul +recvent intalnit in construcita pieselor auto* al productiei de serie se pune si

proble!a deter!inarii !ari!ii opti!e a lotului piesei +abricate: N

(¿¿ pp∗Z r)/Z 1 N lot =¿

N

(¿¿ pp∗Z r)/Z 1 N lot =¿

W$03$3##75H"%%W%3'2".$%.pieseHlot

unde:Rr&nu!arul de zile pentru care trebuie sa e4iste rezerva de piese RrW%B$# zile pentru piese !arunte* adopt 5 zile R$WRc&1RdXRs)W"%% nu!arul anual de zile lucratoare

!tabliirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului de separatie.

Metoda de realizare a se!i+abricatului trebuie sa tina sea!a de asigurarea unei /naltestabilitati di!ensionale si unei rezistente la oboseala ridicate* la un cost !ini!. Pentrusatis+acerea acestor cerinte* se!i+abricatele se obtin prin de+or!are plastica* electrore+ulare*

ur!ata de !atritarea de precizie si e4trudare. Stabilirea succesiunii operatiilor si fixarea bazelor de asezare

For!a constructiva* precu! si caracterul productiei de serie sau de !asa* +ace posibilaauto!atizarea procesului de prelucrare !ecanica. Tehnologiile !oderne prevad obtinereaunor se!i+abricate +oarte precise* cu adaosuri !ici * ast+el ca uzinarea sa se poata +ace nu!ai prin recti+icare.

6onditia principala ce trebuie /ndeplinita la prelucrarea supapei este realizarea uneiconcentricitati c[t !ai per+ecte a conului de asezare al corpului supapei cu portiunea deghidare a ti-ei.

n cazul general supapele se prelucreaza prin strun-ire si recti+icare. 6[nd se obtinse!i+abricate precise* prelucrarea supapelor se +ace nu!ai prin recti+icare. tapele principale

de prelucrare !ecanica depind de procesul tehnologic adoptat.9eoarece se!i+abricatul este +oarte precis* nu!arul de operatii este !ult !ai !ic* ceea ceconstituie principalul avanta- al acestei tehnologii. Operatiile de prelucrare se e4ecuta pe!asini de recti+icat plan* !asini de recti+icat +ara centre sau !asini speciale.

;ecti+icarea ti-ei supapelor se e4ecuta pe !asini de recti+icat +ara centre.Metoda aplicata pentru recti+icarea ti-ei supapei pe ;.F.6. este recti+icarea cu avans

transversal pentru piese scurte cu reborduri.Jati!ea discurilor abrazive este !ai !are dec[t lungi!ea portiunii de recti+icat* pentru a

se putea recti+ica dintr&o singura trecere toata lungi!ea.Avansul transversal este continuu.



Piesele se introduc prin partea de sus si se aseaza pe rigla de reaze! +iind /!pinse p[na laopritor* care deter!ina lungi!ea.

1.$.. Calculul adaosurilor de prelucrare si al dimensiunilor intermediare

For!a constructivă* precu! şi caracterul produc(iei de serie sau /n !asă* +ace posibilă

auto!atizarea procesului de prelucrare !ecanică.Tehnologiile !oderne prevăd ob(inerea unor se!i+abricate +oarte precise* cu adaosuri !ici* ast+el ca uzinarea să se poată +ace nu!ai prinrecti+icare.

Fig. ".3.$ Ob(inerea se!i+abricatelor pentru supape: a) supapă plină, b) supapă tubulară.

6ondi(ia principală ce trebuie /ndeplinită la prelucrarea supapei este realizarea uneiconcentricită(i c/t !ai per+ecte a conului de aşezare al capului supapei cu por(iunea de ghidarea ti-ei. n cazul general supapele se prelucrează prin strun-ire şi recti+icare. 6/nd se ob(inse!i+abricate precise* prelucrarea supapelor se +ace nu!ai prin recti+icare.tapele principalede prelucrare !ecanică depind de procesul tehnologic adoptat.

n cazul prelucrării prin strun-ire şi recti+icare se e4ecută ur!ătoarele grupe de opera(ii:opera(ii de pro+ilare a supapei, trata!ent ter!ic, opera(ii de +inisare, opera(ii de control.

Pro+ilarea supapei se e4ecută prin strun-ire* cu cu(ite a căror geo!etrie asigură +or!acanalelor pentru siguran(e* precu! şi a por(iunii de racordare dintre capul supapei şi ti-ă.9upă ob(inerea pro+ilului supapei /n stare se!i+inită se aplică trata!entul ter!ic de duri+icarea supra+e(ei capului ti-ei prin curen(i de induc(ie. Opera(iile de +inisare se e4ecută prinrecti+icare.

Unele procese tehnologice* cuprind şi opera(ia de roluire a ti-ei /n vederea ob(inerii uneisupra+e(e de /naltă calitate.

6/nd supapele s/nt prevăzute cu acoperiri din !ateriale dure pe capul ti-ei şi pe supra+a(aconică* /n procesul tehnologic sunt cuprinse şi opera(iile de aplicare a acestor !ateriale.

Succesiunea principalelor operaţii de prelucrare a supapelor pe linie tehnologică automată6aracterul de !asă a produc(iei supapelor* precu! şi geo!etria lor* per!it auto!atizarea procesului tehnologic de +abrica(ie. n +igura ".0 şi tabelul $ se arată organizarea +lu4uluitehnologic pentru prelucrarea auto!ată a supapelor !otorului auto!obilului \Mosvici 3$"]cu o productivitate de "*5 !ilioane bucă(i anual. Pe această instala(ie e4istă posibilitatea prelucrării supapelor cu dia!etrul talerului supapei de ""*%...'# !!* dia!etrul ti-ei %...$%!!* lungi!ea supapei ?"..."## !! şi unghiul +atetei de ?#... $"#=.



Succesiunea opera(iilor de prelucrare a supapei pe linie auto!ată :

Tabelul $.3 @r.

op.9enu!irea opera(iei Maşina&unealtă

$ 9epozitare pentru orientare Vuncăr

" Transportul pieselor Transportor

2 ;ecti+icarea de degroşare a ti-ei Maşină auto!ată de rectiticat

3 6ontrol auto!at

% ;ecti+icarea de degroşare acapetelor

Maşină bilaterală auto!ată derecti+icat

' ;ecti+icarea de se!i+inisare a ti-ei Maşină auto!ată de recti+icat +ărăcentre

0 9epozitare Vuncăr

5 Strun-irea +a(etei Strung auto!at ? Strun-irea zonei de racordare Strung auto!at

$# Pro+ilarea capătului ti-ei Strung auto!at

$$ ;oluirea ti-ei Maşină de roluit

$" 6ălirea capătului ti-ei Instala(ie pentru călire prin curen(i

de induc(ie

$2 ;ecti+icarea ti-ei Maşină de recti+icat +ără centre



$3 ;ecti+icarea de degroşare a +a(etei Maşină de recti+icat

$% ;ectiticarea de +inisare a capetelor supapei

Maşină bilaterală auto!ată derecti+icat

$' Strun-irea de +inisare a capuluisupapei

Strung auto!at

$0 ;ecti+icarea de +inisare a ti-ei Maşină de recti+icat +ără centre

$5 ;oluirea ti-ei Maşină de roluit

$? ;ecti+icarea +a(etei Maşină auto!ată de recti+icat

"# 6ontrolul auto!at al principalelor

di!ensiuni ^

"$ 6ontrol vizual ^ "" Protec(ie anticorozivă ^

"2 A!balare ^

Prelucrarea supapei numai prin rectificareFa(ă de !etoda prezentată anterior apar deosebiri /n ceea ce priveşte degroşarea pro+ilului

supapei. 9eoarece se!i+abricatul este +oarte precis nu!ărul de opera(ii este !ult !ai !icceea ce constituie principalul avanta- al acestei tehnologii. Opera(iile de prelucrare se e4ecută pe !aşini de recli+icat plan* !aşini de recti+icat +ără centre sau !aşini speciale. Orientativsuccesiunea principalelor opera(ii pentru prelucrarea supapei nu!ai prin recti+icare estee4e!pli+icată /n tabelul $.%.

4e!plu de proces tehnologic pentru prelucrarea supapei nu!ai prin recti+icare

Tabelul $.% @r.op.

9enu!irea opera(iei Maşina&unealta

$ ;etezare Maşină de retezat

" ;ectiticarea supra+eiei +rontale a ti-ei Maşină de recti+icut plan

supapei

2 ;ecti+icarea de degroşare $ a ti-ei supapei Maşină de recti+icat +ără centre

3 ;ecti+icarea suprate(ei +rontale a capuiui Maşină de recti+icat

supapei% ;ecti+icarea supra+e(ei cilindrice a capului Maşină de recti+icat e4terior

supapei auto!ată

' ;ecti+icarea canalelor pentru siguran(e Maşină de recti+icat specială

0 6ălire prin curen(i de induc(ie şi revenire Instala(ia pentru trata!ent ter!ic

5 ;ecti+icarea de degroşare " a ti-ei supapei Maşină de recti+icat +ără centre

? ;ecti+icarea de se!i+inisare a ti-ei supapei Maşină de recti+icat +ără centre



$# ;ecti+icarea de +inisare a supra+e(ei Maşină de recti+icat plan+rontale a ti-ei

$$ ;ecti+icarea supra+e(ei conice Maşină specială de recti+icat conic

$" ;ecti+icarea de +inisare a ti-ei supapei Maşină de recti+icat +ără centre

$2 Spălare Instala(ie de spălat

$3 6ontrol +inal Aparatură de control

$% 6onservare & a!balare Instala(ie de spălat şi conservat

Cap. (eterminarea regimurilor optime de lucru si a normelor tehnice de timp

.1. (eterminarea regimurilor optime de aschiere

Metoda clasica de stabilire a regi!urilor de aschiere consta in deter!inarea* !ai intai*a durabilitatii sculei aschietoare si in +unctie de aceasta si de conditiile de prelucrare sestabilesc para!etrii regi!ului de aschiere.

Para!etrii regi!ului de aschiere sunt:adanci!ea de aschiere t G!!: este grosi!ea stratului indepartat prin aschiere de pe

supra+ata piesei la o singura trecere,se stabileste in +unctie de adaosul de prelucraredeter!inat pentru operatia data. Mari!ea adanci!ii de aschiere trebuie ast+el stabilita incat sase asigure +olosirea rationala a sculei* a puterii !asinii&unelte* tinzandu&se pe cat posibil lareducerea nu!arului de treceri la !ini!u!.

avansul s G!!H!in:este !ari!ea depalsarii sculei in raport cu piesa* e+ectuata intr&uninterval de ti!p* in cursul !iscarii secundare, se stabileste in +unctie de natura prelucrarii side adanci!ea de aschiere stabilita anterior.

viteza de aschiere v G!H!in: viteza relative a taisului sculei in raport cu supra+ata de prelucrat, se stabilete in +unctie de :!aterialul se!i+abricatului* !aterialul partii active asculei* adanci!ea si avansul de aschiere stabilite anterior* durabilitatea sculei aschietoareetc. *pentru cresterea operativitatii* vitezele de aschiere se aleg din tabele.

;egi!urile de aschiere corespunzatoarea tuturor operatiilor sun prezentate in tabelul de!ai -os:

Tabel ".$.;egi!uri de aschiere

@r.oper atiei

9enu!irea operatiei t sv

Gnna Observatii

$Strun-ire de degrosare a

supra+etei interioare"

#.$"B#.$'

"'25

#

6u cutite din otelrapid sau ar!ate cu placute dure pe stungurinor!ale

"4ecutarea tesiturilor la

cele doua capete alealeza-ului

2 #.$% "035

#6u cutit ;p 2* +ara

racire



2Strun-irea de degrosare

a controlului e4terior " #.$ "?

2%#

6u cutit ;p 2* +araracire

3Strun-ire de se!i+inisare

a conturului e4terior #.% #.22 '0

"5#

6u cutit din otel rapid

%Alezarea in !ai !ulte

treceri a supra+etei

interioare

$.% #.$"% 2'$0

#6u cutit ;p2* +ara

racire

'Prelucrarea de +inisare a

supra+etelor e4teriore#.% #.?5 "5

"$#

0Prelucrarea de+initiva a

aleza-ului in doua treceri#.3 $.0 0

20.%

.. (eterminarea normelor tehnice de timp

@or!a tehnica de ti!p reprezinta ti!pul necesar pentru e4ecutarea unei operatii

tehnologice in anu!ite conditii de productie tehnico&organizatorice dintre cele !ai +avorabile.Se stabileste in +unctie de posibilitatile de e4ploatare ale utila-ului* S.9.E.&urilor* in conditiileapilcarii !etodelor de lucru !odern* tinand sea!a si de gradul de cali+icare al !uncitorilor.

Avand in vedere +aptul ca nor!ele de ti!p stabilite vor +i utilizate in elaborareacapitolelor ur!atoare si la co!pletarea planului de operatii* se reco!anda prezentareatabelara:

Tabelul "." @r.operatiei

9enu!irea operatiei tb ta tu tpiHnlot tn

$ Strun-ire de degrosarea supra+etei interioare

3.'3"5%0 "."23 "."23 $."$" $."2

"4ecutarea tesiturilor

la cele doua capete alealeza-ului

3.5$35 3.%'%3 2.333 3.%'0 2."3

2Strun-irea de

degrosare a controluluie4terior

3.35"0 %.'05 2.3'0 $."3"% ".2$

3Strun-ire de

se!i+inisare a conturului

e4terior

$.?3#" "."22 ".3%' %.305 ".20

%Alezarea in !ai !ulte

treceri a supra+eteiinterioare

2.'$$$ $.?#0# %.'05# 2.3%' %.'

'Prelucrarea de +inisare

a supra+etelor e4teriore3.'3"5 2.3%'0 $."2%' ".23% 3.05

0Prelucrarea de+initiva

a aleza-ului in douatreceri

$5.%0 $?.0' 2.%'"' 0.5?5 3.%5



Cap $.Calculul necesarului de forta de munca, utila+e, !(-uri, materiale

$.1 (eterminarea %olumului anual de lucru

Se va deter!ina:volu!ul de lucru anual nor!at pentru +iecare operatie :

'#

n PP

t N V ⋅=

Goreunde : &@pp 8 planul de productie ,

&nt

&ti!pul nor!at pentru +iecare operatie. b)ti!pul total 1anual) de lucru a+erent sculei aschietoare :

'#

b PP S

t N V ⋅=

Gore

unde : Bt

&ti!pul de baza pentru +iecare operatie de prelucrare !ecanica,ti!pul total de lucru a+erent dispozitivului :

'#

Dv PP Dv

t N V ⋅=

Gore;ezultatele obtinute au sunt !entionate in Tab.$2.calculele s&au +acut pentru

operatiile la care au +ost deter!inate ti!pii de baza.

Tab. 2.$ Eolu!ul anual de lucru pentru +iecare operatie @r.

crt.

9enu!irea operatiei E )1 DV S V V

$ Operatia de strun-ire $230 $$"2" Operatia de +rezare ?30 5232 Operatia de gaurire $"%3 $$"#3 Operatia de

recti+icare5$3 0%3

$. Calculul necesarului de forta de munca si utila+e

$..1 ondul de timp anual al muncitorului

m so snC m t ! ! ! ! " ⋅⋅++−= )I1G

unde :c !

&nu!ar zile calendaristice ,c !

W2'%

s !

&nu!ar zile nelucratoare , s !

W$#3



s !

&nu!ar zile sarbatori legale , s !

W'

o !

&nu!ar zile concediu odihna ,o !

W "#

st

&durata unui schi!b , st

W 5 h

m &coe+icient ce tine sea!a de intarzieri *absente * concedii +ara

plata,

m

W #.?3 8 #.?0 , alege!m

W #.?0.;ezulta :

'.$5"2?0.#5)"#'$#312'%G =⋅⋅++−=m "

oreHan.

$.. ondul de timp anual al utila+ului

Se deter!ina cu relatia :

sn sr snC m n t ! ! ! ! " ⋅⋅⋅++−= )I1G

unde :r !

&nu!ar zile reparatii, zileore " ! mr 0??.2$5.?$53.$5$%#%.##%.# ==⋅=⋅=

considera!

3=r !

zile,n

&coe+icient de +olosire al utila-ului,

n

W#.5B.#.? , alege! :n

W #.5',rezulta :

0'.23%255'.#")I'3$#312'%G =⋅⋅⋅++−=m "

oreHan.

$..$ Calculul necesarului de forte de munca la fiecare operatie

@ecesarul de +orta de !unca pentru +iecare utila- se stabileste cu relatia :

m

ii

"

V m =

1%.')

iV

&volu!ul anual a+erent !uncitorilor , se stabileste prin su!a volu!elor de lucru anualenor!ate ale operatiilor ce pot +i e4ecutate de catre !uncitori cu aceasi cali+icare,

Tab. 2.". @ecesarul de +orta de !unca pe operatii



@r.

crt.

6ali+icare!uncitorului

Eolu! delucru Ei

Fondde ti!pF!

im

calculat

Operatiiconcentrate

im

adop&tat

$ Strungar 305%

$5"2.'

".'" Strun-ire 2" Frezor $30' #.5$ Frezare $2 Operator

gaurire$"0' #.0 aurire $

3 ;ecti+icator 5%? #.30 ;ecti+icare $

$..4 Calculul necesarului de utila+e

@ecesarul de utila-e se stabileste cu relatia :

n

i

i "

V u =

Ei 8 ti!pul total de lucru a+erent utila-ului pentru acelasi tip de operatie obtinut prinsu!a ti!pilor Ei din tabelul 2.".

;ezultatele obtinute sunt prezentate in Tab2.2.

Tab.2.2 @ecesarul de utila-e @r

. crt.9enu!ireutila-

Eolu!delucrariEi

Fond deti!p Fn

iu

calc.

Operatii concentrateiu

adopt

$ Strungse!iauto!at 305%

23%2.0'

$.20 Strun-ire "

" Masinade +rezat

$30' #.30

Frezare $

2 Masinade gaurit

$"0' #.25%

aurire $

3 Masinade recti+icat

5%? #."0

;ecti+icare $

$.$ Calculul necesarului de !(-uri

$.$.1 Calculul necesarului de scule

Pentru +iecare operatie in parte calculul necesarului de scule se poate +ace cu relatia:

pp #b

cs N $ r

t N ⋅⋅

⋅+=

)$1

unde : r 8 nu!ar de reascutiri posibile , r W MHh in care : & M 8 grosi!ea stratului de !aterial ce poate +i indepartat



prin reascutire,h 8 grosi!ea unui strat ce poate +i indepartat prin reascutire ,Ealorile M * h si respectiv r sunt date in Tab$'.

N W 1$.#%B..$.$), N 8 coe+icient ce tine sea!a de distrugerile accidentale ale sculei ,T 8 durabilitatea sculei ,;ezultatele obtinute prin aplicarea relatiei 1%.5) sunt prezentate in Tab2.3.

Tab. 2.3 @ecesarul de scule @r. oper. 9enu!ire scula M*

!!h*!!

r*&

T*!in

Strun-ire 6utit cu placuta P2# % #.% $# $"#Strun-ire 6utit cu placuta P$# 2 #." $% $%#Strun-ire 6utit cu placuta P2# % #.% $# $"#Strun-ire 6utit cu placuta P$# 2 #." $% $%#Strun-ire 6utit cu placuta P2# % #.% $# $"#Strun-ire 6utit cu placuta P$# 2 #." $% $%#

Frezare Freza !elc !W% 9 " #." $# 2'#Frezare Freza !elc !W% F $.% #.$% $# 2'#

aurire Vurghiu V2 $." #.2 3 2'#

;ecti+icare Piatra @ "% M6 #." #.#% 3 "#

$.$. Calculul necesarului de dispoziti%e si %erificatoare

@ecesarul de dispozitive si veri+icatoare se deter!ina cu relatia :

#

%

v pp

cv & in

n N N ⋅

⋅

⋅=

unde :vn

&nu!ar de !asuratori e+ectuate la o piesa cu veri+icatorul respectiv i 8 !ari!ea uzurii acceptate

%n

&durabilitatea dispozitivului 1 %n

W $%##B."### !asHm µ $

) N 8 coe+icientul distrugerilor accidentale , N W $.#$B.$.$.

;ezultatele obtinute prin aplicarea relatiei 1%.?) sunt date in Tabelul 2.%

Tab.2.% @ecesarul de dispozitive si veri+icatoareOperatii

concentrate9ispozitiv

veri+icator vn

*&

%n

*1

)$H mmas µ

i*1

m µ

)

#& cv N

6alc.

Adopt

Strun-ire*control Surub $%# $ "### $ $. #. $



5 ## #" %%Strun-ireXcontrol 6alibru

ta!pon '5% $'## $

#$.

#0".

#$2

Strun-ireXcontrol 6alibru potcoava ?%

2 $'## $##

$.#0

#.$"

$

Strun-ireXcontrol 6alibruta!pon 50."

2 $'## $##

$.#0

#.$"

$

Strun-ireXcontrol 6alibru potcoava 2#.0%

2 $'## $##

$.#0

#.$"

$

Frezare Pinion etalon % $0## $#

$.#%

$.5'

"

6ontrol 6alibru peste 3d % $'## $#

$.#0

".#$

2

6ontrol 6alibruta!pon 2

2 $'## $##

$.#0

#.$"

$

6ontrol volvent!etr u

$#

$0## $#

$.#%

2.0"

3

Trata!ent ter!ic 9urit!etruroc_ell $ $'## & $.#3 & $6ontrol +inal 6reion

electric$ $%## & $.

#'& $

$.4 Calculul necesarului de materiale

Materialul utilizat la +abricarea piesei este un otel aliat cu densitatea :2H5%.0 cm g = ρ

Eolu!ul se!i+abricatului*deter!inat in ur!a analizei desenului de e4ecutie al

se!i+abricatului este : Es+ W %23.00'

2cm

. Masa se!i+abricatului se deter!ina cu relatia :

sf sf V m ⋅= ρ

rezulta :

g m sf $?.300'.%235%.0 =⋅=

. Eolu!ul piesei +inite * calculat in ur!a analizei desenului de e4ecutie al piesei*

este

Ep+ W 3#$.#5"

2cm

Masa piesei +inite se calculeaza cu relatia :

pf sf V m ⋅= ρ

rezulta :

g m pf $%.2#5".3#$5%.0 =⋅=

.



9in di+erenta celor doua !ase calculate 1 pf sf mm *

) rezulta cantitatea de !aterialrecuperabil :

pf sf r mmm −=

rezulta :

g mr #3.$$%.2$?.3 =−=

.

Cap 4. Calculul costului de fabricatie al piesei

4.1 !tructura generala a costului de fabricatie

Pentru aprecierea e+icientei unui process tehnologic*co!parative cu cele si!ilaree4istente sau pentru adoptarea unei variante econo!ice de process tehnologic*in cazulelaborarii*in paralel*a !ai !ultr variante co!patibile din punct de vedere tehnic cu cerintelei!puse piesei se deter!ina costul piesei sau al lotuui de piese.

6ostul de +abricatie unitar *6u se obtine prin insu!area:

6uW6!atX6i+uX6!anX;sX;i, GleiHpiesa

Unde: 6!at&cheltuieli cu !aterialedirecte si !aterii pri!e, 6i+u&cheltuieli cu intretinerea si +unctionarea utila-ului, 6!an&cheltuieli cu !anopera directa,; s 8regia de sectie,

; i &regia de intreprindere.

4. Cheltuieli directe

4..1 Cheltuieli cu materii prime si materiale directeIn +unctie de tipul se!i+abricatului utilizat 1!aterial*co!ple4itate*precizie) se stabileste

costul se!i+abricatului*raportat la unitatea de !asa N s+ . 6ostul !aterialului se stabileste cu relatia :

dr dr sf sf mat m mc ⋅−⋅=

unde : N dr 8costul unitar al deseurilor, !s+ &!asa se!i+abricatului, !dr &!asa deseurilor recuperabile.4.. Cheltuieli cu manopera directa

6ostul !anoperei se stabileste cu relatia :



$##$##$1

'#

asCast r C

nii

man ++⋅

= ∑

)

unde :ir

& retributia orara

nit

& nor!a de ti!p6as 8 cota de asigurari sociale 16as W %<)

as 8 a-utor so!a- 1 as W 3< )

4.$ Cheltuieli indirecte

a ) ;egia de +abricatie 1ce reprezinta cheltuielile a+erente consu!ului de energie* gaze*agenti ter!ici* aer co!pri!at* S9E&uri standardizate* alte !ateriale tehnologice ) sedeter!ina cu relatia :

Cman 'S )<2%#....$##1=

6onsidera! :Cman 'S ⋅= <$"%

b ) 6heltuielile cu a!ortizarea si e4ploatarea utila-elor se calculeaza cu relatia :

∑=

⋅⋅+=n

i

nir

aeu t Cnii

(iC $ $##

$1

)

unde : Ai 8 cota de a!ortizare raportata la $ !in. de utilizare a utila-ului la o durata dea!ortizare de $"h

r i & cota pentru intretinere* reparatii etcr i W 12# B 3# ) <

6ni 8 costul utila-ului,−nit

nor!a de ti!p.

c ) ;egia generala a intreprinderilor se deter!ina cu relatia :

))<1$"....'1 Caeu 'sCmanCmat 'i +++=

4.4 Calculul costului piesei

a ) Pretul de productie se deter!ina cu relatia :

)$##

$1$b

C P p p +=

b ) Pretul de livrare se deter!ina cu relatia :



)$##

$1 $V(

P P p ) +=

unde : TEA 8 ta4a pe valoare adaugata.

c ) Pretul de vanzare cu a!anuntul se calculeaza cu relatia :

)$##

$1 c ) (

a P P +=

unde :−ca

adaos co!ercial

Cap /. !udiul uzurilor piesei i tehnologia de recondi ionare a eiș ț

9e+ec(iunile principale ale unei supape sunt: uzura supra+e(ei de ghidare şi a capătului ti-ei*uzura supra+e(ei conice de etanşare a talerului* /ncovoierea ti-ei* arderea* corodarea şi+isurarea talerului supapei. Supapele care prezintă +isuri* au talerul ars sau corodat* sere+or!ează.Posibilită(ile de re!ediere a principalelor de+ec(iuni ale supapei se prezintă /n tabelul de !ai -os* iar localizările acestora sunt indicate /n +igura ur!ătoare:

"ig )ocalizarea principalelor defecţiuni ale supapei*



#abel /.1 Principalele defecţiuni i posibilităţi de recondiţionare a supapelor

@r. 9enu!irea Tehnologia de recondi(ionare Maşini*de+. de+ec(iunii utila-e*

dispozitive$ Uzura ti-ei a) ;ecti+icare la o cotă de repara(ie şi /nlocuirea ghidurilor de Maşină de

supapei supapă cu dia!etrul interior corespunzător. recti+icat b) 9acă nu e posibilă schi!barea ghidurilor* acestea sealezează*iar ti-ele supapelor se cro!ează dur 1după ce /n prealabil au+ost recti+icate) şi apoi se recti+ică la cota care asigurăa-usta-ul corect.

" UzuraSe recti+ică supra+a(a conică p[n ă la dispari(ia ur!elor deuzură. Maşină de

supra+e(ei Metoda poate +i aplicată la li!ita de grosi!e a păr(ii cilindrice recti+icatconice de care nu trebuie să +ie !ai !ică de #*2...#*% !! pentru a evita

etanşare de+or!area talerului /n ti!pul +unc(ionării.9upă recti+icare ur!ează rodarea supapei pe scaunul respectivdin chiulasă cu pastă abrazivă 1!anual sau !ecanizat) şi severi+ică etanşeitatea.

2 Uzuraa) Ja uzuri !ici se recti+ică p/nă la dispari(ia ur!elor deuzură. Maşină de

supra+e(ei b) Ja uzuri !ari se /ncarcă prin sudură cu !ateriale dure se recti+icatdin capul ti-ei căleşte şi se recti+ică la cotă. e4terior

Documents

Proiect FRA- Supapa de Admisie