proiect D+p+2e.doc

TEMA – PROGRAM

a proiectului de diplomă al absolventului

1. Tema proiectului de diplomă: LOCUINTA UNIFAMILIALA D+P+2E CU STRUCTURA DIN BETON ARMAT.

2. Termenul final de predare: 20 iunie 2008

3. Cuprinsul proiectului de diplomă:

A. PIESE SCRISE:

Cap.1. – Memoriu tehnico-economic justificativ

- Obiectiv. Scopul proiectului

- Amplasament

- Informaţii geotehnice şi geologice

- Zana seismică

- Informaţii climatice (zăpadă, vânt, adâncime de îngheţ etc.)

- Clasa de importanţă a construcţiei

- Categoria de importanţă

- Descrierea proiectului:

o Soluţie constructivă (structură de rezistenţă)

o Funcţionalitate

o Materiale folosite

o Tehnologii propuse

o Organizare lucrări

o Analiză (evaluare) economică

Cap.2. – Breviar de calcule:

- de rezistenţă :

evaluarea incarcarilor, dimensionarea fundatiei, determinarea eforturilor prin program de calcul automat, dimensionarea armaturilor la principalele elemente de constructie ale structurii de rezestenta.

Cap.3. – Caiet de sarcini, conţinând descrierea tehnologiei de execuţie pentru categoriile de lucrari :

Terasamente, cofraje, armare, betonare si finisari.

Cap.4. – Documentaţia tehnico-economică, elaborată pentru : terasamnete si

constructii la cladirea D+P+2E.

Cap.5. – Programarea şi organizarea execuţiei lucrărilor pentru lucrarea:

cladire D+P+2E

Cap.6. – Măsuri specifice de S.S.M. şi P.S.I. referitoare la următoarele

lucrari specifice proiectului: transport, manipulari si punerea in opera a

materialelor.

Bibliografie (minimală obligatorie)

1. Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat - Radu Agent – Editura Tehnica 1992;

2. Constructii civile – Marusciac Dumitru – Institutul Politehnic, Cluj – Napoca 1986

3. Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii civile si industriale – ioan Bardescu – Editura Didactica si Pedagogica 1985

B. PIESE DESENATE:

Plan de încadrare în zonă (sc. 1: 10 000 … 1: 1 000)

Plan general de situaţie (sc. 1: 2 000 … 1: 100)

Vederi în plan, vederi laterale, profile longitudinale, profile transversale,

secţiuni caracteristice, referitoare la: cladire D+P+2E

Detalii de execuţie, referitoare la: cofraje-armare, pentru principalele

elemente de constructie ale structurii de rezistenta.

Îndrumător,

............................................,

Absolvent,

.........................................,

B) PIESE DESENATE

1. PLAN GENERAL DE SITUAŢIE

2. PLAN PARTER

3. PLAN DEMISOL

4. PLAN ETAJ 1 + PLAN ETAJ 2

5. PLAN TERASA

6. PLAN SECTIUNE TRANSVERSALA + SECTIUNE LONGITUDINALA

7. PLAN FATADA PRINCIPALA + LATERALA

8. PLAN FUNDATII

9. DETALII FUNDATII

10. PLAN COFRAJ-ARMARE DIAFRAGME

11. PLAN COFRAJ PLACA +5,75 M

12. PLAN ARMARE PLACA +5,75 M

13. PLAN COFRAJ ARMARE STALPI

14. PLAN COFRAJ ARMARE GRINZI

MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC JUSTIFICATIV

1. OBIECTUL LUCR Ă RII

Prezenta documentaţie a fost întocmită pentru determinarea conditiilor in care din punct de vedere functional, formal si tehnic este posibila realizarea unui imobil D+P+2E.

In acest sens documentatia isi propune urmatoarele :

- determinarea structurii de rezistenta

- functiunea de locuinta unifamiliala

- executia lucrarilor corecte din punct de vedere tehnologic

2. AMPLASAMENT

Constructia proiectata se afla in cartierul Tomis II al municipiului Constanta pe strada Aleea Margaretei nr.19bis intr-un spatiu liber incadrata de proprietati particulare P+1E si P+2E.

Lotul vizat pentru realizarea imobilului are o forma relativ dreptunghiulara cu suprafata de 350 mp orientat N-S fata de strada Aleea Margaretei si are urmatoarele vecinatati:

- La nord: strada Aleea Margaretei;

- La est: proprietate privata Dumitrescu Bogdan

- La vest proprietate privata Rusu Alexandru

- La sud proprietate privata Sofron Octavian.

Acesele principale vor fi pe laturile de nord, atat cele pietonale si cele carosabile.

Constructia se realizeaza retrasa de la trotuarul strazi Aleea Margaretei cu 6,00m.

Terenul este plan si are cote absolute in jurul valorii de +5,25 m RMB.Terenul nu se afla in zone cu posibile alunecari sau prabusiri de teren.

3. INFORMATII GEOTEHNICE SI GEOLOGICE

3.1 Consideratiuni geotehnice

Investigarea terenului s-a facut pe baza unui studiu si a unor lucrari geotehnice-foraje, din care au fost recoltate probe de pamant ce au fost analizate in laborator. Deasemenea s-au facut masuratori ale nivelului apei subterane in doua foraje.

3.2 Stratificarea terenului

Forajele au pus in evidenta urmatoarea stratificatie:

stratul superficial cu grosime de cca. 30 cm este format din umplutura cu pamant vegetal sau din platforme betonata ce acopera amplasamentul. Sub imbracamintea platformei se afla un strat de macadam si nisip.

umplutura neomogena care a fost strabatuta de 2,60-2,80 m de la cota C.T.N formata din amestec de sol vegetal, pamanturi argiloade, moloz nisip, piatra sparta.

umplutura din pamanturi argiloase sub umplutura neomegena, cu grosimea de 0,20-0,30 m.

A fost strabatut de foraje pana la o adancime de 5,20 m. Datorita faptului ca se afla sub nivelul apei subterane, caracteristicile sale fizico-mecanice sunt influentate de aceasta astfel:

umiditatea are valori de 20-30% iar consistenta scade de la plastic-vartos la plastic-moale.

compozitia granulometrica prezinta fractiunea argila de la 27-29%, fractiunea praf de 63-66%, iar restul nisip.

Datorita faptului ca praful argilos s-a depus in mediu acvatic (balta) porozitatea sa are valori scazute sau medii(43-44%), iar greutatea specifica a pamantului uscat

complex argilos format din argile prafoase si argile de culoare cafenie sau cafeniu-negricioasa umede plastic consistente si plastic-vartoase.

Orizontul superior, format din argila prafoasa (A=349) are grosime de 40 cm, este umed (w=29%), plastic-consistenta (Ic=0,58), este compresibil, iar tasarea specifica la kg este de 4,2 cm/m.

Sub el se dezvolta argila cafenie-negricioasa (A=510) umeda (w=27%), plastic-vartoasa (Ic=0,82) cu compresibilitate medie si tasare la 2 kg/cmp=2,8 cm/m.

3.3 Nivelul hidrostatic

In timpul forarii se pune in evidenta la adancimea de -2,60-2,80 m, prin strapungerea stratului de umplutura argiloasa nivelul ape la adancime de -1,90 de la C.T.N. unde se stabilizeaza. Verificarea a fost facuta pe interval de 4 zile.

Pierderile de apa din retelele hidrostatice din zona influenteaza substratul nivelului hidrostatic de pe amplasament.Prin stoparea perderilor este posibil ca in timp nivelul hidrostatic sa scada.

3.4 Conditii de fundare

Functie de acestea, de stratificatia terenului si mai ales de cota nivelului apei subterane se recomanda urmatoarele:

cota ±0,00=+6,30 RMB a fost impusa de considerente constructive si de utilitati;

cota apei subterane a fost masurata la adancimea -1,90 m (+3,40 m RMB).

stratul bun de fundare se afla la adancimea de 2,7-3,99 m de la C.T.N., fiind stratul de praf argilos plastic-consistent.

Fundarea se face prin intermediul unei perne generale de piatra sparta cu grosimea de 1,00 m.

Presiunea conventionala de calcul pentru dimensionarea fundatiilor va fi Pconv=130 Kpa (gruparea fundamentala).

4. ZONA SEISMICA

Din punct de vedere al condiţiilor tehnice cerute construcţiilor, clădirea este proiectata sa răspundă următoarelor exigenta prevăzute in legea calităţii nr. 10/1995 :

rezistenta si stabilitate la solicitările statice si dinamice ;

siguranţa de exploatare ;

siguranţa de foc ;

sănătatea oamenilor si protecţia mediului ;

izolaţie termica , hidrofuga , si economie de energie ;

protecţie impotriva zgomotului.

Clădirea este situata in zona seismica E cu coeficientul de protecţie antiseismica Ks = 0,12si perioada de colt Tc= 0.7 sec

5. INFORMATII CLIMATICE

Conform STAS 6054/77 adancimea maxima de inghet pentru zona Constanta este de 0,80 m.

Din punct de vedere al incarcarii din actiunea zapezii, constructia, conform Indicativlui CR0/2005, are o incarcare de 1,28 KN/mp.

6. Clasa de importanta a constructiei

Construcţia se încadrează in clasa a III a de importanta conform normativului P100-2006.

7. Categoria de importanta

Categoria de importanta a construcţiei, conform HGR 766/1997 este „C”- construcţie de importanta normala cu funcţiuni obişnuite .

Clădirea se încadrează în gradul III de rezistenta la foc.

Materialele puse in opera trebuie trebuie sa fie însoţite de certificate de calitate emise de fiecare furnizor.

Materialele folosite sunt :

- in betonul de legalizare :..........................C 4/5

- in fundaţii si pereţii de la subsol :............C 12/15

- stâlpii, grinzile st planseele :.....................C16/20

- caramida

-ciment

Se vor lua toate masurile in vederea respectării prevederilor, normelor, si normativelor de protecţie a muncii si PSI.

Documentaţia se supune verificării la exigenta Al- Rezistenta si stabilitatea la solicitări statice, dinamice, inclusiv la cele seismice pentru construcţii civile, industriale si agrozootehnice, cu structura de rezistenta din beton, beton armat si zidărie.

8. DESCRIEREA PROIECTULUI

8.1. STRUCTURA DE REZISTENTA

Sistemul structural al cladirii este de tip dual fiind alcatuit dintr-un subsistem structural cu pereti structurali din beton armat si unul cu cadre din beton armat.

Cadrele sunt formate din stâlpi 35x35 cm si grinzi de 25x45 cm . Planşeele sunt monolite cu placa având grosimea de 15 cm cu otel beton PC 52, pe doua direcţii iar scările sunt tot monolite. Acoperişul este de tip terasă circulabila.

Pereţii subsolului (adăpostului de protecţie civila) au grosimea de 25 cm. Pereţii de la subsol se vor hidroizola cu 2c +3b.

Din centurile radierului se vor lasă mustăţi pentru stâlpii 35x35 cm ce formează structura de rezistenta a clădirii si pentru pereţii din beton armat de 25 cm ai subsolului.

Golurile pentru usi si ferestre vor fi mărginite la partea superioara cu buiandrugi din beton armat turnaţi monolit.

Grinzile, centurile si buiandrugii prevăzuţi in pereţii exteriori , vor fi protejate termic spre exterior, pentru a nu se crea punţi termice.

Sistemul de fundare este reprezentat de o solutie de fundare directa, cu o retea plana de grinzi de fundatii, in nodurile careia sunt amplasati stalpii suprastructurii.

Perimetral subsolul este prevazut cu pereti din beton armat de 25 cm grosime, incastrat in grinzile de fundatii. Grinzile de fundatii au dimensiuni de 40 cm inaltime, cu latimi de 95 cm. In nodurile retelei, fundatiile stalpilor au dimenisuni in plan de 1,55x1,55 m si inaltimea de 90 cm.

La executarea lucrarilor de fundatii vor fi respectate intocmai prevederile normativului P7/88, tinand cont de natura terenului de fundare.

In calculul si la execuţia clădirii se vor respecta următoarele normative :

STAS 6054-77 Terenul de fundaţie. Adâncimi de inghet.(G20)

STAS 3300/l;2-85 Teren de fundare.

STAS 9824/1-87 Trasarea constructiilor.(G08)

P 7 - 92 Normativ pentru proiectarea si executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire (III).

P 85 - 96 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea construcţiilor cu structura din diafragme de beton (I).

P 100 - 2006 Normativ pentru proiectarea antiseismica a construcţiilor de locuinţe, social - culturale, agrozootehnice si industriale (I).

NE 012 - 99 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat (IV).

C 16 - 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente (XXIV).

C 169 - 88 Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile si industriale(II).

STAS 10107-90 Construcţii civile si industriale. Calculul si alcătuirea elementelor din beton, beton armat si beton precomprimat.(G41)

NP 007-97 Cod de proiectare pentru structurile in cadre din beton armat (I)

STAS 10109/1-82 Construcţii industriale, civile si agrozootehnice. Lucrări de zidărie. Calculul si alcătuirea elementelor (G41)

C 17 - 82 Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei si prepararea mortarelor de zidărie si tencuiala (VI).

P 118 - 99 Norme tehnice de proiectare si realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului (XXVIII).

Regulament privind protecţia si igiena muncii in construcţii - MLPAT 9/N/1993 (XXVIII)

Normele generale de protecţia muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protecţiei Sociale si Ministerul Sănătăţii, Ediţia 1996.

8.2. FUNCTIONALITATE

Pe terenul in suprafaţa de 350 mp urmează sa se construiască un imobil D+P+2E, cu destinaţia locuinta individuala. Suprafaţa construita la sol este de 170 mp. Accesul la clădire se face din Aleea Margaretei.

Imobilul are 4 nivele, respectiv D+P+2E:

Demisol:

depozitare S=11,71 mp

grup sanitar S=4,17 mp

ara S=6,54 mp

Centrala termica S=12,22 mp

Garaj 61,74 mp

Parter:

Living+loc de luat masa S=49.50 mp

birou S=11.71 mp

bucatarie S=11.51 mp

baie S=3,40 mp

hol S=7,34 mp

terasa S=30 mp

Etaj:

dormitor S=20.00 mp

dormitor S=13.20 mp

dormitor S=17,60 mp

2 bai S=5.14 mp mp

hol S=7.64 mp

dressing S=4.00 mp

3 balcoane cu 5,89,5,52 respectiv 9.00 mp

Etaj 2:

dormitor S=4,42 m

baie cu jacuzzi S=9,00 mp

sala fitness S=17,95 mp

sauna S=9.73 mp

hol S=7,79 mp

2 balcoane cu 9,36 respectiv 5 mp

8.3 MATERIALE FOLOSITE

Finisajele care se vor realiza la aceasta cladire vor fi cele obisnuite cladirilor de locuit si vor fi conforme cu solicitarile Legii nr.114/1996-Legea locuitei.

Finisaje interioare vor fi urmatoarele :

pardoseli calde-din parchet de stejar in camerele de zi si dormitoare

pardoseli reci-din gresie pentru bucatarii, bai si grupuri sanitare, holuri si pardoseli reci din mozaic pentru balcoane.

faianta pe toata inaltimea dintre pardoseala si plafon in bucatarii si acolo unde este cazul in grupurile sanitare

peretii si tavanele vor fi gletuite si zugravite cu vopsea lavabila de interior ca strat final pentru toti peretii.

Finisajele exterioare la zidarii vor fi din tencuiala armata cu plasa din fibre de sticla aplicata pe stratul termoizolant din polistiren.

Tamplaria interioara va fi realizata din lemn de rasinoase dublu placate si furniruite cu furnir de stejar.

Tamplaria exterioara va fi realizata din tamplarie PVC cu geam termopan.

Inchiderea exterioara se va face cu zidărie de caramida Porotherm de 37.5 cm + termosistem cu polistiren de 5 cm. La interior se vor folosi si pereti de compartimentare de 25 cm, realizati tot din caramida Porotherm si pereti de 10 cm din gips carton pe structura metalica.

8.4 TEHNOLOGII PROPUSE

Sunt cele aferente lucrarilor de constructie, montarea armaturilor, turnarea betonului, decofrare, tratarea betonului dupa turnare, realizarea zidariei.

8.4.1 INSTALATII SANITARE

Clădirea este dotata cu obiecte sanitare : lavoare, dusuri, wc, spălător vesela si alte instalaţii utilizate in scop alimentar, consumatoare de apa potabila.

Conductele da apa rece vor fi din PVC de tip O iar cele de apa menajera OLZn si se vor monta in pereţi si pardoseala.

Canalizarea apelor menajere se va face cu conducta din PVC de tip V.

Racordul de la camin la bloc se monteaza in canal de protectie din beton a locuinţei se face din căminul apometric existent pe

amplasament.

Colectarea apelor uzate se va face prin tuburi din polietilena de inalta densitate care vor fi deversate in canalizarea din strada principala, încălzirea locuinţei se va realiza din centrala electrica proprie.

8.4.2 INSTALATII ELECTRICE

Instalaţiile electrice interioare se vot executa in conformitate cu normativele si standardele in vigoare.

Normativ 17-78 pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori.

STAS 6119-78 pentru instalatii de legare la nul de protectie

De asemenea, imobilul va beneficia de circuite si aparate de curenţi slabi: telefonie, cablu TV, interfon.

8.4.3 UTILITATI

Construcţia este racordată la utilităţile existente în zonă: apă, curent electric, canalizare.

8.4.4 EVACUAREA DEŞEURILOR MENAJERE

Colectarea reziduurilor solide şi resturilor alimentare se va face în recipient etanş cu capac (pubelă), amplasată într-un spaţiu special. Din această pubelă deşeurile menajere vor fi evacuate de către o firma de salubritate pe baza contractului care va fi încheiat.

8.4.5 TEHNOLOGII PROPUSE

8.4.6 Rezisten ţă şi stabilitate

Concepţia structurii de rezistenţă, calculul şi dimensionarea ei în raport cu stările limită statuate prin prescripţii şi alcătuirea constructivă de detaliu ale infrastructurii şi suprastructurii sunt detaliate în memoriul de specialitate, respectându-se prevederile reglementărilor de proiectare în vigoare.

-P 100/2006 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale

-P 2/85 - Normativ privind alcătuirea şi executarea structurilor din zidărie

-P 85/96 - Normativ pentru proiectarea construcţiilor cu pereţi structurali din beton armat

-NP 007/87 - Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat

-C 169/88 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de

terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale

-P 10/86 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii

directe la construcţii

-P 7/92 - Normativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile ia umezire

-C 239/92 - îndrumător tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare, al presiunii pământului pe lucrări de susţinere şi al stabilizării taluzurilor şi versanţilor la acţiuni seismice

-C 241/92 - Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale

terenului de fundare la solicitări seismice

-C 196/86 - Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la

lucrările de fundaţii

-GE 014/97 - Ghid de proiectare. Calculul terenului de fundare la acţiuni

antiseismice în cazul fundaţiilor

-P 59/86 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armării cu plase

sudate a elementelor de beton

-C 140/86 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat

De asemenea proiectarea instalaţiei sanitare, se face astfel încât să se elimine posibilitatea infiltrării unor ape în terenul de fundare care să ducă la tasarea acestuia şi la periclitarea stabilităţii construcţiei, respectându-se reglementările în vigoare.

-I 9/94 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare

-NP 003/96 - Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi tehnologia cu ţevi din propilenă

-IP 96/96 - Ghid de proiectarea şi executarea instalaţiilor de canalizare a apelor meteorice din clădiri civile, social-culturale şi industriale

Urmărirea comportării în timp a construcţiei se va executa de către beneficiar conform P 100/83 - Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor, inclusiv supravegherea curentă a stării tehnice a acesteia.

8.4.7 Siguranta in exploatare

Concepţia arhitecturală a fost făcută respectând reglementările în vigoare pentru eliminarea cauzelor care pot conduce la accidentarea utilizatorilior (lovire, cădere, etc.)

-CE I /1995 - Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare

-STAS 6131/79 - Inălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapeţilor -STAS 2965/85 - Scări. Prescripţii generale de proiectare

Prin dimensionarea justă, spaţiile, golurile şi elementele de construcţie corespund necesităţilor exploatării în condiţii de siguranţă maximă, astfel:

pardoseli exterioare şi interioare antiderapante în sapaţiile de circulaţie comune (scări, coridoare) şi înălţimi libere corespunzătoare sub elementele constructive

scările sunt dimensionate din punct de vedere al numărului de trepte între podeşte şi al configuraţiei geometrice treaptă-contratreaptă

golurile între rampele scărilor şi podeşte sunt protejate cu balustrade având alcătuirea şi înălţimea de siguranţă

parapeţii ferestrelor respectă criteriile de alcătuire şi înălţime prevăzute

S-au asigurat soluţii de proiectare adecvate funcţiunii de locuit, prin repartizarea justă a spaţiilor date prin tema de proiectare, pe nivele. S-au prevăzut următoarele soluţii tehnice:

iluminarea naturală corespunzătoare diferitelor spaţii, conform normativelor în vigoare

iluminarea artificială, conform nivelului de iluminare adecvat fiecărui tip de spaţiu, respectând normativele în vigoare

ventilaţia spaţiilor se face fie natural, fie cu instalaţii de ventilaţie, acolo unde ventilarea naturală nu este posibilă

încălzirea spaţiilor se realizează cu corpuri statice, ce folosesc ca agent termic apa calda la temperatura de 95°- 75°C produsă de centrala termică proprie, se vor respecta cerinţele normate de încălzire a fiecărui tip de spaţiu.

De asemenea proiectarea instalaţiei electrice se va face respectând reglemenările prevederilor în vigoare pentru eliminarea cauzelor care pot conduce la accidentarea utilizatorilor (punere accidentală sub tensiune, etc.) -I 7/81 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori, cu tensiuni până la 1000V

-I 7/94 - Instrucţiuni tehnice privind calculul de dimensionare a contoarelor electrice din clădirile de locuit

-I 20/94 - Normativ privind proiectarea şi executarea protecţiei contra trăznetului la construcţii

8.4.8 Igiena. S ă n ă tatea oamenilor. Protec ţ ia si refacerea mediului

Prin însăşi destinaţia sa, spaţiul construcţiei nu constituie o ameninţare pentru igiena şi sănătatea utilizatorilor sau a vecinătăţilor şi mediului, neexistând surse de degajări de gaze, poluare, etc. excepţie făcând degajarea gazelor prin coşul centralei termice proprii.

în cursul elaborării proiectului s-au respectat prevederile: -Legii protecţiei muncii nr. 90/1996

-Normelor generale de protecţie a muncii, elaborate de Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii şi avizate de Ministerul Muncii şt Protecţiei Sociale, cap.3, referitor la clădiri şi alte construcţii

-NE 002/97 Norme privind măsurile de asigurare a igienei şi sănătăţii oamenilor, a refacerii şi protecţiei mediului la lucrările de execuţie a construcţiilor, exploatarea utilajelor de construcţii.

S-a asigurat în camerele de locuit un volum de aer corespunzător, înălţimea acestor spaţii fiind de 2,70 m liber.

8.4.9 Protec ţ ia termica, hidrofuga şi economia de energie

Prin proiectare s-au luat măsurile necesare pentru a conduce la reducerea consumului de energie pentru încălzire (iarna) şi pentru răcire (vara), asigurându-se termoizolarea pereţilor si terasei construcţiei, asigurându-se coeficientul global de izolare termică conform normativului C107/1-94. Se respectă prevederile:

- C 107/82 - Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri

- NP 200/89 - Instrucţiuni tehnice provizorii pentru proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere a clădirilor

La elaborarea proiectului au fost respectate prevederile standardelor STAS 6472/3-89 şi STAS 6472/6-89, asigurându-se coeficientul global de izolare termică necesar şi economisind energia.

Elementele de închidere a spaţiilor ce delimitează exteriorul sunt prevăzute pe baza unor breviare de calcul cu respectarea prescripţiilor de confort termic. S-a prevăzut:

-ruperea punţii termice la elementele exterioare din beton se face cu polistiren de 5-10 cm

-rezistenţa termica medie normată se realizează prin zidăria de b.c.a de 35 cm cu rosturi mici (3 mm)

-termoizolarea pardoselii încăperilor aşezate direct pe placă se va face cu polistiren extrudat de 10 cm grosime, aşezate sub placa din beton a pardoselii

-tâmplăria exterioară este din aluminiu cu geam termopan

8.4.10 Protec ţ ia la zgomot

Zgomotul produs este redus, practic nu este afectată în nici un fel vecinătatea. Sunt respectate reglementările din P 123/89 "Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la clădirile civile, social-culturale şi tehnico-administrative". Dat fiind functiunea de clădire pentru locuit, spatiile interioare sunt protejate împotriva zgomotelor prin folosirea intre apartamente a pereţilor despărţitori din BCA de 25 cm, si realizarea de tamplarie exterioara etanşa cu geam termopan.

8.4.11 ASIGURAREA CALIT ĂŢ II IN CONSTRUC Ţ II

In vederea realizării calităţii construcţiei în toate etapele de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a acesteia, se impune aplicarea sistemului calităţii prevăzut în Legea nr.10 privind calitatea în construcţii. Sistemul calităţii se compune din:

1. Reglementări tehnice în construcţii

2. Calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor

3. Agremente tehnice pentru noi produse şi procedee

4. Verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor

5. Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii

6. Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de construcţii

7. Activitatea metrologică în construcţii

8. Recepţia construcţiilor

9. Comportarea în exploatare şi intervenţii în timp

10. Postutilizarea construcţiilor

11. Controlul de stat al calităţii în construcţii

8.4.12 Modelul de asigurare a calit ăţ ii

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii (art.4, 5, 22) şi cu încadrarea în categoria de importanţă (conform prevederilor Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor aprobat prin HG nr. 7661/21.11.1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii), în execuţie se va adopta asigurarea calităţii, conform Regulamentul privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii.

Controlul calităţii execuţiei se va face conform prevederilor normativului C 56/85.

8.4.13 Calitatea produselor folosite la realizarea construc ţ iei

Certificarea calităţii produselor folosite se efectuează prin grija producătorilor, în conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza legii. Materialele vor fi însoţite, în mod obligatoriu, la punerea în operă, de certificat de calitate sau certificat de conformitate inclus de agrementele tehnice (unde este cazul), în conformitate cu Regulamentul privind certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii şi cu Regulamentul privind agrementu\ tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi In construcţii, aprobate prin HG nr. 7661/12.11.1997.

Se interzice folosirea de produse fără certificarea calităţii lor, care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerinţelor.

8.4.14 Conditii referitoare la recep ţ ie

Recepţia construcţiei constituie certificarea realizării acesteia pe baza examinării ei nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei, care se întocmeşte prin grija beneficiarului. Recepţia construcţiei se face de către beneficiar, în prezenţa proiectantului şi a executantului şi/sau reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia, în conformitate cu Regulamentul de recepţie a fucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente acestora, aprobat prin HG nr. 2731/14.06.1994.

8.4.15 Comportarea in exploatare, interven ţ ii in timp si postutilizarea construc ţ iei

Urmărirea comportării în timp a construcţiei va fi de categorie curentă şi se va face pe toată durata de existenţă a acesteia şi cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare şi măsurare specifice, în scopul menţinerii cerinţelor.

Urmărirea comportării în timp a construcţiei se va face conform prevederilor P 130/97 "Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor".

Intervenţiile majore la construcţie (transformări, extinderi, desfiinţare parţială, precum şi lucrări de reparaţii) se pot face numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul iniţial al construcţiei şi/sau a unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat.

Asigurarea calităţii se va realiza prin aplicarea Regulamentului privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor, aprobat prin HG nr. 7661/21.11.1997, precum şi a normativului P 130/98.

Reparaţiile capitale se vor executa la perioadele prevăzute în normativ, iar cele curente în conformitate cu necesităţile apărute şi consemnate în rapoartele de urmărire a comportării în exploatare.

Pentru durata normată de 49 de ani de funcţionare a construcţiei nu s-au precizat eventualele stadii de postutilizare, urmând ca pe parcursul existenţei construcţiei, în caz de necesitate, acestea să se facă în urma unui proiect corespunzător. Postutilizarea se va face în conformitate cu Regulamentul enunţat mai sus.

8.4.16 Instuctiuni de exploatare

Exploatarea şi întreţinerea imobilului nu comportă măsuri speciale, materialele folosite fac parte din categoria obişnuită a materialelor de construcţii.

Intreţinerea şi reparaţia curentă a clădirii se va face pentru fiecare material component, conform instrucţiunilor de exploatare elaborate de producătorii acestora.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii (art.4, 5, 22) şi cu prevederile Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat prin HG nr. 261/1994, clădirea se încadrează în categoria de importanţă "C"- Clădiri de importanţă normală.

Clădirea proiectată se încadrează în Gradul III de rezistenţă la foc.

Pentru orice problemă apărută pe timpul executării lucrărilor va fi chemat proiectantul de specialitate pentru soluţionarea acesteia.

în conformitate cu prevederile art. 23, pct. g din Legea nr. 10/1995 privind Calitatea în construcţii proiectul de execuţie trebuie respectat. Orice modificări

ale acestui proiect se pot face numai cu avizul proiectantului.

8.5 ORGANIZARE LUCRARI

In cadrul programarii si organizarii executiei lucrarilor s-au realizat: analiza drumului critic, planul calendaristic si graficul fortei de munca.

Analiza drumului critic s-a realizat folosind metoda potentialelor Metra.

Palanul calendaristic este considerat ca instrument principal prin intermediul caruia se reprezinta grafic mult mai intuitiv comparativ cu metodele de programare, desfasurarea in timp a proceselor de constructie sau activitatile componente a lucrarilor de constructii montaj.

In urma realizării prin metoda MPM de eşalonare a lucrărilor, s-a determinat o perioadă de timp totală de 161 zile lucrătoare, ceea ce din punct de vedere calendaristic înseamnă aproximativ un an.

Din graficul de forţă de muncă reiese faptul că numărul maxim de muncitori folosiţi în şantier este 36.

In graficul Gantt se pot observa, la orice moment de timp, lucrările ce au sau ar trebui să aibă loc pe şantier.Acest grafic permite verificarea continuă sau periodică a lucrărilor de pe şantier şi compararea acestora cu graficul din proiect.

8.6 ANALIZA ECONOMICA

In scopul mentinerii si dezvoltarii activitatii s-a determinat printr-un studiu economic valoarea totala a devizului general se ridica la 612.363 eur.

In devizul general sunt cuprinse : cheltuieli aferente realizarii infrastructurii, cheltuieli cu proiectarea si asistenta tehnica, cheltuieli care sunt prezentate detaliat in documentatia tehnico-economica.

P II. BREVIAR DE CALCUL

1. DATE GENERALE

2. EVALUAREA INCARCARILOR GRAVITATIONALE

3. EVALUAREA INCARCARILOR ORIZONTALE

4. PROIECTAREA PRELIMINARA A STRUCTURII

5. CALCULUL AUTOMAT AL STRUCTURII (ETABS)

6. DIMENSIONAREA SI CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURII

1. DATE GENERALE

Prezenta cladire este o locuinta unifamiliala care se va amplasa in cartierul Tomis II, municipiul Constanta, intr-un spatiu liber intr-un spatiu liber incadrat de alte proprietati particulare.

Construcţia se încadrează în categoria de importanţă "C" - normală - conform HGR 166/91. Din punct de vedere al protecţiei seismice, în conformitate cu prevederile normativului PI00/92, construcţia face parte din clasa de importanţă III, având următoarele caracteristici de calcul:

- Amplasament în zona E, cu coeficient seismic Ks = 0,12 şi perioada de colţ Tc= 0,7 sec.

- Din punct de vedere al acţiunii vântului, conf. STAS 10101/20 - 90, amplasamentul este în zona "C" cu presiunea dinamică de bază la 10 m de 55 Kf/mp.

Din punct de vedere al acţiunii zăpezii conform STAS 10101/21 - 92, amplasamentul este în zona "B" cu greutate de referinţă 120 Kg/mp.

Regim de înălţime: D + P + 2E

Structura de rezistenţă:

Infrastructura - este reprezentata de o solutie de fundare directa, cu o retea plana de grinzi de fundatii, in nodurile careia sunt amplasati stalpii suprastructurii.

Perimetral subsolul este prevazut cu pereti din beton armat de 25 cm grosime, incastrat in grinzile de fundatii.

Suprastructura - cadre şi plăci din beton armat. Materiale folosite:

- beton armat: C16/20 (Bc20);

- fier beton: OB37 ; PC52

Elementele structurii s-au calculat în conformitate cu următoarele standarde şi normative :

1. Infrastructura :

STAS 6054-77 -Terenul de fundaţie. Adâncimi de îngheţ.(G20);

STAS 3300/l;2-85 -Teren de fundare. Principii generale.(G21);

STAS 9824/1-87 -Trasarea construcţiilor (G08) ;

P7 -92 -Normativ pentru proiectarea si executarea construcţiilor fundate pe pământuri sensibile la umezire (III).

P100 - 2006 -Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social - culturale, agrozootehnice şi industriale .

NE 012 – 99 -Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton , beton armat si beton precomprimat.

C 16 – 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente;

C 169 – 88 - Normativ pentru executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale ;

2. Suprastructura :

Calculul elementelor din beton armat solicitate la încovoiere (grinzi) s-a făcut la stările limită ale capacităţilor portante şi ale exploatării normale. Calculul la stările

limită ale capacităţii portante (de rezistenţă) a constat în dimensionarea şi verificarea secţiunilor normale la acţiunea momentului încovoietor şi a secţiunilor înclinate la secţiunea forţei tăietoare. Calculul la stările limită ale exploatării normale constau în limitarea mărimii săgeţii elementelor şi a deschiderii fisurilor.

STAS 10107-9 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat;

P100 – 2006 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social - culturale, agrozootehnice şi industriale ;

NP 007-97 Cod de proiectare pentru structurile in cadre

din beton armat ;

NE 012 – 99 Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat.

STAS 10109/1-82 Construcţii industriale, civile şi agrozootehnice. Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor.

Clasificarea şi gruparea acţiunilor (încărcărilor) in construcţii s-a făcut în conformitate cu: STAS 10101/0-75, STAS 10101/0A-80

Distribuţia si intensităţile normate ale încărcărilor s-au determinat in conformitate cu :

STAS 10101/1-80 Greutăţi tehnice şi încărcări permanente;

STAS 10101/2A1-87 Incărcări tehnologice din exploatare pentru

construcţii civile , industriale şi agrozootehnice;

STAS 10101/20-90 , Incărcări date de vânt;

STAS 10101/21-92, Incărcări date de zăpadă ;

Normativul P 100-2006

Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale;

2. EVALUAREA ÎNC Ă RC Ă RILOR GRAVITA Ţ IONALE

Calculul elementelor de construcţii din beton armat, la diferite stări limită, se face luând în considerare combinaţiile defavorabile, practic posibile ale încărcărilor, numite grupări de încărcări, conform STAS 10101/0A-77.

In alcătuirea grupărilor de încărcări pentru o structură, ipotezele de încărcare se stabilesc având în vedere următoarele:

- pentru încărcările permanente, se consideră o ipoteză unică de distribuţie a încărcărilor, cu intensităţi normate, stabilite conform STAS 10101/1 - 78, iar acestor intensităţi în grupările fundamentale la stările limită de rezistenţă şi stabilitate li se aplică coeficienţi „n" care sporesc sau reduc o întreagă încărcare, după cum este mai defavorabil;

- pentru celelalte încărcări, se adoptă, pentru fiecare încărcare şi în cadrul fiecărei grupări în parte, cea mai defavorabilă ipoteză de încărcare (forţe, deplasări, etc), din punct de vedere al verificării care se efectuează în secţiunea şi la starea limită considerată (ipoteza cea mai defavorabilă de distribuţie a încărcărilor pe planşee, de aglomerări cu zăpadă,-de direcţie de acţiune a vântului, etc).

In calculul construcţiilor din beton armat, prin metoda stărilor limită, se consideră următoarele grupări de încărcări:

a) Gruparea fundamentala-alcatuita din incarcari permanente(P) cvasipermanente (C) si variabile (V)

b) Gruparea speciala-alcatuita din incarcari permanente(P) cvasipermanente (C) si variabile (V) si exceptionale (E)

Gruparile de incarcari s-au alcatuit in conformitate cu prevederile din STAS 10101/0A si STAS 10101/2ª1

a) Gruparea fundamentala

Pentru gruparea fundamentala s-a considerat urmatoarea schema de grupare

, , sunt incarcarile permanente cvasipermanente si variabile normate

-coeficient de incarcare

-coeficient de grupare ( =0,9)

b) Gruparea speciala:

Pentru gruparea speciala s-a considerat urmatoarea schema de grupare:

-fractiunea de lunga durata din variabile

-incarcari utile permanente

-incarcari exceptionale datorate seismului

Element de constructie

Nr.

Crt.

Strat

Denumirea stratului

[actiunea]

Grosime strat[m]

Greutate specifica

[KN/m3]

sau [KN/m2]

Actiuni normate[Kn/m2]

Actiuni normate[KN/m2]

Actiuni pentru starea

limita de rezistenta

Actiuni de

exploatare

Actiuni de lunga durata

n val n val n val

ACTIUNI PERMANENTE

Planseu terasa

necirculabila

1 Strat de protectie din

pietris

0,1 16 1,6 1 1,6 1 1,6 1,3 2,08

2 Mortar de poza

0,02 21 0,42 1 0,42 1 0,42 1,3 0,546

3 Hidroizolatie 3c+4b

- 0,175 0,175 1 0,175 1 0,175 1,3 0,227

4 Strat de difuzie

- 0,01 0,01 1 0,01 1 0,01 1,3 0,013

5 Sapa de egalizare armata cu

plasa de rapit

0,04 21 0,84 1 0,84 1 0,84 1,3 1,092

6 Termoizolatie din pasla

minerala si plasa de rabit,

de 8 cm

- 0,21 0,21 1 0,21 1 0,21 1,3 0,273

7 Strat de difuzie

- 0,01 0,01 1 0,01 1 0,01 1,3 0,013

8 Sapa de egalizare

0,02 21 0,42 1 0,42 1 0,42 1,3 0,546

9 Beton de panta

0,1 21 2,1 1 2,1 1 2,1 1,3 2,73

10 Placa de beton armat

monolit

0,13 25 3,25 1 3,25 1 3,25 1,1 3.575

11 Tencuiala mortar

0,02 19 0,38 1 0,38 1 0,38 1,3 0,494

TOTAL ACTIUNI PERMANENTE 9,415 11,589ACTIUNI TEMPORARE

1 Zapada - - 0,96 1 0,96 0,4 0,384 1,4 1,344TOTAL ACTIUNI TEMPORARE 0,96 0,384 1,344TOTAL ACTIUNI 10,375 9.799 12,933

Element de

constructie

Nr.

Crt.

Strat

Denumirea stratului

[actiunea]

Grosime strat[m]

Greutate specifica

[KN/m3]

sau [KN/m2]





Actiuni de

exploatare


n val n val n val

ACTIUNI PERMANENTE1 Parchet LU - 0,65 0,65 1 0,65 1 0,65 1,3 0,845

Planseu camera

stejar cu strat

fonoizolator2 Adeziv 0,002 12 0,024 1 0,024 1 0,024 1,3 0,0313 Sapa de

egalizare0,035 21 0,735 1 0,735 1 0,735 1,3 0,956


monolit

0,15 25 3,75 1 3,75 1 3,75 1,1 4,125

5 Tencuiala mortar

0,02 19 0,38 1 0,38 1 0,38 1,3 0,494

TOTAL ACTIUNI PERMANENTE 5,539 5,539 6,461ACTIUNI TEMPORARE

1 Utila - 1,5 1,5 1 1,5 0,4 0,6 1,4 2,12 Pereti

despartitori- 1 1 1 1 0,4 0,4 1,3 1,3

TOTAL ACTIUNI TEMPORARE 2,5 1 3,4TOTAL ACTIUNI 8,039 6,539 9,861

Element de

constructie

Nr.

Crt.

Strat

Denumirea stratului

[actiunea]

Grosime strat[m]

Greutate specifica

[KN/m3]

sau [KN/m2]





Actiuni de exploatare


n val n val n val

Planseu baie, hol

ACTIUNI PERMANENTE1 Pardoseala

din gresie0,01 25 0,25 1 0,25 1 0,25 1,1 0,275

2 Sapa de egalizare

0,04 21 0,84 1 0,84 1 0,84 1,3 1,092


monolit

0,15 25 3,75 1 3,75 1 3,75 1,1 4,125

4 Tencuiala mortar

0,02 19 0,38 1 0,38 1 0,38 1,3 0,494


1 Utila - 2 2 1 2 0,4 0,8 1,3 2,62 Pereti

despartitori- 1 1 1 1 0,4 0,4 1,3 1,3

TOTAL ACTIUNI TEMPORARE 3 1,2 3,9

TOTAL ACTIUNI 8,22 6,42 9,886

Element de

constructie

Nr.

Crt.

Strat

Denumirea stratului

[actiunea]

Grosime strat[m]

Greutate specifica

[KN/m3]

sau [KN/m2]





Actiuni de

exploatare


n val n val n val

Podest de nivel

ACTIUNI PERMANENTE1 Finissaje

de gresie0,01 25 0,25 1 0,25 1 0,25 1,1 0,275

2 Sapa de egalizare

0,015 21 0,315 1 0,315 1 0,315 1,3 0,4095


monolit

0,13 25 3,25 1 3,25 1 3,25 1,1 3,575

4 Tencuiala mortar

0,01 19 0,19 1 0,19 1 0,19 1,3 0,247


1 Utila - - 3 1 3 0,4 1,2 1,3 3,9TOTAL ACTIUNI TEMPORARE 3 1,2 3,9TOTAL ACTIUNI 7,005 5,205 8,407

Element de

constructie

Nr.

Crt.

Strat

Denumirea stratului

[actiunea]

Grosime strat[m]

Greutate specifica

[KN/m3]

sau [KN/m2]







n val n val n val

Atic perete exterior

ACTIUNI PERMANENTE1 Zidarie

b.c.a. h=1.00

0,4 8,5 3,4 1 3,4 1 3,4 1,2 4,08

2 Tencuiala 0,02 19 0,38 1 0,38 1 0,38 1,3 0,494

exterior3 Tencuiala

interior0,02 19 0,38 1 0,38 1 0,38 1,3 0,494

TOTAL ACTIUNI PERMANENTE 4,16 4,16 5.068TOTAL ACTIUNI 4,16 4,16 5.068

Element de

constructie

Nr.

Crt.

Strat

Denumirea stratului

[actiunea]

Grosime strat[m]

Greutate specifica

[KN/m3]

sau [KN/m2]



Actiuni pentru

starea limita de

rezistenta



n val n val n val

Perete exterior


b.c.a. h=3.00

0,30 8,5 7,65 1 7,65 1 7,65 1,2 9,18

2 Tencuiala exterior

0,02 19 1,14 1 1,14 1 1,14 1,3 1,482

3 Tencuiala interior

0,02 19 1,14 1 1,14 1 1,14 1,3 1,482

TOTAL ACTIUNI PERMANENTE 9,93 9,93 12,144TOTAL ACTIUNI 9,93 9,93 12,144

Element de

constructie

Nr.

Crt.

Strat

Denumirea stratului

[actiunea]

Grosime strat[m]

Greutate specifica

[KN/m3]

sau [KN/m2]







n val n val n val

Perete interior


b.c.a. h=3.00

0,25 8,5 2.125 1 2.125 1 2.125 1,2 2,55

2 Tencuiala exterior

0,01 19 0,57 1 0,57 1 0,57 1,3 0,741

3 Tencuiala interior

0,01 19 0,57 1 0,57 1 0,57 1,3 0,741

TOTAL ACTIUNI PERMANENTE 3.26 3.26 4,032TOTAL ACTIUNI 3,26 3.26 4,032

DETERMINAREA AC Ţ IUNII Z Ă PEZII

Intensitatea normata a incarcarii aplicate de zapada considerata distribuita se determina cu relatia:

-coeficient prin care se tine seama de aglomerarea cu zapada pe suprafata expusa zapezii

-coeficient prin care se tine seama de conditiile de expunere a constructiei

-greutatea de referinta a stratului de zapada

= (0< )

=0,8 (conditii normale de expunere)

=1,2- greutatea de referinta a stratului de zapada conform hartii de zonare

= -valoare normata

-valoare de calcul

In vederea obtinerii intensitatilor de calcul se iau in considerare coeficientii partiali de siguranta care multiplica intensitatea normata a incarcarilor date de zapada.

Coeficientii partiali de siguranta (corespunzator incarcarilor date de zapada pentru perioada de revenire de 10 ani) se stabilesc conform tabelelor 4 si 5 din STAS 10101/21-92 diferentiate functie de:

zonarea la zapada

starea limita si gruparea de incarcari conform STAS 10101/0A-77

raportul dintre incarcarile gravitationale (incarcarea distribuita echivalenta determinata pe baza intensitatilor normate ale incarcarilor verticale, exclusiv zapada care afecteaza elementele expuse si intervin in grupari fundamentale) si

incarcarea data de zapada

clasa de importanta a structurii expuse, determinata conform STAS 10100/0-75

=2

Coeficientii partiali de siguranta:

- pentru starile limita ultime de rezistenta si stabilitate

- pentru starile limita ale exploatarii normale, sub efectul incarcarilor totale de exploatare

- pentru starile limita ale exploatarii normale, sub efecte de durata

Intensitatile de calcul ale incarcarii date de zapada:

3.EVALUAREA INCARCARILOR ORIZONTALE

3.1 Evaluarea incarcarilor date de vant

Ca actiune in constructii, vantul are caracter temporar, variabil si dinamic. Modul de evaluare a incarcarilor datorate vantului este regementat de STAS 10101/20-90.

Pentru determinarea efectelor vantului, directia curentului de aer se considera de regula orizontala si se poate exercita in aria de directie.

In mod curent se determina intensitatea normala a componentei normale la suprafata expusa pn

n, a componentei tangentiale la suprafata expusa ptn si intensitatea

normata a rezultantei incarcarii pnn.

Intensitatea normata a componentei normale la suprafata expusa pnn a incarcarilor

din vant se determina cu relatia:

β=coeficient de rafala care tine seama de efectele fluctuante ale vantului ;

cni=coeficient de aerodinamicitate pe suprafata care tine seama de diferitele scheme de constructie ;

ch(z)=coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea z deasupra terenului liber, care tine seama de tipul amplasamentului, in functie de marimea si distributia obstacolelor situate in vecinatatea constructiei considerate ;

gv=presiunea dinamica de baza stabilita la inaltimea de 10 metri deasupra terenului plat.

In cazul constructiilor din categoria C1 coeficinetul de rafala β=1,6.

Coeficientul aerodinamic cni se determina cu relatia :

Pentru determinarea coeficientului ci se iau in calcul deschiderea constructiei, latimea si inaltimea acesteia :

- deschiderea cladirii l=16,075

- latimea cladirii b=12.4

- inaltimea cladirii h=18

Conform tabelului nr. 3 din STAT 10101/20-90, coeficientul ci=0,5

Pentru amplasament de tip II coeficientul presiunii dinamice de baza se calculeaza cu relatia:

Presiunea dinamica de baza stabilizata Gv se determina cu relatia :

ρ=densitatea aerului in tone pe metru cub ;

v2m=viteza mediata pe doua minute, cu perioada de revenire de 10 ani in metrii secunda.

Daca se adopta pentru densitatea aerului ρ=1,225*10-3 t/m3 care corespunde unei presiuni normale de 100132,5 N/m2, presiunea dinamica de baza stabilita se calculeaza cu relatia:

Intensitatea normata a componentei tangentiale la suprafata expusa pnt, a incarcarii

din vant se determina cu relatia:

in care :

cf=coeficientul de frecare ; cf=0,025

ch(hmed)=coeficient de variatie a presiunii dinamice de baza in raport cu inaltimea medie hmed deasupra terenului a suprafetei construite ch(hmed)=1,103;

3.2 Evaluarea incarcarilor seismice orizontale

Evaluarea incarcarilor seismice orizontale pentru cladirea studiata s-a realizat conform Normativului pentru proiectare antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale agrozootehnice si industriale P100-92.

Incarcarile seismice orizontale care actioneaza asupra constructiei se determina pentru fiecare mod propriu de vibratie.

In cazul particular in care oscilatiile proprii se produc intr-un plan rezultanta incarcarilor seismice orizontale(forta taietoare de baza) corespunzatoaredirectiei de miscare considerate pentru teren si modului propriu de vibratie(r) se determina cu relatiile urmatoare:

-coe ficient seismic global corespunzator modului de vibratie ,,r”

G -rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura in timpul cutremurului si imediat dupa cutremur

-coeficient de importanta a constructiei, functie de clasele de importanta

-coeficient functie de zona seismica de calcul a amplasamentului

-coeficient de amplificare dinamica in modul ,,r’’ de vibratie, functie de compozitia spectrala a mioscarii seismice la amplasament

-coeficient de reducere a efectelor actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii, de capacitatea de distributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor, altele decat cele asociate structurii de rezistenta

-coeficient de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate corespunzator modului propriu ,,r’’

Stabilirea coeficientului :

Coeficientul diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilorin functie de clasele lor de importanta.

Cladirea analizata in cadrul proiectului face parte din clasa de imp III- constructie de importanta normala.

Pentru clasa de importanta III valoarea coeficientului este =1,00 confoerm tabel 5.2

Stabilirea coeficientului

Coeficientul reprezinta rapoertul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a terenului, corespunzator zonei seismice de calcul si acceleratia gravitationala.

Cladirea analizata face parte din zona seismica E, rezulta conform normativului

P100/92 =0,12


Coeficient de amplificare se determina in functie de perioadele oscilatiilor

proprii ale constructiei si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin perioadele

de colt , cu relatiile:

Perioadele oscilatiilor proprii se stabilesc pe baza metodelor dinamiciii constructiilor, se admite si utilizarea unei metode simplificate conform careia:

Constructia fiind amplasata in orasul Constanta, =0,7 conform hartii de zonare a teritoriului din punct de vedere a perioadei de colt.


Valoarea coeficientului de reducere pentru structuri etajate in cadre din beton armat la care peretii de umplutura nu sunt tratati ca elemente structurale este =0,2 tabel(5,4)


Coeficientul se determina cu relatia:

-componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r

-rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k

Prin utilizarea metodelor simplificate se adopta: =0,9

4. PROIECTAREA PRELIMINARA A STRUCTURII

Placi

Stabilirea grosimii placii incastrate pe contur se face prin verificarea relatiilor

Grinzi

Pentru simplificarea executiei riglelor cadrelor din beton armat monolit se adopta sectiunile de forma dreptunghiulara, iar dimensiunile acestora (bg, hg) vor fi multiplu de 50 mm.

Inaltimea sectiunii riglelor de calcul este conditionata de deschidere astfel :

Raportul dintre sectiunile transversale a riglelor trebuie sa respecte conditia :

Stalpi

La stabilirea dimensiunilor initiale ale sectiunilor stalpilor s-au respectat urmatoarele conditii :

1. Conditia geometrica :

2. Conditia constructiva :

3. Conditia de flambaj

4. Conditia de rezistenta :

unde : n – coeficient care are in vedere ductilitatea ; n=1,5

Rc – rezistenta la compresiune a betonului;

Rc=12,5N/mm2

Se are in vedere si influenta conditiilor de lucru :

unde : n – coeficientul conditiilor de lucru care are in vedere mai multi factori

Rc* - rezistenta teoretica

N=574,23 KN

Pentru respectarea conditiei de rezistenta se alege pentru stalpi b=h=35 cm. Prin urmare rezulta ca din cele 4 conditii, conditia de rezistenta este relevanta.

Fundatii

Pentru asigurarea rigiditatii necesare la incovoiere, evitarea poasonarii fundatiei de catre stalp si obtinerea unui consum rational de materiale s-a realizat predimensionarea fundatiei.

Sistemul de fundare este reprezentat de o solutie de fundare directa, cu o retea plana de grinzi de fundatii, in nodurile careia sunt amplasati stalpii suprastructurii.

Valorile minime ale latimii B rezulta din conditii constructive, din conditii de executie a sapaturii de calcul.

1. Constructiv :

2. In functie de adancimea de fundare D :

D>1,00 m, Bmin= 60 cm

3. Prin calcul, latimea B a fundatiei se deteremina punand conditia :

unde: P – incarcarea transmisa de stalpi fundatiei

G – greutatea proprie a fundatiei

L – lungimea fundatiei

Pconv=280 Kpa

Relevant este rezultatul obtinut prin calcul : B=0.95 m

La stabilirea inaltimii H a fundatiei s-a avut in vedere respectarea urmatoareai conditii :

La stabilirea dimensiunilor in plan ale fundatiilor am avut in vedere ca sub actiunea incarcarilor verticale sa nu se ajunga la diferente mari ale presiunilor efective in vederea diminuarii tasarii diferentiale.

Se are in vedere si influenta conditiilor de lucru:

unde: n-coeficientul conditiilor de lucru care are in vedere mai multi factori

-rezistenta teoretica

N=705.96 KN

Pentru respectarea conditiei de rezistenta se alege atat pentru stalpii marginali cat si pentru stalpii de colt b=h=40 cm.

Prin urmare, rezulta ca din cele 4 conditii, conditia de rezistenta este relevanta.

5. CALCULUL AUTOMAT AL STRUCTURII (ETABS)

Descrierea programului ETABS :

Program folosit: ETABS versiunea 3.0

ETABS este un program pentru analiza statică şi dinamică a structurilor precum şi pentru dimensionarea lor conform standardelor naţionale. El a fost dezvoltat având la bază metoda deplasărilor în formularea cu elemente finite.

ETABS poate fi utilizat pentru a rezolva structuri compuse din bare (elemente liniare ) şi din componente plane - plăci (pereţi, planşee şi plăci curbe). ETABS conţine module de calcul pentru următoarele tipuri de calcule:

calculul static liniar (ordinul II);

calcul cu neliniaritaţi geometrice ţinând cont şi de liniarităţile de material ale fundaţiilor;

calculul flambajului liniar;

calculul dinamic-vibraţii proprii (ordinul II);

calculul dinamic -vibraţii generale forţate;

Calculul dinamic al structurii a fost efectuat cu programul ETABS conform standardului P100-92 (anexa c - Aplicarea analizei modale cu luarea în considerare a deformării spaţiale a construcţiilor).

Rezultatele sunt afişate sub forma unui document tabelar ce conţine momente, forţe tăietoare şi forţa axială în gruparea fundamentala (GF) şi gruparea speciala (GS), numele elementelor (barelor) sunt grupate pe stâlpi şi grinzi pentru fiecare nivel . Fiecare element tip bara are un nume (ex. : bara 13) care se va găsi în tabelul rezultatelor (vezi rezultate structură).

Pentru exemplificare, doar diagramele momentelor au fost afişate în gruparea fundamentala şi gruparea specială pentru cadrele principale pe cele doua direcţii, valorile momentelor afişate fiind detaliate în documentul tabelar. Sunt date, tot ca exemplu, şi diagramele forţelor tăietoare şi forţelor axiale.

MOMENT INCOVOIETOR My-GRUPAREA FUNDAMENTALA

CADRUL TRANSVERSAL D-D

FORTE TAIETOARE Qz-GRUPAREA FUNDAMENTALA


MOMENT INCOVOIETOR My -GRUPAREA FUNDAMENTALA


FORTA TAIETOARA Qz -GRUPAREA FUNDAMENTALA


EFORTURI AXIALE Nx -GRUPAREA FUNDAMENTALA




FORTE TAIETOARE Qz-GRUPAREA SPECIALA




FORTA TAIETOARA Qz -GRUPAREA SPECIALA





CADRUL LONGITUDINAL 3-3

FORTE TAIETOARE Qz-GRUPAREA FUNDAMENTALA




FORTA TAIETOARA Qz -GRUPAREA FUNDAMENTALA




MOMENT INCOVOIETOR My-GRUPAREA SPECIALA


FORTE TAIETOARE Qz-GRUPAREA SPECIALA




FORTA TAIETOARA Qz -GRUPAREA SPECIALA


EFORTURI AXIALE Nx -GRUPAREA SPECIALA


6. DIMENSIONAREA SI CALCULUL ELEMENTELOR STRUCTURII

6.1DIMENSIONAREA SI CALCULUL PLANSEELOR

PLANSEU COTA +5,75

Calculul s-a realizat in conformitate cu STAS 10107/2-1992 : Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat.Prescriptii de calcul si alcatuire.

DIMENSIONAREA ARMATURII IN PLACA DE 4.55x4.25:

-Placa dreptunghiulara, incarcata uniform cu trei laturi incastrate si a patra latura simplu rezemata.

Pentru a determina modul de armare al placii se face raportul laturilor:

=4,55 m

=4.25 m

A) CALCULUL MOMENTELOR

1,07 0,0314 0,0126 0,0820 0,0445

Momente pozitive in camp la centru:

Momente maxime negative pe reazeme:

Sageata la centru:

B) DIMENSIONAREA ARMATURILOR

1) Se cunosc:

2) Se determina:

2) Se cunosc:

2) Se determina:

3) Se cunosc:

Se determina:

3) Se cunosc:

Se determina:

DIMENSIONAREA ARMATURII IN PLACA DE 3,6 x 4,2:

-Placa dreptunghiulara, incarcata uniform cu doua laturi vecine incastrate si celelalte doua laturi simplu rezemate

=4,55 m

=3,4 m


1,33 0,0318 0,0161 0,0172 0,0841 0,0561

Momente pozitive in camp:

- la centru

-pe axa placii paralela cu y:

Momente maxime negative pe reazeme

Sageata la centru:


1) Se cunosc:

Se determina:

2) Se cunosc:

Se determina:

3) Se cunosc:

Se determina:

4) Se cunosc:

Se determina:

DIMENSIONAREA ARMATURII IN PLACA DE 3,50x3,40:

-Placa dreptunghiulara, incarcata uniform cu patru laturi incastrate

=3,50 m

=3,40 m


1,02 0,0355 0,0035 0,0042 0,0779 0,0221

Momente pozitive in camp

-la centru:

-pe axa placii paralela cu y:



1) Se cunosc:

Se determina:

2) Se cunosc:

Se determina:

3) Se cunosc:

Se determina:

4) Se cunosc:

Se determina:

5) Se cunosc:

Se determina:

DIMENSIONAREA ARMATURII IN PLACA DE 5,25x3,45

-Placa dreptunghiulara, incarcata uniform cu trei laturi incastrate si a patra latura simplu rezemata.

=5.25 m

=3.45 m


1,52 0,0364 0,0095 0,093 0,0371

Momente pozitive in camp

-la centru:



1) Se cunosc:

Se determina:

2) Se cunosc:

Se determina:

3) Se cunosc:

Se determina:

4) Se cunosc:

Se determina:

6.2.DIMENSIONAREA SI CALCULUL GRINZILOR

Dimensiunile sectiunilor transversale ale grinzilor au fost stabilite printr-o proiectare preliminara rezultand sectiuni de 25x45

Grinzile sunt realizate din beton armat clasa C16/20 si sunt solicitate la incovoiere si forta taietoare. Dimensionarea armaturii se face cu ajutorul urmatoarelor scheme:

-dimensionarea armaturilor longitudinale cu schema 1.2 pag 231 din “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat-Radu Agent (sectiuni dreptunghiulare simplu armate)

-dimensionarea armaturilor transversale (etrieri) cu schema 6.1 pag 331 din “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat-Radu Agent (sectiuni dreptunghiulare simplu armate)

GRINZI COTA 5,75 m Ax 1

a) DIMENSIONAREA ARMATURII LONGITUDINALE:

1) Se cunosc:

Se determina:

2) Se cunosc:

Se determina:

3) Se cunosc:

Se determina:

4) Se cunosc:

Se determina:

5) Se cunosc:

Se determina:

6) Se cunosc:

Se determina:

b) DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE

1) Se cunosc:

Se determina:

-etrieri 8 la 100 mm distanta in zonele potentiale plastice , iar in rest etrieri 8 la 200 mm distanta .

2) Se cunosc:

Se determina:


3) Se cunosc:

Se determina:


Se prevad:


6.3 DIMENSIONAREA SI CALCULUL STALPILOR

Din proiectarea preliminara a elementelor structurale, dimensiunile si forma stalpilor au rezultat 40x40 cm, betonul folosit este C16/20. Stalpii sunt solicitati la compresiune si vor fi calculati cu urmatoarele scheme:

-dimensionarea armaturilor-schema 2.2/pag. 262 R.Agent “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale de beton armat”(sectiuni dreptunghiulare armate simetric)

-determinarea capacitatii portante-schema 2.1/pag 260 R.Agent “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale de beton armat”(sectiuni dreptunghiulare armate simetric)

-dimensionarea armaturii transversale (etrieri)-Forta taietoare- schema 6.4/pag 345 R.Agent “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale de beton armat”(stalpi comprimati excentric, cu sectiune dreptunghiulara, participanti la structuri antiseismice).

STALPI PARTER

DIMENSIONAREA ARMATURII IN STALPII MARGINALI

A) DIMENSIONARE ARMATURII LONGITUDINALE

Se cunosc:

Se determina:

a)

1.

2.Sectiunea este intr-o zona plastica potentiala la solicitari seismice? (Da)

3.

4.

5.

6.

8.

? (da)

10.

11.

12.Se calculeaza:

13. 0,01

14.

15. Se armeaza cu 4 16

b)

1.

2.Sectiunea este intr-o zona plastica potentiala la solicitari seismice? (Da)

3.

4.

5.

6.

8.

? (da)

10.

11.

12.Se calculeaza:

13. 0,01

14.

15. Se armeaza cu 4 16

16.

17.p(pe o latura)

p(total)

18.p(total)min:0,7%

19. p(total) ?

1,51<2,5 (da)

20.p(pe o latura) 0,2%?

0,502>0,2 (da)

p(total) ?

1,51>0,7% (da)

21.Armarea stabilita la (15) este buna.

B) DIMENSIONAREA ARMATURII TRANSVERSALE

Se cunosc:

Se determina:

1.

2.

3. Se determina forta taietoare Q asociata mecanismului de cedare, cu la ambele capete ale stalpului.

Determinarea capacitatii portante :

sectiunea este intr-o zona plastica potentiala la seismice

.

0,292<0,55? (da)

0,292<0,4 (da)

Se calculeaza:

2.5.4. CALCUL GRINZI FUNDATIE

Grinzile de fundatie sunt din beton C12/15 si din proiectarea preliminara au rezultat dimensiunile 95x40 cm.

Dimensionarea armaturilor longitudinale se va face cu schema 1.2./pag.231 “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat” R. Agent (Sectiuni dreptunghiulare simplu armate)

Dimensionarea armaturilor transversale (etrieri) se va face cu schema 6.1./pag.331 “Indrumator pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton

armat” R. Agent (Sectiuni dreptunghiulare simplu armate)

GRINZI GFA

Mcamp=0,07pl2

p=pconvx0,75-Gf=120x0,75-0,75x1,00x25=71,25 KN/m

Mcamp1=0,07x71,25x42=79,8 KNm

Mcamp2=0,07x71,25x5,92=173,61 KNm

Mreazem1=0,125pl2=0,125x71,25x42=142,5 KNm

Mreazem2,3=0,125pl2=0,125x71,25x5,92= 310,03 KNm

I. Reazem 1

Dimensionarea armaturilor longitudinale (schema 1.2./231)

h=400 mm

b=950 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=142,50 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=400-100=300mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,019

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=804mm2 4 16

II. Camp 1

a) Dimensionarea armaturilor longitudinale (schema 1.2./231)

h=950 mm

b=400 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=79,8 KNm

1. a=100mm

8. h0=h-a=950-100=850mm

2. m=3. mb=0,40 PC524. m mb? DA

5. =0,01

p=100

pmin=0,15%

6. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

b) Determinarea capacitatii portante (schema 1.1.)

Aa=1256 mm2

1. a=100+ =110 mm2. h0=h-a=1000-110=890mm

3. p=

4.

5. =0,55 PC52

6. ? Da

7. m=8. Mcap=mbh0

2Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm

11.p 0,10%? Nu

12.Mcap calculat la (8) este bun

Q= KN

c) Dimensionarea armaturilor transversale (etrieri) – schema 6.1.

Q=163,31 KN

Rt=0,8 N/mm2

Ra=210N/mm2

h=950 mm

b=450 mm

1. a=100 mm2. h0=h-a=950-100=850 mm

3. =

4. 0,5? DA5. nu este necesar calculul etrierilor. Se prevad constructiv.

Ae=101 mm2 2 8 ae<15d=15x20=300 mm

ae<300 mm

ae

ae=200 mm

III. Reazem 2


h=950 mm

b=400 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=310,03 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,04

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

IV. Camp 2


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=173,61 KNm

1. a=100mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,023

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20


Aa=1256 mm2

9. a=100+ =110 mm10. h0=h-a=1000-110=890mm

11. p=

12.

13. =0,55 PC52

14. ? Da

15. m=16. Mcap=mbh0

2Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm

11.p 0,10%? Nu


Q= KN


Q=110,72 KN

Rt=0,8 N/mm2

Ra=210N/mm2

h=1000 mm

b=750 mm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900 mm

3. =

4. 0,5? DA

5. nu este necesar calculul etrierilor. Se prevad constructiv.

Ae=101 mm2 2 8 ae<15d=15x20=300 mm

ae<300 mm

ae

ae=200 mm

V. Reazem 3


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=310,03 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,04

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

GRINZI GFB, GFC, GFD

Mreazem1,4=0,1pl2=0,1x71,25x42=114 KNm

Mreazem2,3=0,1pl2=0,1x71,25x5,92=248,02 KNm

Mcamp1,3=0,08pl2=0,08x71,25x42=91,2 KNm

Mcamp2=0,025pl2=0,025x71,25x5,92=62 KNm

I. Reazem 1


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=114 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,015

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

II. Camp 1


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=91,2 KNm

1. a=100mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,012

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20


Aa=1256 mm2

1. a=100+ =110 mm2. h0=h-a=1000-110=890mm

3. p=

4.

5. =0,55 PC52

6. ? Da

7. m=8. Mcap=mbh0

2Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm

11.p 0,10%? Nu


Q= KN


Q=163,31 KN

Rt=0,8 N/mm2

Ra=210N/mm2

h=1000 mm

b=750 mm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900 mm

3. =


Ae=101 mm2 2 8 ae<15d=15x20=300 mm

ae<300 mm

ae

ae=200 mm

III. Reazem 2


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=248,02 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,033

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

IV. Camp 3


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=62 KNm

1. a=100mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,008

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20


Aa=1256 mm2

1. a=100+ =110 mm2. h0=h-a=1000-110=890mm

3. p=

4.

5. =0,55 PC52

6. ? Da

7. m=8. Mcap=mbh0

2Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm

11.p 0,10%? Nu


Q= KN


Q=110,72 KN

Rt=0,8 N/mm2

Ra=210N/mm2

h=1000 mm

b=750 mm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900 mm

3. =


Ae=101 mm2 2 8 ae<15d=15x20=300 mm

ae<300 mm

ae

ae=200 mm

V. Reazem 3


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=248,02 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,033

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

VI. Camp 3


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=91,2 KNm

1. a=100mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,012

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20


Aa=1256 mm2

1. a=100+ =110 mm2. h0=h-a=1000-110=890mm

3. p=

4.

5. =0,55 PC52

6. ? Da

7. m=8. Mcap=mbh0

2Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm

11.p 0,10%? Nu


Q= KN


Q=163,31 KN

Rt=0,8 N/mm2

Ra=210N/mm2

h=1000 mm

b=750 mm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900 mm

3. =


Ae=101 mm2 2 8 ae<15d=15x20=300 mm

ae<300 mm

ae

ae=200 mm

VII. Reazem 4


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=114 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,015

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

GRINZI GF1, GF2, GF3

Mreazem1=0,1pl2=0,1x71,25x22=28,5 KNm

Mreazem2,3=0,1pl2=0,1x71,25x4,92=171,07 KNm

Mreazem4=0,1pl2=0,1x71,25x32=64,125 KNm

Mcamp1=0,08pl2=0,08x71,25x22=22,8 KNm

Mcamp2=0,025pl2=0,025x71,25x4,92=42,77 KNm

Mcamp3=0,08pl2=0,08x71,25x32=51,3 KNm

I. Reazem 1


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=28,5 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,003

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

II. Camp 1


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=22,8 KNm

1. a=100mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,003

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20


Aa=1256 mm2

1. a=100+ =110 mm2. h0=h-a=1000-110=890mm

3. p=

4.

5. =0,55 PC52

6. ? Da

7. m=8. Mcap=mbh0

2Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm

11.p 0,10%? Nu


Q= KN


Q=326,62 KN

Rt=0,8 N/mm2

Ra=210N/mm2

h=1000 mm

b=750 mm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900 mm

3. =

4. 0,5? NU

6. da

7. 1? Da

12. p=

13. pe=

14.

15. 2,5? Da

16.pe calculat la (13) este bun

18.pe 0,1%? Da

20.Ae=101 mm2 2 8

21.ae

ae=200 mm

III. Reazem 2


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=171,07 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,023

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

IV. Camp 2


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=42,77 KNm

1. a=100mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,005

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20


Aa=1256 mm2

1. a=100+ =110 mm2. h0=h-a=1000-110=890mm

3. p=

4.

5. =0,55 PC52

6. ? Da

7. m=8. Mcap=mbh0

2Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm

11.p 0,10%? Nu


Q= KN


Q=133,31 KN

Rt=0,8 N/mm2

Ra=210N/mm2

h=1000 mm

b=750 mm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900 mm

3. =


Ae=101 mm2 2 8 ae<15d=15x20=300 mm

ae<300 mm

ae

ae=200 mm

V. Reazem 3


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=171,07 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,023

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

VI. Camp 3


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=51,3 KNm

1. a=100mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,006

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20


Aa=1256 mm2

1. a=100+ =110 mm2. h0=h-a=1000-110=890mm

3. p=

4.

5. =0,55 PC52

6. ? Da

7. m=8. Mcap=mbh0

2Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm

11.p 0,10%? Nu


Q= KN


Q=217,75 KN

Rt=0,8 N/mm2

Ra=210N/mm2

h=1000 mm

b=750 mm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900 mm

3. =


Ae=101 mm2 2 8 ae<15d=15x20=300 mm

ae<300 mm

ae

ae=200 mm

VII. Reazem 4


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=64,125 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,008

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

GRINZI GF4

Mcamp=0,07pl2

p=pconvx0,75-Gf=120x0,75-0,75x1,00x25=71,25 KN/m

Mcamp1=0,07x71,25x4,92=119,75 KNm

Mcamp2=0,07x71,25x32=44,89 KNm

Mreazem1,2=0,125pl2=0,125x71,25x4,92=213,84 KNm

Mreazem3=0,125pl2=0,125x71,25x32=80,16 KNm

I. Reazem 1


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=213,84 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=

4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,029

p=100

pmin=0,10%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

II. Camp 1


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=119,75 KNm

1. a=100mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,016

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20


Aa=1256 mm2

1. a=100+ =110 mm2. h0=h-a=1000-110=890mm

3. p=

4.

5. =0,55 PC52

6. ? Da

7. m=8. Mcap=mbh0

2Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm

11.p 0,10%? Nu


Q= KN


Q=133,31 KN

Rt=0,8 N/mm2

Ra=210N/mm2

h=1000 mm

b=750 mm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900 mm

3. =


Ae=101 mm2 2 8 ae<15d=15x20=300 mm

ae<300 mm

ae

ae=200 mm

III. Reazem 2


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=213,84 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,029

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

IV. Camp 2


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=44,89 KNm

1. a=100mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,006

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20


Aa=1256 mm2

1. a=100+ =110 mm2. h0=h-a=1000-110=890mm

3. p=

4.

5. =0,55 PC52

6. ? Da

7. m=8. Mcap=mbh0

2Rc=0,044x750x8902x12,5=326,62 KNm

11.p 0,10%? Nu


Q= KN


Q=217,75 KN

Rt=0,8 N/mm2

Ra=210N/mm2

h=1000 mm

b=750 mm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900 mm

3. =


Ae=101 mm2 2 8 ae<15d=15x20=300 mm

ae<300 mm

ae

ae=200 mm

V. Reazem 3


h=1000 mm

b=750 mm

Rc=12,5 N/mm2

Ra=300 N/mm2

M=80,16 KNm

1. a=100 mm2. h0=h-a=1000-100=900mm

3. m=4. mb=0,40 PC525. m mb? DA

6. =0,01

p=100

pmin=0,15%

7. Aanec=

Aaef=1256mm2 4 20

CAP 3. CAIET DE SARCINI

1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia lucrărilor de teresamente, betonare, armare, cofrare şi finisare. De asemenea documentaţia cuprinde şi condiţiile tehnice ce trebuie să fie îndeplinite la execuţia lucrărilor, controlul calităţii si condiţiile de recepţie .

Execuţia structurilor din beton simplu şi beton armat, verificarea calităţii ca şi recepţia lucrărilor se va face, in general, pe baza standardelor, instrucţiunilor şi normativelor în vigoare, în mod special a Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton .

Obligativitatea, modificarea sau completarea caietului de sarcini

Prevederile prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru constructor şi beneficiar la realizarea lucrărilor menţionate.

Constructorul (antreprenorul) este obligat sa asigure organizarea executării, cadrele tehnice calificate si mijloacele tehnologice care sa conducă la respectarea stricta a prevederilor caietelor de sarcini si a proiectului de execuţie. Este obligat de asemenea, ca prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate sa efectueze pe cheltuiala sa toate încercările si determinările care sa certifice corectitudinea aplicării prevederilor caietelor de sarcini.In cazul în care se dovedesc necesare verificări suplimentare, la cererea în scris a beneficiarului sau proiectantului, contra cost suportat de beneficiar, constructorul va asigura efectuarea încercărilor sau determinărilor respective .

Beneficiarul este obligat sa asigure controlul permanent al execuţiei lucrărilor prin dirigintele de şantier si sa intervină în cazul încălcării prevederilor

caietelor de sarcini, mergând până la întreruperea execuţiei, cu luarea masurilor de remediere .

In cazul îmbunătăţirii soluţiilor constructive, proiectantul are dreptul de a modifica si (sau) completa proiectul si capitolele corespunzătoare din caietele de sarcini. Aplicarea modificărilor si (sau) completărilor devine obligatorie pentru constructor, după comunicarea în scris prin beneficiar. In măsura în care prin aplicarea modificărilor si (sau) completărilor aduse soluţiilor constructive iniţiale rezulta modificări substanţiale ale tehnologiei de execuţie, aceasta va fi pusa în acord de către proiectant cu constructorul si beneficiarul, ţinând seama de respectarea termenelor de punere în funcţiune .

Se menţionează ca prevederile prezentului caiet de sarcini sunt stabilite ţinând seama de posibilităţile tehnologice actuale ale constructorilor.

2. TERASAMENTE . SAPATURI . UMPLUTURI

2.1. ASPECTE GENERALE

Acest capitol conţine prevederi pentru executarea lucrărilor de terasamente constând în îndepărtarea stratului de pământ vegetal, saparea, în cărcarea în mijloacele de transport, transportul, împrăştierea şi nivelarea pământului pentru realizarea fundaţiilor. Toate aceste lucrări se vor executa pe tronsoane, fără întreruperi şi în timp cât mai scurt pentru a se evita variaţiile importante de umiditate.

2.2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Inainte de începerea lucrărilor de terasamente se executa următoarele lucrări pregătitoare în limita proprietăţii beneficiarului : defrişări; curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni; decaparea şi depozitarea pământului vegetal; asanarea zonei lucrării prin îndepărtarea apelor de suprafaţă; demolarea construcţiilor existente. După demolarea construcţiilor existente pe amplasament şi transportul molozului in zona indicata

de Primăria Municipiului Constanta, se va trece la curăţirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni si alte materiale pe întreaga suprafaţa de teren.

Decaparea pământului vegetal se va face pe întreaga suprafaţa a terenului si se va depozita intr-un depozit provizoriu sau definitiv in vederea unei eventuale reutilizari.

Săparea si indepartarea stratului vegetal este necesara din considerente tehnologice, caracteristicile fizico-mecanice ale pământului vegetal fiind improprii utilizării lui in cazul lucrărilor de umplutura sau preluării încărcărilor de la construcţii, dar este necesara si din considerente economice, deoarece stratul vegetal reprezintă o valoare funciara si necesita reintroducerea lui in circuitul economic.

Indepărtarea stratului vegetal se va face mecanizat, cu excavator pe şenile de 0.4-0.7 mc. Depozitarea pământului vegetal se va face pe şantier .

2.3. TRASAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

Prin trasare se realizează transpunerea pe teren a formei si dimensiunilor exacte ale construcţiei ce urmează sa se execute luându-se din proiect coordonatele in plan (x,y) si de nivel (H) ale punctelor construcţiei . Lucrările de trasare se execută parcurgând următoarele etape:

- fixarea pe teren a reperelor la care se vor raporta elementele construcţiei

- trasarea pe teren a axelor principale ale construcţiei ;- trasarea pe teren a conturului gropilor de fundaţii .

Aceste operaţii se fac pe baza planului general de situaţie ,planului

de săpătura si planului de fundaţii.

In cazul acestei lucrâri se vor folosi repere din lemn carbolinizat pe care se vor inscripţiona cotele de nivel şi pe baza acestora se vor trasa axele principale A, B, C, D , E la distanţele de 4,80 ,3,70,1,75, respectiv 2,00 m şi axele secundare 1, 2, 3, 4 la distantele de 3,15, 2,40 respectiv 3,60 m. Axele construcţiei se materializează prin ţăruşi de lemn cu lungime de 60 cm care vor fi protejaţi cu o apărătoare de lemn pentru a nu fi deplasaţi de muncitori sau vehicule în timpul lucrului.Apoi se va trasa conturul gropii generale de fundaţie, contur ce va fi marcat pe suprafaţa terenului cu dulapi fixaţi cu ajutorul unor ţaruşi .

2.4. EXECUTAREA SAPATURILOR

Inainte de începrea lucrărilor propriu-zise se va verfica dacă pe amplsament nu sunt reţele electrice, de apa, canalizare, etc.

La executarea săpăturilor se va urmări: planul de săpătura şi de fundaţii.

Săpături generale mecanizate

Săpătura generală se va executa cu excavatoare pe senile de 0.4-0.7 mc şi se va opri cu 20 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa executandu-se manual.

Săpături manuale

Ultimul strat de pământ de cea 20 cm grosime se va săpa manual în ziua respectivă şi imediat înainte de turnarea betonului în fundaţii, pentru a se evita efectele negative cauzate de variaţiile de umiditate .

Pentru a asigura stabilitatea săpăturii, se vor lua următoarele masuri:

terenul din jurul săpăturii sa nu fie încărcat si sa nu sufere vibraţii;

pământul rezultat din săpătura sa nu se depoziteze la o distanta maimica de l,00 m de marginea gropii; pentru săpaturi de pana la l,00madâncime, distanta se poate lua egala cu adâncimea săpăturii;

înlăturarea rapida a apelor de precipitaţii sau provenite accidental;

daca din cauze neprevăzute, turnarea fundaţiei nu se realizeazăimediat după săpare si se observa fenomene care indica pericol desurpare, se vor lua masuri de sprijinire a pereţilor in zona respectiva,sau de transformare a lor in pereţi cu taluz.

Pentru săparea manuala si transport, muncitorii trebuie sa fie dotaţi cu următoarele:

pentru săpare: cazma, lopata, târnăcop, spit, ranga;

pentru transport pe distanta mica: roaba, tomberon, bena, banda rulanta.

Antreprenorul nu va trece la execuţia terasa mentei or înainte ca dirigintele sa constate si sa accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate . Aceasta acceptare trebuie sa fie în mod obligatoriu menţionata în registrul de şantier.

2.5. UMPLUTURI

Executarea lucrărilor de umplutura se vor face în conformitate cu Normativul privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile si industriale - indicativ C169-88, cap.5, cât si a prevederilor în Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente - indicativ C56-85, cap.l art. 1.1 -r 1.7.

Din aceste prevederi menţionam :

a) umpluturile necesare între elevaţiile fundaţiilor pentru ridicarea nivelului terenului la exteriorul clădirilor se vor face cu pământul excavat de la lucrările de săpătura fara corpuri străine (cioturi, moloz, resturi de lemne).

b) compactarea umpluturilor se va face în straturi de 20 cm grosime realizându-se o densitate medie de p = l,67t/mc .

c) in cazul umpluturilor cu volum redus si în spatii înguste se va utiliza compactarea manuala cu maiuri metalice cu o greutate de circa 20kg

d) verificarea lucrărilor de umplutura va fi menţionata în mod obligatoriu în procese verbale de lucrări ascunse .

e) executarea lucrărilor de săpătura se vor face în stricta concordanta cu prevederile normativului P7-88.

2.6. VERIFIC Ă RI IN VEDEREA RECEP Ţ IEI

Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de predare-primire a amplasamentului, trasării reperelor cotei zero, etc, consemnata într-un proces-verbal încheiat dedelegatii beneficiarului, proiectantului si executantului.

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren conform STAS 9824/1-76 .

La terminarea lucrărilor de săpaturi pentru fundaţii se vor verifica dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu dimensiunile din proiect; în cazul în care este depăşita oricare abatere admisibila este interzisa începerea lucrărilor corpului fundaţiei înainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spaţiului respectiv în limitele admisibile.

In toate cazurile în care se constata ca, la cota de fundare stabilita prin proiect, natura terenului nu corespunde cu aceea avuta în vedere la proiectare, soluţia de continuare a lucrărilor nu poate fi stabilita decât pe baza unei dispoziţii scrise a proiectantului.

Pentru umpluturile de pământ utilizate pentru platforme, cai de acces pietonale sau cu circulaţie auto uşoara, sistematizări verticale, completarea săpaturilor de fundaţie sau pentru conducte sub pardoseli, se va verifica:

îndepărtarea pământului vegetal si a altor straturi indicate în proiect;

corespondenta cu proiectul a naturii pământului utilizat si a tehnologiei de compactare ;

realizarea gradului de compactare ( B ) , conform STAS 1913/13-83.

Rezultatele acestor verificări se vor înscrie în procesele verbale de lucrări ascunse.

2.7. STANDARDE DE REFERIN Ţ A

-C 169 -88 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente ;

-C83 - 75 Indrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii

-C56 - 85 Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii ;

-P 10 - 86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrărilor de fundaţii directe;

-STAS 5091 - 71 Terasamente. Prescripţii generate;

-STAS 2914 - 84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Conditii generale.

-STAS 6054 - 77 Terenul de fundaţie. Adâncimea de îngheţ.

-STAS 1913/1-82 Terenul de fundaţie. Pământuri. Determinarea umidităţii.

-STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale.

-STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale si agrozootehnice.

-STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.

-STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.

3. STRUCTURA DE REZISTENTA

3.1. DESCRIEREA STRUCTURII

3.1.1. INFRASTRUCTURA

Având în vedere valoarea presiunii convenţionale stabilită pentru gruparea fundamentală a încărcărilor, rezultată din studiul geotehnic, precum şi valoarea încărcărilor transmise la terenul de fundare s-a optat pentru un sistem de fundare de tip grinda de fundare din beton armat de clasă C12/15.

Principalele faze ale tehnologiei de executare a fundaţiilor executate din beton sunt: operaţiile pregatitoare, betonarea fundaţiilor, decofrarea si controlul execuţiei lucrărilor.

Operaţiile pregătitoare constau in: verificarea săpaturilor gropilor de fundaţie, a cofrajelor si a armaturilor.

Săpaturile sunt verificate prin controlarea amplasării corecte a conturului sântului si gropilor de fundaţie fata de axele principale ale construcţiei, a dimensiunilor in plan si a adâncimii de fundare, precum si a pereţilor săpăturii care nu trebuie sa prezinte surpări locale.

La cofraje se verifica dimensiunile interioare (care trebuie sa corespunda cu cele ale fundaţiilor), verticalitatea panourilor, etanşeitatea (daca este cazul) si modul de execuţie a sprijinirilor, pentru a nu ceda la impingerea pământului.

La armaturi se verifica numărul de bare, diametrele, poziţiile, marca otelului (care trebuie sa fie conform proiectului de execuţie), aspectul lor exterior (sa nu fie ruginite, deformate sau murdare de noroi) si daca au fost deformate după montarea lor in cofraje.

Inainte de a incepe turnarea betonului, gropile de fundaţie si cofrajele se curata de pamant, eventual de impurităţi, aşchii de iemn, etc. Se sapa cei 10-50cm de pamant lăsat nesapat, pana se ajunge la cota prescrisa de fundare. Cofrajele din panouri de lemn se uda cu 2-3 ore înainte de turnarea betonului, pentru ca altfel acestea absorb apa din beton. Pentru a preîntâmpina pătrunderea apelor in gropile de fundaţie se amenajează şanţuri si taluzurl pentru scurgerea acestora. De asemenea, se amenajează cai de acces pentru mijloace de transport al betonului si ai altor materiale, in straturi de 15-20cm, atunci când se compactează manual, si de 30-40cm, când se vibrează. Pana la inaltimi de 2-2.5m, betonul se toarnă direct din roabe. După turnarea fiecărui strat se compactează betonul, manual sau cu vibratorul.

Operaţiile de turnare si compactare a straturilor se executa succesiv si continuu, pana când se betoneaza intreaga fundaţie, iar ultimul strat de beton se netezeşte. Decofrarea fundaţiilor se executa după întărirea betonului. Mai intai se decofreaza fetele laterale ale fundaţiilor prin tăierea sârmelor care leagă panourile opuse, apoi se desfac spraiturile, se înlătura montanţii si chingile orizontale (când exista), se scot panourile de cofraj (cu ranga). Controlul execuţiei fundaţiilor consta in verificarea aspectului exterior al betonului întărit care nu trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zone segregate, iar muchiile trebuie sa fie drepte si suprafeţele plane.

La executarea fundaţiilor tip radier general fazele tehnologice sunt următoarele:

trasarea si săparea gropii de fundaţie;

realizarea patului de piatra sparta de 30 cm grosime;

aşezarea armaturii sub forma de plasa din bare de otel-beton;

executarea cofrajului;

turnarea si vibrarea betonului in fundaţii;

decofrarea;

3.1.2. SUPRASTRUCTURA

Suprastructura este realizata din cadre de beton armat, cu grinzi dispuse pe direcţii perpendiculare şi din planşee de beton armat de 15 cm, dispuse la nivelul grinzilor. O asemenea structură prezintă avantajul unei bune utilizări a spaţiului , putând sâ îmbrace intim gabaritele cerute de exploatarea construcţiei

Stâlpii structurii sunt din beton armat monolit de clasă C16/20 , de formă pătrata, cu secţiunea 35x35 cm. Grinzile cadrelor sunt realizate din beton armat monolit de clasă C16/20, de sectine dreptunghiulară, constanta 25x45, dispuse pe direcţii perpendiculare .

Tehnologia de execuţie a cadrelor cuprinde următoarele lucrări pentru toate tipurile de elementele componente: cofrarea elementului respective, armarea elementului respectiv, turnarea şi compactarea betonului şi decofrare; lucrări ce vor fi prezentate detaliat în subcapitolele următoare.

3.2. COFRAREA BETONULUI

3.2.1. GENERALIT ĂŢ I

Cofrajele sunt construcţii temporare, necesare construcţiilor pentru redarea formei si dimensiunilor elementelor din beton, precum si pentru susţinerea acestora în perioada când ele nu au capacitatea de a o face singure .

Soluţiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie :

- economice, astfel încât costul, consumul de materiale si de manopera sa rezulte în ponderi cât mai scăzute din totalul necesar realizării construcţiei;

- rezistente la sarcinile ce le revin, în special:

din greutatea (împingerea) betonului care solicita elementele de susţinere sau fata cofrajului;

la montari-demontari si manipulări repetate ;

la acţiunea agenţilor atmosferici ;

- exacte, în privinţa redării corecte a formei si dimensiunilor elementelor din beton în limita abaterilor admisibile;

- etanşe, astfel încât sa nu permită scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;

- simple, astfel încât sa asigure:

- însuşirea rapida de către muncitori a tehnicii de lucru;

- uşurinţa la monta re-demontare , manipulare si transport.

Cofrajele sunt utilizate în prezentul proiect pentru realizarea fundaţiilor, stâlpilor grinzilor şi plăcilor.

3.2.2. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Recepţia panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor. Verificarea calităţii la recepţie se face prin examinarea unei probe reprezentând 5% din lot; daca din aceasta proba o cantitate mai mare de 10% nu corespunde, lotul se recepţionează panou cu panou; verificarea dimensiunilor se va putea face folosind şabloanele care au servit la confecţionarea panourilor, după o prealabila verificare atenta a acestora; pentru fiecare lot de panouri constructorul va verifica existenta certificatului de calitate emis de furnizor .

Transportul panourilor, atât de la furnizor la şantier (după efectuarea recepţiei) cât si de la un şantier la altul se va face de preferinţa în pachete de cel mult 500 kg, cuprinzând 10-16 panouri de acelaşi tip, asamblate prin balotare.

Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunzătoare folosind dispozitive de manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor. Atât panourile de cofraj cât si celelalte materiale si elemente de inventar ce formează setul de cofrare se vor manipula cu atenţie pentru a nu se degrada prematur si a nu se descompleta.

Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, în stive, pe suporţi de 15-20 cm înălţime, chiar si pentru o perioada scurta de neutilizare, stivele vor fi formate prin suprapunerea panourilor astfel împerecheate încât suprafeţele lor de contact cu betonul sa se afle fata în fata. Daca depozitarea urmează a se face pe o perioada mai îndelungata, stivele se vor acoperi cu prelate sau cu folii de polietilena. După recuperarea prin decofrare a panourilor de cofraj si a celorlalte piese componente ale setului de cofraj, acestea vor fi curăţate de resturile de beton si vor fi unse pentru o mai buna conservare până la următoarea folosire. Pentru ungerea de garda, imediat după curăţire, se recomanda folosirea emulsiei parafinoase SIN având următoarea compoziţie:

- parafina 20 - 25 %

- săpun 1,5 - 2 %

- apa 78,5 - 73 %

Tratarea cofrajelor se va face la rece într-un strat subţire .

3.2.3. TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE COFRARE CU PANOURI

Lucrări pregătitoare si principalele etape ale cofrariî

Pentru orice element de construcţii operaţiile de montare a panourilor de cofraj se succed în principiu în următoarea ordine :

curăţirea si nivelarea locului de montaj;

trasarea poziţiei cofrajelor;

transportul si aşezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar, în apropierea locului de monta;

curăţirea si ungerea panourilor;

asamblarea si susţinerea provizorie a acestora;

verificarea poziţiei cofrajelor pentru fiecare element de construcţie, atât în plan cât si pe verticala, si fixarea lor în poziţia corecta;

încheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, contravântuiri, proptele, etc.) si etansarea rosturilor.

La folosirea panourilor de cofraj se vor evita pe cât posibil practicarea găurilor în astereaia si baterea cuielor în schelet. Se interzice cu desăvârşire tăierea sau cioplirea panourilor în scopul adaptării lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, în toate aceste cazuri fiind necesara adoptarea unor compietari la fata locului sau folosirea unor panouri speciale .

Panourile de care sunt fixate cutiile pentru găurile de trecere, sipcile pentru şanţuri ale traseelor de instalaţii, etc, vor fi folosite cu aceeaşi destinaţie la fiecare refolosire. Cutiile si sipcile se vor fixa de panouri în cuie având grosimea minima de 1,8 mm. Pentru a se uşura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese în relief, acestea vor fi curăţate si unse cu deosebita atenţie.

Contra vântuirile esafodajeior vor fi bime strânse cu dispozitiveielor de asamblare, verificarea lor fiind obligatorie.

Termenele la care se va realiza decofrarea elementelor din beton sunt cele din *Normativ pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat* - NE 012-99.

Imediat după decofrare se vor îndepărta bavurile de pe suprafaţa betonului folosind raschete, dalti sau polizoare si se vor remedia eventualele defecte ale suprafeţei betonului în condiţiile art.5.67 din NE 012-99.

Pentru buna desfăşurare a lucrărilor de cofraj sunt necesare următoarele activităţi pregătitoare :

1. Analiza proiectului de execuţie si a condiţiilor specifice de execuţie, urmărind în special :

secţiuni prin obiectiv , forme si dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit si prefabricat;

specificaţiile privind obligativiâtatea continuităţii unor elemente din beton turnat monolit, rosturi de lucru, tehnologii de execuţie sau alte indicaţii tehnologice preconizate;

dotarea şantierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule , etc., în vederea alegerii proceselor tehnologice ;

termenul de execuţie al obiectivului ;

stadiul organizării de şantier si termenul de începere a lucrărilor propriu - zise .

2. Gruparea elementelor de beton armat monolit si alegerea tehnologiilor

Elementele se grupează după forma si dimensiuni, avându-se în vedere tehnologia ce se poate adopta la fiecare grupa si indicaţiile proiectantului privind obligativitatea

continuităţii betonarii anumitor elemente. Intocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrările de cofraj.

CONDITII PRIVIND COFRAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE

Pentru solidarizarea si sprijinirea panourilor se folosesc montanţi, cleşti, distantieri, dulapi de aliniere, proptele, etc.

La fundaţiile continue se trasează mai întâi axul longitudinal pe fundul sântului ( săpăturii), fata de care apoi se va trasa poziţia fetelor interioare ale panourilor de cofraj .

Fixarea cofrajelor la fundaţii se va face cu montanţi, proptele, tarusi , distantieri, etc., după care în prealabil s-a verificat poziţia cofrajelor în raport cu prevederile proiectului .

Cofrajele din panouri se ung cu atenţie înaintea montării armaturilor în scopul de a se uşura operaţia de decofrare si a se mari numărul de folosiri ale panourilor. Ungerea se face imediat după montarea cofrajului sau chiar în timpul montării lui.

Pentru ungere se vor folosi substanţe produse industrial în acest scop sau unguentul de garda aplicat după decofrare, fiind interzisa folosirea motorinei sau a petrolului lampant care degradează materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului sa se facă prin pulverizare. La operaţiile de armare se va avea grija ca unguentul sa nu atingă carcasele de armaturi .

Inainte de începerea turnării betonului se vor amenaja si verifica, la pereţi si la stâlpi, podinele de lucru pentru muncitorii betonisti, având înălţimea si lăţimea corespunzătoare si fiind prevăzute cu parapete de protecţie precum si punţi de circulaţie deasupra armaturilor la plansee. De asemenea se va verifica starea de funcţionare a mijloacelor pentru transportul, punerea în opera si compactarea betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton sau bene, vibratoare).

Decofrarea elementelor de constructii

La decofrarea elementelor, ordinea operaţiilor este, în general, inversa fata de cele indicate la montarea acestora :

desfacerea zăvoarelor de susţinere (montanţi, rigle, moaze, caloti);

scoaterea fururilor de compensare la pereţi;

scoaterea panourilor la pereţi, începând de Ia fururi;

demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare .

La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, placi) ordinea operaţiilor este în general, următoarea :

- slăbirea contravântuirilor, pentru a permite coborârea eşafodajului în ansamblu ;

- coborârea elementelor de susţinere verticale cu minimum 10 cm prin acţionarea asupra dispozitivelor amintite (pene , filete , etc. ) ;

- scoaterea la placi a fururilor de compensare si a panourilor de cofraj;

- demontarea eşafodajului, si anume : demontarea grinzilor, a contravântuirilor si a popilor .

Abateri admisibile

Abateri limita la dimensiunile secţiunilor transversale: 3 mm Tolerante la rectiliniaritatea muchiilor: -pe 1 m : 3 mm

-pe toata lungimea muchiei: 4 mm Tolerante la planeitatea suprafeţei: 3 mm Deformatîile pe care le suferă cofrajul în timpul turnării si compactării betonului nu vor depasi limitele admisibile cuprinse în tabelul 1 al anexei X.3. din NE 012-99 .

Verificari în vederea receptiei

Etapele controlului de calitate la lucrările de cofraje sunt :

a) Etapa preliminară caracterizata prin asigurarea condiţiilor tehnico-organizatorice necesare executării si realizării lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în documentaţiile tehnologice si prescripţiile tehnice, constând din:

verificarea lucrărilor premergătoare celor de cofraje ;

verificarea mijloacelor de munca cantitativ si calitativ conform

documentaţiilor tehnologice ;

verificarea geometriei subansamblurilor de cofraj si înscrierii în limitele abaterilor admisibile ;

verificarea subansamblurilor de cofraj privind existenta tuturor elementelor prevăzute în documentaţia de execuţie; fixarea corecta a elementelor de prindere ( menghine, cleme, suruburi, etc.);

integritatea fetei cofrajului.

b) Etapa de execuţie a lucrărilor la nivelul calitativ prevăzut în documentaţiile tehnologice si prescripţiile tehnice , constând din:

verificări după trasare si înscriere în abaterile admisibile privind poziţia marcajelor fata de axele construcţiei si fata de elementele corespunzătoare turnate la etajul inferior; dimensiunea elementelor ce urmează a fi cofrate ;

verificarea după montarea elementelor de baza privind existenta

tuturor elementelor prevăzute în documentaţie, fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legatura, pozitionarea corecta fata de marcaj, în limitele abaterilor admise;

verificări după montarea fiecărui nivel de elemente privind:

- existenta tuturor elementelor prevăzute;

- fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legătura;

- poziţia golurilor, inclusiv a celor destinate verificării la recepţia structurii, a poziţiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri;

- încheierea corecta si asigurarea etanşeităţii;

- curăţirea cofrajelor;

- asigurarea masurilor de protecţia muncii si PSI;

- poziţionarea corecta fata de marcaj;

- dimensiunile cofrajului;

- poziţionarea fata de orizontala si verticala.

c) Etapa finala de verificare la recepţia lucrărilor conform documentaţiilor tehnologice si prescripţiilor tehnice.

La terminarea lucrărilor de cofraj se efectuează recepţia finala de către o comisie formata din beneficiar (diriginte de şantier) si constructor (sef de lot, şeful punctului de lucru, şeful de echipa). Comisia va efectua verificările prevăzute mai sus precum si alte verificări prevăzute în Fisele de utilizare specifice.

Rezultatele verificării si eventualele remedieri ce trebuie făcute se vor consemna în Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrărilor ce devin ascunse. După efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va încheia un nou proces verbal.

Inainte de turnarea betonului conducătorul punctului de lucru (maistru, inginer ) este obligat sa verifice integritatea , stabilitatea, rezema rea pe teren , etanşeitatea, poziţionarea si stabilitatea elementelor ce vor fi înglobate în beton ( armatura, rame, goluri, plăcute metalice, instalaţii, etc. ) conform documentaţiei de execuţie.

După turnarea si întărirea betonului se executa decofrarea pe baza unei dispoziţii scrise date de şeful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul NE 012-99.

3.2.4. STANDARDE DE REFERINŢA

-CI 1-74 Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea si folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje;

-NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrărilor de beton si beton armat

3.3 ARMAREA BETONULUI

3.3.1. GENERALITĂTI

La realizarea acestei construcţii se vor folosi :

armaturi de rezistenta, care asigura elementului rezistenta necesara;

armaturi de repartiţie, care au rolul de a repartiza sarcinile;

armaturi de montaj, care servesc pentru montarea armaturilor de rezistenta (etrieri, care au si rol de rezistenta, agrafe, capre, etc);

Otelul beton utilizat trebuie sa îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute in STAS 438/1-89, pentru oteluri cu profil neted OB37 si profilate PC52, PC60 respectiv STAS 438/2-91 si STAS 438/3, /4-98 pentru sârme trase si plase sudate pentru beton armat.

3.3.2. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Livrarea otelului beton se face numai conform prevederilor în vigoare si însoţita de certificate de calitate care vor cuprinde :

valorile proprietăţilor mecanice rezultate din încercări;

rezultatele îndoirii ia rece;

rezultatele analizei chimice.

Livrarea otelului beton se face în legătura de bare sau colaci, masa minima a unui colac este de 40 kg, iar masa maxima este de 600 kg.

Colacii vor fi legaţi strâns în trei sau mai multe locuri; marcarea se va face prin vopsire; depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face astfel încât sa se evite condiţiile care favorizează corodarea si murdărirea barelor cu pământ sau alte materiale.

3.3.3. EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE ARMARE A BETONULUI

1. Curăţirea si îndreptarea barelor sunt operaţii care trebuie efectuate înaintea tăierii si fasonării acestora. La curăţire se va îndepărta:

pământul, urmele de ulei, vopsea sau alte impurităţi;

rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul;

rugina aderenta, prin frecarea cu peria de sârma în zona de sudare a barelor sau care urmează a fi îndoite prin sudura .

După îndepărtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie sa depăşească abaterile limita ta diametru prevăzute în anexa III.l din NE 012-99 si anume :

pentru bare cu D < 25 mm abatere limita de -0,5 mm ;

pentru bare cu D > 25 mm abatere limita de -0,75 mm .

Otelul beton livrat în colaci sau bare îndoite, trebuie sa fie îndreptat înainte de a se proceda la tăierea si fasonarea barelor, fara a se deteriora însă profilul. La întinderea cu troliul alungirea maxima nu va depasi 2 mm/m .

Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentelor în cursul operaţiei de îndreptare.

2. Fasonarea barelor, confecţionarea si montarea carcaselor de armatura se va face în stricta conformitate cu prevederile proiectantului. Barele tăiate si fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în asa fel încât sa se evite confruntarea lor si sa se asigure păstrarea formei si curăţeniei în momentul montării.

Pentru a le impiedica smulgerea din beton, armaturile sunt prevăzute la capete cu ciocuri, care se vor îndoii în funcţie de tipul şi de diametrul barei.

In cazul armaturilor netede ciocul se va îndoii la 180 cu raza interioara de minim 2,5 D si porţiunea dreapta de la capăt de 3 D .

In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se va îndoii la 90 cu raza interioara de minim 2,5 D si porţiunea dreapta de la capăt de 7 D completate cu prevederi suplimentare din STAS 10107/0-90 , cap. 6.2;,6.3.,6.4.,6.5.

în cazul etrierilor care se va îndoii după un unghi drept , cercul de îndoire va fi de minim 2 D ( D=diametrul etrierului).

Fasonarea ciocurilor si îndoirea armaturilor se executa cu o mişcare lent, fara şocuri. La maşinile de îndoit cu doua viteze nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza mare a maşinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub IOC.

3. Legarea armaturilor trebuie efectuata la încrucişarea barelor, prin legaturi cu sârma neagra sau cu sudura electrica prin puncte.

Când legarea se face cu sârma, se vor utiliza 2 fire de sârma de 1-1,5 mm diametru.

Reţelele de armaturi din placi si din pereţi vor fi legate în mod obligatoriu doua rânduri de încrucişări marginale, pe întreg conturul. Restul încrucişărilor, din mijlocul reţelelor, vor fi legate din 2 în 2 în ambele sensuri ( sah ) .

La grinzi si stâlpi vor fi legate toate încrucişările barelor armaturii la colturile etrierilor sau a ciocurilor agrafelor. Restul încrucişărilor acestor bare cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai în sah ( cel puţin din 2 în 2)

4. Innadirea barelor se face în conformitate cu prevederile proiectului. Astfel trebuie respectate următoarele prevederi principale :

Innadirea armaturilor cu diametrul peste 25mm se face prin sudare (obligatoriu de la diametrul de 32mm). Nu se vor innadi cu sudura bare având diametrul sub l0 mm.

Innadirea armaturilor cu sudura se face de regula prin procedeele obişnuite de sudare prin topire, cu arc electric pe baza prevederilor din prescripţiile speciale

Secţiunea armaturilor întinse, din otel PC60 sau PC52, innadite prin petrecere fara sudura, intr-o singura secţiune trebuie sa fie de maximum 50% din secţiunea totala de armatura întinsa.

Lungimea de suprapunere a armaturilor innadite din otel laminat la cald, amplasate in zona întinsa a elementelor solicitate la încovoiere, compresiune excentrica si întindere excentrica cu excentricitate mare, va fi egala cel puţin cu valorile lungimilor de ancorare prevăzute in tabelul 1, multiplicate cu coeficientul: Ks - 1+ r, in care r este raportul dintre aria armaturilor innadite intr-o aceeaşi secţiune si aria tuturor armaturilor din secţiunea respectiva.

Lungimea minima de suprapunere pentru armaturile innadite din zona comprimata va fi de 3d pentru elemente executate cu betoane de clasa mai mica ca Bc 22,5. Lungimile de suprapunere pot fi reduse in mod corespunzător daca innadirea se face intr-o zona cu solicitare mai redusa. La elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armaturilor in zona de întindere, etrierii vor fi îndesiţi, distanta maxima intre ei fiind de lOd.

Tabelul 1: Lungimile de ancorare a armaturilor

Calitatea otelului Marca betonului (clasa betonului)

Bcl0 şi Bcl5 Bc20 şi Bc25

Lungimile de ancorare in număr de diametre

OB37 (cu ciocuri) 40 35PC52 35 30PC60 - 35

5. Montarea armaturilor se poate face bara cu bara (bare flotante ) sau sub forma de subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate în ateliere centralizate sau organizate în apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate în condiţii industriale asigura o creştere a productivităţii muncii .

La terminarea montării armaturilor, datorita importantei deosebite a calităţii execuţiei acestora cât si faptul ca după turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepţionate încheîndu-se procese verbale de lucrări ascunse.

Pentru a se putea face o comparaţie cu cantitatea de armatura prevăzuta în devize este necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiect sau parti de obiecte.

Montarea armaturilor va fi efectuata în poziţiile prevăzute în proiect, asigurându-se menţinerea acestor poziţii si în timpul turnării betonului.

La montare se va prevedea :

cel puţin 3 distantieri la fiecare metru pătrat sau perete;

cel puţin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stâlp;

cel puţin un distantier la fiecare 2 metri liniari de grinda sau în zona cu armatura pe doua sau mai multe rânduri.

Distantierii pot fi confecţionaţi din mase plastice sau prisme din mortar prevăzute cu câte o sârma pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton. Pentru menţinerea în poziţie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi capre din otel beton sprijinite pe cofraj dispuse între ele la distanta de maximum 1 m (respectiv 1 buc/mp).

In cazul plăcilor în consola distanta dintre caprele de menţinere a poziţiei armaturii va fi de maximum 50 cm ( respectiv 4 buc. / mp ).

Se recomanda ca atunci când se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinţa sudate prin puncte.

5.a. Montarea barelor flotante deşi nu constituie un procedeu recomandabil, se utilizează la fundaţii, pereţi si placi.

Executarea lucrărilor se va face cu grija pentru a nu introduce în cofraj pământ, murdarii sau alte corpuri care ar dauna calităţii betonului.

La executarea fundaţiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conform proiectului, legându-se între ele si montând distantierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.

Se introduc de asemenea mustăţile pentru stâlpi si se fixează de armatura fundaţiei.

Se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare, mai întâi pe o direcţie si apoi pe cealaltă, legându-se conform prevederilor constructive .

Urmează introducerea distantierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.

5.b. Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau deteriora .

Efectuarea montajului carcaselor necesita o serie de pregătiri, printre care :

partea de construcţii în care se face montarea sa fie degajata de alte elemente sau materiale de construcţii;

elementele de cofraj sa fie deschise;

cofrajul sa fie curăţat de murdarii, moloz, capete de scândura, zăpada;

verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului. Aşezarea în cofraj a carcaselor treuie făcuta cu grija pentru a nu produce

deformarea acestora sau chiar a cofrajului.

5.c. Montarea plaselor sudate comporta o anumita operaţiune pregătitoare ce are ca scop scurtarea timpului de armare si obţinerea unei calităţi superioare, aceste operaţii fiind:

verificarea dimensionala si calitativa a plaselor;

remedierea defectelor constatate (noduri slabe sau desfăcute);

prelucrarea propriu-zisa prin tăieri, decupări, legări de bare suplimentare.

5.d. Montarea armaturii se face în doua moduri:

- la sol cu introducerea ulterioara în cofraj, soluţie ce permite realizarea cofrajului si armaturii în paralel. Pe o platforma cu raza de acţiune a mijlocului de ridicare se realizează armatura (inferioara, superioara, distantieri , etc.) după care cu un dispozitiv cadru se ia si se montează în cofraj.

- montarea directa in cofraj plasa cu plasa care necesita însemnarea cu creta a poziţiei plaselor pe cofraj, productivitatea muncii este mai scăzuta dar se limitează posibilitatea erorii. Plasele ancorate pe reazeme se montează prin tăierea ultimei bare transversale si introducerea prelungirii barelor longitudinale între etrierii reazemelor.

La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmărit ca:

ultimele doua bare marginale de pe fiecare latura a plaselor sa nu prezinte mal mult de 5 % noduri nesudate;

aşezarea plaselor sa se facă într-o succesiune care sa permită, bfara a stânjeni montarea plaselor următoare;

înnadirile prin petrecere sa fie executate corect;

sa se asigure menţinerea poziţiei plaselor în timpul betonarii si asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton.

6. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat are drept scop asigurarea protecţiei armaturii contra eroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul. Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este indicata în tabelul 2 :

Element Grosimea minima a stratului de acoperire (mm)

Observaţii

Placi cu grosimea : ^lOOmm >100mm

10

15

Grinzi cu înălţimea : <50mm >250mm

15

25

Daca înălţimea <500mm si diametrul armaturii <16mm, grosimea minima =20mm

•Stâlpi

-fundaţii cu strat de egalizare la armaturile de la fata inferioara fundaţii, stâlpi,

- grinzi in contact cu pământul

-etrieri sau armaturi transversale din carcase sudate

25 3545 15

Se poate menţine acoperirea normala, daca se executa o tencuiala cu grosime de minim 20mm, cu mortar M100 sau alta protecţie similara

7. Inlocuirea armaturilor se poate efectua, în cazul în care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevăzute în proiect, cu respectarea următoarelor condiţii:

adaptarea altor diametre, de acelaşi tip de otel cu cel înlocuit se va face astfel încât aria armaturii sa rezulte egala sau cel mult cu 5 % mai mare decât cel prevăzut în proiect, dar fara a schimba tipul de otel;

distantele minime si respectiv maxime rezultate între bare,

precum si diametrele minime adoptate trebuie sa îndeplinească condiţiile din NE 012-99;

înlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decât cel

prevăzut în proiect se va efectua pe baza datelor precizate de

proiectant.

8. Executarea lucrărilor de armaturi pe timp friguros

In scopul continuării activităţii de construcţii pe perioada de timp

Friguros (15 noiembrie - 15 martie ) proiectul de organizare va fi completat de către executant cu 30 de zile înaintea începerii acestei perioade, cu masuri menite sa facă posibila continuarea lucrărilor.

În afara masurilor generale care se iau pe şantier, pentru lucrările de armatura se vor avea în vedere următoarele masuri speciale:

depozitarea armaturilor se va face de preferinţa în spatii închise, iar în cazul ca acestea nu exista se vor proteja cu prelate, folii, astfel încât sa se evite căderea zăpezii sau formarea ghetii pe suprafaţa barelor;

barele pe suprafaţa cărora s-a format gheata trebuie curăţate înainte de prelucrare prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedează si în cazul armaturilor montate, dar numai cu puţin timp înaintea turnării betonului pentru a nu se forma din nou pojghiţa de gheata . Este interzisa dezgheţarea cu ajutorul flăcării deoarece prin afumarea suprafeţei otelului se micşorează aderenta la beton;

fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (în cazuri speciale si sub 0 C ) folosind după posibilităţi, spatii închise;

la fundaţiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu puţin timp înainte de turnare, deoarece în cazul unei eventuale îngheţări, armatura ar împiedica operaţiunea de dezgheţare a fundului săpăturii;

porţiunile de armaturi care rămân afara din beton după turnarea acestuia se vor izola cu grija prin învelirea cu pâslă minerala, câlti, etc, carton asfaltat , pentru a nu se produce îngheţarea betonului care adera la ele;

în cazul în care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub - 5 C decât cu încălzirea barelor de sudat la 40-50C.

nu se admite sudarea în locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau ninsoare;

legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate în vederea montării, se vor curata de zăpada sau gheata;

cablurile ( sufele ) pentru ridicare vor fi de asemenea curăţate de zăpada sau gheata si vor fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara tronsoane sau sârme rupte. Legarea sarcinii se face numai de către oameni instruiţi în acest sens, iar comanda de ridicare se va da numai de şeful formaţiei de lucru;

pentru asigurarea bunei funcţionari a utilajelor de debitat -fasonat, acţionate de motoare electrice, se vor lua masuri de protejare a motoarelor împotriva intemperiilor. Se va verifica consistenta motoarelor în lagăre, se va sufla cu aer sub presiune la colector si bobinaj pentru eliminarea prafului sau umezelii.

Se recomanda ca prin proiectul de organizare amintit sa nu se programeze executarea lucrărilor a căror protecţie împotriva îngheţului este dificila sau costisitoare (placi subţiri în încăperi unde se asigura uşor temperaturi necesare lucrului normal - fasonări, asamblări de carcase, etc.) sau lucrări la elemente de construcţii masive executate în spatii care pot fi uşor închise (fundaţii, etc).

9. Condiţii de calitate, verificarea si recepţia lucrărilor de armaturi

La terminarea montării armaturii în fiecare element de construcţie în care urmează a se turna beton, trebuie efectuata o verificare foarte minuţioasa privind calitatea acestor lucrări , deoarece ele constituie *LUCRARI ASCUNSE*, deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple ,

Verificările trebuie efectuate de către beneficiar ( diriginte de şantier ), executant (şeful de lot ) si proiectant si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrării si anume:

numărul, diametrul, poziţia barelor în diferite secţiuni

transversale caracteristice elementului de structura;

distanta dintre etrier , diametrul acestora si modul lor de fixare;

lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elemente care se toarnă ulterior (mustăţi);

lungimi de petrecere la înnadiri;

calitatea sudurilor;

numărul si calitatea legaturilor dintre bare; o dispozitivele de menţinere a poziţiei armaturilor în cursul betonarii (capre, distantieri, etc);

modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii;

poziţia, modul de fixare si dimensiunile pieselor;

Aceste elemente se consemnează cronologic în * REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CĂUTAŢII LUCRĂRILOR CE DEVIN ASCUNSE *

Nu sunt valabile procesele verbale de lucrări ascunse încheiate numai de şeful de lot. Nu se admite trecerea la o noua faza de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedenta , daca aceasta devine ascunsa. Valabilitatea

procesului verbal de lucrări ascunse este de 7 zile; daca în acest timp nu s-au executat betonarile, trebuie refăcut procesul verbal.

În procesul verbal de lucrări ascunse încheiat după decofrarea elementului din beton se va consemna si poziţia mustăţilor.

Se interzice cu desăvârşire sa se execute iucrari care sa înglobeze sau sa ascundă defecte ale structurii de rezistenta sau care sa împiedice accesul si reparaţiile corecte ale acestora. Registrul constituie un document oficial si ca atare se numerotează si se parafează de către directorul întreprinderii de execuţie sau împuternicitul acestuia. Este obligatorie completarea cu cerneala a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor si ştersăturilor sunt interzise.

Registrul va fi vizat de către organele tehnice ale firmei executante si ale beneficiarului, ale forurilor tutelare precum si de către proiectant.

Scopul procesului verbal de lucrări ascunse este de a consemna calitatea lucrărilor si conformitatea lor cu proiectul si prescripţiile tehnice în vigoare

(inclusiv abaterile admisibile ).

Remedierile defecţiunilor sau ale abaterilor mai mari decât cele admisibile se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului, respectiv al proiectantului.

3.3.4. STANDARDE DE REFERINŢA

NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat

C 56 - 89 Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii.Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton .

STAS 438/1-80 Otel beton laminat la cald .

3.3. BETOANE SIMPLE SI ARMATE

În acest capitol sunt prezentate pe mărci si elemente de construcţii condiţiile de preparare si punere în opera a betonului.

3.4.1.MATERIALE SI PRODUSE

1. Betonul marfa

Betonul livrat de staţiile de betoane trebuie obligatoriu sa fie însoţit de fisa de calitate. Sortimentele de beton ce se livrează trebuie respectate, pentru fiecare marca, următoarele caracteristici prevăzute de norme: consistenta, mărimea maxima a agregatelor, tipul de ciment utilizat.

2. Ciment

Stabilirea cimentului s-a făcut ţinând seama de următoarele criterii:

marca betonului;

condiţii de execuţie;

condiţii de exploatare.

3. Agregate

Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparenta între 2201-2500 kg/mc se folosesc agregate grele provenite din sfărâmarea naturala sau din concasarea rocilor. Agregatele trebuie sa provină din roci stabile, adică nealterate de aer, apa sau îngheţ.

4. Apa

Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:

sa fie limpede si fara miros;

sa aibă reacţie neutra, slab acida sau slab alcalina( maxim=10 ; minim=4 ) ;

sa nu conţină deşeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloza, de zahăr, glucoza, acid sulfuric, vopsele, cocseriî, ateliere de galvanizare

3.4.2. LIVRAREA, DEPOZITAREA, MANIPULAREA

Cimentul poate fi depozitat în saci sau vrac.Depozitarea cimentului ambalat în saci trebuie sa se facă în încăperi închise, fara umezeala, bine aerisite. Păstrarea cimentului vrac se face în depozite de tip siloz.

Durata de depozitare nu va depasi 3 luni de la data fabricării pentru cimenturile cu întărire normala si respectiv o luna în cazul cimenturilor cu întărire rapida ( RIM ).

Cimentul depozitat un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat la lucrări de beton si beton armat decât după verificarea stării de conservare si a rezistentelor mecanice.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective, vor fi declasate si folosite numai în domeniul corespunzător noii mărci.

Înainte de folosirea cimentului se va face controlul calităţii cimentului, efectuându-se următoarele verificări:

constatarea existentei certificatului de calitate;

examinarea stării de conservare;

verificarea constantei de volum.

Aceste verificări se respecta lunar precum si în cazul evenimentelor accidentale ca: umezire, amestecare cu corpuri străine .

Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate si separat pe suporturi compartimentate corespunzător evitării amestecării cu alte sorturi .

3.4.3.EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETONARE

1. Preparare si transportul betonului

Preparare si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzător precizărilor din NE 012-99, cap.5 .

Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului 59 cm, respectiv 10-15 cm ) se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 ( tasarea conului 1-4 cm) cu autobasculante cu bena amenajat corespunzător.

Se admite transportul betonului de lucrabilitate L3 cu autobasculanta cu condiţia ca la locui de descărcare sa se asigure reomogenizarea amestecului.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare, vagoneti, jgheaburi sau roabe.

Mijloacele de transport trebuie sa fie etanşe pentru a nu permite pierderile laptelui de ciment.

Pe timp de arsita sau ploaie suprafaţa libera de beton trebuie sa fie protejata astfel încât sa evite modificarea caracteristicilor betonului.

Durata de transport se considera din momentul începerii încărcării în mijlocul de transport si sfârşitul descărcării acesteia si nu poate depasi valorile de mai jos decât când se utilizează aditivi întârzietori.

Temperatura amestecului de beton C

Durata

maxima

de transport(minute) Ciment marca 35 Ciment marca

40 - între 10 si 30 C 60 30

- sub 10 C 90 60

In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce la 15 minute. Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea si reîncarcarea cu beton a mijloacelor de transport depăşeşte o ora, precum si la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apa.

2. Pregătirea turnării betonului

Înainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:

corespondenta cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât si în plan vertical cu cele din proiect;

orizontalitatea si planeitatea cofrajelor;

existenta masurilor pentru menţinerea formei cofrajelor si pentru

asigurarea etanşeităţii lor;

masurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susţinere;

dispoziţia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numărul lor, cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor între ele (prin legare ,sudura , petrecere), existenta în număr suficient a distantierilor;

instalarea conform planului proiectului a pieselor ce vor rămâne

înglobate în beton sau care servesc pentru crearea de goluri . în cazul în care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciază ca neasigurata rezistenta si stabilitatea susţinerilor se vor adopta masuri co respunzatoare.

Înainte de a se începe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de

eventualele corpuri străine, mortar rămas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta, etc. si se va proceda la închiderea ferestrelor de curăţire.

În urma efectuării verificărilor si masurilor menţionate mai sus se va proceda la consemnarea celor constatate într-un proces verbal de lucrări ascunse. Daca până la începutul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situaţia constatata (întreruperi, accidente, etc.) se va proceda la o noua verificare si la încheierea unui nou proces verbal.

Suprafaţa betonului turnat anterior si întărit, care va veni în contact cu betonul proaspăt, va fi curăţat cu deosebita grija prin ciocanire, de pojghiţa superficiala de ciment si de betonul slab compactat, îndepartându-se apoi materialul prin spălare cu jet de apa sau cu aer comprimat.

Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidăriile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori , cu 2 - 3 ore înainte si imediat înaintea turnării betonului iar apa rămasa în denivelări va fi îndepărtata. Se vor verifica de asemenea suprafeţele de zidărie pe care urmează a se turna betonul, prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect si se va proceda la curăţirea resturilor de mortar.

Daca se constata crăpaturi între scândurile de cofraj care nu s-au închis Ja udarea acesteia, ele vor fi astupate.

înainte de turnarea betonului trebuie verificata funcţionarea corecta a utilajelor de transport si de compactare a betonului.

Se interzice începerea betonarii înainte de efectuarea verificărilor si masurilor indicate.

3.4.4.REGULI GENERALE DE BETONARE

1. Betonarea unei construcţii va fi condusa nemijlocit de maistrul sau şeful punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea comportarea si menţinerea poziţiei iniţiale a susţinerilor cofrajelor si armaturilor si va lua masuri operative de remediere a oricăror deficiente constatate. Atât deficientele constatate cât si masurile adoptate vor fi consemnate în condica de betoane.

2. Betonul trebuie sa fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea în lucrare se va face fara întreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru.

3. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

la locul de punere în lucrare, descărcarea betonului se va face în

bene, pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulări;

daca betonul adus la locul de punere în opera prezintă segregări,

se va proceda la descărcarea si reamestecarea lui pe o platforma

special amenajata, fara a se adaugă însă apa;

înălţimea de cădere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;

turnarea betonului de la înălţime mai mare de 1,5 m se va face

prin tuburi alcătuite din tronsoane de forma tronconica; o betonul trebuie sa fie răspândit uniform si în grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvârlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m; ° se vor lua masuri pentru evitarea deformării sau deplasării armaturilor fata de poziţia prevăzuta în proiect, îndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plăcilor în consola; daca totuşi se vor produce asemenea defecte, ele se vor corecta în timpul turnării;

se va urmări cu atenţie înglobarea completa în beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;

nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii în timpul vibrării betonului si nici aşezarea pe armaturi a vibratorului;

în nodurile cu armaturi dese se va urmări cu toata atenţia umplerea completa a secţiunii, prin îndesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, prin vibrarea lui; în cazul ca aceste masuri nu sunt suficiente se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului prin spatii care sa permită pătrunderea vibratorului;

circulaţia muncitorilor si utilajelor de transport în timpul betonarii se va face pe punţi speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulaţia directa pe armaturi sau pe cofraje;

în cazul turnării unor betoane speciale (aparent, torcret, etc.) sau a unor elemente de construcţii diferite de cele indicate, se vor respecta prescripţiile speciale sau precizările date prin proiect.

3.4.5.COMPACTAREA BETONULUI

1. Compactarea betonului se executa prin vibrarea mecanica în cazul imposibilităţii de continuare a compactării prin vibrare (defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric, etc. ), turnarea betonului se va continua până la poziţia corespunzătoare unui rest, compactând manual betonul;

2. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si funcţionale si pentru care se dispune de prescripţii de utilizare si întreţinere;

3. Personalul care efectuează vibrarea betonului trebuie sa fie instruit în prealabil asupra modului de utilizare , a procedeului pe care urmează sa îl aplice ;

4. În cazul plăcilor suprafaţa betonului vibrat se va nivela imediat după terminarea acetei operaţii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare ;

5. Alegerea tipului de vibrare (mărimea capului vibratorului, forţa perturbatoare si frecventa corespunzătoare acestuia) se va face în funcţie de dimensiunile elementelor si de posibilităţile de introducere a capului vibrator (butelie ) printre barele de armatura ;

6. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie L3 sa L4 ;

7. Durata de vibrare optima , din punct de vedere tehnico-economic , se situează între durata minima de 5 sec. si durata maxima de 30 sec în funcţie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat.

8. Prelungirea duratei de vibrare până la 60 sec. , impusa de condiţii locale , nu este de natura a dauna calităţii betonului. Semnele exterioare după care se recunoaşte ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt următoarele :

betonul nu se mai taseaza ;

suprafaţa betonului devine orizontala si uşor lucioasa ;

încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului si se reduce diametrul lor.

9. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 x r , unde r este raza de acţiune a vibratorului . în cazurile în care nu este posibila respectarea acestei distante ( din cauza configuraţiei armaturilor, a unor piese înglobate sau din alte cauze ) se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare , distanta între ele depăşind 2 x r.

10. Grosimea stratului de beton supusa vibrării se recomanda sa nu depăşească % din lungimea capului vibrator ( butelia ) ; la compactarea unui nou strat butelia trebuie sa pătrundă 5...15 cm în stratul compactat anterior ;

11. Vibrarea de suprafaţa se va utiliza prin compactarea betonului din elementele de construcţie de suprafaţa mare si grosimi de 3 .. 35 cm , domeniul de grosime optima fiind de 8 .. 20 cm .

12. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafaţa se recomanda sa fie L2 (tasare 1-4 cm ) ;

13. Se recomanda ca durata vibrării sa fie de 30-60 sec. Timpul optim de vibrare se stabileşte prin determinări de proba efectuate în opera Ia prima şarja de beton ce se compactează .

14. Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de 1,1 - 1,35 mai mare decât grosimea finala a stratului compactat, în funcţie de lucrabilitatea betonului . în cadru) determinărilor de proba prevăzute la punctul anterior se stabileşte si grosimea stratului de beton necompactat necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului ;

15. Distanta dintre doua poziţii succesive de lucru ale plăcilor si riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita încât sa asigure acoperirea succesiva a întregii suprafeţe de beton compactat.

3.4.6.TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE

1. Pentru asigurarea condiţiilor favorabile de întărire si pentru reducerea deformatiilor din contracţie se va asigura menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile după turnare protejând suprafeţele libere prin :

acoperirea cu materiale de protecţie ;

stropirea periodica cu apa ;

aplicarea de pelicule de protecţie .

2. Acoperirea cu materiale de protecţie se va face cu : prelate , rogojini , strat de nisip , etc.Aceasta operaţie se face de îndată ce betonul a căpătat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafaţa acoperita . Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umeda .

3. Stropirea cu apa va începe după 12 ore de la turnare în funcţie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin aceasta operaţie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore , în asa fel încât suprafaţa betonului sa se menţină umeda. Se va folosi apa care îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru apa de amestecarea betonului , care poate proveni din reţeaua publica sau din alta sursa . În ultimul caz apa trebuie sa îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790-84. Stropirea se va face prin pulverizarea apei . În cazul în care temperatura mediului este mai mica decât 5 C nu se va proceda la stropirea cu apa.

4. Pe timpul ploios , suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena , atât timp cât, prin căderea precipitaţiilor , exista pericolul antrenării pastei de ciment.

5. Betonul ce ar urma sa fie în contact cu apa curgătoare va fi protejat de acţiunea acestora prin devierea provizorie a apei timp de cel puţin 7 zile după turnare sau prin sisteme etanşe de protecţie ( palplanse sau batardouri) .

3.4.7.EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS

Prevederi generale :

l. În cazul lucrărilor executate pe timp friguros , se vor respecta prevederile din Normativele C16-84 si NE 012-99 .

2. Masurile specifice ce se adopta în perioada de timp friguros se vor stabili ţinând seama de :

regimul termoclimatic real existent pe şantier în timpul preparării, transportul, turnării si protejării betonului;

dimensiunile si masivitatea sau subţirimea elementelor ce se

betoneaza;

gradul de expunere a lucrărilor ca suprafaţa si durata - la

acţiunea timpului friguros în cursul întăririi betonului ;

intensitatea prezumata a frigului în perioada respectiva .

3. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un control permanent si deosebit de exigent din partea conducătorului tehnic al lucrării , delegatului CTC si al beneficiarului si , oricând va fi nevoie , din partea proiectantului . In procesele verbale de lucrări ascunse se vor menţiona masurile adoptate pentru protecţia lucrărilor si constatările privind eficienta acestora .

Lucrări executate monolit

4. Cofrajele trebuie sa fie bine curăţate de zăpada si gheata , Se recomanda ca imediat înaintea turnării betonului sa se procedeze la curăţirea finala prin intermediul unui jet de aer cald sau abur. în ceea ce priveşte susţinerile cofrajelor se va acorda o atenţie deosebita rezemarii lor , luându-se masurile corespunzătoare , în funcţie de comportarea la îngheţ a terenurilor si anume :

pentru pământurile stabile la îngheţ , rezemarea popilor se va face pe tălpi aşezate pe pământul curăţat în prealabil de zăpada , gheata si stratul vegetal, si nivelat;

pentru pământurile nestabile precum si în cazul umpluturilor , popii se vor aşeza pe grinzi cu suprafaţa mare de rezemare , pe fundaţii existente , etc.

În funcţie de condiţiile de temperatura , suprafaţa expusa si forma elementelor , se va stabili tipul de cofraj , modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de încălzire , precum si modul de rezemare a susţinerilor.

5. Depozitarea armaturilor se va face de preferinţa în spatii acoperite disponibile, în lipsa unor asemenea spatii armaturile vor fi protejate astfel încât sa se evite căderea zăpezii sau formarea ghetii pe suprafaţa barelor.

Barele acoperite cu gheata vor fi curăţate înainte de taiere si turnare, prin

ciocanire cu un ciocan de lemn. Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, după caz , spatii încălzite. Dezgheţarea cu ajutorul flăcării este interzisa .

6. Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe şantier la tratament termic în scopul accelerării întăririi betonului,conform anexei IV. 1 din Normativul NE 012-99 . Pentru betoane de marca B200 si B250, tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa 35, Hz 35, SR 35 si SRA 35. Cimentul de tipul M30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului si numai justificat de imposibilitatea procurării unui tip din cimenturile indicate a se utiliza din considerente tehnico-economice temeinic fundamentate .

7. Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori sau antigel, în funcţie de particularităţile lucrărilor.

Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4. din

Normativul NE 012-99.

8. La stabilirea compoziţiei betonului se va urmări adoptarea unei cantităţi

cât mai reduse de apa de amestec .

9. Reţeta de beton afişată la locul de preparare a betonului trebuie sa indice următoarele :

temperatura apei la introducerea în amestec în funcţie de temperatura agregatelor în ziua preparării betonului;

temperatura betonului la descărcarea din betoniera care trebuie sa fie cuprinsa între +15 C si + 30 C .

10. La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de căldura ale betonului prin :

evitarea distantelor mari de transport, a staţionarilor pe trasee si a transbordarilor betonului ;

în cazul benelor si basculantelor , acestea vor fi acoperite cu prelate .

11. Înaintea încărcării unei noi cantităţi de beton , se va verifica daca în mijlocul de transport utilizat nu exista gheata sau beton îngheţat; acestea vor fi îndepărtate cu grija în cazul ca exista , folosind un jet de apa calda ;

12. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanica.

13. Protejarea betonului după turnare trebuie sa asigure acestuia temperatura de minim +5 C pe toata perioada de întărire necesara până la atingerea rezistentei de minim 50 daN/cm2 , moment de la care acţiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia, în acest scop suprafeţele libere ale betonului vor fi protejate imediat după turnare prin acoperire cu prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante , etc. , astfel încât între ele si beton sa ramâna un strat de aer staţionar ( neventilat ) de 3...4 cm grosime . Durata minima de menţinere a protecţiei pentru atingerea rezistentei de 50 daN/cm2 se numeşte * durata de preîntarire * si este determinata de :

- tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C ;

- temperatura medie a betonului din lucrare . Durata de preîntarire se poate aprecia cu ajutorul tabelelor de mai jos.

14. Decofrarea se poate face numai după verificarea rezistentei pe probe de beton păstrate în aceleaşi condiţii ca si elementul în cauza si după examinarea atenta a calităţii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate , efectuându-se în acest scop unele decofrari parţiale, de proba .

3.4.8. DECOFRAREA

1. Reguli generale

a. La îndepărtarea elementelor de cofraj trebuie avut în vedere ca rezistenta betonului sa fi atins valorile de mai jos (exprimate direct sau în procente fata de marca):

Elementul de cofraj ce Deschiderea elementului de beton în m

se îndepărtează___________L 6 m__________6ml_12m________L12m

1.Părţile laterale La atingerea rezistentei de minim 25

daN/cm2 astfel

ca fetele si muchiile elementului sa nu fie

deteriorate______________________________________________________

2.Fetele interioare cu

menţinerea popilor de 50% 60% 60%

siguranţa_______________________________________________________

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns părţile de construcţie se va face prin încercarea epruvetelor de control confecţionate în acest scop si păstrarea în condiţii similare elementelor în cauza , conform prevederilor din STAS 1275-81 sau prin încercări nedistructive .

b. în cursul operaţiei de decofrare se vor respecta următoarele :

desfăşurarea operaţiei va fi supravegheata direct de către conducătorul de lot.în cazul în care se constata defecte de turnare ( goluri , zone de segregare , etc. ) care pot afecta stabilitatea construcţiei , decofrarea se va sista până la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare ;

susţinerile cofrajelor se desfac începând din zona centrala a

deschiderii elementelor si continuând simetric către reazeme ;

slăbirea pieselor de fixare ( pene , vinciuri , etc. ) se va face treptat, fara şocuri ;

decofrarea se va face astfel încât sa se evite preluarea brusca de către elemente ce se decofreaza , ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului si susţinerilor .

c. în cazul construcţiilor etajate având deschideri mai mari de 3 m , la

decofrare se vor lasă sau se vor monta popi de siguranţa .

d. După decofrarea oricărei parti de construcţie se va proceda , de către

şeful lotului, delegatul beneficiarului si eventual de către proiectant, la o examinare amănunţita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, încheindu-se un proces verbal de lucrări ascunse, în care se vor consemna calitatea lucrărilor precum si eventualele defecte constatate si aprecierea importantei lor. Este interzisa efectuarea de operaţii de orice fel , înaintea acestei examinări. In cazul în care se constata defecte importante ( goluri , zone segregate sau necompactate, etc.) remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant si cu supravegherea beneficiarului. După executarea acestor remedieri se va întocmi procesul verbal de lucrări ascunse în care se va menţiona procedeul de remediere adoptat. La lucrările la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor remedia odată cu executarea finisajului respectiv .

3.4.9.CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

Controlul calităţii lucrărilor se face în conformitate cu capitolul 10 din NE 012-99 din care se prezintă mai jos un extras:

1. Înaintea începerii betonarii se va verifica si daca sunt pregătite corespunzător suprafeţele de beton turnate anterior si cu care urmează sa vina în contact betonul nou, respectiv daca :

- s-a îndepărtat stratul de lapte de ciment;

- s-a îndepărtat zona de beton necompactat;

- suprafeţele în cauza prezintă rugozitatea necesara asigurării unei bune legaturi între betonul nou si vechi.

Constatările acestor verificări se vor înscrie în procesul verbal de lucrări ascunse .

În cursul betonarii elementele de construcţii se vor verifica daca:

datele înscrise în fisele de transport ale betonului corespund celor prevăzute si nu s-a depăşit durata de transport;

lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute ;

condiţiile de turnare si compactare asigura evitarea oricăror defecte;

se respecta frecventa de efectuare a încercărilor si prelevărilor de probe

se asigura menţinerea poziţiei armaturilor si a pieselor înglobate ;

se asigura menţinerea dimensiunilor si formelor cofrajetor precum

si comportarea elementelor de susţinere si sprijinire ;

se aplica masurile de protecţie a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.

În condica de betoane se vor consemna :

fisele de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare ;

ora începerii si terminării betonarii ;

temperatura mediului (în perioada de timp friguros ) ;

masurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt;

evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii, etc. ).

În cazul în care conducătorul de lot răspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice în paralel calitatea cimentului si a agregatelor, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatările acestor verificări se trec în condica de betoane.

La decofrarea oricărei parti de construcţie se va verifica si consemna în procesul verbal de lucrări ascunse :

aspectul elementelor, semnalându-se daca se întâlnesc zone de beton necorespunzatoare (necompactat, segregat, goluri, rosturi, etc. ) ;

dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor;

distantele dintre diferite elemente;

poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi în raport cu cele corespunzătoare situate la nivelul imediat inferior;

poziţia golurilor de trecere ;

poziţia armaturilor care urmează a fi înglobate în elementele ce se toarnă ulterior ;

Calitatea betonului pus în lucrare se considera corespunzătoare daca :

nu se constata defecte de turnare sau de compactare ( goluri , segregări, întreruperi de betoane, etc. ) ;

la ciocanire se înregistrează un sunet corespunzător si uniform ;

calitatea betonului livrat este corespunzătoare ;

rezultatele încercărilor efectuate pe epruvete confecţionate pe şantier sau a celor nedistructive sunt corespunzătoare .

Rezultatele aprecierii calităţii betonului pus în lucrare pentru fiecare parte de structura , se consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar si executant. Daca nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate se vor analiza de către proiectant masurile ce se impun .

2. Recepţia structurii de rezistenta se efectuează pe întreaga construcţie sau pe parti de construcţie (fundaţii , tronson , scara , etc. ) în funcţie de prevederile programului privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de proiectant împreuna cu beneficiarul st executantul. Aceasta recepţie are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul execuţiei.

Suplimentar se va verifica :

existenta si conţinutul proceselor verbale de lucrări ascunse

precum si a proceselor verbale de verificare a calităţii betoanelor

după decofrare si de apreciere a calităţii betonului pus în lucrare ;

constatările consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar,

proiectant, CTC sau alte organe de control ;

confirmarea prin proces verbal a executării corecte a masurilor

prevăzute în diferitele documente examinate ;

consemnările din condica de betoane ;

dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel ;

dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile

proiectului ;

comportarea la proba de inundare a teraselor;

respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compoziţia betonului , gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.;

orice alta verificare se considera necesara.

Verificările efectuate si constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenta se consemnează într-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant si executant, precizându-se în concluzie daca structura în cauza se atesta sau se respinge.

În cazurile în care se constata deficiente în executarea structurii , se vor

stabili masurile de remediere , iar după executarea acestora se va proceda la o noua recepţie .

Acoperirea elementelor structurii cu alte elemente (ziduri, tencuieli, protecţii finisaje, etc. ) este admisa numai în baza dispoziţiei de şantier data de beneficiar si proiectant. Aceasta dispoziţie se va da după încheierea recepţiei structurii de rezistenta sau, în cazuri justificate, după încheierea recepţiei parţiale a structurii de rezistenta .

Recepţia parţiala va consta din efectuarea tuturor verificărilor menţionate cu excepţia examinării rezistentei betonului la vârsta de 28 zile care se face la recepţia definitiva a structurii de rezistenta. În asemenea situaţii proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra cărora sa se poată efectua determinări ulterioare si care nu se vor acoperi decât după încheierea recepţiei definitive a structurii .

În cazul construcţiilor cu caracter deosebit în ceea ce priveşte alcătui rea constructiva sau tehnologia de execuţie sau a celor de importanta deosebita, prin proiect se poate prevedea ca recepţia structurii de rezistenta sa se facă prin încercări in situ.

3.5. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT.

3.5.1.TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A CADRELOR

Execuţia monolita a cadrelor de beton armat se foloseşte atunci când este necesara realizarea unor noduri rigide la îmbinarea intre staipi si rigle.

Tehnologia de execuţie monolita a cadrelor din beton armat cuprinde următoarele lucrări: armarea si cofrarea stâlpilor, cofrarea si armarea riglelor, turnarea si compactarea betonului in staipi si rigle si decofrarea.

1. Cofrarea si armarea elementelor cadrului

Aceste lucrări sunt similare celor prin care se realizează flecare element in parte (staipi si grinzi). O atenţie deosebita trebuie acordata armării nodurilor, precum si cofrarii acestor zone.

Cofrarea şi armarea stâlpilor

La cofrarea stâlpilor se folosesc atât cofrajele demontabile alcătuite din panouri, juguri (caloti) si sprijiniri metalice de inventar, cat si cofrajui metalic pentru staipi cu toate piesele necesare cofrarii îmbinării stalp-grinda.

Lungimea panourilor de cofraj se alege astfel incat sa se realizeze înălţimea stâlpului pana sub grinda, reducandu-se la minimum volumul completărilor. La partea inferioara a cofrajului se lasă o fereastra, pentru a se putea scoate din cofraj, înainte de turnarea betonului, deseurile care s-au adunat in interior la baza stâlpului. Fereastra este prevăzuta cu un capac care astupa golul in timpul turnării betonului.

Lucrările de armare a stâlpilor constau in alcătuirea carcaselor si legarea acestora de armaturile celorlalte elemente ale structurii de rezistenta. Carcasele se pot realiza fie direct in cofraj, la poziţia indicata in proiect, fie pe bancul de lucru si se montează ulterior la poziţie.

Asamblarea carcaselor pe bane este mai des utilizata, deoarece duce la creşterea productivităţii si asigura o calitate superioara lucrărilor de armaturi.

înainte de montarea carcaselor se elimina deseurile de la baza stâlpilor, se îndreaptă mustăţile de continuitate si se pun in poziţia necesara pentru îmbinare.

După montarea carcasei, barele ei verticale se imbina cu mustăţile lăsate din fundaţie sau din stâlpul etajului inferior, îmbinarea se realizează prin legarea cu sarma moale sau prin sudare.

După cofrarea stâlpului, se asigura stabilitatea cofraj ului prin contravantuiri si apoi se executa cofrajul riglei cadrului.

Cofrarea şi armarea grinzilor

Pentru grinzi se pot folosi cofraje demontabile din panouri netipizate sau tipizate, din scândura sau placaj.

Cofrajele demontabile netipizate sunt alcătuite din trei panouri din scânduri solidarizate cu chingi, reprezentând partiie laterale si partea inferioara a cofrajului grinzii. La partea inferioara, partiie laterale sunt prinse cu cuie de panoul de fund, iar la partea superioara sunt prinse cu sipci dispuse transversal. Panoul de la partea inferioara are lăţimea egala cu lăţimea grinzii si reazemă pe popi de lemn care au la partea superioara o scândura aşezata pe muchie. La partea de jos, popii reazemă prin intermediul unor pene de tălpi de dulapi. Popii se aseaza in axa grinzilor si se solidarizează intre ei cu cleşti sau contravantuiri.

Când grinzile reazemă pe stâlpi , cofrajul grinzii intra in lăcaşul prevăzut in panourile cofrajului pentru stâlpi. Când grinzile reazemă pe ziduri portante, cofrajul se executa pe lungimea corespunzătoare distantei intre ziduri.

Cofrajele demontabile tipizate sunt alcătuite din panouri de cofraj modulate, completări si susţineri obişnuite sau de inventar. Panourile de fund au lăţimea egala cu lăţimea grinzii, iar cele laterale au lăţimea egala cu inaltimea grinzii pana sub placa planseului plus lăţimea panoului de fund.

Grinzile se pot arma direct in cofraj sau prin execuţia carcaselor fa bancul de lucru si montarea lor ulterioara in cofraj. Grinzile se pot arma direct in cofraj după montarea armaturii stâlpilor, astfel:

- se însemnează cu creta sau cu creionul, pe marginea cofrajului, poziţia indicata in proiect pentru etrieri;

- se introduc etrierii in cofraj in dreptul semnelor; daca etrierii sunt închişi, latura lor superioara se lasă deschisa pentru a se putea introduce barele longitudinale;

- se introduc barele drepte de la partea inferioara a grinzii, se asaza la poziţia din proiect si se leagă cu sarma de etrieri;

- se aseaza apoi barele ridicate, călăreţii si toate celelalte bare prevăzute la poziţia din proiect, inchizandu-se etrierii si legandu-se cu sarma.

O atenţie deosebita trebuie data respectării poziţiei armaturii in cofraj si pe reazeme, precum si acoperirii cu beton, atât pe fundul grinzii, cat si lateral.

După montarea carcasei de armatura a riglei, se executa armarea nodului prin îndoirea si petrecerea barelor din stâlpi si rigle.

La stâlpii cadrelor etajate, barele longitudinale se înnădesc prin petrecere sau prin suduri in zona de deasupra nivelului fiecărui etaj. Mustăţile lăsate din stâlpii nivelului inferior pentru îmbinări trebuie sa depăşească nivelul superior al planseului cu 3d. Pe porţiunea îndoirii, etrierii se îndesesc, astfel ca distanta maxima intre ei sa nu depăşească l0d. In cazul unui nod central armatura trece prin nod, asigurând continuitatea riglei si In acelaşi timp legătura monolita dintre stâlpi si rigla.

2. Turnarea si compactarea betonului

Înainte de betonarea cadrelor, se efectuează verificările obişnuite dinaintea turnării betonului la stâlpi si grinzi, o atenţie deosebita acordandu-se nodurilor cadrului, zonelor cu armaturi înclinate si cu etrieri suplimentari.

Turnarea betonului trebuie executata concomitent din cete doua extremităţi ale cadrului, pentru a se evita deplasarea cofrajului datorita încărcării excentrice la turnarea dîntr-o singura parte.

Construcţiile cu structura din cadre de beton armat se betoneaza numai be baza fisei tehnologice care indica pe faze ordinea de execuţie a lucrărilor. Intre terminarea betonarii stâlpilor si începerea betonarii riglei se lasă o pauza de 1-2 ore, pentru ca betonul proaspăt din stâlpi sa aibă timp sa se taseze.

Pentru vibrarea betonului turnat in cadre se folosesc vibratoare de cofraj si vibratoare de interior si, acolo unde nu este posibila o vibrare corespunzătoare, se iau masuri suplimentare de compactare manuala. In stâlpi, betonul se toarnă continuu. In cazuri deosebite se admite intreruperea betonarii cadrului in stâlpi, sub rigla cadrului sau sub nivelul vutelor.

La cadrele etajate, intreruperea se face la baza stâlpului superior. Betonarea in riglele cadrului se poate întrerupe intre (1/4-1/5JL, (L fiind deschiderea riglei).

La reluarea betonarii, suprafaţa rosturilor de lucru se curata cu grija de betonul care nu a fost compactat si de pojghiţa de lapte de ciment. Durata întreruperii betonerii la rosturile de lucru nu poate depasi anumite limite, in funcţie de natura cimentului utilizat si de temperatura mediului exterior, fiind cuprinsa intre 4 si 10 ore.

După terminarea lucrărilor de turnare si compactare a betonului in cadre, se iau masuri de protejare, asigurandu-se un mediu umed cel puţin şapte zile, prin stropirea cu apa la intervale de 2-6 ore si acoperirea fetei riglelor cu rogojini sau cu folii din material plastic.

3. Decofrărea cadrelor turnate monolit

Ordinea de decofrare a elementelor cadrului este următoarea: intai se desfac părţile laterale ale cofrajului stâlpilor si riglei, când betonul are rezistenta la compresiune de minimum 25 daN/cm2, si apoi părţile orizontale ale cofrajului riglei. La decofrare se

are in vedere ca sa nu se producă şocuri, sa nu se deterioreze atât cofrajul (in vederea refolosirii lui cu reparaţii minime), cat si a elementului decofrat.

3.5.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A PLANSEELOR DIN BETON ARMAT

Tehnologia de execuţie a planseetor din beton armat monolit cuprinde următoarele lucrări: cofrare, armare, montare a pieselor si a elementelor de instalaţii, turnare si compactare a betonului, decofrare.

1. Lucrări de cofrare

Cofrajele demontabile tipizate sunt alcătuite din panouri si elemente de susţinere si solidarizare de inventar (popi, grinzi extensibile, cleşti etc). Panourile de cofraj se dispun astfel incat sa acopere in totalitate suprafaţa planseului sau sa se folosească un număr minim de completări.

La cofrarea planseelor cu placi drepte se foloseşte si cofrajul din panouri metalice, care asigura obţinerea de suprafeţe plane si netede, in condiţiile unui număr mare de refolosiri.

Succesiunea operaţiilor pentru cofrarea planseelor este: curăţirea si nivelarea locului de montaj, trasarea poziţiei cofrajelor, ridicarea cofrajelor si a elementelor componenete pe locurile trasate si susţinerea lor provizorie, verificarea si definitivarea poziţiei lor, fixarea definitiva.

La planseele cu placi si grinzi dispuse după o direcţie, cofrarea este aceeaşi ca la planseele cu placi drepte, cu particularităţile de execuţie a cofrajuluî pentru grinzi, prezentate la tehnologia de execuţie a grinzilor din beton armat monolit. Cofrajul pentru planseele cu grinzi principate si secundare se executa din panouri tipizate si netipizate. O atenţie deosebita trebuie acordata cofrarii intersecţiilor grinzilor, pentru a se folosi minimum de completări sau de materiale ce nu se pot refolosi.

2. Armarea planseelor

In cazul plăcilor dublu armate, se montează intai barele de rezistenta, peste care se aseaza si se leagă cel de-al doilea rând de bare de rezistenta.

O importanta deosebita la armarea plăcilor o are acoperirea cu beton, precum si menţinerea armaturii la poziţia din proiect. Aceasta se realizează cu ajutorul distantierilor. Armatura din plansee se leagă cu sarma de armatura din grinzi.

Centurile si grinzile se armeaza cu bare independente sau cu plase sudate, in tehnologiile prezentate anterior. După execuţia armării planseelor, se montează piesele si elementele de instalaţii înglobate, precum si tiparele pentru realizare golurilor si a traseelor instalaţiilor realizate ulterior betonarii planseelor.


Înainte de turnarea betonului in plansee, se executa operaţiile pregătitoare:

- se verifica cofrajele din punctul de vedere ai dimensiunilor, calităţii si stabilităţii, precum si a poziţiei pieselor inglobate;

- se verifica armaturile din punctul de vedere al alcătuirii constructive si al poziţiei;

- se curata cofrajul si armaturile si se uda abundent cu 2-3 ore înainte de turnare (la cofrajele din lemn);

- se asaza pe cofraje podinele de circulaţie pentru muncitori, utilajele si materialele necesare betonarii.

Se recomanda ca planseele sa se betoneze pe toata suprafaţa lor, adică betonul adus la locuî de punere in opera sa se toarne odată in cofrajul plăcilor si al centurilor sau in cofrajul plăcilor, grinzilor si sa se vibreze.

La planseele cu grinzi, se betoneaza grinzile in straturi continue si se vibrează cu pervibratorul sau cu vibratoarele de cofraj. Se continua cu betonarea plăcilor pana la nivelul superior marcat cu repere. Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafaţa (placi vibrante sau rigle vibrante).

O atenţie deosebita se acorda betonarii intersecţiilor grinzilor sau zonelor de rezemare a planseelor pe stâlpi, unde sunt armaturi dese. Betonul trebuie sa umple complet cofrajul, sa nu prezinte segregări sau goluri. A vând in vedere volumul mare de beton necesar execuţiei monolite a planseelor, este indicata folosirea pompei de beton.

In timpul betonarii planseelor, muncitorii si utilajele folosite trebuie sa circule pe podine si pe trasee special amenajate, care reazemă pe cofraje; nu se admite circulaţia pe

armaturi, care ar putea produce deformarea sau deplasarea lor, si nici crearea de aglomerări de beton prin descărcarea lui intr-un singur loc.

Daca nu se poate asigura turnarea betonului in tot planseul, se admite întreruperea betonarii si crearea de rosturi de lucru conform proiectului. Rosturile de lucru sunt prevăzute in zonele de solicitări minime. Când grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasă 3-5cm sub nivelul inferior al plăcii sau vutei plăcii. La placi, rostul de lucru va fi paralel cu armaturile de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situat in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschidere.

Durata maxima admisa a intreruperitor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor masuri speciale la reluarea turnării nu trebuie sa depăşească momentul de începere a prizei cimentului folosit. Când s-a produs o intrerupere mai mare, reluarea turnării este permisa după pregătirea suprafeţei rosturilor. Suprafaţa rosturilor de lucru la grinzi va fi perpendiculara pe axa lor, iar la placi perpendiculara pe suprafaţa lor. Suprafaţa rostului se curata de betonul ce nu a fost bine compactat si de pojghiţa de lapte de ciment, iar imediat, inalnte de turnarea betonului proaspăt, va fi spălata abundent cu apa.

După terminarea betonarii planseelor, se iau masuri care sa asigure condiţii favorabile de întărire si sa reducă deformatiile din contracţii. Umiditatea betonului se menţine minimum 7 zile după turnere, protejând suprafeţele libere prin acoperirea cu materiale de protecţie si stropirea cu apa, la intervale de 2-6 ore, dar după 2-12 ore de la turnare. Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt se acoperă cu prelate sau cu folii de polietilena, pentru a evita spălarea pastei de ciment. Daca temperatura aerului este sub +5jC, betonul nu se mai stropeşte, ci se iau masuri de protejare contra îngheţului.

4. Decofrarea

După ce betonul s-a intarit, cofrajele se demontează prin desfacerea legaturilor si îndepărtarea elementelor componente ale acestuia. La ptanseele cu grinzi, se decofreaza intai panourile laterale grinzilor si pe urma părţile orizontale ale cofrajului si plăcilor, la fel ca in cazul precedent.

Izolaţia termica a planseelor din beton armat se realizează cu materiale elastice (saltele de vata minerala sau umpluturi din materiale anorganice-zgura, granulit,etc), numai la partea superioara a planseului.

Termoizolatia amplasata la partea superioara a planseului de beton armat este protejata cu o folie bitumata peste care se toarnă o sapa din mortar, armata sau nearmata, ca suport al pardoselii.

Izolarea fonica a planseelor din beton armat monolit se asigura prin masivitatea acestora, masurile suplimentare de izolare fonica luandu-se la realizarea pardoselilor sau la finisarea tavanului.

3.5.3. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A SCĂRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT

Scările din beton armat turnat monolit se pot executa odată cu planseele intre care sunt prevăzute sau după execuţia acestora. Execuţia monolita a scărilor din beton armat cuprinde următoarele lucrări: trasarea, cofrarea, armarea, turnarea si compactarea betonului si decofrarea.

1. Trasarea scărilor

In funcţie de tipul scării, se trasează linia oblica care indica partea inferioara a scării, precum si intradosul treptelor. Pentru trasarea profilului treptelor se stabilesc poziţiile primei si ale ultimei trepte , verificând ca distantele dintre ele sa corespunde cu numărul si lăţimea treptelor indicate in proiect. Apoi se trasează linia oblica ce trece prin vârfurile treptelor si o linie orizontala la nivelul plăcii. Pe aceasta linie orizontala se trasează împărţirea treptelor după lăţimea lor si cu firul cu plumbse împarte corespunzător linia oblica.

Trasarea se materializează pe peretele care limitează scara si pe scândurile care cofreaza golul scării.

2. Cofrarea scărilor

Scările din beton armat turnat monolit se executa intr-o singura etapa . Cofrajul trebuie executat conform proiectului, cu o precizie sporita, si se contravan tu ieste cu deosebita grija. Cofrajul este asemănător cu cofrajul pentru placi, putând fi realizat din cherestea sau panouri din cofraj susţinute cu elemente de inventar. Cofrajul pentru contratreapta se realizează ca un tipar, reprezentând negativul contratreptei, pentru a permite operaţiile de betonare si de finisare.

3. Armarea scărilor

Scările se armeaza după regulile date pentru plăcile si grinzile de beton armat. O atenţie deosebita se acorda legaturilor de continuitate a armaturilor din scara cu armatura planseelor care le uneşte.

In cazul scărilor cu trepte independente încastrate in pereţi, se va avea in vedere ca armatura de rezistenta sa se menţină, pe tot timpul betonarii, la partea superioara (deoarece lucrează ca nişte grinzi in consola).


Betonul se toarnă pornind de la partea de jos a scării si se compactează cu pervibratoarele sau cu vibratoarele de cofraj. La scările aşezate pe o placa portanta, betonul trebuie sa aibă o consistenta vartoasa, pentru a nu curge pe panta cofrajului.

La scările încastrate in zidărie, betonul trebuie sa umple complet locaşurile prevăzute in zid si sa fie bine compactat in aceste zone. La turnarea unei scări se admit rosturi de lucru numai in lungul grinzilor de podest, când acestea nu se pot turna integral. In unele cazuri se executa betonarea treptelor odată cu placa de beton armat, operaţie care este insa greoaie.

5. Decofrarea

Ordinea de decofrare este următoarea: intai se decofreaza părţile laterale (contratreptele) si apoi părţile orizontale sau înclinate. Pentru decofrarea pârtilor laterale, betonul trebuie sa aibă rezistenta la compresiune minimum 25 daN/cm2, iar pentru decofrarea pârtilor orizontale sau înclinate de 50-70%, din marca, in funcţie de mărimea elementului cofrat.

3.5.4. TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A ACOPERIŞULUI TERASA DIN BETON ARMAT MONOLIT

Acoperişurile realizate din beton armat monolit sunt plate, din ultimul planseu al construcţiei care constituie si structura portanta a invelitorii. Un acoperiş trebuie sa satisfacă condiţii de izolare hidrofuga si termica. In acest scop, structura lui este alcătuita din următoarele straturi succesive cu rol bine determinat:

strat protecţie pietriş cu grosimea de 4 cm ;

mortar de poză cu grosimea de 2 cm ;

hidroizolaţie 2c+3b cu grosimea de 0.4 cm ;

şapa armată rabfţ cu grosimea de 5 cm ;

termoizolaţie vată minerală rigidă cu grosimea de 10 cm ;

barieră de vapori folie polietilenă ;

şapă de egalizare cu grosimea de 2 cm ;

placă din beton armat monolit cu grosimea de 12 cm ;

tencuială mortar cu grosimea de 2 cm.

Tehnologia de execuţie a stratului-suport (placa din beton armat) s-a prezentat anterior.

1. Tehnologia de executare a hidroizolaţiei

Execuţia hidroizolatiilor cuprinde următoarele lucrări:

verificarea si remedierea elementelor de construcţie înainte de începerea hidroizolatiilor;

executarea amorsajului;

executarea straturilor de etansare prin vopsire;

executarea hidroizolatiei propriu-zise din foi bitumate;

executarea hidroîzoiatei la puncte dificile (rosturi, guri de scurgere, străpungeri);

executarea straturilor de protecţie a hidroizolatiei.

a. Verificarea si remedierea elementelor de construcţie înainte de începerea hidroizolarii

Verificările se refera la stratul-suport al hidroizolatiei care este şapa suport. La aceste verificări se urmăreşte daca au fost realizate pantele de 2%, daca este asigurata planeitatea necesara si daca este respectata umiditatea suportului. Intersecţiile suprafeţelor (scafe, dolii, muchii, coame) se rotunjesc cu o raza de curbura de 3-5 cm.

Umiditatea stratului suport se controlează cu ajutorul umidometrelor electrice sau prin lipirea la cald a unor fasii din carton bitumat de 300X200 mm in diferite puncte ale stratului suport. Daca la smulgerea fâşiilor (după 1-2 ore de la lipire) desprinderea se realizează in masa stratului de bitum folosit la lipire sau se sfasie cartonul bitumat, înseamnă ca suprafaţa suport este corespunzătoare din punctul de vedere al umidităţii maxime admise. De asemenea, se verifica poziţia pieselor înglobate pentru scurgeri si străpungeri, remediindu-se defectele constate. Suprafaţa suport a hidroizolatiei se curata foarte bine.

b. Executarea amorsajului

Amorsajul se executa cu solutii bituminoase, prin vopsire si frecare energica, in doua straturi succesive aplicate pe suprafaţa suport perfect uscata. Fiecare strat se aplica numai după uscarea celui precedent. Consumul de soluţie pentru ambele straturi este de minimum 0.400l/m2.

Daca amorsarea se executa cu suspensie de bitum filerizat, suprafaţa stratului suport trebuie sa fie uscata. Amorsajui se executa in trei straturi succesive, dar numai după uscarea fiecăruia dintre ele, consumul de suspensie fiind de minimum 0.500 kg/m2.

c. Executarea straturilor bituminoase de etansare prin vopsire

Soluţia de bitum se aplica la rece, prin vopsire cu peria de par sau fibra, cu gletuitorul de cauciuc sau cu o pensula groasa, in trei straturi succesive, după uscarea fiecărui strat. Consumul de soluţie bituminoasa pentru fiecare strat este cuprins intre 1.5 si 2 l/m2.

d. Executarea hidroizolatiei din straturi multiple

Aceasta hidroizolatie se executa după ce stratul de amorsaj este uscat si temperatura exterioara este de minimum +5°C pe timp frumos si fara vânt.

Hidroizolatia cu straturi multiple din foi de carton bitumat se obţine prin executarea a cel puţin doua straturi lipite de suprafta suport si intre ele si acoperite cu cu straturi de masa bituminoasa.

Execuţia se incepe prin derularea sulurilor de foi de carton bitumat, care trebuie sa fie bine curăţate si întinse un timp pentru îndreptarea si relaxarea lor. Foile se croiesc la lungimea necesara, după pozarea lor pe porţiunea ce urmează a fi hidroizolata si se rulează din nou in suluri strânse. Pentru lipire se derulează sulurile peste un strat de mastic fierbinte, turnat din cancioc, in fata si pe toata lungimea solului. Petrecerile trebuie sa aibă 7-10 cm si se presează cu o spatula din lemn sau cu canciocul, pentru a elimina excesul de mastic. Procedeul este asemănător pentru toate straturile, avandu-se grija sa se alterneze petrecerile prin lipirea de la început la marginea suprafeţei a unei fasii cu lăţimea de 1/2, 1/3 sau 1/4 din lăţimea foii, in funcţie de numărul straturilor ce se suprapun. Aplicarea materialelor in foi se incepe de la partea cea mai coborâta a suprafeţei, consumul de mastic pentru fiecare strat fiind cuprins intre 2.5 si 2 l/m2.

La executarea hidro izolaţii lor din foi de pânza bitumata si carton bltumat, intai se alica pânza bitumata in straturi, după care se aplica ultimul strat din carton bitumat. In dreptul elementelor verticale ale terasei (aticuri, pereţii coşurilor de ventilare si ai coşurilor de fum), se realizează suprafaţa de racordare pe care se lipesc fasii din pânza bitumata (lata de 30-50 cm), înainte de executarea hidroizolatiei in câmp.

d. Executarea hidroizoiatiei in puncte dificile

Punctele dificile aie hidroizolatiei sunt acelea unde hidroizolatia este străpunsă de diverse instalaţii. In aceste zone, stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa aibă o panta de minimum 5% pe latime de 25 cm, daca punctele dificile sunt interioare. O atenţie deosebita trebuie acordata racordării hidroizolatiei care vine in contact cu diversele piese ale instalaţiei.

Principala condiţie pe care trebuie sa o îndeplinească aceste zone este sa asigure scurgerea apelor pluviale fara stagnări, de aceea se acorda o mare atenţie executării straturilor de protecţie a hidroizolatiei in aceste zone.

f. Executarea straturilor de protecţie a hidroizolatiei

Protecţia hidroizolatiei la terase se executa pentru eliminarea efectelor negative ale însoririi si pentru crearea posibilităţii de circulaţie a oamenilor.

La terasele necirculabile, peste hidroizolatia protejata se aşterne un strat de pietriş de 4 cm grosime, cu granufatia de 6-15 mm.

Cap.4 DOCUMENTA Ţ IA TEHNICO-ECONOMICA

Pentru avizarea, aprobarea şi executarea lucrării analizate în cadrul proiectului de

diplomă este necesar să fie elaborată o documentaţie tehnico-economică care să conţină

detaliile necesare executării efective a lucrărilor.

In partea economică a proiectului de execuţie este inclus caicului cantităţilor şi al

preţurilor lucrărilor ce urmează a fi executate.

Totalitatea pieselor scrise prin care se stabilesc aceste cantităţi de lucrări şi preţul

lor poartă denumirea de documentaţie economică.

Se va elabora documentaţia tehnico-economică necesară executării categoriilor de

lucrări de construcţii pentru următoarele obiecte de construcţii ce fac parte din proiectul

„Locuinta unifamiliala D+P+2E”, amplasata in mun. Constanta.

realizarea structurii în cadre din beton armat

lucrări de arhitectura

Piesele scrise care formează documentaţia economică sunt:

deviz general privind cheltuielile necesare realizării obiectivului Bloc de locuinte

D+P+2E

devizul oferta al lucrărilor de rezistenta ;

devizul oferta al lucrărilor de arhitectura;

deviz analitic pentru lucrările de rezistenta ;

deviz analitic pentru lucrările de arhitectura;

lista cuprinzând consumuri de resurse materiale;

lista cuprinzând consumurile cu mâna de lucru;

lista cuprinzând consumurile de ore de funcţionare a utilajelor de construcţii;

lista cuprinzând consumurile privind transporturile;

Formularul C5

Obiectivul: 0081 000000081 CARTIER LOCUINŢE

Obiectul: 0002 2 LOCUINŢĂ UNIFAMILIALĂ

Lista cu cantitatile de lucrari

Deviz oferta CCTD18 TERASAMENTE ŞI CONSTRUCŢII

Categoria de lucrari: 0110

=================================================================

= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT =

= D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =

= A R T I C O L PU UTI VAL UTI =

= PU TRA VAL TRA =

= SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT. T O T A L =

=================================================================

001 TSC04F1 100 MC. 3.750 0.00 0

SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU 0.00 0

UMIDITATE NATURAL DESC.AUT.TER.CAT.2 52.00 195

0.00 0

0.000 0 Total= 195

002 TSC04B1 100 MC. 1.870 0.00 0

SAP.MEC.CU EXC.DE 0,71-1,25MC IN PAM.CU 0.00 0

UMIDITATE NATURAL DESC.DEP.TER.CAT.2 46.40 87

0.00 0

0.000 0 Total= 87

003 TSD02B1 100 MC. 0.350 0.00 0

IMPRAST.PAMINT AFINAT PROVENIT DIN TER. 0.00 0

CAT.1 SAU 2 CU BULD.DE 65-80CP IN STRAT. 37.80 13

CU GROS.DE 21-30C 0.00 0

0.000 0 Total= 13

004 TSD05B1 100 MC. 0.270 0.00 0

COMPACTARE CU MAI.MEC.DE 150-200KG A 52.92 14

UMPL.IN STRAT.DE 20-30CM EXCLUSIV UDARE 330.05 89

STRAT DIN PAM.COEZI 0.00 0

0.000 0 Total= 103

Total manopera la UM: 8.82 ore.

005 RPCA01A1 M.C. 20.000 0.00 0

SAPATURA DE PAMINT IN SPATII LIMITATE 24.80 496

SUB 1,00 M LATIME SI 1,50 M ADINCIME CU 0.00 0

MALURI NESPRIJINIT 0.00 0

0.000 0 Total= 496


006 TRA01A05P TONA 710.000 0.00 0

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU 0.00 0

MOLOZULUI CU AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM 0.00 0

14.00 9940

0.000 0 Total= 9940

007 CA01D1 M.C. 7.000 0.56 4

TURNARE BETON SIMPLU IN STRATURI DE 3- 22.02 154

20CM GROSIMELA CONSTRUCTII CU H<35M 6.00 42

0.00 0

0.000 0 Total= 200


CCTD18 pag 2

=================================================================

007 2100957 M.C. 7.056 250.00 1764

BETON DE CIMENT B 200 STAS 3622 0.00 0

0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 1764

008 CB10B1 MP. 70.000 10.41 729

COFRAJE PT BET IN CUZINETI,FUND PAHAR SI 7.80 546

DE UTILAJE,SIMPLE DIN PAN CU PLACAJ 15MM 0.00 0

INCLUSIV SPIJI 0.00 0

0.003 0 Total= 1275


009 CA02C1 M.C. 40.000 0.28 11

TURNARE BETON ARMAT IN FUNDATII 22.62 905

CONTINUE,RADIERE SI PERETI SUB COTA ZERO 11.25 450

A CONSTR CU GROS <30CM 0.00 0

0.000 0 Total= 1366


009 2100957 M.C. 33.264 250.00 8316


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 8316

010 CC01C1 KG 5850.000 0.92 5382

MONTARE ARMATURI DIN OTEL BETON IN 0.15 878

FUNDATII CONTI NUE,PLACI DE RADIERE,CU 0.00 0

DIST DIN MASE PLASTICE 0.00 0

0.000 0 Total= 6260


011 CZ0301E1 KG 5850.000 2.53 14800

CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII 0.20 1170

IZOL.CONTINUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.PC 0.62 3627

52 D=10- 16 MM 0.00 0

0.001 6 Total= 19598


012 CB12I1 MP. 235.800 6.55 1544

COFRAJE PT BETON IN PERETI DIAFRAGME DIN 6.68 1575

PANOURI LA CTII H<20M CU PLANSEE MONOLIT 0.00 0

PLACAJ DE 1 0.00 0

0.002 0 Total= 3120


013 CC02A1 KG 450.000 1.04 468

MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE D 0.38 171

<8MM IN PERETI DIAFRAGME CU DIST DIN 0.00 0

PLASTIC 0.00 0

0.000 0 Total= 639


CCTD18 pag 3

=================================================================

014 CC02B1 KG 132.000 1.04 137

MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE D 0.32 42

<12MM IN PE RETI DIAFRAGME CU DIST DIN 0.00 0

PLASTIC 0.00 0

0.000 0 Total= 180


015 CA02G1 M.C. 45.000 0.56 25

TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU H 21.56 970

<35M,IN PERETI SI DIAFRAGME CU GROS 7.50 338

<30CM 0.00 0

0.000 0 Total= 1333


015 2100957 M.C. 45.360 250.00 11340


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 11340

016 CB04C1 MP. 205.000 7.87 1613

COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE DIN 6.48 1328

SCINDURI LA CONSTRUCTII CU H20-35M LA 0.00 0

PLACI SI GRINZI 0.00 0

0.002 0 Total= 2942


017 CA02J1 M.C. 28.000 0.84 24


<35M,IN PLANSEE(GRINZI,STILPI,PLACI)CU 7.50 210

GROS.PLACII>10CM 0.00 0

0.000 0 Total= 771


017 2100957 M.C. 28.224 250.00 7056


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 7056

018 CB44A1 BUC. 150.000 0.15 22

SUST CU POPI EXTENS PE3100R PT MONT 3.24 486

PLACI,PREDALE TURN PLANSEE MONOL CU GR 0.00 0

SAU GR MONOL PL PREF 0.00 0

0.000 0 Total= 508


019 CC02C1 KG 1438.000 1.02 1467

MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE 0.26 374

IN GRINZI SI STILPI D<18MM PLACI D<10MM 0.00 0

CU DIST DIN PLAS 0.00 0

0.000 0 Total= 1841


CCTD18 pag 4

=================================================================

020 CG18A1 MP. 205.000 0.00 0

PARDOSELI DIN BETON B100,DE 10CM 3.24 664

GROSIME,IN CIMP CONTINUU FARA 2.75 564

SCLIVISEALA 0.00 0

0.000 0 Total= 1228


020 2100933 M.C. 20.664 200.00 4133


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 4133

021 CC02F1 KG 831.000 0.35 291

MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN PLASE CU 0.24 199

G=1-3KG/MPIN PERETI DIAFRAGME CU DIST 0.00 0

DIN PLASTIC 0.00 0

0.000 0 Total= 490


021 2002349 KG 831.000 2.50 2078

PLASE SUDATE TIP 308 NQ 283X6,5(54,8KG/ 0.00 0

BUC) OL 37-1N 0.00 0

0.00 0

0.001 1 Total= 2078

022 CB13B1 MP. 54.000 10.11 546

COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 9.38 507

CONSTRUCTII CU H<20M,LA STILPI SI CADRE, 0.00 0

CU PLACAJ DE 8MM 0.00 0

0.003 0 Total= 1052


023 CC02C1 KG 3425.000 1.02 3494




0.000 0 Total= 4384


024 CA02J1 M.C. 64.000 0.84 54




0.000 0 Total= 1761


024 2100957 M.C. 64.512 250.00 16128


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 16128

CCTD18

=================================================================

025 CB13A1 MP. 496.000 7.15 3546


CONSTRUCTII CU H<20M,LA PLACI SI GRINZI, 0.00 0


0.002 1 Total= 6760


026 CZ0302A1 KG 366.000 2.53 926

CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI 0.29 106

DIAFRAGME LACONST OBIS IN ATELIERE 0.44 161

CENTRALIZATE OB 37 D=6- 0.00 0

0.001 0 Total= 1193


027 CC02C1 KG 210.000 1.02 214




0.000 0 Total= 269


028 CB44A1 BUC. 340.000 0.15 51




0.000 0 Total= 1153


029 CD04B1 M.C. 15.000 436.28 6544

ZIDARIE DIN CARAMIDA PRESATA 240X115X63M 102.02 1530

M PT PROTECTIE HIDROIZOL.PERETI, CAL.1, 0.00 0

H<3M 0.00 0

1.317 20 Total= 8074


029 2101121 M.C. 3.375 75.00 253

MORTAR DE ZIDARIE M 10 NISIP S 1030 0.00 0

0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 253

030 CH01C1 M 70.000 7.72 540

TREPTE BETON SIMPLU PLACATE CU PLACI 15.44 1081

MARMURA PT.TREPTE SLEFUITE PE O FATA SI 1.10 77

O MUCHIE 0.00 0

0.012 1 Total= 1698


030 2203644 M 72.100 5.17 373

CONTRATREPTE MARM.ALUN G=2CM L=11CM 0.00 0

0.00 0

0.00 0

0.007 1 Total= 373

CCTD18

=================================================================

030 2204076 M 72.100 10.86 783

GLAFURI MARM.LUSTR.C1 ALUN GROS.2CM 0.00 0

0.00 0

0.00 0

0.007 1 Total= 783

031 IZF01D1 MP. 115.000 0.60 69

AMORSAREA SUPR PT APLIC STRAT DIF VAPORI 0.37 43

CU EMULS BITUM STAS8877-72 1 STRAT SUPR 0.02 2

ORIZ VERTIC 0.00 0

0.000 0 Total= 114


032 IZF04A1 MP. 256.000 0.27 69

STRAT HIDROIZOLANT CALD CU MASTIC BITUM 0.32 82

TIP...PE SUPRAF ORIZ SAU INCLINATE PINA 0.35 90

LA 40% 0.00 0

0.002 1 Total= 241


032 2600036 KG 435.200 2.00 870

BITUM PT.MAT.+LUCR.HIDROIZOLATII TIP H 0.00 0

68/75 S7064 0.00 0

0.00 0

0.001 0 Total= 870

032 6101458 KG 1793.500 2.00 3587

@MASTIC BITUMINOS MATIZOL PENTRU 0.00 0

HIDROIZOLATII 0.00 0

0.00 0

0.001 2 Total= 3587

033 IZF10A1 MP. 495.000 0.40 198

STRAT TERMOIZOLANT LA TERASE ACOPER 1.29 639

PLANSEE CU PLACI...DE...MM PE 10MM STRAT 0.24 119

NISIP 0.00 0

0.000 0 Total= 955


033 2803406 M.C. 514.800 220.00 113256

PLACI TERMOIZ NEARM BCA GBN25/ 400 0.00 0

PALETS10833 0.00 0

0.00 0

0.416 214 Total= 113256

034 IZF23B1 MP. 123.000 3.13 385

STRAT PROTECTIE TERMOIZOL CU 1 STRAT 0.87 107

PINZA BIT TIP...SAU TESAT BIT TIP 0.10 12

TSA2000 0.00 0

0.003 0 Total= 504


034 2602060 MP. 3199.200 10.00 31992

TESATURA FIRE STICLA BIT.2F.NIS. TSA 0.00 0

2000 100CM S 10126 0.00 0

0.00 0

0.003 10 Total= 31992

CCTD18 =================================================================

035 CF01C1 MP. 1350.000 1.02 1377

TENCUIELI INTERIOARE,DRISCUITE,LA 7.74 10449

STILPI,PERETI EXECUTATE MANUAL PE BETON, 0.50 675

CU MORTAR M10-T,DE 2CM 0.00 0

0.003 4 Total= 12501


035 2101121 M.C. 24.300 75.00 1822


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 1822

036 CF06F1 MP. 648.000 1.05 680

TENCUIELI EXTERIOARE OBISNUITE,STROPITE 10.10 6545

PE PERETI DIN ZIDARIE,DE 2,5CM GROSIME 0.00 0

0.00 0

0.003 2 Total= 7225


036 2101121 M.C. 14.904 75.00 1118


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 1118

037 CG01D1 MP. 820.000 0.00 0

STRAT SUPORT PT.PARDOSELI EXECUTATE DIN 2.88 2362

MORTAR DE CIMENT M100-T 3CM GROSIME 1.10 902

0.00 0

0.000 0 Total= 3264


037 2101145 M.C. 25.420 75.00 1907


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 1907

038 CG02F1 MP. 384.000 2.87 1102

PARDOSELI DIN PARCHET,>10MP LIPIT CU 9.42 3617

ARACET,PANOURI-MOZAIC DIN STEJAR 0.28 108

0.00 0

0.001 0 Total= 4827


038 2940204 MP. 403.196 20.00 8064

PARCHETE FAG LMB.UL.P1,P3,P4 CL.3 ST. 0.00 0

17X200 X30-90MM 0.00 0

0.00 0

0.014 6 Total= 8064

039 CG11A1 MP. 436.000 7.50 3270

PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA 8.40 3662

PATRATE SAU DREPTUNGHIULARE DE ACEIAS 1.10 480

CULOARE ASEZATE SIM 0.00 0

0.014 6 Total= 7412


CCTD18 =================================================================

039 2422197 MP. 449.080 30.00 13472

PLACI GRESIE GLZ.NETEDE ALB S 50X 50X 6 0.00 0

C1 LIPIT 0.00 0

0.00 0

0.018 8 Total= 13472

040 CH05A1 M 48.000 10.00 480

MINA CURENTA METALICA CONFECTIONATA DIN 5.39 259

TEAVA DREAPTA,CU D=1 1/4'' 0.00 0

0.00 0

0.004 0 Total= 739


041 CK03E1 MP. 53.000 6.90 366

USI DIN LEMN SIMPLE INTERIOARE TIP CIL 9.51 504

INTR-UN CANAT PE CAPTUSELI 0.33 17

0.00 0

0.001 0 Total= 887


041 2928505 MP. 421.000 75.67 31857

USA INT LOC.1CAN.PL.CEL.PE TOC+CAPTUS 0.00 0

PLINE 2090X 784 0.00 0

0.00 0

0.026 11 Total= 31857

042 CK03H1 MP. 9.500 3.67 35


IN DOUA CANATURI PE TOC 0.33 3

0.00 0

0.000 0 Total= 105


042 2928684 MP. 9.500 75.44 717

USA INT LOC.2CAN.PL.CEL.PE TOC+CAPTUS 0.00 0

GEAM 2090X 884 0.00 0

0.00 0

0.032 0 Total= 717

043 CK14A1 MP. 12.000 0.00 0

USI METALICE DE ORICE FEL INCLUSIV 34.67 416

ACCESORIILE INTR-UN CANAT CU SUPRAFATA < 0.33 4

5 MP 0.00 0

0.000 0 Total= 420


043 6306602 KG 12.000 4.00 48

USA MET PROF LAMINATE CAT.IPC 1250/IX 0.00 0

PLINE 67 KG 0.00 0

0.00 0

0.001 0 Total= 48

043 6306418 KG 100.000 3.04 304

USA MET PROF.UM IASI STAS 6647-72 REZ. 0.00 0

FOC 101 KG 0.00 0

0.00 0

0.001 0 Total= 304

CCTD18

=================================================================

044 CK11A1 MP. 32.000 0.00 0

FERESTRE METALICE MONTATE MANUAL LA 30.72 983

CONSTRUCTII CUH<35 M CU SUPRAFATA 0.00 0

TOCULUI <3 MP 0.00 0

0.000 0 Total= 983


044 6307151 KG 32.000 3.43 110

FEREASTRA MET SIMP OCHI FIX+MOB.IASI 0.00 0

CAT.1250 G= 84,0KG 0.00 0

0.00 0

0.001 0 Total= 110

044 6307228 KG 42.000 4.40 185

FEREASTRA MET SIMP OCHI MOBIL IASI CAT. 0.00 0

2160 G= 47,8KG 0.00 0

0.00 0

0.001 0 Total= 185

Cheltuieli directe din articole:

GREUTATE MATERIALE MANOPERA UTILAJ TRANSPORT TOTAL

295.652 311996.82 49955.96 8744.11 9940.00 380636.89

Din care:

Valoare aferenta utilaje termice = 0.00

Valoare aferenta utilaje electrice = 8744.11

Detaliere transporturi:

-Articole TRA 9 940.00

Alte cheltuieli directe:

-CAS:

( 49955.96 + 8744.11 * 0.000 +

9940.00 * 0.000) * 0.19500 = 9 741.41

-SOMAJ:

( 49955.96 + 8744.11 * 0.000 +

9940.00 * 0.000) * 0.02500 = 1 248.90

-FOND DE RISC 1,3%

( 49955.96 + 8744.11 * 0.000 +

9940.00 * 0.000) * 0.01300 = 649.43

-SANATATE 7%

( 49955.96 + 8744.11 * 0.000 +

9940.00 * 0.000) * 0.07000 = 3 496.92

-CASA SOCIALA 0.5%

( 49955.96 + 8744.11 * 0.000 +

9940.00 * 0.000) * 0.00500 = 249.78

-FOND NATIONAL UNIC 0,75%

( 49955.96 + 8744.11 * 0.000 +

9940.00 * 0.000) * 0.00750 = 374.67

Total cheltuieli directe:


295.652 311996.82 65717.07 8744.11 9940.00 396398.00

Cheltuieli indirecte:

CCTD18

=================================================================

396398.00 * 0.1200 = 47 567.76

Profit:

443965.76 * 0.0500 = 22 198.29

TOTAL GENERAL DEVIZ: 466 164.04

466164.04 * 0.0500 = 23 308.20


TVA 489472.25 * 19.0% = 92 999.73

TOTAL cu TVA 582 471.97

PROIECTANT CONTRACTANT (OFERTANT)

DEVIZIER

SISTEM INFORMATIC PROIECTAT DE FIRMA I N F S E R V (Tel:2109807)

Formularul C5




Deviz oferta CCTD28 CONSTRUCTII REZISTENTA


=================================================================




= PU TRA VAL TRA =


=================================================================

001 CA01D1 M.C. 35.870 0.56 20

TURNARE BETON SIMPLU IN STRATURI DE 3- 22.02 790

20CM GROSIMELA CONSTRUCTII CU H<35M 6.00 215

0.00 0

0.000 0 Total= 1025


001 2100919 M.C. 36.157 180.00 6508


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 6508

002 CB10B1 MP. 134.210 10.41 1397

COFRAJE PT BET IN CUZINETI,FUND PAHAR SI 7.80 1047

DE UTILAJE,SIMPLE DIN PAN CU PLACAJ 15MM 0.00 0

INCLUSIV SPIJI 0.00 0

0.003 0 Total= 2444


003 CA02C1 M.C. 197.690 0.28 55

TURNARE BETON ARMAT IN FUNDATII 22.62 4472

CONTINUE,RADIERE SI PERETI SUB COTA ZERO 11.25 2224

A CONSTR CU GROS <30CM 0.00 0

0.000 0 Total= 6751


003 2100969 M.C. 199.272 275.00 54800

BETON DE CIMENT C 16/20 (B 250) STAS 0.00 0

3622 0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 54800

004 CC01C1 KG 1600.000 0.92 1472

MONTARE ARMATURI DIN OTEL BETON IN 0.15 240

FUNDATII CONTI NUE,PLACI DE RADIERE,CU 0.00 0

DIST DIN MASE PLASTICE 0.00 0

0.000 0 Total= 1712


CCTD28 =================================================================

005 CZ0301E1 KG 1600.000 2.53 4048

CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII 0.20 320

IZOL.CONTINUI SI RADIERE IN ATEL.CENT.PC 0.62 992

52 D=10- 16 MM 0.00 0

0.001 2 Total= 5360


006 CB12I1 MP. 1190.000 6.55 7794

COFRAJE PT BETON IN PERETI DIAFRAGME DIN 6.68 7949

PANOURI LA CTII H<20M CU PLANSEE MONOLIT 0.00 0

PLACAJ DE 1 0.00 0

0.002 2 Total= 15744


007 CC02A1 KG 3955.000 1.04 4113

MONTARE ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE D 0.38 1503

<8MM IN PERETI DIAFRAGME CU DIST DIN 0.00 0

PLASTIC 0.00 0

0.000 0 Total= 5616


008 CC02B1 KG 3955.000 1.04 4113

MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN BARE D 0.32 1266

<12MM IN PE RETI DIAFRAGME CU DIST DIN 0.00 0

PLASTIC 0.00 0

0.000 0 Total= 5379


009 CA02G1 M.C. 198.000 0.56 111


<35M,IN PERETI SI DIAFRAGME CU GROS 7.50 1485

<30CM 0.00 0

0.000 0 Total= 5865


009 2100957 M.C. 199.584 250.00 49896


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 49896

010 CB04C1 MP. 413.000 7.87 3250

COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE DIN 6.48 2676

SCINDURI LA CONSTRUCTII CU H20-35M LA 0.00 0

PLACI SI GRINZI 0.00 0

0.002 1 Total= 5927


011 CA02J1 M.C. 57.800 0.84 49




0.000 0 Total= 1591


CCTD28

=================================================================

011 2100957 M.C. 58.262 250.00 14566


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 14566

012 CB45C1 BUC. 60.000 0.04 2

SUSTINERI DIN GRINZI METALICE 17.26 1036

EXTENSIBILE LA CTII CU H=20-35M GRINZILE 0.00 0

REZEMIND PE PERETI 0.00 0

0.000 0 Total= 1038


013 CB44A1 BUC. 150.000 0.15 22




0.000 0 Total= 508


014 CC02C1 KG 1210.000 1.02 1234




0.000 0 Total= 1549


015 CG18A1 MP. 409.000 0.00 0

PARDOSELI DIN BETON B100,DE 10CM 3.24 1325

GROSIME,IN CIMP CONTINUU FARA 2.75 1125

SCLIVISEALA 0.00 0

0.000 0 Total= 2450


015 2100933 M.C. 41.227 200.00 8245


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 8245

016 CZ0302E1 KG 2355.000 2.53 5958



CENTRALIZATEPC 52 D=10- 0.00 0

0.001 2 Total= 7465


017 CC02F1 KG 817.000 0.35 286

MONT ARMAT LA CONSTR H<35M DIN PLASE CU 0.24 196

G=1-3KG/MPIN PERETI DIAFRAGME CU DIST 0.00 0

DIN PLASTIC 0.00 0

0.000 0 Total= 482


CCTD28 =================================================================

017 2002349 KG 817.000 2.50 2042

PLASE SUDATE TIP 308 NQ 283X6,5(54,8KG/ 0.00 0

BUC) OL 37-1N 0.00 0

0.00 0

0.001 1 Total= 2042

018 CZ0302XD1 KG 825.000 2.53 2087

CONFECTIONARE PLASE SUDATE IN ATELIERE 0.44 363

CENTRALIZATDIN OB 37 CU BARE DE D=4-5MM 0.75 619

0.00 0

0.001 1 Total= 3069


019 CB13B1 MP. 2772.000 10.11 28025


CONSTRUCTII CU H<20M,LA STILPI SI CADRE, 0.00 0


0.003 8 Total= 54026


020 CC02C1 KG 40132.800 1.02 40935




0.000 0 Total= 51370


021 CA02J1 M.C. 481.000 0.84 404




0.000 0 Total= 13237


021 2100957 M.C. 484.848 250.00 121212


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 121212

022 CB13A1 MP. 8880.000 7.15 63492


CONSTRUCTII CU H<20M,LA PLACI SI GRINZI, 0.00 0


0.002 18 Total= 121034


023 CZ0302A1 KG 53400.000 2.53 135102



CENTRALIZATE OB 37 D=6- 0.00 0

0.001 53 Total= 174084


CCTD28 =================================================================

024 CC02C1 KG 62587.230 1.02 63839




0.000 0 Total= 80112


025 CA02J1 M.C. 1150.000 0.84 966




0.000 0 Total= 31648


025 2100969 M.C. 1159.200 275.00 318780

BETON DE CIMENT C 16/20 (B 250) STAS 0.00 0

3622 0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 318780

026 CB45C1 BUC. 260.000 0.04 10

SUSTINERI DIN GRINZI METALICE 17.26 4488

EXTENSIBILE LA CTII CU H=20-35M GRINZILE 0.00 0

REZEMIND PE PERETI 0.00 0

0.000 0 Total= 4498


027 CB44A1 BUC. 1650.000 0.15 248




0.000 0 Total= 5594


028 CD07A1 M.C. 620.000 235.48 145998

ZIDARIE DIN BLOCURI BCA LA CONSTR.H<35M, 23.78 14744

20CM GROSIME, CU BLOCURI GBN 50/650 IN 0.00 0

VRAC 0.00 0

0.761 472 Total= 160741


028 2101171 M.C. 34.720 150.00 5208

MORTAR DE ZIDARIE M 50 S 1030 0.00 0

0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 5208

029 CD08D1 M.C. 306.000 251.53 76968

ZIDARIE DIN BCA IN PERETI DESPART.LA 38.14 11671

CONSTR.H<35M, 10 CM GROS, ARMATI CU BL. 0.00 0

GBN 50/650 IN VR 0.00 0

0.775 237 Total= 88639


CCTD28 =================================================================

029 2101171 M.C. 17.136 150.00 2570


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 2570

030 CH01C1 M 1339.200 7.72 10339

TREPTE BETON SIMPLU PLACATE CU PLACI 15.44 20677

MARMURA PT.TREPTE SLEFUITE PE O FATA SI 1.10 1473

O MUCHIE 0.00 0

0.012 16 Total= 32489


030 2203644 M 6.262 5.17 32

CONTRATREPTE MARM.ALUN G=2CM L=11CM 0.00 0

0.00 0

0.00 0

0.007 0 Total= 32

030 2204076 M 6.262 10.86 68

GLAFURI MARM.LUSTR.C1 ALUN GROS.2CM 0.00 0

0.00 0

0.00 0

0.007 0 Total= 68



813.810 1186267.59 243752.59 45354.60 0.00 1475374.79

Din care:




-CAS:

( 243752.59 + 45354.60 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.19500 = 47 531.76

-SOMAJ:

( 243752.59 + 45354.60 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.02500 = 6 093.81

-FOND DE RISC 1,3%

( 243752.59 + 45354.60 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.01300 = 3 168.78

-SANATATE 7%

( 243752.59 + 45354.60 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.07000 = 17 062.68

-CASA SOCIALA 0.5%

( 243752.59 + 45354.60 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.00500 = 1 218.76


( 243752.59 + 45354.60 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.00750 = 1 828.14



813.810 1186267.59 320656.54 45354.60 0.00 1552278.73

CCTD28

=================================================================


1552278.73 * 0.1200 = 186 273.44

Profit:

1738552.18 * 0.0500 = 86 927.61

TOTAL GENERAL DEVIZ: 1 825 479.79

1825479.79 * 0.0500 = 91 273.99


TVA 1916753.77 * 19.0% = 364 183.22

TOTAL cu TVA 2 280 936.99


DEVIZIER


Formularul C5




Deviz oferta CCTD38 IZOLATII


=================================================================




= PU TRA VAL TRA =


=================================================================

001 IZF01D1 MP. 495.000 0.60 297

AMORSAREA SUPR PT APLIC STRAT DIF VAPORI 0.37 183

CU EMULS BITUM STAS8877-72 1 STRAT SUPR 0.02 10

ORIZ VERTIC 0.00 0

0.000 0 Total= 490


002 IZF04A1 MP. 1055.000 0.27 285

STRAT HIDROIZOLANT CALD CU MASTIC BITUM 0.32 338

TIP...PE SUPRAF ORIZ SAU INCLINATE PINA 0.35 369

LA 40% 0.00 0

0.002 2 Total= 992


002 6101458 KG 1793.500 2.00 3587

@MASTIC BITUMINOS MATIZOL PENTRU 0.00 0

HIDROIZOLATII 0.00 0

0.00 0

0.001 2 Total= 3587

003 IZF10A1 MP. 495.000 0.40 198

STRAT TERMOIZOLANT LA TERASE ACOPER 1.29 639

PLANSEE CU PLACI...DE...MM PE 10MM STRAT 0.24 119

NISIP 0.00 0

0.000 0 Total= 955


003 2803406 M.C. 514.800 220.00 113256

PLACI TERMOIZ NEARM BCA GBN25/ 400 0.00 0

PALETS10833 0.00 0

0.00 0

0.416 214 Total= 113256

004 IZF23B1 MP. 2480.000 3.13 7762

STRAT PROTECTIE TERMOIZOL CU 1 STRAT 0.87 2158

PINZA BIT TIP...SAU TESAT BIT TIP 0.10 248

TSA2000 0.00 0

0.003 7 Total= 10168


CCTD38

=================================================================

004 2602060 MP. 3199.200 10.00 31992

TESATURA FIRE STICLA BIT.2F.NIS. TSA 0.00 0

2000 100CM S 10126 0.00 0

0.00 0

0.003 10 Total= 31992



235.098 157377.25 3316.90 745.95 0.00 161440.10

Din care:




-CAS:

( 3316.90 + 745.95 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.19500 = 646.80

-SOMAJ:

( 3316.90 + 745.95 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.02500 = 82.92

-FOND DE RISC 1,3%

( 3316.90 + 745.95 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.01300 = 43.12

-SANATATE 7%

( 3316.90 + 745.95 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.07000 = 232.18

-CASA SOCIALA 0.5%

( 3316.90 + 745.95 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.00500 = 16.58


( 3316.90 + 745.95 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.00750 = 24.88



235.098 157377.25 4363.38 745.95 0.00 162486.58


162486.58 * 0.1200 = 19 498.39

Profit:

181984.97 * 0.0500 = 9 099.25


191084.22 * 0.0500 = 9 554.21


TVA 200638.43 * 19.0% = 38 121.30

TOTAL cu TVA 238 759.73


DEVIZIER

Formularul C5




Deviz oferta CCTD48 FINISAJE


=================================================================




= PU TRA VAL TRA =


=================================================================

001 CF01C1 MP. 12200.000 1.02 12444

TENCUIELI INTERIOARE,DRISCUITE,LA 7.74 94428

STILPI,PERETI EXECUTATE MANUAL PE BETON, 0.50 6100

CU MORTAR M10-T,DE 2CM 0.00 0

0.003 37 Total= 112972


001 2101183 M.C. 219.600 170.00 37332


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 37332

002 CF06F1 MP. 2480.000 1.05 2604

TENCUIELI EXTERIOARE OBISNUITE,STROPITE 10.10 25048

PE PERETI DIN ZIDARIE,DE 2,5CM GROSIME 0.00 0

0.00 0

0.003 7 Total= 27652


002 2101183 M.C. 57.040 170.00 9697


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 9697

003 CG01D1 MP. 5950.000 0.00 0

STRAT SUPORT PT.PARDOSELI EXECUTATE DIN 2.88 17136

MORTAR DE CIMENT M100-T 3CM GROSIME 1.10 6545

0.00 0

0.000 0 Total= 23681


003 2101183 M.C. 184.450 170.00 31356


0.00 0

0.00 0

0.000 0 Total= 31356

CCTD48

=================================================================

004 CG02F1 MP. 3350.000 2.87 9614

PARDOSELI DIN PARCHET,>10MP LIPIT CU 9.42 31557

ARACET,PANOURI-MOZAIC DIN STEJAR 0.28 938

0.00 0

0.001 3 Total= 42110


004 2940204 MP. 3517.467 20.00 70349

PARCHETE FAG LMB.UL.P1,P3,P4 CL.3 ST. 0.00 0

17X200 X30-90MM 0.00 0

0.00 0

0.014 49 Total= 70349

005 CG11A1 MP. 1630.000 7.50 12225

PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA 8.40 13692

PATRATE SAU DREPTUNGHIULARE DE ACEIAS 1.10 1793

CULOARE ASEZATE SIM 0.00 0

0.014 23 Total= 27710


005 2422587 MP. 1678.900 30.94 51945

PLACI GRESIE GLZ.NETEDE ALB S 200X200X20 0.00 0

C1 VRAC 0.00 0

0.00 0

0.047 79 Total= 51945

006 CH05A1 M 143.000 10.00 1430

MINA CURENTA METALICA CONFECTIONATA DIN 5.39 771

TEAVA DREAPTA,CU D=1 1/4'' 0.00 0

0.00 0

0.004 1 Total= 2201


008 CK03E1 MP. 631.000 6.90 4354


INTR-UN CANAT PE CAPTUSELI 0.33 208

0.00 0

0.001 1 Total= 10563


008 2933304 MP. 631.000 250.00 157750

USA RASIN EXT 1C F SLUM FOAIA CU TABLII 0.00 0

2090X 984 S5333 0.00 0

0.00 0

0.022 14 Total= 157750

009 CK03H1 MP. 9.000 3.67 33


IN DOUA CANATURI PE TOC 0.33 3

0.00 0

0.000 0 Total= 99


009 2933304 MP. 9.000 250.00 2250

USA RASIN EXT 1C F SLUM FOAIA CU TABLII 0.00 0

2090X 984 S5333 0.00 0

0.00 0

0.022 0 Total= 2250

CCTD48 pag 3

=================================================================

010 CK14A1 MP. 70.000 0.00 0

USI METALICE DE ORICE FEL INCLUSIV 34.67 2427

ACCESORIILE INTR-UN CANAT CU SUPRAFATA < 0.33 23

5 MP 0.00 0

0.000 0 Total= 2450


010 6306614 KG 70.000 2.75 192

USA MET PROF LAMINATE CAT.IPC 1250/IX 0.00 0

ETANSE 83 KG 0.00 0

0.00 0

0.001 0 Total= 192

011 CK25A1 BUC. 33.000 0.00 0

LUCRARI ACCESORII LA TIMPLARIE 10.62 350

DISPOZITIV AUTOMAT PENTRU INCHIDEREA 0.00 0

USILOR 0.00 0

0.000 0 Total= 350


011 6311310 BUC. 33.000 35.00 1155

DISPOZITIV AUT.INCHID.USI FRINARE HIDR. 0.00 0

257MM SMB763-257 0.00 0

0.00 0

0.002 0 Total= 1155

007 CK11A1 MP. 1609.100 0.00 0

FERESTRE METALICE MONTATE MANUAL LA 30.72 49432

CONSTRUCTII CUH<35 M CU SUPRAFATA 0.00 0

TOCULUI <3 MP 0.00 0

0.000 0 Total= 49432


007 6307216 KG 1609.100 4.00 6436

FEREASTRA MET SIMP OCHI FIX+MOB.IASI 0.00 0

CAT.2160 G= 33,0KG 0.00 0

0.00 0

0.001 2 Total= 6436

012 CM06S1 MP. 3218.080 2.25 7241

GEAMURI TERMOIZOLANTE,MASURI FIXE 4.61 14835

TIMPLARIE METAL.CU CHIT SI BAGHETE 0.00 0

METALICE 0.00 0

0.001 3 Total= 22076


012 2505975 MP. 3282.409 95.00 311829

GEAM IZOVIT CU CHIT DIN 2 FOI GEAM TRAS 0.00 0

3MM 0,16-0,30MP 0.00 0

0.00 0

0.018 59 Total= 311829



277.692 730237.67 255740.02 15610.30 0.00 1001587.99

Din care:

CCTD48 pag 4

=================================================================




-CAS:

( 255740.02 + 15610.30 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.19500 = 49 869.30

-SOMAJ:

( 255740.02 + 15610.30 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.02500 = 6 393.50

-FOND DE RISC 1,3%

( 255740.02 + 15610.30 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.01300 = 3 324.62

-SANATATE 7%

( 255740.02 + 15610.30 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.07000 = 17 901.80

-CASA SOCIALA 0.5%

( 255740.02 + 15610.30 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.00500 = 1 278.70


( 255740.02 + 15610.30 * 0.000 +

0.00 * 0.000) * 0.00750 = 1 918.05



277.692 730237.67 336426.00 15610.30 0.00 1082273.97


1082273.97 * 0.1200 = 129 872.87

Profit:

1212146.84 * 0.0500 = 60 607.34


1272754.18 * 0.0500 = 63 637.71


TVA 1336391.89 * 19.0% = 253 914.46

TOTAL cu TVA 1 590 306.35


DEVIZIER


Formularul C5




Deviz oferta CCTD58 TRANSPORT


=================================================================




= PU TRA VAL TRA =


=================================================================

001 TRA06A10 TONA 4807.000 0.00 0.00

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI- 0.00 0.00

MORTARULUI CU AUTOBETONIERA DE 5,5MC 0.00 0.00

DIST. =10KM 14.00 67298.00

0.000 0 Total= 67298.00

002 TRA04A10 TONA 109.078 0.00 0.00

TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFABR. CU 0.00 0.00

AUTOREMORCHERE CU REMORCI TREILER SUB 0.00 0.00

20T PE DIS.10 KM.* 14.00 1527.09

0.000 0 Total= 1527.09

003 TRA02A05 TONA 1259.850 0.00 0.00

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR, 0.00 0.00

SEMIFABRICATELOR CU AUTOCAMIONUL PE 0.00 0.00

DIST.= 5 KM. 14.00 17637.90

0.000 0 Total= 17637.90

004 MDTC5517005 BUC. 1.000 0.00 0.00

TRANSPORT UTILAJ 5 KM 90100043 SCHELA 0.00 0.00

METALICA AUTORIDICATOARE CU 2 CASTELE 0.78 0.78

0.00 0.00

0.000 0 Total= 0.78

005 MDTC4670005 BUC. 1.000 0.00 0.00

TRANSPORT UTILAJ 5KM 65122021 MACARA PE 0.00 0.00

SENILE TIP RDK 250,25 TF 1.38 1.38

0.00 0.00

0.000 0 Total= 1.38

006 MDTC5504005 BUC. 260.000 0.00 0.00

TRANSPORT UTILAJ 5 KM-90100008 GRINDA 0.00 0.00

METALICA EXTENSIBILA CU L=3-5M TIP GE-1 0.01 2.16

0.00 0.00

0.000 0 Total= 2.16

007 MDTC5552005 BUC. 260.000 0.00 0.00

TRANSPORT UTILAJ 5 KM-90100079 POP 0.00 0.00

METALIC TIP PE-3100 0.01 2.16

0.00 0.00

0.000 0 Total= 2.16

CCTD58 pag 2

=================================================================

008 MDTC1454005 BUC. 1.000 0.00 0.00

TRANSPORT UTILAJ 5KM 42000056 EXCAVATOR 0.00 0.00

PE SENILE MOT.APRIN.INT.ECHIP.MACARA 1.49 1.49

E10011,E1252(15,2 0.00 0.00

0.000 0 Total= 1.49



0.000 0.00 0.00 7.97 86462.99 86470.96

Din care:



Detaliere transporturi:

-Articole TRA 86 462.99


-CAS:

( 0.00 + 7.97 * 0.000 +

86462.99 * 0.000) * 0.19500 = 0.00

-SOMAJ:

( 0.00 + 7.97 * 0.000 +

86462.99 * 0.000) * 0.02500 = 0.00



0.000 0.00 0.00 7.97 86462.99 86470.96


86470.96 * 0.1200 = 10 376.52

Profit:

96847.48 * 0.0500 = 4 842.37


101689.85 * 0.0500 = 5 084.49



DEVIZIER


FORMULAR C6

Lista consumurilor de resurse materiale

----------------------------------------

Lucrarea: CARTIER LOCUINŢE

DEVIZ: CCTDC8 Deviz reuniune

Obs: RON = Leu greu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Denumirea resursei materiale | U.M. |Consumuri| Pret unitar | Valoare | Furnizor |Greutate|

|Crt.| | |cuprinse |(exclusiv TVA)|(exclusiv TVA)| | (tone) |

| | | |in oferta| - RON - | - RON - | | |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 1| 2000030 OTEL BETON PROFIL NETED OB37 S|KG | 1271.08| 2.500| 3177.70| | 1.271|

| | TAS 438 D= 6MM | | | | | | |

| 2| 2000092 OTEL BETON PROFIL NETED OB37 S|KG | 54303.66| 2.500| 135759.15| | 54.304|

| | TAS 438 D= 8MM | | | | | | |

| 3| 2000573 OTEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52|KG | 9903.05| 2.500| 24757.62| | 9.903|

| | S 438 D=16MM | | | | | | |

| 4| 2002349 PLASE SUDATE TIP 308 NQ 283X6,5(5|KG | 1648.00| 2.500| 4120.00| | 1.648|

| | 4,8KG/BUC) OL 37-1N | | | | | | |

| 5| 2005717 SIRMA TRASA NET BET ARM STNB D= |KG | 833.25| 2.500| 2083.12| | 0.833|

| | 4 OL42 S 438/2 | | | | | | |

| 6| 2100206 CIMENT PORTLAND ALB TIP 1 75% ALB|KG | 3099.00| 0.700| 2169.30| | 3.130|

| | PA 25 SACI S 7055 | | | | | | |

| 7| 2100385 CIMENT DE FURNAL CU ADAOSURI |KG | 20639.20| 0.400| 8255.68| | 20.846|

| | F 25 SACI S 1500 | | | | | | |

| 8| 2100402 CIMENT METALURGIC CU ADAOSURI |KG | 41625.65| 0.400| 16650.26| | 42.042|

| | M 30 SACI S 1500 | | | | | | |

| 9| 2100713 VAR PASTA PT CONSTRUCTII TIP |M.C. | 24.08| 165.000| 3972.97| | 33.710|

| | 2 | | | | | | |

| 10| 2100880 FILER DE CALCAR TIP 1 SACI |KG | 1200.61| 0.200| 240.12| | 1.201|

| | S 539 | | | | | | |

| 11| 2100919 BETON DE CIMENT B 50 STAS |M.C. | 36.16| 180.000| 6508.26| | 78.822|

| | 3622 | | | | | | |

| 12| 2100933 BETON DE CIMENT B 100 STAS |M.C. | 61.89| 200.000| 12378.20| | 140.493|

| | 3622 | | | | | | |

| 13| 2100957 BETON DE CIMENT B 200 STAS |M.C. | 921.11| 250.000| 230277.50| |2256.720|

| | 3622 | | | | | | |

| 14| 2100969 BETON DE CIMENT C 16/20 (B 250)|M.C. | 1358.47| 275.000| 373579.80| |3409.765|

| | STAS 3622 | | | | | | |

| 15| 2101121 MORTAR DE ZIDARIE M 10 NISIP |M.C. | 42.58| 75.000| 3193.43| | 95.803|

| | S 1030 | | | | | | |

FORMULAR C6


----------------------------------------



--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



| | | |in oferta| - RON - | - RON - | | |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 16| 2101145 MORTAR DE ZIDARIE M 100 NISIP |M.C. | 25.42| 75.000| 1906.50| | 57.449|

| | S 1030 | | | | | | |

| 17| 2101171 MORTAR DE ZIDARIE M 50 |M.C. | 51.86| 150.000| 7778.40| | 125.492|

| | S 1030 | | | | | | |

| 18| 2101183 MORTAR DE ZIDARIE M 100 |M.C. | 461.09| 170.000| 78385.30| |1115.838|

| | S 1030 | | | | | | |

| 19| 2200147 PIETRIS CIURUIT SPALAT DE RIU |M.C. | 22.55| 30.000| 676.42| | 36.076|

| | 7-15 MM | | | | | | |

| 20| 2200496 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI L|M.C. | 116.75| 40.000| 4669.84| | 157.607|

| | ACURI 0,0-1,0 MM | | | | | | |


| | ACURI 0,0-3,0 MM | | | | | | |


| | ACURI 0,0-7,0 MM | | | | | | |

| 23| 2200575 NISIP SORTAT SPALAT DE RIU SI L|M.C. | 36.67| 40.000| 1466.99| | 49.511|

| | ACURI 0,0-3,0 MM | | | | | | |

| 24| 2203644 CONTRATREPTE MARM.ALUN |M | 78.36| 5.173| 405.35| | 0.512|

| | G=2CM L=11CM | | | | | | |

| 25| 2204076 GLAFURI MARM.LUSTR.C1 ALUN |M | 78.36| 10.856| 850.70| | 0.531|

| | GROS.2CM | | | | | | |

| 26| 2300739 CARAM.PLINE M 50 CAL.1 C1 240X115|BUC. | 1635.00| 1.000| 1635.00| | 5.036|

| | X63 S457 | | | | | | |

| 27| 2300741 CARAM.PLINE M 50 CAL.1 C1 240X115|BUC. | 4905.00| 1.000| 4905.00| | 14.715|

| | X63 VRAC S457 | | | | | | |

| 28| 2422197 PLACI GRESIE GLZ.NETEDE ALB |MP. | 449.08| 30.000| 13472.40| | 7.886|

| | S 50X 50X 6 C1 LIPIT | | | | | | |

| 29| 2422587 PLACI GRESIE GLZ.NETEDE ALB |MP. | 1678.90| 30.944| 51952.55| | 78.573|

| | S 200X200X20 C1 VRAC | | | | | | |

| 30| 2505975 GEAM IZOVIT CU CHIT DIN 2 FOI GEA|MP. | 3282.41| 95.000| 311828.85| | 59.346|

| | M TRAS 3MM 0,16-0,30MP | | | | | | |

| 31| 2600036 BITUM PT.MAT.+LUCR.HIDROIZOLATII |KG | 4209.55| 2.000| 8419.10| | 4.631|

| | TIP H 68/75 S7064 | | | | | | |

FORMULAR C6


----------------------------------------



--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



| | | |in oferta| - RON - | - RON - | | |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 32| 2600347 EMULSIE DE BITUM CATIONICA CU RUP|KG | 183.00| 2.000| 366.00| | 0.201|

| | ERE LENTA S8877 | | | | | | |

| 33| 2601626 CART BIT FARA STR ACOP (BLANC) C|MP. | 296.89| 10.000| 2968.95| | 0.226|

| | I400 100CMX20M S 138 | | | | | | |

| 34| 2602060 TESATURA FIRE STICLA BIT.2F.NIS. |MP. | 6398.40| 10.000| 63984.00| | 18.299|

| | TSA 2000 100CM S 10126 | | | | | | |

| 35| 2800064 BLOC ZID NEARMAT BCA GBN50/ 650 |M.C. | 905.91| 240.000| 217418.40| | 706.610|

| | VRAC S10833 | | | | | | |

| 36| 2803406 PLACI TERMOIZ NEARM BCA GBN25/ |M.C. | 1029.60| 220.000| 226512.00| | 428.314|

| | 400 PALETS10833 | | | | | | |

| 37| 2901052 LEMN FOC RASINOASE DESEURI |TONA | 2.04| 150.000| 305.41| | 2.036|

| | | | | | | | |

| 38| 2901167 MANELE D=7-11CM L=2-6M RASINO|M.C. | 0.10| 440.000| 44.93| | 0.061|

| | ASE S.1040 | | | | | | |

| 39| 2903983 SCIND RASIN LUNGA TIV CLS D |M.C. | 1.41| 440.000| 620.05| | 0.705|

| | GR=24MM L=3,50M S 942 | | | | | | |


| | GR=24MM L=4,00M S 942 | | | | | | |


| | GR=24MM L=4,50M S 942 | | | | | | |

| 42| 2904406 DULAP RASINOS TIVIT CLASA A GR=48|M.C. | 8.24| 440.000| 3627.41| | 4.122|

| | MM LUNG=3,50M S 942 | | | | | | |

| 43| 2928335 PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G 8MM |MP. | 821.39| 66.000| 54211.74| | 18.892|

| | PT PERETI | | | | | | |

| 44| 2928347 PANOU DE COFRAJ TIP P FAG G 15MM |MP. | 76.40| 66.000| 5042.09| | 1.910|

| | PT PERETI | | | | | | |

| 45| 2928361 PANOU COFRAJ ASTEREALA SCIND. RAS|MP. | 46.35| 66.000| 3059.10| | 0.695|

| | .SCURTE SUBSCURTE | | | | | | |

| 46| 2928505 USA INT LOC.1CAN.PL.CEL.PE TOC+CA|MP. | 421.00| 75.671| 31857.41| | 10.946|

| | PTUS PLINE 2090X 784 | | | | | | |

| 47| 2928684 USA INT LOC.2CAN.PL.CEL.PE TOC+CA|MP. | 9.50| 75.440| 716.68| | 0.306|

| | PTUS GEAM 2090X 884 | | | | | | |

| 48| 2933304 USA RASIN EXT 1C F SLUM FOAIA CU |MP. | 640.00| 250.000| 160000.00| | 14.080|

| | TABLII 2090X 984 S5333 | | | | | | |

FORMULAR C6


----------------------------------------



--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



| | | |in oferta| - RON - | - RON - | | |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 49| 2934530 FOI DE USA SABLON DIN PAL 2,5|BUC. | 7.03| 150.000| 1053.75| | 0.070|

| | CM. PT.RIGIDIZARE TOC | | | | | | |

| 50| 2940204 PARCHETE FAG LMB.UL.P1,P3,P4 CL.3|MP. | 3920.66| 20.000| 78413.26| | 53.321|

| | ST.17X200 X30-90MM | | | | | | |

| 51| 2946765 PERVAZURI FAG 30 X 20 X |M | 3528.63| 2.000| 7057.26| | 1.694|

| | 800 XX CLS.2 S 228/4 | | | | | | |

| 52| 2958990 LEMN DE FOC FOIOASE TARI L 1M LIV|KG | 4006.34| 0.100| 400.63| | 4.006|

| | RABIL DIN DEPOZIT | | | | | | |

| 53| 3803128 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 1,12 OL|KG | 1251.10| 80.000| 100087.86| | 1.251|

| | 32 S 889 | | | | | | |

| 54| 3803233 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 2,5 OL|KG | 10.21| 80.000| 816.84| | 0.010|

| | 32 S 889 | | | | | | |

| 55| 5836492 SURUB CU CAP BOMBAT CRESTAT |BUC. | 3696.00| 0.300| 1108.80| | 0.037|

| | L 5 X 60 F1 S 1451 | | | | | | |

| 56| 5838579 SURUB CU CAP PATRAT PT. LEMN |BUC. | 427.74| 0.130| 55.48| | 0.038|

| | L 10 X 140 F1 S 1455 | | | | | | |

| 57| 5841021 PIULITE PATRATE M 10|BUC. | 427.74| 0.400| 171.10| | 0.004|

| | GR. 6 S 926 | | | | | | |

| 58| 5883225 SAIBA PLATA PENTRU LEMN B M 11 |KG | 7.13| 3.868| 27.57| | 0.008|

| | OL34 S 7565 | | | | | | |

| 59| 5886772 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 1,|KG | 33.61| 9.000| 302.45| | 0.039|

| | 8 X 40 OL34 S 2111 | | | | | | |

| 60| 5886928 CUIE CU CAP CONIC TIP A 3,|KG | 76.53| 9.000| 688.82| | 0.089|

| | 0 X 60 S 2111 | | | | | | |

| 61| 5886942 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 3 |KG | 304.34| 9.000| 2739.09| | 0.353|

| | X 70 OL34 S 2111 | | | | | | |

| 62| 6001317 PIATRA DE SLEFUIT FORMA RINICHI |KG | 176.15| 5.000| 880.75| | 0.204|

| | H= 73 MM | | | | | | |

| 63| 6101404 CHIT PTR. GEAMURI PE BAZA ULEI |KG | 1705.58| 4.000| 6822.33| | 1.876|

| | C.351-1 NTR 6149-69 | | | | | | |

| 64| 6101458 @MASTIC BITUMINOS MATIZOL PENTRU |KG | 3587.00| 2.000| 7174.00| | 3.766|

| | HIDROIZOLATII | | | | | | |

FORMULAR C6


----------------------------------------



--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



| | | |in oferta| - RON - | - RON - | | |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 65| 6109872 ARACET TIP E 50 (POLIACETAT DE |KG | 2427.06| 1.379| 3347.89| | 2.524|

| | VINIL.TIP E) | | | | | | |

| 66| 6201084 ULEI EMULSIONABIL PT.DECOFRARE BE|KG | 1734.00| 19.000| 32946.02| | 2.011|

| | TOANE S11382 | | | | | | |

| 67| 6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI|M.C. | 845.51| 2.800| 2367.43| | 845.512|

| | BETOANE DELA RETEA | | | | | | |

| 68| 6305701 MINA CURENTA SAU BARA PROT.DR.DIN|M | 191.00| 10.000| 1910.00| | 0.705|

| | PROFILE FORM.LA RECE | | | | | | |

| 69| 6306418 USA MET PROF.UM IASI STAS 6647-7|KG | 100.00| 3.043| 304.33| | 0.100|

| | 2 REZ.FOC 101 KG | | | | | | |

| 70| 6306602 USA MET PROF LAMINATE CAT.IPC 125|KG | 12.00| 4.000| 48.00| | 0.012|

| | 0/IX PLINE 67 KG | | | | | | |

| 71| 6306614 USA MET PROF LAMINATE CAT.IPC 125|KG | 70.00| 2.752| 192.61| | 0.070|

| | 0/IX ETANSE 83 KG | | | | | | |

| 72| 6307151 FEREASTRA MET SIMP OCHI FIX+MOB.I|KG | 32.00| 3.432| 109.83| | 0.032|

| | ASI CAT.1250 G= 84,0KG | | | | | | |

| 73| 6307216 FEREASTRA MET SIMP OCHI FIX+MOB.I|KG | 1609.10| 4.000| 6436.40| | 1.609|

| | ASI CAT.2160 G= 33,0KG | | | | | | |

| 74| 6307228 FEREASTRA MET SIMP OCHI MOBIL I|KG | 42.00| 4.404| 184.99| | 0.042|

| | ASI CAT.2160 G= 47,8KG | | | | | | |

| 75| 6311310 DISPOZITIV AUT.INCHID.USI FRINARE|BUC. | 33.00| 35.003| 1155.09| | 0.075|

| | HIDR.257MM SMB763-257 | | | | | | |

| 76| 6621492 BANDA POROASA DIN CAUCIUC PTR.ETA|KG | 106.20| 3.864| 410.35| | 0.106|

| | NSARE | | | | | | |

| 77| 6719093 DISTANTIER DIN M.PLASTI.PT POZ.AR|BUC. | 34680.35| 0.800| 27744.28| | 0.347|

| | M.IN BETON PT GRINZI | | | | | | |

| 78| 6719275 DIBLU PVC MARIMEA 3 NII-1030-75 |BUC. | 3696.00| 0.100| 369.60| | 0.037|

| | | | | | | | |

| 79| 6829070 CHINGI METALICE PT.COFRAJE LA STI|KG | 226.08| 26.000| 5878.08| | 0.226|

| | LPI DIN BETON | | | | | | |

| 80| 7324699 HIRTIE DE ZIAR 50G/MP STAS 260|KG | 75.98| 1.000| 75.98| | 0.076|

| | -70 IN SULURI | | | | | | |

| 81| 7343982 RUMEGUS DIN LEMN |KG | 103.30| 0.100| 10.33| | 0.103|

| | | | | | | | |

Pag. 6

FORMULAR C6


----------------------------------------



--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------



| | | |in oferta| - RON - | - RON - | | |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |

|----|------------------------------------------|------|---------|--------------|--------------|----------------|--------|

|----|------------------------------------------|------|----

-----|--------------|--------------|----------------|--------|

| | T O T A L | | | RON | 2386003.27| 10137.600|

| | | | |--------------|--------------|----------------|--------|

| | | | | Euro | 650616| | |

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ofertant

FORMULAR C7

Lista consumurilor cu mana de lucru

-----------------------------------



Obs: RON = Leu greu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Denumirea meseriei |Consumuri (om-ore) |Tarif mediu |Valoare(exclusiv TVA)| Procent |

|Crt.| |cu manopera directa | -RON/ora- | - RON - | 100% |

|----|--------------------------------------------|--------------------|------------|---------------------|--------------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |

|----|--------------------------------------------|--------------------|------------|---------------------|--------------|

| 1| 102 BETONIST | 3764.189 | 6.000 | 22585.13 | 22585.13|

| | | | | | |

| 2| 107 DULGHER CONSTRUCTII | 13681.651 | 8.000 | 109453.20 | 109453.20|

| | | | | | |

| 3| 111 FIERAR BETON | 6480.946 | 8.000 | 51847.57 | 51847.57|

| | | | | | |

| 4| 114 GEAMGIU | 2156.114 | 5.800 | 12505.46 | 12505.46|

| | | | | | |

| 5| 122 IZOLATOR HIDROFUG | 524.024 | 8.000 | 4192.19 | 4192.19|

| | | | | | |

| 6| 126 MOZAICAR | 5861.064 | 8.000 | 46888.51 | 46888.51|

| | | | | | |

| 7| 127 PARCHETAR | 4256.760 | 8.000 | 34054.08 | 34054.08|

| | | | | | |

| 8| 133 ZUGRAV VOPSITOR | 155.079 | 8.000 | 1240.63 | 1240.63|

| | | | | | |

| 9| 134 ZIDAR | 18023.632 | 8.000 | 144189.06 | 144189.06|

| | | | | | |

| 10| 196 SAPATOR | 62.000 | 8.000 | 496.00 | 496.00|

| | | | | | |

| 11| 199 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII MON | 13359.817 | 6.000 | 80158.90 | 80158.90|

| | TAJ | | | | |

| 12| 214 LACATUS CONSTRUCTII METALICE | 54.450 | 6.255 | 340.56 | 340.56|

| | | | | | |

| 13| 268 MONTATOR C-TII METALICE | 3902.351 | 8.000 | 31218.81 | 31218.81|

| | | | | | |

| 14| 601 TIMPLAR | 935.447 | 9.000 | 8419.02 | 8419.02|

| | | | | | |

| 15| 2214 LACATUS CONSTRUCTII METALICE | 267.687 | 7.000 | 1873.81 | 1873.81|

| | | | | | |

| 16| 2227 SUDOR ELECTRIC-B | 375.802 | 8.000 | 3006.42 | 3006.42|

| | | | | | |

|----|--------------------------------------------|--------------------|------------|---------------------|--------------|

FORMULAR C7

Lista consumurilor cu mana de lucru

-----------------------------------



Obs: RON = Leu greu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Denumirea meseriei |Consumuri (om-ore) |Tarif mediu |Valoare(exclusiv TVA)| Procent |

|Crt.| |cu manopera directa | -RON/ora- | - RON - | 100% |

| | | | | ( 2 x 3 ) | |

|----|--------------------------------------------|--------------------|------------|---------------------|--------------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |

|----|--------------------------------------------|--------------------|------------|---------------------|--------------|

| | T O T A L | 73861.012 | RON | 552469.36 | 552469.36|

| | |--------------------|------------|---------------------|--------------|

| | | | Euro | 150647 | |

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Lucrarea se incadreaza in grupa: IIA

Ofertant

FORMULAR C8

Lista consumurilor de ore de functionare a Utilajelor de constructii

--------------------------------------------------------------------

Lucrarea: Locuinta unifamiliala


Obs: RON = Leu greu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Denumirea utilajului de constructii | Consumuri | Tarif orar | Valoare (exclusiv TVA)|

|Crt.| |- ore de functionare -|- RON/ora functionare -| - RON - |

| | | | | ( 2 x 3 ) |

|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|-----------------------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |

|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|-----------------------|

| 1| 3012 APARAT DE SUDURAPRIN PRESIUNE IN PUN | 17.325 | 25.000 | 433.12 |

| | CT.OTEL-BETON 70-12MM | | | |

| | | | | |

| 2| 3502 EXCAVATOR PE SENILE CU O CUPA CU MOT | 7.044 | 40.000 | 281.77 |

| | OR TERMIC 0,71-1,25MC | | | |

| | | | | |

| 3| 3553 BULDOZAR PE SENILE 65-80CP | 0.294 | 45.000 | 13.23 |

| | | | | |

| | | | | |

| 4| 3716 VIBRATOR DE INTERIOR PT.BETON ACTION | 1207.315 | 15.000 | 18109.73 |

| | AT,ELECTRIC 0,9-1,5KW | | | |

| | | | | |

| 5| 4021 MAI MECANIC CU MOTOR TERMIC DE 6CP 1 | 2.546 | 35.000 | 89.11 |

| | 50-200KGF | | | |

| | | | | |

| 6| 4029 TOPITOR DE BITUM TRACTAT(EXCLUS.TRAC | 19.646 | 21.000 | 412.57 |

| | TORUL) PINA LA 500L | | | |

| | | | | |

| 7| 4201 MAS.AUTOMATA DE TAIAT SI INDRET.OT.B | 85.093 | 38.000 | 3233.55 |

| | ET.ACT.EL. D=3-20MM 5-10 | | | |

| | | | | |

| 8| 4203 STANTA ELECTRICA DE TAIAT OTEL-BETON | 112.286 | 39.000 | 4379.14 |

| | ,DIAM.PINA LA 40 MM | | | |

| | | | | |

| 9| 4205 MASINA DE FASONAT OTEL-BETON D=PINA | 353.664 | 56.000 | 19805.20 |

| | LA 40MM 2,2KW | | | |

| | | | | |

| 10| 6609 TROLIU ELECTRIC 3,1-5TF | 50.109 | 40.000 | 2004.37 |

| | | | | |

| | | | | |

| 11| 6702 MACARA DE FEREASTRA 0,15TF | 7.067 | 80.000 | 565.36 |

| | | | | |

FORMULAR C8

Lista consumurilor de ore de functionare a Utilajelor de constructii

--------------------------------------------------------------------



--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Denumirea utilajului de constructii | Consumuri | Tarif orar | Valoare (exclusiv TVA)|

|Crt.| |- ore de functionare -|- RON/ora functionare -| - RON - |

| | | | | ( 2 x 3 ) |

|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|-----------------------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 |

|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|-----------------------|

| | | | | |

| 12| 7301 BOB ELEVATOR MOBIL CU ELECTROMOTOR D | 380.931 | 55.000 | 20951.21 |

| | E 4,5 KW | | | |

| | | | | |

| 13| 7905 CHELTUIELI PENTRU TRANSPORT UTILAJE- | 39.798 | 0.200 | 7.96 |

| | MII LEI | | | |

| | | | | |

|----|--------------------------------------------|----------------------|-----------------------|-----------------------|

| | T O T A L | 2243.321 | RON | 70286.31 |

| | |----------------------|-----------------------|-----------------------|

| | | | Euro | 19166 |

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ofertant

FORMULAR C9

Lista consumurilor privind transporturile

-----------------------------------------



Obs: RON = Leu greu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Tip de transport |Elemente rezultate din analiza lucrarilor| Tarif unitar |Valoare(exclusiv TVA)|

|Crt.| | ce urmeaza a fi executate | -RON/tona- | - RON - |

| | |-----------------------------------------| | |

| | | tone | km. | ore de | | |

| | | transportate | parcursi | functionare | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| 1. | Transport auto (total) | 8508.180 | | | | 96402.99 |

| | din care,pe categorii | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| | 1.001 TRA01A05P | 710.000 | | | 14.000 | 9940.00 |

| | TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTU| | | | | |

| | LUI SAU MOLOZULUI CU AUTOBASC| | | | | |

| | ULANTA DIST.= 5 KM | | | | | |

| | | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| | 1.002 TRA02A05 | 1259.850 | | | 14.000 | 17637.90 |

| | TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIA| | | | | |

| | LELOR,SEMIFABRICATELOR CU AUT| | | | | |

| | OCAMIONUL PE DIST.= 5 KM. | | | | | |

| | | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| | 1.003 TRA04A10 | 109.078 | | | 14.000 | 1527.09 |

| | TRANSPORT RUTIER MATER.SEMIFA| | | | | |

| | BR. CU AUTOREMORCHERE CU REMO| | | | | |

| | RCI TREILER SUB 20T PE DIS.10| | | | | |

| | | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|--

--------|---------------|--------------|---------------------|

| | 1.004 TRA06A10 | 4807.000 | | | 14.000 | 67298.00 |

| | TRANSPORTUL RUTIER AL BETONUL| | | | | |

| | UI-MORTARULUI CU AUTOBETONIER| | | | | |

| | A DE 5,5MC DIST. =10KM | | | | | |

| | | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| 2. | Transport pe cale ferata (total) | 0.000 | | | | 0.00 |

| | din care,pe categorii | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

FORMULAR C9

Lista consumurilor privind transporturile

-----------------------------------------

Lucrarea: locuinta unifamiliala


Obs: RON = Leu greu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

|Nr. | Tip de transport |Elemente rezultate din analiza lucrarilor| Tarif unitar |Valoare(exclusiv TVA)|

|Crt.| | ce urmeaza a fi executate | -RON/tona- | - RON - |

| | |-----------------------------------------| | |

| | | tone | km. | ore de | | |

| | | transportate | parcursi | functionare | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| 3. | Alte transporturi (total) | | | | | |

|----|------------------------------------|--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| | T O T A L | 8508.180 | | | RON | 96402.99 |

| | | | | | | |

| | |--------------|----------|---------------|--------------|---------------------|

| | | | | | Euro | 26287 |

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ofertant

Cap.5 PROGRAMAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

Acest capitol cuprinde eşalonarea calendaristică a lucrărilor, ordinea de executare a acestora, timpul necesar fiecărei lucrări şi perioada totală necesară executiei lucrărilor de construcţii montaj pentru Locuinta Unifamiliala D+P+2E din municipiul Constanta.

Execuţia a fost structurată în 51 de activităţi, aşa cum se poate observa în tabelul de mai jos, activităţi ce cuprind totalitatea lucrărilor pe fiecare element şi etaj, pe rezistenţă şi arhitectură, pe interior şi exterior.

In urma realizării prin metoda MPM de eşalonare a lucrărilor, s-a determinat o perioadă de timp totală de 161 zile lucrătoare, ceea ce din punct de vedere calendaristic înseamnă aproximativ un an.

Din graficul de forţă de muncă reiese faptul că numărul maxim de muncitori folosiţi în şantier este 36.

In graficul Gantt se pot observa, la orice moment de timp, lucrările ce au sau ar trebui să aibă loc pe şantier.Acest grafic permite verificarea continuă sau periodică a lucrărilor de pe şantier şi compararea acestora cu graficul din proiect.

Menţionez că toţi angajaţii au competenţa profesională pentru activitatea pe care o desfăşoară, au minimum 3 ani de experienţă în domeniu, sunt persoane responsabile, cărora li se face instructajul de protecţia muncii înaintea fiecărei faze determinate şi înainte de trecerea la altă activitate.

Intre angajaţi şi managementul de vârf există o comunicare continuă care se face prin intermediul şefilor de echipă, a şefului de şantier şi a directorilor, astfel că, pentru motivarea personalului, managementul a întreprins următoarele practici :

Pentru nevoi fiziologice

-salariu adecvat care să permită un trai decent al salariatului şi a familiei acestuia ;

-condiţii confortabile de muncă, pe cât permite domeniul construcţiilor, mai ales pentru personalul TESA ;

-mese gratuite pentru salariaţi constând în amenajarea unei cantine pe şantier pe perioada celor 12 luni de activitate ;

-cazare gratuită pentru cei care au domiciliul la o distanţă de municipiul Constanta de 30 km ;

-concedii de odihnă tuturor salariaţiilor societăţii;

-transport gratuit pentru cei care nu au domiciliul în Constanta află la o distanţă mai mică de 30 km de localitatea în care locuiesc.

Pentru nevoi de securitate

-salariul garantat, plătibil în două rate lunare, cu îtârzieri de maxim o zi ;

-toţi salariaţii sunt angajaţi cu carte de muncă, au asigurări medicale şi li se acordă dreptul de asigurări sociale : pensii sau şomaj, după caz ;

-siguranţa postului.

Pentru nevoi de apartenenţă

-permisiunea formării unor grupuri informale ;

-încurajarea relaţiilor între angajaţi, mai ales dacă acestea au efect benefic asupra realizării activităţilor ;

-organizarea de mese festive, mai ales la recepţia finală a unei lucrări.

Pentru nevoi de stimă

-posibilităţi de promovare pentru toţi salariaţii, funcţie de responsabilitatea fiecăruia şi de realizări, de respectul de care se bucură printre angajaţi ;

-birouri separate pentru personalul TESA.

Pentru nevoi de autorealizare

-oportunităţi de realizări ;

-şanse de avansare ;

-încurajarea creativităţii.

Menţionez că terminarea la timp, fără întârzieri sau terminarea într-un timp mai scurt a lucrărilor de execuţie faţă de eşalonarea iniţială atrage după sine recompensarea angajaţilor.

Lista activităţilor programate şi organizate

1 SMz Săpătură mecanizată 4 12 SMn Săpătură manuală 3 63 TBe Turnare beton eglizare fundaţii 1 14 CAt Confecţionare armătură fundaţie 9 65 Agf Armare grindă de fundare+ talpă 3 56 Ct Cofrare talpă fundaţie 2 47 Bt Turnare talpă grinzi de fundare 1 38 MAS Armare pereţi + stâlpi subsol 3 79 Cs Cofrare pereţi + stâlpi subsol 2 710 Bs Betonare pereţi + stâlpi subsol 1 211 Upf Execuţie umplutură pamânt grinda de

fundare1 2

12 Eps Realizare pat de piatră pentru placa de pardoseală de la subsol

1 3

13 MAr Mantare armăură placă pardoseală subsol 1 314 Br Turnare placă pardoseală subsol 1 315 CApl Confecţionare armături planşeu peste

subsol, stâlpi parter+ scara subsol4 6

16 Cpl Cofrare planşeu peste subsol+scară 4 717 MApl Armare planşeu peste subsol+scară 2 718 Bp Betonare planşeu peste subsol+scară 1 419 MAp Armare stâlpi parter 1 720 Cp Cofrare stâlpi parter 3 621 Bp Turnare stâlpi parter 1 222 CApp Confecţionare armătură planşeu peste

parter, scară+stâlpi etaj 15 8

23 Cpp Cofrare planşeu peste parter + scară 4 824 MApp Montare armătură planşeu peste parter +

scara4 5

25 BApp Betonare planşeu peste parter + scară 1 726 MAe1 Montare armătură stâlpi etaj 1 1 727 Cae1 Cofrare stâlpi etaj 1 2 628 Be1 Turnare stâlpi etaj 1 1 229 Ezp Execuţie zidărie parter 10 230 Cape1 Confecţionare armătură planşeu peste 5 8

etaj 1, scară + stâlpi etaj 231 Cpe1 Cofrare planşeu peste etaj1 + scară 6 832 Mape1 Montare armătură peste etaj1+scară 3 533 Bpe1 Betonare planşeu peste etaj 1 + scară 1 734 MAe2 Montare stâlpi etaj 2 1 735 Cae2 Cofrare stâlpi etaj 2 3 636 Be2 Betonare stâlpi etaj 2 1 237 Eze1 Execuţie zidărie etaj 1 10 238 Cape2 Confecţionare armătură planşeu peste

etaj 25 7

39 Cpe2 Cofrare planşeu peste etaj 2 6 840 MApe2 Montare armătură planşeu etaj 2 3 541 Bpe2 Betonare planşeu peste etaj 2 1 742 Eze2 Execuţie zidărie etaj 2 10 143 EAc Execuţie acoperiş 10 844 TI Execuţie tencuieli interioare 28 1545 SP Turnare şapă, montare pereţi gips-carton 12 1046 Tm Montare tâmplărie 10 547 TE Execuţie tencuieli exterioare 14 1048 PRD Execuţie placări faianţă gresie 5 849 ZI Execuţie zugrăveli interioare 10 550 ZE Execuţie zugrăveli exterioare 10 551 RL Recepţie lucrări 1 1

6. NORME DE SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII

1.Generalit ăţ i

1.1. Personalul executant care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor de construcţii-montaj, înainte de începerea instructajului de protecţia muncii specifice meseriei şi lucrărilor ce le va executa, şi se va prelua în mod obligatoriu şi articolele necesare din:

Norme republicane de protecţia muncii elaborate şi aprobate în comun pe data de 20.04.1975 de Ministerul Muncii (ord.34) şi Ministerul Sănătăţii (ord.60), precum

şi completările şi modificările aprobate la 02.11.1977 în comun de M.M. (ord. nr. 110) şi M.S. (ord.nr.39).

Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj aprobate de M.C.Ind. cu ord.nr. 1233/13 din 29 decembrie 1980.

1.2. Normele de protecţie a muncii în activitatea de construcţii-montaj sunt obligatorii pentru întreg personalul muncitor din şantiere, precum şi pentru cel din alte unităţi care vin în şantier în interes de serviciu sau interes personal.

Ele nu sunt limitative şi vor fi completate, adaptate şi îmbunătăţite în funcţie de condiţiile specifice, pentru evitarea producerii unor accidente de muncă şi evitarea îmbolnăvirii profesionale.

Se vor respecta şi toate prevederile din normativul P.S.I. precum şi cele din prescripţiile tehnice pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj, a căror nerespectare ar putea duce la accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale.

În cazul în care în activitatea de producţie apar operaţiuni ce nu sunt cuprinse în volumele de norme existente, conducătorul subunităţii respective are obligaţia să elaboreze norme locale corespunzătoare pentru aceste operaţiuni, care să se desfăşoare în deplina securitate a muncii.

După redactare, normele locale respective vor fi aprobate de conducătorul organizaţiei de construcţii-montaj şi numai după aceea se va face obligatoriu instruirea personalului muncitor.

2. Norme comune

Înainte de începerea lucrului se vor verifica următoarele:

Întregul personal muncitor să aibă făcut instructajul de protecţie a muncii, astfel: cel introductiv general şi la locul de muncă de cel puţin 8 ore flecare precum şi cel periodic, care se va repeta la intervalul de cel mult o lună de zile.

Personalul muncitor care urmează să execute lucrările de construcţii-montaj, să nu fie bolnav, obosit sau sub influenta băuturilor alcoolice şi sa fie dotat cu echipamentul de lucru şi de protecţie corespunzător lucrărilor ce le are de executat (cască, centură de siguranţa, mănuşi, ochelari de protecţie, etc), conform prevederilor în vigoare din "Normativul republican pentru acordarea echipamentelor de protecţie şi a echipamentului de lucru".

Se interzice transportul prin purtat direct a greutăţilor mai mari de 50 kg. Se vor respecta prevederile din "Normele republicane de protecţie a muncii", privind limitarea sarcinilor de ridicat şi transportat, în funcţie de vârsta şi sexul personalului muncitor.

Este obligatorie imprejmuirea zonei de lucru in raza de acţiune a utilejelor de ridicat, respectiv a lucrărilor ce prezintă pericol.

Pasarelele, scările si platformele de lucru de langa utilajele de construcţii si lucrările ce prezintă pericol trebuie de asemenea sa fie împrejmuite si ţinute in stare de curăţenie.

Pentru lucrări executate la inaltimi sub 5m se vor folosi schele simple iar pentru inaltimi peste 5m se vor utiliza schelele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice.

Schelele vor fi prevăzute cu balustrade si scândura de bord si vor fi executate astfel incat sa corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate si circulaţia personalului muncitor sub schelele pe care se lucrează. Balustradele (parapetele) vor fi executate conform STAS 6131-79.

Personalul muncitor din şantiere va putea fi utilizat numai la lucrările si in zona de lucru pentru care li s-a făcut instructajul de protecţie a muncii corespunzător.

In toate locurile periculoase, atât la locurile de lucru cat si acolo unde este circulaţie mare, se va atrage atenţia asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile atât ziua cat si noaptea.

Gropile si puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului se vor imprejmui.

Maşinile si utilajele de construcţii vor fi astfel instalete incat sa se asigure stabilitatea si imposibilitatea unor deplasări necomandate.

Se interzice lăsarea pe şantier a maşinilor si utilejelor de construcţii, precum si a mijloacelor de transport in poziţii in care stabilitatea nu este asigurata sau în care e posibila deplasarea lor necomandata.

Pentru a se evita posibilitatea de surpare a terenului din cauza greutăţii maşinilor si utilajelor de construcţii, a mijloacelor de transport, precum si a materialelor grele depozitate pe marginea gropilor se vor lua următoarele masuri:

a) circulaţia mijloacelor de transport, amplasarea maşinilor si utilajelor de construcţii si depozitarea materialelor nu este permisa intr-o zona egala cu de doua ori adâncimea gropii de fundaţie;

b) pământul rezultat din săpaturile de fundaţie se va evacua (daca nu este necesar la umpluturi) sau se va îndepărta de marginea gropilor la o distanta de cel puţin odată, o data si jumătate adâncimea săpăturii;

c) in funcţie de natura terenului; de timpul cat se prevede ca săpaturile sa ramana deschse si de adâncimea lor, vor fi luate masuri corespunzătoare de consolidare.

Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor încărcaturi se va putea face cu luarea următoarelor masuri:

a) legarea si fixarea încărcaturilor se va face numai de personal muncitor instruit si autorizat in acest scop si care va trebui sa cunoască, sa aplice si sa urmărească respectarea:

regulile de verificare a organelor de legare pentru dispozitivele de prindere si normele si instrucţiunile de exploatare a utilajelor si maşinilor de ridicat;

codului de semnalizare, pentru a putea indica macaragiului manevrele care urmează sa le execute, plasandu-se in locuri din care se poate vedea orice personal muncitor situat in câmpul de acţiune al mijlocului de ridicat; supravegherii si controlului permanent alaspectului exterior al organelor de legare si dispozitivelor de prindere cu care lucrează, înscriind in registrul de supraveghere al mijlocului de ridicat, constatările cu privire la starea tehnica a acestora;

sarcinilor maxime inscrise pe fiecare dispozitiv de prindere si mijloc de ridicat;

utilizării exclusive a organelor de legare si dispozitivelor de prindere inscrise in evidenta locului de munca.

Totodată personalul muncitor care manipulează incarcaturi este obligat:

sa nu lege la cârligul mijlocului de ridicat incarcaturi neaderente la sol;

sa nu folosească organe de legare sau dispozitive care prezintă uzuri peste limitele admise de dispoziţiile in vigoare. In acest scop nu se vor folosi cabluri daca:

unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit) sau cablul prezintă gâtuiri, aplatizări, etc;

sa execute corect legarea încărcăturii fara a încrucişa cablurile si

lanţurile la introducerea in cârlig; sa se asigure ca incarcatura este

echilibrata iar cablurile de legare sunt întinse si aşezate uniform, fara a

forma noduri, ochiuri si fara a fi expuse răsucirii;

sa nu echtibreze in cârlig incarcatura;

sa execute legarea încărcaturilor astfel incat acestea sa nu se poată

deplasa, aluneca sau roti, după ce sunt ridicate iar legătura sa nu iasă din

cârlig;

sa nu lege in cârligul macaralei incarcaturi, daca dispozitivul de prindere

nu este prevăzut cu elemente de siguranţa care sa împiedice căderea

pieselor din incarcatura;

sa protejeze cablurile care vin in contact cu muchii ascuţite prin apărători de protecţie;

înainte de transportarea unei incarcaturi sa semnalizeze macaragiului efectuarea unei ridicări de încercare, pâna la înălţimea de l0 cm de sol,

pentru ca mijloacele de legare sa ajungă in poziţie intansa, verificând in

acelaşi timp ca incarcatura sa fie echlibrata;

sa urmărească transportarea pe orizontala a încărcăturii suspendate,

mergând in urma acesteia si supraveghand ca incarcatura sa fie condusa la

inaltime si distanta laterala de cel puţin 1 metru de obiectele înconjurătoare si sa nu lovească personalul muncitor; in scopul arătat,

incarcatura va fi ghidată cu ajutorul a doua frânghii;

sa interzică circulaţia pe sub incarcatura ridicata si sa îndepărteze alt

personal muncitor la o distanta corespunzătoare;

sa nu efectueze balansarea încărcaturilor;

la preluarea încărcăturii, după legarea la dispozitiv si inainte de ridicare

sa se îndepărteze de langa incarcatura;

sa nu permită scoaterea legaturilor de sub incarcatura cu ajutorul

mijlocului de ridicat;

sa supravegheze incarcatura pana sa se asigure ca aceasta este coborâta

si aşezata corect;

sa nu părăsească locul de munca fara al incunostinta pe macaragiu;

sa se îndepărteze in timpul ridicării încărcăturii de locul respectiv cu o

distanta care sa-l asigure împotriva accidentării prin desprinderea acesteia

din cârligul mijlocului de ridicat;

sa nu stea pe traseul pe care se transporta incarcatura;

sa evite ridicarea brusca a încărcăturii, precum si executarea simultana a

ridicării si rotirii sau plecării mijlocului de ridicat din poziţia de repaus;

după terminarea lucrului, sa depoziteze organele de legare si dispozitivele

de manipulare care le-au fost date in primire, in locuri uscat ferite de

umezeala, de agenţi corozivi si de posibilităţi de deteriorare;

cablurile se păstrează agăţate in locuri ferite de interpehi.

b) În timpul operaţiunilor de manipulare, transport si montaj a incarcaturilor se mai interzice:

- staţionarea personalului muncitor străin de aceste operaţiuni aproape de incarcatura ce se manipulează;

- introducerea cu mana a reazemelor si a pieselor de cablaj la formarea stivelor;

- prinderea cu mana a dispozitivului de agăţare a cârligului mijlocului de ridicat;

- ridicarea incarcaturilor la o distanta mai mare dacat raza de acţiune a mijlocului de ridicat;

- circulaţia mijloacelor de ridicat pe senile sau pneuri cu incarcatura in cârlig;

- staţionarea si circulaţia personalului muncitor pe încărcaturi, in mijloacele de transport;

- staţionarea personalului muncitor pe încărcaturile ce se ridica;

- manevrarea incarcaturilor pentru aducerea lor in poziţie necesara, cu mana;

- staţionarea sub incarcaturi neasezate in poziţia definitiva;

- desprinderea încărcăturii din cârligul mijlocului de ridicat, inainte de aşezarea definitiva a încărcăturii.

- daca in timpul transportului se defectează utilajul sau una din prinderi cedează, elementul va fi coborât; daca acest lucru nu este posibil, pana la înlăturarea defecţiunii locul de sub incarcatura va fi împrejmuit si se vor organiza posturi de paza pentru interzicerea pătrunderii personalului muncitor in zona respectiva. De asemenea, se vor pune indicatoare de avertizare. Aceste masuri vor fi îndepărtate numai după reintrarea in normal.

- Primirea incarcaturilor pe construcţie se va face de personalul muncitor, numai după oprirea completa a mijloacelor de ridicat.

- Personalul muncitor va sta pe schele speciale sau pe planseu.

- Se interzice aplecarea personalului muncitor in afara construcţiei pentru a desprinde elementele din cârligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu cârlige de tragere sau frânghii ajutătoare. Personalul muncitor va fi asigurat cu echipament de protecţie pentru lucru la înălţime si locuri periculoase.

- Ridicarea încărcaturilor se va face pe verticala. Nu se admite poziţia oblica a dispozitivelor de prindere si nici târârea încărcaturilor cu mijlocul de ridicat.

- Se interzice executarea lucrărilor îa inaltime in perioade de timp nefavorabil-vant puternic peste llm/s, ninsori, polei, in locurile de lucru cu vizibilitate redusa, etc.

- Toate utitejele si maşinile de construcţie acţionate cu motoare electrice, vor fi obligatoriu legate de pamant, conform prescripţiilor tehnice privind executarea acestei operaţiuni. Mecanicii de utilaje si maşini de construcţii răspund pentru verificarea permanenta a legăturii acestora la pamant.

- Se interzice executarea oricărei reparaţii sau lucrări de întreţinere la utilajele si maşinile acţionate cu motoare electrice, înainte de a fi oprite si deconectate de la reţea.

- Nu este permis a se executa in exterior lucrări de sudura la temperaturi interzise de prescripţiile tehnice pentru asemenea lucrări.

- Se vor respecta prevederile caietului de sarcini atatsat in volumul II D.D.E.

- Executarea unor lucrări, ca montări de prefabricate, turnări de betoane etc, pe timp de noapte se poate face cu luarea unor masuri ca:

-iluminat corespunzător, care sa asigure o vizibilitate perfecta pe întreaga

suprafaţa a zonei de lucru;

dotarea personalului ce lucrează ca mijloace de ridicat cu echipament de

protecţie reflectorizant;

cârligul mijlocului de ridicat si cablurile de legătura vor fi de asemenea vopsite in culori reflectorizante;

la orice mişcare a mijlocului de ridicat se va acţiona dispozitivul de

semnalizare acustica;

mijlocul de ridicat va fi prevăzut cu lumini de semnalizare;

zonele de lucru vor putea fi iluminate local cu lămpi portabile;

locurile de depozitare a materialelor si elementelor de construcţii ce se

manipulează vor fi iluminate separat;

caile de acces vor fi iluminate corespunzător;

personalul muncitor va avea aviz medical ca este apt pentru lucrul de noapte si la lumina artificiala.

Masurile enumerate nu sunt limitative si pot fi completate in funcţie de condiţiile locale.

In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protecţie specific (casca de protecţie, centuri de siguranţa ochelari de protecţie) si pe care e obligat sa-l poarte in tot timpul lucrului si pana la părăsirea teritoriului şantierului.

La executarea lucrările la inaltime sau in alte zone periculoase personalul muncitor va fi prevăzut, cu centuri de siguranţa legate de puncte fixe ale clădirii, precum si cu truse, genţi, ladite sau cutii pentru păstrarea sculelor, uneltelor si unor piese mărunte.

Personalul muncitor nu va putea intra in lucru fara a avea viza medicala, făcuta tinand seama de condiţiile in care va lucra, si fara a i se face instructajul obligator si cel specific de protecţia muncii, conform cap.XX, art.606-620 din "Normele republicane de protecţie a muncii" ediţia 1975.

Accesul in construcţii si la locurile de munca se face exclusiv pe scări definitive sau pe scări mobile, conform celor prevăzute in voi.III art.2.

Pentru iluminarea locala a locurilor de munca se va utiliza:

tensiunea de 25V in cazul in care se lucrează in condiţii normale;

tensiunea de 12V in cazul in care se lucrează in locuri cu umezeala excesiva, pe mase metalice sau in locurile cu degajări de aburi si emanaţii de gaze.

Utilajele, mecanismele si aparatele electrice sau fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări trebuie obligatoriu legate la instalaţia de punere la pamant, a cărei rezistenta va fi de cel mult 4 ohmi.

Materialele, sculele si utilajele devenite disponibile, atât la sol cat si la inaltime, vor fi strânse si depozitate in locuri special amenajate Se interzice aruncarea lor de la inaltime.

Proiectele de execuţie, caietele de sarcini, precum si masurile de protecţie a muncii se vor prelua înainte de încăperea lucrărilor cu intreg personalul muncitor (sef de lot, sef de punct de lucru, maiştri, sef de echipa si ceilalţi oameni ai muncii din formaţiile de lucru) si numai după însuşirea lor se poate trece la începerea lucrărilor.

Se interzice lucrul in tablourile de comanda electrica si la părţile componente ale instalaţiei electrice fara intreruperea circuitelor de alimentare.

La executarea lucrărilor de constructii-montaj se vor folosi de regula dispozitivele si elementele de protecţia muncii tipizate, cuprinse in Catalogul elaborat de Institutul de Proiectare pentru Construcţii Industriale, proiect nr.7271/1980 cu completările ce se vor face in viitor.

3. Măsuri de tehnică a securităţii muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor şi de lucru pe timp friguros în cazul executării betonului

armat monolit

a. La confecţionarea cofrajelor

Unităţile specializate de execuţie a cofrajelor sa fie bine ventîlete, pentru a se evita îmbolnăvirile profesionale datorita prafului de lemn si gazelor produse de lucrările de sudura.

Utilajele si instalaţiile din dotarea unităţilor de prefabricare a cofrajelor trebuie sa fie dotate cu toate dispozitivele de protecţie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor. La toate locurile de munca se afişează tăbliţe avertizoare si de interdicţie specifice operaţiilor ce se executa.

Sculele si uneltele de mana trebuie confecţionate numai din materiale corespunzătoare.

Subansamblurile de cofraj care se montează la inaltime trebuie sa fie bine rigidizate, pentru a putea fi manipulate mecanizat fara pericole.

b. La confecţionarea armăturilor

In unităţile de confecţionare a armaturilor, utilajele trebuie amplasate in concordanta cu fluxul tehnologic de fabricaţie, respectandu-se spatiile de circulaţie.

Organele de lucru active ale maşinilor se protejează cu dispozitive de siguranţa, iar locurile periculoase se imprejmuiesc cu balustrade si panouri de protecţie pe care sunt amplasate semne indicatoare si avertizoare corespunzătoare.

Toate maşinile acţionate electric se leagă la pamant, iar muncitorii se echipează cu manusi si încălţăminte electroizolanta.

Praful metalic si rugina rezultate din procesul de preluare se îndepărtează numai cu perii si maturi.

Sudorii trebuie sa fie echipaţi obligatoriu cu ochelari si masca de protecţie.

c. La lucrările de betonare

Exploatarea si întreţinerea utilajelor din cadrul unităţilor de preparare a betonului trebuie sa fie in conformitate cu normele specifice de protecţie a muncii si de prevenire si stingere a incendiilor.

Accesul muncitorilor sub utilajele in funcţiune este interzis. De asemenea, nu se permite accesul muncitorilor in buncare si silozuri de agregate, care se încălzesc pe timp friguros cu ajutorul aburului, decât după răcirea completa a acestora.

La începutul fiecărui schimb se verifica starea tehnica a utilajelor cu care se transporta betonul. Când betonul se transporta prin conducte, acestea se încearcă la presiunea de 30 bar imediat după montare. Conductele trebuie sa se termine la capătul de evacuare a betonului cu un distrugător de energie.

Cablurile de alimentare cu energie electrica a utilajelor de compactat si finisat trebuie sa fie izolate in manta de cauciuc si amplasate pe stâlpi sau capre. Este obligatoriu sa se alimenteze vibratoarele la tensiunea maxima de 24 V.

Instalaţiile de încălzire a betonului turnat pe timp friguros se verifica din punctul de vedere al etanşeităţii, al siguranţei de exploatare, al poziţiei surselor de căldura in raport cu materialele sau elementele inflamabile etc.

4. Măsuri de tehnică a securităţii muncii şi de lucru pe timp friguros în cazul tehnologiei de execuţie a fundaţiilor

Principala cauza a accidentelor consta in surparea malurilor săpaturilor provocata de:

săpaturi cu taluzuri insuficient de stabile;

nerespectarea principatelor dimensiuni ale excavatiilor si a limitelor de adâncime prescrisa pe norme;

săpaturi sub un mal unde s-a creat un ieşind in consola sau au apărut bolovani izolaţi care pot cădea;

lipsa sprijinirilor sau sprijiniri necorespunzatoare (insuficiente, realizate din materiale necorespunzatoare) sau demontarea incorecta a acestora;

neluarea masurilor de îndepărtare a apelor de suprafaţa din vecinătate sau a celor subterane;

dezgheţarea brusca a pământului in care s-a executat in timpul iernii săpaturi cu pereţi verticali nesprijiniti si care s-au menţinut atât timp cat temperatura a fost sub OjC.

lovirea in timpul săpăturii a unor cabluri electrice sau conducte subterane sub presiune;

coborârea sau circulaţia pe piesele sprijinirilor;

folosirea unor scule defecte, lipsa de atenţie la manevrarea utilajelor de săpat si de transportat;

folosirea explozivilor de către persoane neautorizate;

nefolosirea echipamentului de protecţie

Săparea pe cale manuala a pământului in galerii este interzisa.

Terenurile supraumidificate, nisipoase sau cele constituite din loess nu se sapa fara sa fie sprijinite. Sprijinirea săpaturilor pentru fundaţii si a şanţurilor se executa cu elemente de inventar conform normelor in vigoare. Demontarea si indepartarea sprijinirilor din gropile de fundaţie se executa de jos in sus, pe măsura executării umpluturii sau a fundaţiei.

La executarea mecanizata a săpaturilor este interzis accesul oamenilor deasupra frontului de lucru, in limitele taluzului natural si in raza de acţiune a utilajelor. Unghiul de înclinaţie a săgeţii excavatorului nu se schimba, in timp ce cupa se încarcă sau când cupa este sub sarcina. Trecerea excavatorului pe sub linii electrice sub tensiune este interzisa daca spaţiul liber este mai mic de 2m..

Înainte de a se începe turnarea betonului in fundaţii, se controlează starea si rezistenta sprijinirilor si, in funcţie de starea pereţilor săpăturii, se stabileşte daca acesta se toarnă direct in sânt sau sunt necesare cofraje sau alte masuri speciale.

La executarea lucrărilor de izolaţii, trebuie respectate o serie de masuri specifice:

cazanele de bitum trebuie amplasate la o distanta de 50m de depozite sau construcţii din lemn, iar fiecare topitor trebuie dotat cu un pichet de incendiu;

cazanele se umplu cel mult 3/4 din capacitatea lor si sunt prevăzute cu capacitatea etanşe;

bitumul topit se scoate din cazan cu canciocul cu coada lunga si se transporta in recipiente cu capac;

muncitorii care lucrează cu bitm topit vor purta cizme si manusi de cauciuc.

5. Măsuri de tehnică a securităţii muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor şi de lucru pe timp friguros în cazul tehnologiei de executare a structurilor din beton armat monolit

In afara de masurile prezentate la punctul 3, la executarea structurilor din beton armat monolit se vor respecta si masurile prezentate in continuare.

La lucrările de cofraje

Înainte de montarea cofrajului, se curata bine locul de aşezare a acestuia, apoi, inainte de turnarea betonului, se asigura stabilitatea si buna solidarizare a pârtilor lui componente. Montarea cofrajelor la inaltime trebuie făcuta de pe podine de lucru, aşezate pe schele de susţinere, interioare sau cu console. Podinele trebuie sa aibă lăţimea minima de 0,7m, sa fie împrejmuite cu balustrade de 1,00 m inaltime si cu scândura de margine de minimum 0,25 m latime. Când se executa cofraj înclinat, podinele de lucru de pe care se montează trebuie construite in trepte cu iatimea de cel puţin 1,80 m, prin aşezarea corespunzătoare a solidarizărilor. Materialele, panourile si piesele confecţionate se depozitează astfel incat sa nu se producă aglomerări. Susţinerile si cofrajul trebuie demontate numai cu respectarea stricta a succesiunii operaţiilor indicate in proiectul de

execuţie si cu luarea masurilor de prevenire a căderii elementelor de cofraj. Depozitarea materialelor si a elementelor de cofraj demontate, pe podinele de

lucru, este interzisa.

Construcţiile la care turnarea betonului se executa in cofraje alunecătoare trebuie sa fie împrejmuite la o distanta de 1/10 din înălţimea acestora, iar circulaţia in zona împrejmuita este interzisa. Trecerile si locurile de lucru din aceasta zona se protejează acoperindu-le cu panouri si cu îngrădiri laterale.

Starea cofrajului glisant, a împrejmuirilor, a podinelor si a scărilor se controlează zilnic, defectele constatate trebuind sa fie remediate imediat. La fiecare mutare a cofrajului, toate obiectele nelegate de acesta trebuie îndepărtate. Golurile din podina de lucru trebuie sa fie acoperite cu o plasa metalica sau cu un grătar de lemn cu ochiuri de cel mult 7X7 cm.

Materialele nu se depozitează intr-un singur loc pe platforma superioara si in cantităţi mai mari de 100...150 kg, iar platforma inferioara se tine in permanenta libera. Păstrarea de recipiente, bidoane etc. cu lichide inflamabile pe platformele cofrajului este interzisa. Cofrajul trebuie sa fie dotat cu stingatoare de incendiu, iar şantierul trebuie sa aibă instalaţii de apa pentru stingerea incendiului.

In timpul ridicării cofrajului glisant, vor fi admişi pe platformele de lucru numai muncitorii special instruiţi si cu avizul medical pentru lucru la inaltime.

Demontarea instalaţiei de iluminat este permisa numai in timpul zilei, iar subansamblurile se demontează folosind macarale si respectând succesiunea indicata in proiect.

La lucrările de cofraje, care in general se executa la inaltime, toţi muncitorii trebuie sa folosească in mod obligatoriu centuri de siguranţa, bine prinse de partite fixe ale construcţiei, casca de protecţie si accesoriile necesare. La toate punctele de lucru se afişează tăbliţe avertizoare, indicatoare si de interdicţie, specifice lucrărilor ce se executa.

La confec ţ ionarea arm ă turilor

Descolacirea si indreptarea otelului pentru armaturi trebuie executate pe un teren de lucru separat si împrejmuit. Barele mai scurte de 30 cm nu se tin cu mana la tăierea cu stanţa acţionată cu motor, iar îndoirea manuala a armaturilor de otel trebuie executata cu

chei speciale, in buna stare, care se verifica zilnic, înainte de începerea lucrului. Circulaţia pe armaturile carcaselor sudate este interzisa.

Utilajele acţionate cu motoare electrice sau cele care conţin transformarea statice (maşinile de sudat armaturi) se verifica, înainte de punerea lor in funcţiune, daca au legătura la pamant si daca componentele instalaţiei electrice si cablul de alimentare cu energie electrica sunt corespunzătoare.

La maşina de îndreptat otel-beton, capetele barelor se fixează in mecanismul de tragere si îndreptare numai după oprirea motorului, pornirea fiind precedată de acoperirea mecanismului cu apărătoare de protecţie. La maşinile de tăiat si indoit plase sudate, manipularea si fixarea lor in dispozitivele de prindere se executa numai in timpul opririi maşinii. Praful metalic si rugina care rezulta in urma prelucrării si fasonării armaturilor se îndepărtează numai cu perii si maturi, evitandu-se ştergerea lor cu mana libera.

Muncitorii care lucrează in sectoarele de sudura sau la maşinile acţionate electric trebuie sa fie echipaţi corespunzător cu: ochelari, masca de protecţie, manusi si încălţăminte electroizolante; lucrul se efectuează pe covoare electroizolante, iar zona se protejează cu paravane protectoare si tăbliţe avertizoare.

La lucr ă rile de betonare

Accesul muncitorilor sub cupa betonierelor este interzis. La betonierele acţionate electric se impune legarea de pamant a tuturor instalaţiilor electrice si folosirea cofretelor metalice capsulate conţinând intrerupatoare si elemente de siguranţa.

Betonierele se montează pe platforme bine consolidate, toate elementele in mişcare (lanţuri, roti, curele) fiind protejate cu apărătoare de tabla. Curăţirea tobelor betonierelor, întreţinerea sau repararea lor este permisa numai după oprirea maşinii si deconectarea ei de la sursa de curent electric.

Coborârea muncitorilor in buncare si silozuri de agregate, care se încălzesc pe timp friguros cu ajutorul aburului, nu se permite decât după completa răcire a acestora. In timpul funcţionarii instalaţiilor de încălzire, sunt interzise operaţiile de ungere, curăţire si reparaţiile accidentale. In cazul utilizării adaosurilor la prepararea betonului, se iau masuri pentru prevenirea producerii de arsuri. Muncitorii care conduc utilajele de preparare a betoanelor se echipează cu cizme de cauciuc si sunt supuşi periodic, la 6 luni, unui control medical.

Mijloacele manuale si mecanice cu care se transporta betonul se verifica pentru a fi corespunzătoare la începutul fiecărui schimb. Circulaţia pe cofraje, pentru transportul betonului după montarea armaturii, are loc pe podine speciale de inventar, aşezate pe capre. Schelele si eşafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aibă o podina continua, cu lăţimea de cel puţin 1,2 m,împrejmuita cu balustrade si cu scânduri rebord.

n cazul folosirii pompelor de beton este necesar sa se ia următoarele masuri:

- după montarea instalaţiei, conducta se încearcă la o presiune hidraulica de cel puţin 30bar;

- înainte de introducerea betonului pe conducte se verifica îmbinările si racordările tronsoanelor conductei;

- in timpul curăţirii conductei, muncitorii se îndepărtează la cel puţin 10 m, iar in fata orificiului de evacuare se montează o apărătoare înclinată.

Înainte de începerea turnării betonului se controlează modul de fixare si de consolidare a cofrajului si rezistenta schelei de susţinere a podinelor de lucru.

In cazul turnării betonului de la o inaltime mai mare de 1,5 m, podinele trebuie împrejmuite cu balustrade, iar la betonarea suprafeţelor cu o inclinare mai mare de 30, betonistii trebuie sa aibă centuri de siguranţa legate prin frânghii de elementele de rezistenta ale construcţiei.

La compactarea betonului cu vibratoare electrice, carcasa vibratorului trebuie legata la pamant, iar cablurile de alimentare trebuie izolate in manta de cauciuc si amplasate pe stâlpi sau pe capre. Tensiunea maxima admisa pentru alimentarea vibratoarelor este de 24 V, locul de munca fiind foarte periculos datorita umidităţii mari. In timpul folosirii vibratorului se poarta in mod obligatoriu manusi si cizme de cauciuc dielectrice.

După frecventa vibraţiilor transmise prin arborele flexibil sau mâner depăşeşte valorile admisibile sau nivelul de zgomot depăşeşte valoarea de 80 dB, nu se lucrează cu vibratorul.

La betonarea pe timp friguros trebuie luate masuri suplimentare, si anume:

se verifica etanşeitatea si se probează, conform normelor tehnice, instalaţia de distribuire a aburului, pentru a se evita accidentarea muncitorilor cu abur sau prin atingerea conductelor;

se incalzesc Încăperile provizoriu pentru executarea lucrărilor si se prevăd cu ventilatoare;

se izolează sobele si burlanele din tabla in locurile unde se pot apropia oamenii;

se curata de zăpada si gheata si se presară cu nisip sau zgura caile de acces pentru oameni, podinele de lucru, caile de rulare si drumurile.

La toate punctele de lucru care se incalzesc trebuie sa existe stingatoare de incendiu sau sursa de apa.

La executarea izola ţ iilor termice şi hidrofuge aferente

Cazanele cu bitum se amplasează la o distanta de cel puţin 50m de construcţiile din lemn sau de depozite, flecare cazan fiind dotat cu un pichet de incendiu. Cazanele nu se umplu decât cel mult 3/4 din capacitatea lor, fiind prevăzute cu capace etanşe. Bitumul topit se scoate din cazan numai cu canciocul cu coada lunga st se transporta in recipiente cu capac. Muncitorii trebuie sa poarte cizme si manusi de cauciuc pe timpul lucrului cu bitum topit.

Zona de ridicare pe obiect a recipientelor cu bitm topit se imprej mu teste, montandu-se si indicatoarele de avertizare corespunzătoare. Se interzice diluarea masticului de bitum topit cu substanţe pe baza de petrol, acestea fiind inflamabile.

La lucrările cu vata de sticla muncitorii trebuie sa poarte, in mod obligatoriu, manusi de cauciuc, masti si ochelari de protecţie.

Scufele si uneltele folosite la tăierea si montarea materialelor termoizolante trebuie sa fie numai acelea indicate pentru fiecare operaţie in parte si sa nu prezinte defecte.

1. Bibliografie de specialitate

Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton armat – Radu Agent – Editura Tehnică 1992;

Construcţii civile – Marusciac Dumitru – Institutul Politehnic, Cluj – Napoca, 1986;

Manual pentru calculul construcţiilor – Caracostea A. – Editura Tehnică 1977;

Fundaţii şi procedee de fundare – Manoliu I. – Editura Didactică şi Pedagogică 1977;

Fundaţii – Păunescu M. – Editura Didactică şi Pedagogică 1983;

Fundaţii şi procedee de fundare – Lehr Hugo – Editura Didactică şi Pedagogică;

Proprietăţile şi tehnologia betoanelor – Ion Ionescu, Traian Ispas – Editura Tehnică 1997;

Tehnologia şi mecanizarea lucrărilor de construcţi icivile şi industriale – Ioan Bardescu – Editura Didactică şi Pedagogică 1985;

Organizarea şi conducerea activităţii de construcţii – Florin Dobrescu, Mircea Bejenariu – Editura Didactică şi Pedagogică 1983;

Eficienţa economică a investiţiilor – Florea Staicu, Dumitru Pârvu – Editura Didactică şi Pedagogică 1995;

Eficienţa Investiţiilor – Militaru Constantin, Melnic Lucia-Camelia – Editura Bren 2002;

Managementul producţiei de construcţii – Radu Curteanu – Editura Sylvi 1997;

Managementul investiţilor – Romanu C., Vasilescu L. – Editura Mărgăritar1997;

Norme specifice de protecţie a muncii – Editura Medicală 1982;

2. Prescripţii legale (normative, legi)

Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social – culturale, agrozootehnice şi industriale – P 100 – 2006;

Normativ pentru alcătuirea, calculul şi executarea lucrărilor de zidărie – P 2- 1985;

Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat – NP 007 – 97;

Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat – NE 012 – 99;

Normativ privind armarea, cofrarea şi betonarea elementelor din beton armat – C 140 – 83;

Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale – C 169 – 88;

Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice – C 29 – 95;

Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii – P 10 – 86;

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi folosirea armăturii cu plase sudate a elementelor de beton – P 59 – 86;

Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat – C 140 – 86;

Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea şi folosirea în construcţii a panourilor din placaj pentru cofraje – C 11 – 74;

Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor şi acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat – P 104 – 94;

Instrucţiuni tehnice privind proiectarea grinzilor din oţel cu secţiune plină – P 108 – 80;

Instrucţiuni tehnice pentru prinderea şi montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor şi pereţilor – C 172 – 88;

Normativ pentru proiectare şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri – C 107 – 82;

Normativ pentru proiectare şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii – C 112 – 86;

Instrucţiuni tehnice privind executarea placajelor din plăci din faianţă majolică şi plăci ceramice smălţuite aplicate pe pereţi prin lipire cu paste subţiri – C 223 – 86;

Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor – C 35 – 82;

Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii – C 3 – 76;

Legea nr. 10 / 28 ianuarie 1985 privind calitatea în construcţii;

Regulament privind protecţia şi igiena muncii în construcţii MLPAT 9/N/1993;

Norme generale de protecţia muncii, elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţi, Ediţia 1996;

Documents

proiect D+p+2e.doc