PROIECT FIZICA CONSTRUCTIILOR

UNIVERSITATEA TEHNIC GH. ASACHI IAIFACULTATEA DE ARHITECTURA PROIECT

FIZICA CONSTRUCTIILOR STUD. ARH AN IV, SEM B

LUCA ANA-IULIA

TEMA PROIECTULUI

Tema : Realizarea proiectului pentru o cladire de tip casa pasivaDestinafia: Locuinta individuala, cladire social cultural si de invatamant.

Probleme de rezolvat:

1. Alegerea solufiei optime de realizare a protecliei termice pentru elementele de

inchidere, respectiv: - pereti exteriori - acoperig

- elemente de constructiiin contact cu terenul (placi pe sol, peretide subsol) - plangeu peste subsol - elemente vitrate

Alegerea solutiei se va face pe baza analizei de performanti privind:

- rezistenfa termici corectati (cu considerarea efectului punlilor termice) - distribulia de temperaturi in structura elementului pentru condilii de iarnd - riscul de condens pe suprafata interioard a elementelor de inchidere, in zonele

de punte termicd

- inerlia termicd - difuzia vaporilor (verificarea la condens in structurd)

2. Evaluarea performantei energetice a intregii cladiri pe baza urmatorrilor indicatori: - coeficientul global de transfer termic al cladirii. - necesarul specific anual de energie pentru incalzire/racire.

3. Evaluarea masurii in care sunt satisfacute exigentele de confort in conditiile de vara.

4. Verificarea elementelor de inchidere si compartimentare din punct de vedere a

gradului de protectie acustica la zgomot aerian si de impact.

5. Verificarea nivelului de satisfacere a exigentei privind iluminatul natural (metoda coeficientului de cer vizibil), functie de destinatia cldirii.

Proiectul va cuprinde:

A. Piese scrise

1. Tema proiectului

2. Memoriu justificativ

3. Note de calcul

B. Piese desenate:

l.Planuri

2. Sectiune transversala3. Detalii de alcatuire si imbinare a elementelor de inchidere

4. Grafice privind varitia diferitilor indicatori sau parametri (temperaturi, necesarul

specific de energie pentru incalzire/racire etc.)MEMORIU TRHNIC JUSTIFICATIVLOCUINTA DUPLEXConstructia propusa pentru proiectare urmareste valorificarea maxima a suprafetei de teren disponibil si obtinerea unui aspect modern tinand cont insa de stilul constructiilor invecinate. Nivelul de inaltime al cladirii este P+E. Inaltimea nivelului curent este de 2.80 m, la fel si parterul. Pe intreaga amprenta a constructiei este prevazut subsol.

Peretii vor fi placati pe sistem fatada ventilata cu piatra naturala, respective placi ceramice tratate special pentru exterior.

Tamplaria pentru ferestre va fi realizata din aluminiu cu geamuri termopan. Compartimentarile interioare vor fi realizate din diafragme de beton armat cu grosimea de 20 cm si tencuiala de 1.50 cm pentru peretii portanti si respectiv cu grosime de 1.0 cm pentru peretii despartitori.

Finisajele se vor diferentia functie de natura spatiilor interioare: pardoseli din piatra naturala pentru holuri si circulatii majore, parchet pentru incaperile tip dormitor, pardoseli ceramice pentru scari si grupuri sanitare. Finisajele peretilor vor fi realizate in general prin vopsele lavabile si faianta pe zona grupurilor sanitare.

Structura de rezistenta se va proiecta in concordanta cu zona seismica , cu legislatia in vigoare tinand cont de categoria si clasa de importanta a constructiei.

Fundatiile sunt continue, sub pereti, realizate in varianta cuzinet armat si bloc de fundare din beton ciclopian.

CARACTERISTICI GEOMETRICEA1=aria planseului peste subsol

A1=188,24 m2

A2=aria planseului de la ultimul nivel

A2= A1=188,24 m2

A3=aria peretilor exteriori

A3=313,28 m2

AT=anvelopa cladiriiAT= A1+ A2+ A3=689,76m2

V=volumul nclzit al cladirii

V= A1*HH=hetaj*2 g

g= grosimea ultimului planseu

V=1027,79m3P=perimetrul pe conturul interior al peretilor exterioriP=59,80 m

G=A/V=0,67

REZISTENTE TERMICE SPECIFICEPERETE EXTERIOR

Nr. stratDenumire stratgrosimea stratului d(m)conductivitate termica (W/m2)rezistenta termica R=d/ (m2K/W)

RSI0.125

1mortar (var + ciment) M50.0100.8700.011

2beton armat0.2001.7400.115

3polistiren expandat0.1000.0442.273

4tencuiala exterior0.0050.7000.007

RSE0.043

R=2.574307

R= RSI+ RSE+ R=2,74PERETE EXTERIOR


RSI0.125


2zidarie0.2500.4600.543

3polistiren expandat0.1000.0442.273

4tencuiala exterior0.0050.7000.007

RSE0.043

R=3.002843

R= RSI+ RSE+ R=3,17PLANSEU PESTE SUBSOL


RSI0.166

1mozaic0.0501.7400.029

2mortar M100.0300.9300.032

3beton armat0.1301.7400.075

4termoizolatie0.1000.0442.273

5placa de ipsos carton0.0120.4100.029

RSE0.083

R=2.686702

R= RSI+ RSE+ R=2,935PLANSEU ACOPERIS


RSI0.125


2beton armat0.1300.1740.747

3sapa egalizare mortar0.0300.9300.032

4bariera vapori---

5strat de panta beton spumat0.0800.7000.114


7termoizolatie0.2500.0406.250

8strat de difuzie0.010--


10hidroizolatie0.010--

11protectie hidroizolatie pietris / nisip0.030--

RSE0.084

R=7.428681

R= RSI+ RSE+ R=7,63R = Ri + d/ + Re [m2K/W]Ri Rezistenta termica la suprafata interioara

Re Rezistenta termica la suprafata exterioaraREZISTENTE TERMICE SPECIFICE CORECTATE (R`)

R' = [m2K/W] U' = + + [W/m2K]

R = Rsi +Rs + Ra + Rse[m2K/W] ;

( coeficieni specifici liniari de transfer termic [W/mK] in zona puntilor termice; l lungimea puntilor termice ; ( - coeficieni specifici punctuali de transfer termic, [W/K]. SOCLUA=188,24 m2l = 10,32R=2,9354.86U' = + + =0,34+0,054+0,025=0,419[W/m2K]R' = =2,38[m2K/W] ACOPERIS TIP TERASA

A=188,24 m2l = 8,6

R=7,63

4.57U' = + + =0,13+0,045+0,024=0,199[W/m2K]R' = =5,02[m2K/W] PERETI EXTERIORI DIN B.A.

A=313,28 m2l = 68,30R=2,743,364U' = + + =0,36+0,21+0,010=0,58[W/m2K]R' = =1,72[m2K/W] TAMPLARIEA=31,56

R' = 0,6DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA GG= *) +0.34*n

V Volumul interior incalzit al cladirii V = A1 * Hi n = Viteza de ventilare naturala a cladirii, numarul de schimburi de aer pe ora n = 0,9( - Factor de corectie a temperaturilor exterioare . =1 pentru acoperis si pereti exterior i=0.365 pentru planseu inferior

=0,365 pentru tamplarieG=0,49 W/m2k

G < GN=0,54 W/m2k

CALCULUL LA CONDENS

A. Condens pe suprafata interioara a elementului;

B. Condens pe structura elementului.

Perete beton armatCONDENS PE SUPRAFAA INTERIOAR A PERETELUI EXTERIOR

Condensul pe suprafaa interioar a elementului de construcie poate fi evitat dac este satisfcut inegalitatea:

Tsi>r TSi = temperatura pe suprafaa interioar a peretelui exterior

r QUOTE = temperatura de rou, respectiv temperatura la care presiunea efectiv a vaporilor de ap devine egal cu presiunea de saturaie

= f(Ti; i)

Ti = temperatura aerului interior

i = umiditatea aerului interior

Te = temperatura aerului exterior

Parametri de climat interior

Ti = 20 C

i=50%

Parametri de climat exterior

Te = -18

e = 85%

Stabilirea caracteristicilor materialelor din structura peretelui exterior

stratul I : mortar de ciment-var (tencuiala inerioara)

d=0.010m

=1700kg/m

=0.87W/mK

d=8.5

stratul II : beton armat

d=0.200 m

=2500kg/m

=1.74W/mK

d=21.3 stratul III : termoizolatie din polistiren expandat d=0.100m=0.044W/mKd=30 stratul IV : tencuiala ext. din mortar de var

d=0.02m

=1600kg/m

=0.70W/mK

d=5.3

unde:

d= factorul rezistenei la permeabilitate la vapori de ap

- conductivitatea termica de calcul a stratului j

Calculul rezistenelor termice

Se calculeaza rezistenele termice ale straturilor din structura elementelor de construcie:

mk/W -conform Normativului C107/3

mk/W

mk/W

mk/W

mk/W

mk/W -conform Normativului C107/3

Se calculeaz rezistena termic unidirecional a elementului de construcie

mk/WCalculul temperaturilor din interiorul peretelui exterior si stabilirea presiunilor de saturaie

, unde:

variaia temperaturilor pe grosimea elementului ce este funcie de rezistena

termic a straturilor

suma rezistenelor la permeabilitate termic a straturilor componente, ntre suprafaa interioar i suprafaa k.

R= rezistena de transfer termic a elementului de construcie

Ti = 20 C Psi = 2340 Pa

, unde : Ri = C PSsi =2065 Pa

121416182022

1.93.75.67.49.311.1

Pentru: i = 50% -

C > r = C nu se produce condens pe suprafaa interioar a peretelui exterior Se calculeaz temperaturile Tk n interiorul elementelor de construcie i se stabilesc presiunile de saturaie .CONDENS PE STRUCTURA ELEMENTULUI

T1 = Ti - Ps1T2 = Ti - Ps2

T3 = Ti - Ps3

T4 = Tse = Ti - Ps4 = PseT1 =20 - Ps1 = 2039 PaT2 = 20 - Ps2 = 1818 PaT3 = 20 - Ps3 = 101 PaT4 = Tse = 20 - Ps4 = Pse = 100 Pa Tse = - 21+ 15,928 * 0,043 = -20,315 Caracteristicile materialelor componente din alctuirea diafragmei exterioare

Calculul rezistenei la permeabilitate la vapori de ap a peretelui exterior

stratul 1 tencuial interioar din mortar de ciment var stratul 2 diafragm exterioar din beton armat stratul 3 izolaie termic din polistiren t stratul 4 tencuial exterioar din mortar cu polimeri ,unde M=54*108

0.010 * 8,5 * 54*108 = 4,59*108 * 21 * 54*108 = 226,8 *1080.100 * 30 * 54*108 = 162*1080.005 * 6 * 54*108 = 1,62 *108Calculul presiunilor pariale ale vaporilor de ap din aerul exterior si interior

i; e = umiditatea relativ a aerului interior respectiv exteriori=50%

Pa

e=85%

PaReprezentarea grafic a elementului de construcie

pe abscis se reprezint rezistenele la permeabilitate la vapori de ap ale straturilor componente din alctuirea elementului de construcie analizat;

pe ordonat se reprezint presiunile pariale ale vaporilor de ap din aerul interior i exterior, precum i presiunile de saturaie din aerul interior i exterior, de pe suprafeele interioar i exterioar a elementului de construcie i de pe suprafeele de separaie dintre straturile componente ale elementului de construcie.

Interpretarea grafica a riscului de condens in structura peretului exteriorDac , atunci n perioada de iarn nu se produce condens n structura peretelui exterior.

Dac ,

a) graficele presiunilor sunt tangente, atunci apare condens pe o suprafa n structura peretelui exterior;

b) graficele presiunilor se intersecteaz n dou puncte, atunci apare condens pe o zon din structura peretelui ex:

PROTECTIA ACUSTICA Sunetele sunt vibraii transmise printr-un mediu elastic sub form de unde. Pentru anumite valori ale intensitii i frecvenei sunetele sunt percepute de urechea omeneasc, producnd senzaii auditive.

Sunetele pot fi simple sau complexe. Sunetele suprtoare, indiferent de natura lor, reprezint zgomote. Acestea au o influen duntoare asupra sistemului nervos, provocnd o stare de oboseal. Din acest motiv izolrile fonice suntnecesare, att la cldirile civile ct i la cele industriale, pentru a opri rspndirea zgomotelor ce se produc n interiorul i n exteriorul construciilor.

Determinarea prin calcul a indicilor de atenuare la zgomot aerianPentru evaluarea prin calcul a indicilor de atenuare acustic R pentru elemente delimitatoare se utilizeaz metode inginereti simplificate, valabile pentru structuri omogene sau neomogene din punct de vedere acustic.

n care: f reprezint frecvena sunetului considerat, n Hz;

m, masa elementului, n kg/m2;

, densitatea aerului, n kg/m3;

c, viteza de propagare a sunetului n aer, n m/s.Fatada Nord:R=20log(0,08fm)

f = 1000 Hz R1=127,64 dB m = 30152,5 kg

Rvitrat = 45 dB R=Ropac Rvitrat = 76,64 Db R= 10log[1 + (-1) R=42,06m dBFatada Sud:R=20log(0,08fm)

f = 1000 Hz R2=127,84

m = 30845,5 kg Rvitrat = 45 dB

R=Ropac Rvitrat = 82,84 Db R= 10log[1 + (-1)

R=35,1 dB Fatada Est:R=20log(0,08fm)

f = 1000 Hz R3=123,54

m = 18802 kg

Rvitrat = 45 dB

R=Ropac Rvitrat = 78,54dB

R= 10log[1 + (-1)

R= 35,33 Fatada Vest:R=20log(0,08fm)

f = 1000 Hz R4=123,54

m = 18802 kg Rvitrat = 45 Db R=Ropac Rvitrat = 78,54 dB

R= 10log[1 + (-1)

R=35,33CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Data sheedGeometry: Length of north and south facade: 18.0 m

Length of west and east facade: 11.0 m

Height (without roof): 6.2 m

Number of floors: 2

Deviation from south direction (east positiv): 0.0

Ground area: 198.0 m

Useful area: 316.8 m

Volume total: 1227.6 m

Air volume: 982.1 m

Facade north resp. south: 111.6 m

Facade east resp. west: 68.2 m

Surface-to-volume value: 0.6 1/m

Insulation: U values of the walls:

north: 0.58 W/(m K)

south: 0.58 W/(m K)

east: 0.58 W/(m K)

west: 0.58 W/(m K)

Upper floor:

Towards: outside or non-insulated roof

U value: 0.19 W/(m K)

Lower floor:

Towards: non-heated cellar (with insulation)


Door (north facade):

Area: 0.0 m


Wrmebrcken: increase U-values of surounding planes by 0.10

W/(m K) (normal construction)

Building: Interior temperature: 20.0 C

Limit of overheating: 27.0 C

Ventilation:

Natural ventilation (infiltration): 0.60 1/h

Mechanical ventilation: 0.00 1/h

Heat recovery (only mech. ventilation): 0 %

Internal gains: 25.0 kWh/(m a)

Kind of indoor walls: heavy construction

Kind of outdoor walls: medium construction

Climate: Climate station: Bucuresti (Romania)

Windows: North:

Windows area: 11.2 m

Fraction of windows area at the facade: 10.0 %

Kind of windows: heat protection double glazing (U = 1.0 W/(m K))

U value glazing: 1.00 W/(m K)

U value frame: 1.50 W/(m K)

g value glazing: 0.52

Fraction of frame: 20.0 %

Shading: 20.0 %

South:

Window area: 10.0 m







Shading: 20.0 %

East:

Window area: 5.5 m







Shading: 20.0 %

West:

Window area: 5.5 m







Shading: 20.0 %

Energy: Heating system: low temperature burner, boiler and distribution

inside the thermal zone

Heat transfer / system temperature: radiators (outside walls), thermostatic valves

(layout temperature: 1K), system temperature:

70/55C

Source of energy: natural gas

CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Output: OverviewHeat energy and cooling demand: Heat energy demand Cooling demand

in kWh/m in kWh/m

______________________________________________________________________________

January24.70.0

February20.80.0

March15.20.0

April7.10.0

May0.60.0

June0.00.1

July0.00.6

August0.00.4

September0.10.0

October6.40.0

November16.60.0

December22.80.0

______________________________________________________________________________

Yearly sum114.31.0

Heating and cooling hours: Heating hours Zero energy hours Cooling hours

in hours in hours in hours

______________________________________________________________________________

January74400

February67200

March74400

April72000

May3763680

June15255612

July36573135

August5858799

September2964240

October680640

November72000

December74400

______________________________________________________________________________

Sum (in hours)59422572246

Sum (in %)67.829.42.8

CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Output: Climate and building dataClimate data: Mean temperature Maximum temperature Minimum temperature

in C in C in C

______________________________________________________________________________

January-1.012.8-16.3

February0.117.6-14.1

March5.622.3-7.4

April11.126.1-5.6

May16.731.3-1.5

June20.032.96.5

July22.235.98.5

August21.734.410.4

September17.828.68.3

October11.824.4-3.0

November4.519.4-8.8

December0.712.8-12.6

______________________________________________________________________________

Yearly mean 11.0

Building data: Mean U value: 0.55 W/(m K)

Specific transmission losses: 416.4 W/K

Specific ventilation losses: 211.1 W/K

Sum specific losses: 627.6 W/K

Thermal inertia: 57.6 hours

Maximum heating load: 20.9 kW

Maximum specific heating load: 65.9 W

Maximum cooling load: 8.3 kW

Maximum specific cooling load: 26.3 W

Limit temperature for heating: 18.4C

Effective heating days: 259 Tage

CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Output: Heat balanceSpecific (per m useful area): Transm. Ventil. Internal Solar Usability Heat energy

losses losses Gains Gains factor demand

in kWh/m in kWh/m in kWh/m in kWh/m

in kWh/m

______________________________________________________________________________

January18.110.42.11.71.0024.7

February15.58.91.91.71.0020.8

March12.37.12.12.21.0015.2

April7.44.32.02.60.997.1

May2.81.61.72.20.780.6

June0.00.00.00.00.000.0

July0.00.00.00.00.000.0

August0.00.00.00.00.000.0

September1.81.01.21.60.560.1

October7.14.12.12.60.996.4

November12.97.42.11.71.0016.6

December16.69.62.11.31.0022.8

______________________________________________________________________________

Yearly sum 94.554.517.317.4 114.3

Absolute (total building): Transm. Ventil. Internal Solar Usability Heat energy

losses losses Gains Gains factor demand

in kWh in kWh in kWh in kWh

in kWh

______________________________________________________________________________

January572533036735321.007823

February490228296075481.006575

March390922566726831.004810

April234413536458110.992240

May8965175256870.78201

June00000.000

July00000.000

August00000.000

September5693283674960.5634

October224212936658280.992042

November408223556515301.005256

December525830346733981.007222

______________________________________________________________________________

Yearly sum 299271726854785513 36204

CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Output: Cooling balanceCooling demand and overheating: Cooling demand Cooling demand Mean Cooling degree

specific absolute overheating hours

in kWh/m in kWh in hours/day in Kh

______________________________________________________________________________

January0.000.00.0

February0.000.00.0

March0.000.00.0

April0.000.00.0

May0.000.00.0

June0.1260.45.0

July0.61884.4185.1

August0.41153.282.2

September0.000.00.0

October0.000.00.0

November0.000.00.0

December0.000.00.0

______________________________________________________________________________

Yearly sum1.0329

272.4

CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Output: Primary and end energy demand for heatingEnergy demand of the heating system: Heat:

Heat energy demand: 114.3 kWh/(m a)

Losses of the heat storage: 0.0 kWh/(m a)

Heat losses from the distribution: 2.1 kWh/(m a)

Looses at the transmission to the rooms: 1.1 kWh/(m a)

Expense number of heat generation: 1.08

End energy demand natural gas: 126.9 kWh/(m a)

Primary energy factor natural gas: 1.1

Primary energy demand natural gas: 139.6 kWh/(m a)

Auxiliary energy (electricity):

Auxiliary energy for heat generation: 0.5 kWh/(m a)

Auxiliary energy for heat storage: 0.0 kWh/(m a)

Auxiliary energy for heat distribution: 0.7 kWh/(m a)

End energy demand auxiliary energy (electricity): 1.1 kWh/(m a)

Primary energy factor electricity: 3.0

Primary energy demand auxiliary energy (electricity): 3.4 kWh/(m a)

End energy End energy End energy Primary Primary Primary

demand demand demand demand demand demand

natural gas electricity total natural gas electricity total

in kWh/m in kWh/m in kWh/m in KWh/m in kWh/m in kWh/m

______________________________________________________________________________

January27.40.227.730.20.730.9

February23.00.223.225.30.626.0

March16.90.217.018.50.519.0

April7.80.17.98.60.28.8

May0.70.00.70.80.00.8

June0.00.00.00.00.00.0

July0.00.00.00.00.00.0

August0.00.00.00.00.00.0

September0.10.00.10.10.00.1

October7.20.17.27.90.28.1

November18.40.218.620.30.520.8

December25.30.225.527.80.728.5

______________________________________________________________________________

Yearly sum126.91.1128.0139.63.4143.0

CASAnova ________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Output: Primary and end energy demand for coolingEnergy demand of the cooling system: Efficiency factor of the air conditioning: 2.5 kWh cooling/ kWh electricity

Cooling demand End energy demand for cooling Primary energy demand

in kWh/m in kWh/m in kWh/m

______________________________________________________________________________

January0.00.00.0

February0.00.00.0

March0.00.00.0

April0.00.00.0

May0.00.00.0

June0.10.00.1

July0.60.20.7

August0.40.10.4

September0.00.00.0

October0.00.00.0

November0.00.00.0

December0.00.00.0

______________________________________________________________________________

Yearly sum1.00.41.2

Concluzii generale

Omul modern a considerat ca timp de cateva secole ca stiinta si tehnologia au capacitatea de a-l elibera de dependent directa de locul in care traieste. Aceasta certitudine insa a fi o iluzie, caci constientizarea efectelor poluarii si a insuficientei resurselor a condus la repunerea problemei valorii natural a locului. Pe fondul schimbarilor climatic, profesionistul in arhitectura are responsabilitatea de a reconsidera, pe langa latura simbolica, importanta conformarii la mediu si la resursele furnizate de acesta.

Conceptul de casa pasiva s-a dezvoltat in Germania, tara care ofera astazi cele mai bune rezultate in domeniu.

Se disting conform Passive House Institute, doua principia elemnetare ale unei case passive:

Reducerea la minimum a pierderilor de caldura (diminuarea dispersiei termice prin conductive, convective si radiatie)

Utilizarea radiatiei solare pe timpul iernii pentru sporirea aportului termic.

Impreuna acestea urmaresc, prin intermediul unui sistem conceptual rational, indeplinirea valorilor energetic necesare.

Prin realizarea structurii din difragme de beton armat cu grosimea de 20 cm, izolate pe exterior cu polisiren expandat (PEX) - 10 cm grosime am obtinut o etanseitate termica ridicata, cu un consum de energie mic de racier pe timp de vara, respective a lunilor iunie, iulie si august - 8,3 kW , dar cu un consum mare de energie de incazire pe timpul lunilor de iarna - 120 KW.

Consumul de energie obtinut in urma efecturaii calculelor este influientata de conditiile climatice, amplasamentul fiind intr-o zona clim temperat continental de tranziie, specific pentru Europa central, cu patru anotimpuri distincte, primvar, var, toamn i iarn. Diferenele locale climatice se datoreaza mai mult altitudinii i latitudinii, respectiv mult mai puin influenelor oceanice din vest, ale celor mediteraneene din sud-vest i celor continentale din est.

Temperaturile maxime medii anuale oscileaz ntre 22C i 35.9C n timpul verii, respectiv ntre -1C i -16.3C, n timpul iernii. Temperatura medie anuala fiind de 10.9 C, dupa cum sunt prevazute si in raportul CasaNova.Pentru a imbunatati constrctia in vederea ajungerii la nivelul unei case passive propun respectarea urmatorilor solutii:

Izolare termica maxima si eliminarea puntilor temice: tpate componentele anvelopei sa aiba valori U sub 0,15 W/(mpK), obtinute prin grosimi ale materialelor izolante intre 25 si 40cm.

Ferestrele trebuie sa aiba geam triplu si tamplarii corespunzator izolate. Scopul: o valore U

Documents

PROIECT FIZICA CONSTRUCTIILOR