Curs Fizica Constructiilor

8/13/2019 Curs Fizica Constructiilor

1/18

FIZICA CONSTRUCTIILOR

Disciplina a aparut in preocuparea arhitectilor, ca urmare a necesitatii de conformare a edificiilor

construite, la leile naturii !fi"ica pamantului, iluminare, insorire, miscarea aerului in atmosfera, conditiiclimatice, etc#$#

Alte denumiri date disciplinei e%prima noi orientari sau raspunsuri pro&lemelor aparute' ( Fi"ica

arhitecturala

( Fi"ica am&ientala

( De")oltare dura&ila !Sustain&le De)elopment$

( *coloie ###etc#

Cau"ele cresterii accentuate a interesului asupra pro&lemelor puse de ecoloie de)in moti)ate

incepand cu epoca industriala# Intrea e)olutie produsa in perioada post(industriala a adus dupa sine ra)e

de"echili&re ale ecosistemului# Arderea incompleta a unor com&usti&ili fosili, practicata la ni)elul intreii

planete, in cantitati deose&it de mari, a insemnat crearea unei pro&leme care a"i este de nestapanit'

incalzirea globala # +rin arderea hidrocar&urilor, in atmosfera se deaa dio%id de car&on, a" care

determina amplificarea efectului de sera#

Un prim semnal de alarma a fost cri"a eneretica din anii -./, moment in care odata cu e%plo"iapreturilor com&usti&ililor s(a pus in discutie pro&lematica in termeni de ecoloie# *ste important a se tine

cont de faptul ca noile directii de preocupare au coincis cu saltul urias produs de de")oltarea informaticii#Incalzirea globala are consecinte puternic resimtite in pre"ent pe toata suprafata lo&ului terestru#

Cresterea temperaturii in oceanul planetar implica inceperea unui proces de topire a hetarilor, deci si

cresterea )olumului de apa intr(o masura considera&ila# De asemenea se remarca o schim&are pronuntata a

climei, fluctuatii mari intre perioade( de inundatii si seceta, furtuni, uraane,etc##

+re"er)area "onelor plantate repre"inta una dintre posi&ilitatile de tinere su& control a cantitatii

e%cesi)e de dio%id de car&on# In acest sens, defrisarea padurilor in cantitati irationale, depaseste ni)elul

normal de reali"are al echili&rului#

Efectul de sera, moti)ul principal al incal"irii lo&ale se constituie in urma acumularii in mode%cesi) in atmosfera a unui mare procent de )apori de apa si a dio%idului de car&on# *ste cunoscut in fi"ica

faptul ca anumite a"e sunt opace respecti) transparente la ra"ele luminoase sau infrarosii# *neria termica

se acumulea"a in conclu"ie daorita faptului ca radiatiile infrarosii raman capti)e in stratul de o"on#

CONSU0UL de enerie se datorea"a urmatoarelor functiuni' transport, industrie, cladiri cu

functiuni ci)ile# Cele din urma reali"ea"a un consum cumulat apro%imati) eal cu eneria utili"ata de

celelalte doua, directia enerala fiind de reducere chiar in mod relementat a consumului de enerie#

De aici a aparut ideea proiectarii compati&ile ecoloic# Un prim specialist care a inteles )alentele

eneriei naturale, aplicandu(le in mod practic a fost ininerul 1uc2minster Fuller, cel care a cercetat pentru

intaia oara principiul casei autosuficiente# De aici a mai fost un sinur pas pentru specialisti spre inteleerea

si punerea in aplicare a calitatilor mediului natural, pe &a"a leilor fi"ice# *fectul s(a materiali"at prin

directiile enerale spre care se orientea"a asta"i arhitectura'

( arhitectura solara

( arhitectura intelienta

( arhitectura &ioclimatica( arhitectura )erde !reen architecture$

( !lo3 ener4 architecture$,toate aceste denumiri e%primandu(se printr(o a&ordare comple%a, o&iectul de arhitectura fiind perceput ca

un 5oranism )iu6#

Arhitectura verde e%prima spre e%emplu un mod de trai al cladirii din resurse reenera&ile

asemeni plantelor care se hranesc din eneria e%istenta pe pamant#!un adept al acestei a&ordari este

arhitectul 1rian *d3ards$#

7


2/18

Arhitectura solara se &a"ea"a pe utili"area eneriei pro)enite de la soare ca enerie li&era,

necon)entionale#

Daca primele utopii referitoare la )iitoarele a&ordari ale arhitecturi )i"au utili"area tehnoloiei la

ma%imum !crearea unui mediu total artificial$, directiile preluate asta"i sunt de multe ori total opuse,&a"andu(se pe calitatile mediului natural'

( orientare cardinala8( sera orientata spre Sud !iarna inchisa( tampon termic cu calitati calorice

importante8 )ara deschisa pentru acti)area )entilatiei$8

( utili"area pe fatade a celulelor foto)oltaice pentru captarea eneriei8

( compartimentari permea&ile la )apori8 !*ste de dorit ca o constructie sa 5respire6, adica

sa fie permisa difu"ia )aporilor de apa prin plinurile fatadei (e%clu"and suprafetele de

sticla( astfel incat sa se cree"e in mod natural echili&rul intre e%terior si interior#$

Trei factori contri&uie la conformarea constructiilor, in scopul satisfacerii conditiilor de am&ianta

si confort corespun"ator'

( cerintele utili"atorului8

( protearea mediului !fara impact noci)$8( dura&ilitatea constructiei in sine8

In lumea ci)ili"ata respectarea primelor doua aspecte este o&liatorie# Spre e%emplu protocolul de

la 9ioto a a)ut drept scop reducerea emisiilor de &io%id de car&on la ni)el mondial# S#U#A, unul dintre cei

mai importanti poluatori ai lo&ului pamantesc, nu a semnat tratatul#

Daca in perioadele industriala si moderna se puneau !in mod special in ca"ul "arie(norilor$

pro&leme de insorire si )entilatie artificiala, asta"i directia ecoloica este cea care deschide tot mai mult

interesul arhitectilor si &eneficiarilor#

CRIT*RII D* CONTROL A01I*NTAL

Inca de la :itru)iu se cunosc cele trei atri&ute ce caracteri"ea"a orice edificiu' firmitas( soliditate8

utilitas( utilitate!functiune$8 )enustas( frumusete#

O&iectul de arhitectura, inainte de toate detine functiunea de adaposta)and un important rol in

controlul schim&urilor dintre om ; spatiu e%terior ; spatiu interior#

Transferul in cau"a repre"inta unfluxde energie ce parcure o unitate de suprafata intr(o cantitate

de timp#

In Fi"ica constructiilor se aplica si se conformea"a spatiile, functie de Legea termodinamicii;

caldura se ridica in partea superioara a spatiilor conform leilor si Legea conservariienergiei; masa su&stantelor care intra intr(o reactie este eala cu cea a su&stantelor care ies din reactia

respecti)a

Sisteme a caror utili"are se &a"ea"a pe calitatile mediului natural'

o Fatadele du&le ; datorita pretului foarte ridicat acestea sunt utili"ate la alte tipuri de

functiuni decat cea de locuire8

o *lemente de captare heliotermice< foto)oltaice

( transformarea luminii !foto$ in enerie electrica !voltaic$8

( transformarea radiatiei solare !helios$ in caldura !termos$8

o Control selecti) al schim&urilor termice ; )ara incal"irea acti)ea"a schim&ul de aer !fi#

7$8

=


3/18

a a T

a

o *fectul de horn ( cu cat acesta este mai inalt, tiraul se do)edeste mai

eficient8

o Sisteme de control a luminii si insoririi8

*N*R>IA poate fi' ( mecanica8 fi# 7

( cinetica8 se manifesta in

( potentiala8 su&stanta

( chimica8

( radianta !lumina, infrarosii$ ;se manifesta in afara su&stantei

Teoria crepusculara

Luminarepre"inta transportul de enerie su& forma de radiatie #

*%ista radiatii cosmice, de e%emplu ultra)ioletele, care nu aun incantitati mari pe pamant, fiind captate de stratul de o"on#

Lumina se transforma in caldura, datorita cresterii aitatiei dintre

molecule, re"ultand eneria termica#*neria electrica repre"inta miscari ale electronilor din atomi#

Fi#=

Cai de miratie ale caldurii'

Caldura se poate misca in spatiu prin'

( radiatie

( convectie( tendinte de dilatare la caldura si de ridicare la partea superioara a spatiilor8

( conductie( deplasare prin su&stanta#

Flu%urile de enerie depind de anumite particularitati ale su&tantei, ale am&ientului si alematerialelor de constructie#

Caile prin care se asiura circulatia aerului

Transmisia; caldura aune in spatiile interioare prin radiatie si con)ectie8

( de pe fata e%terioara a fatadei caldura mirea"a catre e%terior prin radiatie si con)ectie#

O constructie ar tre&ui sa reduca la minim flu%urile de enerie intre interior si e%terior# Constructia)ernaculara este una dintre reali"arile care indeplineste toate cerintele de conformare la factorii de mediu

!de e%emplu( iluul$# +erioadele industriala si moderna au constituit momente in care s(a neliat in

fa)oarea unei functionalitati corecte orice alt criteriu de conformare al constructiilor#

In cadrul studiilor de fi"ica constructiilor se )or e)identia atat caracteristici fi"ice ale

materialelor! poro"itate, te%tura, sen"atii de cald( rece$, cat si calitatile su&iecti)e! densitate,

conducti&ilitate termica$#

Transferul termic este fa)ori"at in partea superioara a incintei# In cadrul unui solid nu se poateconsidera un sens con)ecti), in fluid, in schim&, se )or produce miscari in acest sens#

Din punct de )edere al trasmisiei de caldura materialele se clasifica in' calde si reci, comportare

determinata numeric prin densitate# Cu cat su&stantaeste mai densa, cu atat se )a manifesta asemenea unuimaterial rece#

Coeficienti si variabile de material utilizati in calculele

termice:

( ?@2< dmB( densitatea materialului8

( l( coeficientul de conducti)itate termica8


4/18

?

?

?

Coeficientul masoara intensitatea flu%ului termic, ce trece printr(o su&stanta roasa de 7m, a)and

o suprafata de 7 m, in timp de o ora#

Un radient termic masoara ni)elul aitatiei moleculare#

Fi#

O calorie( repre"inta o cantitate de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui ram de apa

cu 7EC#In ca"ul in care a)em trei )ase cu apa la temperaturi diferite, doua e%treme( unul cu apa calda si

unul cu rece si tinem cate o mana in fiecare, )om constata ca sen"atiile se uniformi"ea"a# Introducand

am&ele maini in )asul al carui lichid are temperatura intermediara, )om simti o sen"atie de cald in mana ce

a fost tinuta in apa rece si in)ers# Acest fenomen tine de flu%urile termice din mediu#

Se remarca un comportament diferit al su&stantelor solide fata de transferul termic( ce se

reali"ea"a prin transmiterea din aproape in aproape a miscarii, a aitatiei moleculare#

0aterialele de constructie au o compo"itie comple%a# In ca"ul unui perete se desfasoara un

transfer termic prin conductie#

Caldura specifica (C, repre"inta caldura necesara pentru a ridica temperatura unei cantitati de

su&stanta cu 7EC#

Incal"indu(se 7 litru de apa cu cate 7EC, se a&soar&e cate o calorie# Se o&ser)a ca inmaa"inea"aeneria termica fara a(si modifica temperatura# Acelasi fenomen se petrece si la )aporii care condensea"a#

Caldura latenta repre"inta cantitatea de caldura inmaa"inata in su&stanta, in leatura cu starea de

areare, fara diferente de temperatura#

Caldura latenta a apei este de // 2cal< 7 2, iar pentru a se e)apora cu totul are ne)oie de o

cantitate de caldura de ori mai mare#

Importanta caldurii latente a apei in fenomenele climatice

Apa ne auta sa ne racorim prin respiratie si transpiratie, ne putem reduce temperatura, prin

e)aporare pe toata suprafata corpului#

In ca"ul unei calduri latente foarte mare apar schim&ari frec)ente, de la lichid, la )apori si in)ers#

Cand ploua sau cand nine este relati) caldClima este mai uniforma in "onele de litoral, decat in cele continentale, pentru ca apa isi schim&a

continutul de caldura si prin con)ectie#

GGG

In perioada actuala se discuta despre eco( tech, hih( tech, urmarindu(se in reali"area lucrarilor de

arhitectura, raportul optim scop( re"ultat# Lo3( tech, apare ca notiune din cele mai )echi timpuri, fara a

desemna un miloc sca"ut al conceptiei asupra constructiei#

Orice parte a unei su&stante solide, omoene, compacte, de o anumita rosime, pre"inta uncoeficient de conductivitate termica' k=l/d, unde 2(repre"inta o caracteristica de su&stanta, iar d(

dimensiune! rosime( masurata in metri$#l se reaseste in documentatii si ca( transmiti)itate termica a unui

strat de o anumita rosime#

R( repre"inta re"istenta la transfer termic al unui strat de su&stanta omoena si compacta, a)and unele

caracteristici' R= 1= d

k l

Aerul enerea"a un schim& con)ecti)# In cadrul unei su&stantecompacte, omoene caderea de caldura este unitara# Iarna se reali"ea"a

un schim& con)ecti) intens# Intre noapte si "i se produce un schim&radiati)( in a doua parte a "ilei interactiunea cu spatiul cosmic se

accelerea"a#

Nu cantitatea de caldura ce intra in procesele fi"ice se repre"inta

in diarame, ci flu%ul de caldura# Fi#H

In ca"ul unei aceleiasi su&stante, reasita in doua alcatuiri cu rosimi diferite( )alorile termice din

campuri si unhiul pantei sunt echi)alente#

Marimi utilizate' ti( temperatura campurilor, i( temperatura fetelor, i( diferenta de

temperatura a campurilor interior si e%terior#

H


5/18

?

?

?

?

?

?

Daca diferenta de temperatura interior( e%terior este mare inseamna ca i este mai apropiata de

temperatura necesara asiurarii confortului termic, iar e( de mediul am&ient# Omul )a a)ea in aceasta

situatie sen"atia de cald#

In ca"ul in care )aloarea tieste constanta, se )a utili"a o sursa intensa!o flacara su&stantiala$

pentru a asiura aportul termic, de asemenea peretele de fatada tre&uie inrosat#

Fi# J

Factori pentru fatade cu alcatuire omogena

0aterialele posi&ile pentru alcatuirea unor fatade omoene si compacte sunt' lemnul, pamantul,

"idaria de caramida, piatra, &etonul, corpuri ceramice cu oluri, e#t#c# Se pot utili"a de la &etoane compactela &etoane poroase#

Punctul de inghet

Se considera ca in ca"ul unei temperaturi e%terioare de (7JE, in interior sa se sta&ileasca K=/EC,)aloarea de /EC repre"entand(punctul de inghet#Daca e%ista umiditate in "ona unei an)elopante reali"ata dintr(o structura poroasa, relati) casanta,

se mareste )olumul, fapt ce )a duce la distruerea confiuratiei# In astfel de ca"uri, alcatuirea tre&uie sa

contina o cantitate cat mai mica de apa#

S(au emis di)erse ipote"e, de catre sa)anti despre fenomene ce pot a)ea loc intr(o fractiune

teoretica( timp minim#

Ipoteza regimului termic stationar presupune ca )alorile termice nu se pot schim&a intr(un

inter)al de timp# Se supradimensionea"a elementele fatadei, re"ultand )ariatii ale campului#

Ipoteza constantei termice se refera la constanta campurilor( )alorile termice intre cele douacampuri raman constante#

Ipoteza constantei fluxului de caldura' se presupune un flu% de caldura dinspre fata interioara

spre interior, unul dinspre fata e%terioara catre e%terior si unul stationar# In realitate este un sinur flu%, ce

se poate masura prin &ilantul termic#

Factorii confortului termic( higrotermic)

Asiurarea confortului termic tine de cunoasterea fenomenelor leate de umiditate, temperatura,

)ite"a, reim radiati)#

Temperatura aerului ambiant

In conditii de acti)itate redusa se asiura o temperatura fa)ora&ila oranismului uman# In ca"ul

unei acti)itati mai intense, emisia caldurii din corp este mai mare, iar temperatura am&ianta scade# Daca

este ridicata apare fenomenul de transpiratie#

J


6/18

Umiditatea

Caldura latenta repre"inta umiditatea in limite )i"i&ile#

Cand umiditatea am&ianta este mare, cand oranismul simte sen"atia de cald, apare pe suprafata

pielii transpiratia#

In ca"ul pierderii de caldura de catre corp, tre&uie asiurata umiditatea necesara a aerului din

interiorul plamanilor# Fenomenul desfasurat in corpul uman pre"inta urmatoarele fa"e' aerul este umidificatpana aune in al)eole, se produce )apori"area in corp, apa din tesuturi este racita, re"ultand pierderi decaldura catre e%terior#

Daca umiditatea este mai redusa, se resimte mai putin de catre oranism#

Aceste fenomene e%plica sen"atia de sete pe care o manifestam cand este er#

Aerul cald poate contine o cantitate mai mare de )apori, decat aerul rece#

*%ista solutii cu proprietati diferite de suma proprietatilor celor doua componente' spre e%emplu

apa si alcoolul( lichide cu densitati diferite(nu se mai separa deoarece pre"inta leaturi moleculare#

Deci, aerul rece si uscat pre"inta mai putina umiditate decat cel cald8 in urma acestei teorii s(a

e)aluat ca Antarctica este cel mai uscat desert#

Fenomene pe termen curt i mediu

Daca temperatura este redusa, re"ulta o cantitate mai mare de aer, care usuca plamanii#

Umiditatea am&ianta tre&uie sa se intere"e intre limitele determinate de asiurarea confortului#:ite"a aerului( repre"inta un parametru ce influentea"a in mod direct, proportional, schim&ul deaer din con)ectie#

Un alt parametru care influentea"a confortul termic este regimul radiativ ambiant# Chiar daca este

fri, sen"atia de rece este atenuata in ca"ul e%punerii la soare# In spatii inchise se utili"ea"a aparate de

incal"ire prin radiatie( cel mai eficient este radiatorul electric# Aerul se )a incal"i doar prin radiatia

receptata, emisa de corpurile din incapere#

Sistemul de incal"ire prin radiatie este rapid si pentru spatii deschise#

!alitatile uprafetelor ambiante

0aterialele se impart din punct de )edere al sen"atiei termice in calde si reci#

Cele calde pre"inta in eneral densitate mica si coeficient de conducti)itate mic, cele reci au atat

densitate mare cat si conducti)itate mare#

Daca o suprafata delimitea"a su&stante calde, temperatura fetei interioare nu )a depasi temperaturaaerului interior, care nu este diferit de corp#Daca sunt materiale ce marinesc suprafete calde , acestea a&sor& mai putina caldura#

Un material dens captea"a multa caldura, fapt pentru care interiorul unui spatiu nu ar tre&ui tratat

in acest fel, fara o ustificare intemeiata#

"uprafete arhitecturale

Arhitectura inter&elica a&stracti"ea"a modenatura clasica #

+osrmodernismul( repre"inta etapa in care apar elemente de animatie ale arhitecturii ce tin atat de

protectia climatica, cat si de e%presia in timp( de patina#Dianosticarea acestui element, in ca"ul unei cladiri nepre"er)ate, nu se face usor#

+aramentele s(au reali"at din piatra artificiala( mortar( liant hidraulic si praf din ranule de

marmura, sau din piatra &uciardata, nepoli"ata#

Deradarile si e%folierile apar cand suprafata este mai putin permea&ila la )apori decat su&stratul#

In :enetia se intre)ad portiuni de crusta neara pe intrados, unde nu &ate ploaia# :ehicolul unor astfel de

factori de deradare este apa, iar motorul( diferentele de presiune ale )aporilor si temperaturii#

Ceatarepre"inta un factor climatic format din )apori de apa, ce duc in suspensie rasimi, o%i"i,

particule de fum, su&stante ce contin' sulf, praf, nitrati# +articulele de ceata aun pe intrados, se lipesc,ceata se risipeste, apa se e)apora si se acumulea"a pe suprafata pe care nu &ate ploaia#

0odenatura este o forma de su&liniere a e%presiei plastice si de control, un re"ultat al modului in

care e)oluea"a reliefurile unei fatade#

#ariatia temperaturii intr$o alcatuire neomogena


7/18

+entru calculul umiditatii se considera ' p%(presiunea partiala( parte din presiunea totala, in care

e%ista un numar de )apori, presiune ce depinde si de altitudine# Cu cat presiunea )aporilor este mai mare,

cu atat cea a aerului este mai mica#Preiunea de aturatie( repre"inta presiunea partiala ma%ima, ce poate e%ista la o temperatura

data# Aerul contine in amestec o cantitate de )apori si doar atat, restul condensea"a# Fenomenul se poate)i"uali"a cand peretii unui pahar cu apa rece se a&uresc din cau"a e%cesului de umiditate#

Daca aerul relati) mai cald, incarcat cu )apori se raceste &rusc, acestia condensea"a#Fi#

!ondenul in alcatuirile elementelor de

arhitectura

Condensul nu este un dusman, ci un fenomen alnaturii#

ariatia presiunii de saturatie este o notiune

diferita de )ariatia temperaturii# Daca temperatura are un

traseu liniar, presiunea de saturatie se poate repre"enta

printr(o cur&a# Astfel de )alori se pot determina in reim

hiro(termic stationar#

Daca in rafic cur&a de saturatie esterepre"entata deasupra liniei drepte, in alcatuire nu estecondens# Daca cele doua sunt tanente, punctul de

intersectie este punct de roua! de condens$# In al treilea

ca"( cur&a presiunii de saturatie su& linia temperaturii( se

inreistrea"a condens pe toata suprafata delimitata de

cele doua fiuri eometrice#

Daca a)em o structura din mortar si caramida, apa care de)ine inmaa"inata in pori spare

structura materialului#

La o temperatura de K=/EC, umiditatea )aria"a intre J/( /! in / umiditate relati)a e%ista maimulti )apori$# Aerul cald contine mai multi )apori decat aerul rece#

Dintrematerialele eficiente termic( corpurile ceramice cu oluri, determina un perete ros, care nu

poate fi portant decat pe 7, = ni)eluri# Alcatuirile comple%e cu termoi"olatie eficienta( , M cm de )ata

minerala sau polistiren, au o re"istenta termica de peste 7/ ori mai &una decat "idaria de .,J cm#

La orice cladire tre&uie asiurata permea&ilitatea la )apori spre e%terior, pentru a nu se reali"a

acumulari de umiditate#

Cel mai &un i"olant termic este aerul#

+olistirenul este un material impermea&il la )apori( un material cu porii inchisi#

*fectul acestuia, intr(o utili"are pe e%teriorul unei constructii este cel al unei puni de plastic, in

care se acumulea"a )apori, ciuperci# 0aterialul se poate folosi intre doua "iduri din corpuri ceramice cuoluri, lasate aparente la e%terior# fi#.

.


8/18

Un alt i"olant termic &un este i"oprenul#

Suprafetele continui pe e%terior necesita finisae umede#

Finisaele uscate sunt in eneral prefa&ricate si independente de factorii de mediu#

+entru a pre)eni acumularea umiditatii pe fatada este indicata o alcatuirecustrat de aer ventilat!

Se poate asiura permea&ilitatea si i"olatia termica cu )ata minerala( roca artificiala, creata dinfi&re, care se dispune doar pe partile e%terioare#

Alte materiale folosite pentru paramente'

( piatra, &locuri de ciment, &eton, caramida, email, lemn8

( metal, metal emailat, ta&la cutata8

( sticle com&inate, sticla serirafiata#

Fatadele care 5respira6 permit difu"ia )aporilor#

Daca acest fenomen nu se produce, acumularea

de umiditate din spatiul interior enerea"a

inconfort termic#

Daca )aporii aun in alcatuire, apar

situatii neplacute( umiditate stananta, muceai,ce poate fa)ori"a &oli si alerii#Daca )ariatia temperaturii e omoena,

cea a presiunii este o cur&a, pentru simplificare

se iau in calcul )alorile e%treme( )alorile

presiunii de saturatie#

:ariatia presiunii de saturatie nu este

proportionala cu )ariatia temperaturii# Din rafic

se poate determina "ona de condens# In reim

termic real, iarna nu se inreistrea"a doar )alorisu& /EC ale temperaturii, astfel incat punctual de

inhet poate sa intre sau sa iasa din "id# Daca se

afla in interiorul stratului termoi"olant,

inseamana ca a fost reali"at dintr(un material

permea&il la )apori#

Termoi"olatii etanse, impermea&ile sau

reu permea&ile la )apori se utili"ea"a pentru

constructii usoare, ieftine( de e%emplu o hala

industriala( in care se )a reali"a o )entilare

mecanica#In ca"ul in care cladirile au alta

destinatie! locuinte, &irouri$, o structura din

caramida se i"olea"a cu )ata minerala# In

proiectarea acestor detalii se )a a)ea in )edere

continuitatea stratului i"olant, orice intrerupere

enerand punti termice# Se foloseste mai putin

)ata de sticla#

Ro Ri K R7###i K Re

Fi#M,P

+entru asiurarea confortului termic se urmareste ca diferenta de temperatura de pe cele doua fete

ale materialului sa nu fie foarte mare#

Termoi"olatia tre&uie sa auna in dreptul tamplariei!de prefera&il din lemn stratificat, cu rupere

de punte termica$# +entru etansare se inectea"a spuma poliuretanica sau chit permanent elastic#

M


9/18

+este placile de )ata minerala riida, se poate tencui# In acest ca" nu )a mai e%ista stratul de aer

)entilat, ci se asiura difu"ia prin mortarul tencuielii, in ca"ul in care acesta nu este reu permea&il la

)apori#

Daca scade re"istenta termica, se amplifica flu%ul termic, de aceea se )a supradimensiona

termoi"olatia# :ata minerala este inerta la ume"eala, aenti chimici, &ioloici

Fi# 7/ Fi# 77

Fi# 7= Fi# 7

!riterii pentru fatade

O casa poate pierde< acumula caldura prin transmisie si schim& de aer# +rin suprafata an)elopeitrece caldura in functie de re"istentele termice( plinuri de fatada, ferestre#

Scheme ipotetice simplificate:

Evaluarea componentei termice pornind de

la o suma a componentelor termice prin

anvelopanta+rotectia termica tre&uie sa fie cat

mai continua( o componenta spatiala in

ansam&lul sau#Se asiura un schim& de aer

controla&il prin oluri( usi si ferestre (

pre)a"ute cu un rad mare de etanseitate#

:entilarea se produce astfel, doar prindeschideri#

P


10/18

Fi# 7H

Fi# 7J

"istemul de control al luminii naturale si al insoririi, pentru celula de ca"are este conceput pentrua diminua efectul de sera si a am&ienta incintele# +entru aceasta se pre)ad alu"ele, perdele de aer, panouricu &alamale, o&loane pline sau cu )oleti! ficsi sau rela&ili$# In ca"ul in care se pre)ede i"olatia termica la

e%terior, sticla rece )a fi la contactul direct cu incaperea# Acest de"a)anta poate fi inlaturat prin pre)edereaunei suprafete calde la interior( draperia# :itraele pot fi reali"ate din materiale termoi"olante transparente,

translucide, mo&ile, folii de policar&onat celular#

#epartitia elementelor cu masa si a elementelor termoizolante intr$o anvelopa

In ca"ul reali"arii unei an)elopante omoene( de e%emplu o "idarie de corpuri ceramice cu oluri,

a)and Q H/ cm rosime, e%ista atat de"a)antaul consumului de spatiu, cat si al aparitiei puntilor termice#

O casa &atraneasca din "idarie roasa, sau pereti din lemn, repre"inta o componenta termica &una!fi#7(7$# Se renunta la "idaria de caramida odata cu aparitia materialelor termoi"olante usoare#

In ca"ul dispunerii la e%terior a i"olatiei, peste o suprafata din &eton( material masi), dens, la

interior )a predomina sen"atia de rece !fi#7(=$# Tendinta de a eali"a ni)elurile termice aleelementelormasi)e , cu ale temperaturii interioare, )a conduce la o inertie termica defa)ora&ila# Chiar daca &etonul,mortarul de ciment, otelul au coeficient de dilatatie termica apropiata, in timp fisurea"a#

Fatadele care respira pre"inta suprafete calde la interior !fi#7($, cu inertie termica fa)ora&ila#

1locurile din panouri mari sunt un prost i"olant termic din cau"a discontinuitatii# La constructiile cu fatade

din &eton se )a tine cont de protectia contra puntilor termice# Se pot pre)edea sisteme de incal"ire fle%i&ile(

la locuinte reali"ate din panouri de &eton, s(a pre)a"ut la interior i"olatie din polistiren, finisata cu tapet#

Ca"ul ideal dar implicit ipotetic este acela in care elementul cu masa !casa propriu"isa$ se aseste

intr(un mediu perfect i"olat termic !fi#7(H$# *ste un ca" cu inertie termica fa)ora&ila, putandu(se spune ca

a)em de(a face cu o casa difu"anta# Intre doua )itrae se pot dispune folii su&tiri(perne cu aer !*den

+roect$, policar&onat# Toate elementele de compartimentare se sustin de o structura supla din metal#

Fi#7

7/


11/18

Casa &atraneasca6 repre"inta constructia intelienta ce are atat capacitate de adaptare, cat si deraspuns#

In "ona cu clima temperata constituie im&inarea reali"a&ila intre' efort, resurse, performanta# Din

punct de )edere al confiuratiei structurale se remarca folosirea unui sistem mi%t de lemn si pamant uscat,

atat pentru pereti cat si pentru pardoseala# +odul repre"inta un tampon termic, fumul o&isnuind sa stane"eacolo, imprenand astfel in)elitoarea si dand un plus de re"istenta sarpantei#

Fi# 7.

&%aluarea inertiei termice

Cea mai mare inertie termica se inreistrea"a in padurea ecuatoriala, unde )eetatia repre"inta un

ecran solar, iar cele mai mari )ariatii de temperatura( in "ona desertica, minima termica se apro%imea"a pela (H dimineata#

Atenuarea apare daca suprafetele e%terioare nu sunt e%puse e%cesi) la soare#

Ca"ul ideal termic ar fi acela al unei constructii fara ferestre, cu pereti rosi de . metri din &eton

armat#

77


12/18

Fi# 7M

!ontrolul inoririi

'umina naturala in arhitectura

Ridicarea pro&lemelor de ordin ecoloic, de care de)in constienti tot mai multi mem&rii ai

societatii, atesta e%istenta unui pu&lic a)i"at#Controlul luminii naturale se refera atat la e)itarea insoririi e%cesi)e( )ara, cat si la utili"area

eneriei solare( prin aport direct, cand este fri#

+ost( modernismul utili"ea"a )oca&ularul formal de inspiratie istorica, elemente de lim&a formal

ce e%prima sisteme constructi)e, climatice, de finisa# Unele se indepartea"a de antichitatea clasica#Confiuratia de arhitectura anali"ea"a din punct de )edere al controlului solar, intre &aaul de

elemente, de la detaliu la ansam&lu#

ecanime de inter%entie ale factorilor de mediu

Cornisele, ancadramentele, &alcoanele, porticele, ofera intradosuri pe care se asea"a um&ra# Toate

aceste componente au fost folosite pentru a su&linia e%presia fatadelor, pentru o perioada limitata de timp,

intrucat factorii de mediu actionea"a defa)ora&il asupra oricarei constructii#

O&iectele de arhitectura contemporana utili"ea"a un lim&a a&stract, forme elementare, inspirate

din natura sau istorie#

&lemente de protectie climatica) control olar) ambientalLa sfarsitul anilor / se utili"ea"a parasolare din &eton armat# Intre anii /( ./ au fost la moda

parasolarele din materiale compacte# Odata cu perioada anilor M/, ce coincide cu posi&ilitatea de utili"are

a materialelor ino%ida&ile, se )or intalni doar parasolare din metal#

&lemente prealabile de conformare pentru protectia climatica

In ca"ul climei calde si umede, )ariatiile de temperatura anuala, "i( noapte nu sunt importante, de

aceea se intalnesc constructii usoare, proteate pe cel putin trei laturi, ce se deschid( se )entilea"a( pe toate

partile# In aceste conditii sistemul de racorire al oranismului functionea"a reu, se resimte un strat de aersuprasaturat#

Apa e%ista in mediu, in structura)eetatiei, padurea ecuatoriala repre"inta o um&rela !este cald si

umed$#

:ariatiile "i( noapte pentru clima calda si uscata sunt ample# Clima oceanica, &landa, are o

capacitate termica mai mare decat masele de uscat# In clima uscata, cerul este 5foarte al&astru6, reimultermic depinde de cel de insorire# Astfel se e%plica constructiile masi)e cu atrium, care acumulea"a "iua

caldura si o cedea"a noaptea# In perioada diurna se produc miratii de pe terasa in su&sol# Cerul senin

asimilea"a caldura prin radiatie#Din diaramele de confort hirotermic re"ulta ca temperatura de =( =.EC, repre"inta limita

superioara de confort# Aceasta limita creste odata cu amplificarea )ite"ei aerului

Diaramele de temperatura medii, anuale si locale, se confiurea"a in urma inreistrarilor facute

ora de ora intr(un anumit loc#

:itraele proteea"a direct contra ra"elor solare# Daca lumina naturala intra in incapere, se )a

incal"i prin efect de sera# Cand este fri interesea"a aportul solar# :alorile temperaturii intre =/( =JEC se

considera limitele de confort# Su& =/EC se incearca crearea unui sistem direct de insorire#

7=


13/18

icarea reala a Pamantului i a "oarelui

A%a de rotatie a +amantului pre"inta o inclinatie de apro%imati) ==( =E fata de normala pe planul

elipticei# S(a inreistrat o )ariatie a acestui unhi de(a lunul istoriei# Daca nu s(ar roti +amantul nu ar

e%ista anotimpurile#

La solstitiu de iarna emisferele se incal"esc mai putin, la echinoctiu se remarca o insorire eala a

emisferelor#Unhiul dintre a%a centrelor( ra"a soarelui in centru, este de P/E la echinoctiu#La planeta Neptun a%a polilor este in planul or&itei, umatate din an +olul Nord este ca la *cuator,

deoarece nu este semnificati)a )ariatia distantei spre soare#

Daca la noi este

)ara, soarele se aseste in

cealalta emisfera#

+amantul

pre"inta o miscare de

du&lu con, cu oriinea in

centrul planetei# +entru

orice determinare se

remarca impreci"iamecanicii cosmice,

pre"entand miscari de

a&atere, enerate de

influenta lunii#

Fi# 7P

*rbita aparenta a oarelui

1olta cereasca repre"inta o emisfera deasupra planetei, un sistem de referinta# Daca am considera

un centru, un punct de o&ser)atie, pe un plan ori"ontal( ori"ontul( soarele defineste o miscare aparenta, ca

proiectia pe &olta a traseului sau real, situatie transpusa rafic, ca arce de cerc, repre"entate de capat#

Uni)ersul este aparent in di)erse locuri, la di)erse altitudini#

Ori"ontul repre"inta perpendiculara pe )erticala locului, acesta poate fi un plan# Se considera ca

limita +amantului este la ni)elul ori"ontului# +lanul acestuia este definit la inaltimea punctului de

o&ser)atie#+e sfera !considerata forma planetei$ se pre"inta po"itiile soarelui# A%a polilor este perpendicularape ra"a de soare, la ora 7=# Cand centrul +amantului si ra"a soarelui sunt in acelasi punct( se defineste

meridianul ceresc( ora %& solar! ora diferita de cea oficiala$# :ara, spre e%emplu, "iua este mai luna,

punctul de intersectie se sta&ileste in aceasta perioada cu doua ore mai de)reme#

+entru lumea ara&a, sau oamenii desertului cerul este

pri)it ca un ta)an# A%a lumii este definita de Steaua

+olara!sinura stea fi%a$ si de Crucea Sudului#

Or&itele aparente sunt determinate de a%ele de

rotatie, cercuri repre"entate pe un plan# In timpul anului separcure o "ona sferica de doua ori#

Soarele &ate su& unhiul de ==E ( 7= ore pe "i fiind

lumina clara# +e teritoriul tarii noastre, inaltimea ma%ima a

soarelui este de HJE la

echinoctiu si de =E la

solstitiu( "iua cea mai scurta#

:ara este la ME, deci "iua

durea"a mai mult#Fi#=/

7


14/18

Fi# =7

Fi# ==

La +oli a%a aparenta a lumii coincide cu a%a polilor,

reimul de insorire este aici intens# Se inreistrea"a fenomenulde crepuscul, deoarece, intr(o umatate a anului este "i si in altaeste noapte# Orice topire semnificati)a a hetarilor, modifica

clima lo&ului si ridica ni)elul marilor#

Tropicul coincide cu declinatia +amantului# Soarele

trece prin "enit la solstitiul de iarna#

Cand or&ita aparenta este perpendiculara pe planul

ori"ontului, aceasta are )aloare ma%ima#

"fera %irtuala pe care e proiectea+a uni%erul

aparent'

Intre prima si a doua umatate a anului, intre solstitiu si

echinoctiu, miscarea, inclinatia a%ei este influentata astfel incat, unhiul pe care ra"a soarelui il face cu a%a

polilor )aria"a de la o )aloare medie la una minima( de la P/E la echinoctiu, la ==( =E# Aceasta sedatorea"a miscarii de re)olutie a +amantului, care se pre"inta intr(o diarama de timp si spatiu, ca o

translatie pe un cerc# Aceasta miscare circulara se produce cu )ite"a constanta de(a lunul unei sinusoide#Di)ersele puncte de pe traiectorie repre"inta po"itii intermediare ale

or&itelor#

Fi# =

Se inreistrea"a framente de arce de cerc' un semicercla echinoctiu( la ecuator, framente mai mici de umatate de cerc iarna, mai mari )ara si

cercuri complete la poli#

,eterminarea po+itiei intermediare a oarelui

Fi# =HSe ra&ate un cerc, se determina

"one de la or&ita +amantului in urul

Soarelui! aceste trasari nu repre"inta lunile

anului, deoarece calendarul tine seama de

miscarile lunii$#

Zodiile repre"inta constelatii )a"ute

pe ecuator, situate la unhiuri eale# Lunile

din calendar sunt considerate eale intre ele#

Se reali"ea"a reforma calendarului# Zodiileau a)antaul de a imparti anul real, solar, in

parti eale#

Constructia rafica se conturea"a

pornind de la linii de ordine din puncteeale( sunt momentele ce separa "odiile# Se

poate determina or&ita in "ona aceea si

implicit un control al insoririi# In lunile de

iarna, pana la "odia urmatoare, )ariatia

inaltimii soarelui este foarte mica# Incepand

cu == ianuarie inaltimea soarelui creste,spatiul dintre or&ite este mai mare# Si in

mie"ul )erii )ariatia acestei inaltimi este

foarte lenta#

7H


15/18

Din punct de )edere al aportului de

enerie solara, se constata ca soarele sta mult pe &olta, prima)ara si toamna incep sa dispara#

Se repre"inta intr(o sectiune )erticala printr(un plan al locului, &olta turtindu(se pe planul

ori"ontului#

7# Prima proiectie( paralela si ortoonala !fi# =J$

Se marchea"a cercuri de inaltime eala pe &olta, cele din )ecinatatea ori"ontului sunt mai dese, ca

si cele din cheia &oltii# In acest ca" se reali"ea"a o proiectie stereorafica! stereo( spatiu$, ce pre"inta

deformatii mari pe suprafata si care se anali"ea"a prin con)entii ce au la &a"a ale&ra si eometria#

=# Al doilea sistem( +roiectia centrala !fi# =$

Se proiectea"a &olta pe o suprafata plana, se defineste o suprafata cu du&la cur&ura, care nu se

poate desfasura intr(un sinur plan# Si aceasta metoda pre"inta deformatii considera&ile## A treia proiectie !fi# =.$

Cercurile cu inaltime eala, apropiate de "ona dinspre ori"ont, se indesesc catre &olta# Aceste

repre"entari ale soarelui se numesc diarame# Cele pe suprafete plane repre"inta proiectii ale &oltii pe

planul ori"ontului# Traseele fiecarei "odii definesc coordonate pe diarama# Se pot citi inaltimile soarelui ce

corespund lunilor si orelor calendaristice' de e%emplu in ianuarie, intre orele 7/( 7= soarele este la JE#

Fi# =J Fi# = Fi# =.

A"imutul este primul unhi in plan ori"ontal, se aseste intre H/(HJE :#

*femeridele sunt ta&ele pentru na)iatori# +ornind de la latitudine se determina unhiul dintre

)erticala locului si or&ita#+o"itia soarelui intr(un anumit moment este determinata inca de :itru)iu, a carui epura a fost

descrisa de ># 0# Cantacu"ino#

0arinarii determinau po"itia soarelui cu se%tantul, chine"ii si )i2inii a)eau &usole#

Se materiali"ea"a "ona sferei de su& ori"ont# Um&rele pe coaa se repre"inta ca arce de cerc,

simetrice fata de punctele &oltii# Se construiesc cu un aparat( 5coaa cu &at6# Se relea"a unhiul coii fata

de ori"ontala locului, in functie de latitudinea o&iectului, apoi se e%pune macheta la soare, astfel incat sa se

poata citi um&ra fiecarui punct pe parcursul unei "ile# Acum aceste determinari sunt usurate de proramele

de simulare a um&rei pe calculator#0eridianele ceresti se impart pe sfera in 7=plane ce trec prin a%a !se pre)ad =H de cur&e care

determina cele 7= plane$# La meridianul ceresc ce trece prin a%a lumii, toate planele se unesc intr(un punct(Steaua +olara#

Cadranele solarese utili"ea"a pentru a urmari miscarea soarelui#

7J


16/18

Un cadran solar !fi# =M$ pre"inta rafic, in mod o&isnuit, punctele materiali"ate de um&ra pe

parcursul "ilelor si anului#

Fi

#

=M Fi# =P

Daca se ra&ate punctul ori"ontal, ra"ele de soare descriu semicercul dat de punctul de o&ser)atie la

echinoctiu !fi# =P$# +lanul acesta se intersectea"a cu cel al ori"ontului dopa o dreapta# Celelalte puncte ale

anului se repre"inta su& forma unei pan"e conice#

Um&rele descriu cur&e conice asimptotice# Dimineata si seara um&rele sunt simetrice#

Diarama de um&ra pre"inta proiectiile soarelui pe planul &oltii#

H# Al patrulea tip de reprezentare( 0asca

de um&ra !fi# /$

Aceasta pre"inta aceiasi aparitie eometrica#

Se proiectea"a prin constante de o&ser)atie un o&iectoarecare, re"ultand o pata8 se proiectea"a a doua oarape planul ori"ontului, determinandu(se astfel forma

eometrica a um&rei pe pamant# Se pot reali"a

diarame ce corespund orientarii si locului in care se

afla fiura repre"entata#

Daca in ca"ul casei &atranesti diarama

solara este suprapusa peste masca de um&ra, se

constata ca in perioada rece a anului suprafata

ferestrei este e%pusa ra"elor solare, iar )ara aceiasi

"ona este in um&ra#

Conformarea prispei, panta acoperisului,

)olumetria enerala, depind de insorire, de

ne&ulo"itate, de factori climatici si de latitudine( la aceiasi latitudine se pre"inta diferente interesante,

su&tile, comple%e intre constructii !)e"i fi# 7.$#

Formula casei &atranesti pre)ede un sistem constructi) din materiale calde( lemn si pamant crud,

care in ansam&lu pre"inta o capacitate insemnata de i"olare termica#

Se mai construiesc case de lemn in unele "one ale tarii#Nu forma )ernaculara si confiuratia spatiala simpla a acestei constructii( reasita pretutindeni la

0u"eul Satului( interesea"a, ci criteriile care au stat la &a"a unei conformari atat de actuale#

7


17/18

Controlul am&iantei termice este asiurat de so&a( sursa de caldura# Flu%ul de enerie este diriat

prin tamponul termic determinat de fumul din pod, ce stanea"a, optimi"andu(se astfel pierderile de

caldura# >udroni"area lemnului inlatura ciupercile, &acteriile si funii, care ar putea ataca structura

sarpantei#

Aceasta casa respira( an)elopanta este permea&ila la )apori, iar masi)itatea lucrea"a ca un )olant#Inertia termica asociata cu fenomenele mecanice funcionea"a in acest ca" ca )olantul termic al motoarelor(

o roata masi)a ce uniformi"ea"a miscarile#Tamponul termic repre"inta un spatiu care protea"a impotri)a unor fenomene termice neplacute#

Din punct de )edere al confiuratiei de ansam&lu( sopronul asiura un reim termic intermediar intre

e%terior( casa, ferind constructia de )anturile ce )in din N(* si repre"entand o sursa de echili&ru din punct

de )edere al )ariatiilor de temperatura in toate se"oanele#

0earonul lui Socrate este o repre"entare ideala a unei confiuratii la randul ei ideala( nu e%ista

o palnie6 deschisa spre soare# Aceasta structura se reaseste la prispa casei &atranesti#*%ista multe case reali"ate din lemn, tencuite si "ura)ite ca si cand ar fi din piatra, de e%emplu

constructiile din "ona 1uco)inei#

In)elitorile traditionale nu sunt etanse, "apada topita da infiltratii, fiind utile cat stratul este

proaspat, afanat si rece# De aceea panta sarpantei este confiurata pentru a permite curerea "ape"ii la

topire# *%ista speculatii in pri)inta unei asocieri intre unhiul in)elitorii si cel dupa care se structurea"a

fulii la ninsori#

+rincipiul de alcatuire al acestor sarpante consta in dispunerea de sindrile prinse in cuie de lemn#

Fierul nu este utili"at, deoarece tre&uie prelucrat si adus din alte parti ale tarii# In "onele muntoase si depodis inalte, casele nu se acopera cu sindrila, ci cu paie uscate, neim&i&ate#

In realitate controlul solar nu se limitea"a la simpla confiuratie eometrica# Soarele se pre"inta lafel in cele doua umatati ale anului, eometric ar necesita structurari diferite' la == martie este echinoctiul

de prima)ara, pana in aprilie ne dorim ca lumina naturala sa patrunda in casa, in schim& la == septem&rie

nu s(a terminat inca )ara, deci olurile tre&uie um&rite#

!ontrolul olar

In tara noastra orientarea sud repre"inta un aport solar considera&il, alte puncte cardinale! est,

)est$ au mai putina insemnatate#

+entru constructii se doreste cat mai multa lumina in interior# *%ientele in materie de parasolare

pre)ad sisteme de um&rire )ara si cu posi&ilitatea patrunderii ra"elor solare in anotimpul rece#

Deasupra inaltimii de ME nu este lumina# Daca acoperirea se intrerupe si se amplasea"a la uniuri

mari, intra o lumina difu"a# Daca &ate soarele pe acest element atnci se incal"este, iar daca apardiscontinuitati in planul sau, se )entilea"a# In ca"ul in care se e%ecuta un parasolar din ta&la su&tire de

aluminiu, su& acesta se )a forma o puna de aer calda care )ara se )a resimti de"area&il# Fi# 7 Fi# =

7.


18/18

+entru o anumita retraere a ferestrei si dorind o cantitate mai mare de lumina se poate optimi"a

un parasolar# Astfel iarna se poate ridica co"orocul6 sau inclina# Daca se inalta peste =ME( /E ar fi necesar

fie un element mai amplu, sau unul mai inclinat, ceea ce presupune un efort constructi) considera&il#

La sfarsitul anilor J/ se reasesc in reli"arile de arhitectura e%emple interesante de parasolare(la

sanatoriul proiectat de Al)ar Aalto protectiile solare sunt constituite din planseele profunde ale&alcoanelor, solutie adoptata deoarece cladirea a)ea ne)oie de multa lumina#

In ultimele decenii s(au confiurat elemente mai comple%e, din metal, framentate#+arasolarele aun la moda odata cu perioada arhitecturii moderne, cand se proiectea"a constructii

a)and fatade complet )itrate, cu sticla fumurie, reflectori"anta# *lementele de um&rire au un caracter

consistent, e%primat clar in fatade# In urma cri"ei de enerie ! odata cu scumpirea com&usti&ililor$ noua

eneratie de produse de arhitectura pre)ede dotari si echipamente in ansam&lurile construite#

In timp se aune la demateriali"area elementelor parasolare, utili"andu(se' ratare(din lamele

compuse( la unhiuri de J/E,care dau um&ra pe timpul )erii si permit trecerea ra"elor la ME iarna#+entru conformarea la un ni)el inalt de performanta se poate recure la framentari si la lamele

diaonale, astfel incat la ==(J/E sa se permita patrunderea ra"elor

#'umina naturala difu+a i perceptia

Lumina repre"inta o parte din spectrul total de enerie, considerata( un proces ondulatoriu# +oatefi directa sau difu"a, e%primata prin fenomene cantitati)e si calitati)e si transmisa su& forma de oscilatii

elastice lonitudinale#

Radiatiile cosmice, ra"ele , ultra)ioletele formea"a spectrul )i"i&il# Cele din urma, aflate in

cantitate mare la ni)elul solului produc tul&urari ale sistemului imunitar#

*%ista diferite metode de a determina cantitatea de lumina naturala, intr(un punct dat# +entru astfel

de e)aluari se utili"ea"a marimi fi"ice ca' stralucirea, densitatea flu%ului luminos, iluminarea#

O candela repre"inta intensitatea luminoasa, intr(o directie data, a unei surse care emite o radiatie

monocromatica, a)and o anumita frec)enta si care se manifesta cu o anumita intensitate eneretica#Densitatea flu%ului luminos se masoara in lumeni

Iluminarea eneretica a unei suprafete elementare, este raportul dintre flu%ul de radiatie, care cade

pe aceasta si aria suprafetei elementare# Se masoara in lucsi( 7 lu% repre"inta iluminarea pe o suprafata de 7

mp, care primeste un flu% luminos de 7 lm, uniform reparti"at pe aceasta suprafata#1 l-= 1 lm/ mp

+entru oranismul uman se pre)ad minim =// lucsi, optim H//#

O iluminare difu"a se o&tine in ca"ul in care &olta este acoperita# Aceasta stare se aprecia"a cu

autorul unui lu%metru# Aparatul de fotorafiat nu se e%prima in lucsi, ci in timpi de e%punere#Sa)antii utili"ea"a monograme de lumina medie#

+entru a determina numarul de lucsi primiti de la soare, se pot numara pe eam toate punctele care

se )ad, ale o&iectelor#

7M

Documents

Curs Fizica Constructiilor