PROIECT DE LECTIE_ Luceafărul

Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA GOTCU

PROIECT DE LECŢIEData:1, 3, 4, 5, 8, 10 martie 2010 Clasa: a XI - a G ( ştiinţe sociale )Disciplina: Limba şi literatura română Aria curriculară Limbă şi comunicareManual – Editura Art

Unitatea de învăţare: ROMANTISMULText suport: Luceafărul de Mihai EminescuTipul lecţiei: receptarea şi interpretarea textului liric - 5 ore

evaluarea – 1 orăCompetenţe generale:1. utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;2.4. folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;3.3. elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate;

Obiective operaţionale: La sfârşitulprimei ore elevii vor fi capabili să:1. să enunţe sursele folclorice care stau la baza textului eminescian; 2. să identifice asemănările şi deosebirile dintre basmul folosit ca sursă de inspiraţie şi poemul eminescian;3. să precizeze formele în care sunt asimilate elemente din diferite mitologii;4. să justifice originalitatea poemului eminescian prin raportare la surse;5. să preziceze care este structura poemului;6. să identifice cele două planuri (uman-terestru, universal-cosmic).

Bibliografie:

G. Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu, Chişinău, Editura Hyperion, 1993 Tudor Vianu, Despre stil si artă literară, Editura Tineretului, 1965 Vistian Goia, Didactica limbii şi a literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002 Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 2003 Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999. Manual ART, clasa a XI-a

1


I ORĂ – surse de inspiraţie ale poemului

momente c.s.

t. conţinutul lecţieistrategii didactice

evaluareActivităţile elevilor

Forme de org. a

învăţării

Resurse materiale

Resurse procedurale

Moment organizatoric 1’ Salutul, verificarea prezenţei elevilor, scurtă conversaţie. Frontal Catalogul Conversaţia

EvocareO1,O2,O3,O4

4’

20’

Reactualizarea unor cunoştinţe-ancoră, concepte operaţionale: temă, motiv, romantism.

ETAPA COMPREHENSIUNII Apariţia poemului – Viena, aprilie 1883 în Almanahul Societăţii academice social-literare „România jună” apoi în revista „Convorbiri literare.”

Sursele de inspiraţie ale poemului.Elevii au avut ca temă identificarea surselor de insipaţie ale poemului. Pezintă pe rând aceste surse:1. surse folclorice:

Fata din grădina de aur Miron şi frumoasa fără corp Mitul Zburătorului Motivul stelei cu noroc

2. surse filosofice: idei din filosofia lui Schopenhauer (se insistă pe

antinomia om de geniu - om comun) influenţele ale filosofiei lui Kant (teoria timp-spaţiu) elemente din filosofia platoniciană

3. surse mitologice motivul păcatului originar(mitologia creştină); mitul îngerului căzut; mitul lui Hyperion;

Frontal

FrontalFrontal

Frontal

Manualul

Fişele elevilor

Tabla

Tabla

Conversaţie dirijată

Conversaţie


Exerciţiul

Definesc conceptelor temă şi motiv literar. Exemplificare.Precizarea trasăturilor romantismului (succint)Notează în caiete a titlului lecţiei şi a data apariţiei poemului.Răspund întrebării lansate de profesor, în funcţie de cunoştinţele pe care le detin sau de intuiţie.

Elevii prezintă informaţiile care le deţin cu privire la sursele de inspiraţie ale poemului.Profesorul corectează şi completează informaţiile care sunt notate pe tablă şi în caietele elevilor.Prin dialog cu elevii se relevă

2


15’

domensiunile plutonic- angelică şi uranic- demonică – mituri greceşti;

elementele cosmogonice din mitologia indiană ( Rig-Veda)

mitul orfic4. surse biografice - propria viaţă ridicată la rangul de simbolCa punct de plecare se foloseşte următorul citat din Perpessicius: „orice creaţiune lirică.....e legată de un eveniment din viaţă”. Se discută sensul , evidenţiindu-se ideea că biografismul excesiv conduce la interpretări eronate.Se atrage atenţia asupra exagerării prezentate de Brătescu-Voineşti care merge până la a face nişte suprapuneri ridicole: Eminescu-Hyperion; Cătălina-Veronica Micle, I.L.Caragiale-Cătălin, Maiorescu-Demiurgul. Luceafărul nu este un poem de circumstanţă, inspirat de un episod autobiografic, ci unul care se ridică deasupraT. Vianu vorbeşte despre „măşti lirice” în Luceafărul eul liric, proiectându-se în mai multe ipostaze:- Cătălina- omul comun care aspiră la un ideal;- Cătălin- omul comun înnobilat prin iubire, bărbatul

îndrăgostit;- Demiurgul- creatorul absolut, forţa universală;- Luceafăr-Hyperion- geniul

Lectura expresivă a textului

modul în care sunt asimilate aceste elemente în poemul eminescian.

Profesorul punctează aspectele esenţiale şi le indică elevilor scrierea lor pe caiet.

3


Constituirea sensului O5, O6

Constituirea sensuluiO5, O6

5’

10’

ETAPA INTERPRETĂRIIStuctura textului suport:

98 catrene 392 versuri 2 planuri (universal-cosmic şi uman-terestru) Rima: încrucişată Ritm: iambic Măsura versurilor: 8-7 silabe

Identificarea secvenţelor/tablourilor poetice şi stabilirea eventualelor relaţii dintre ele (opoziţie/simetrie)

primul tablou – versurile 1 – 43; al doilea tablou – versurile 44 – 64; al treilea tablou – versurile 65 – 85; al patrulea tablou – versurile 86 – 98.

Frontal

Frontal

Individual

Frontal

Fişe de lucru

Volume de poezie

Fişele de lucru ale elevilor

Manualul

Conversaţie

Problematizare


Conversaţie euristică

Exerciţiul

Precizează şi apoi notează în caiete elementele de prozodie identificate.

Notează în caiete noile informaţii.

Profesorul supraveghează munca elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru.

Reiau lectura textului şi identifică cele patru secvenţe poetice.

Identifică cuvinte ce aparţin câmpului semantic al spaţiului cosmic şi al spaţiului terestru.

ReflecţieO1, O2,O3,O4

9’ETAPA REFLECŢIEIPoezia este o capodoperă a lirismului eminescian, care valorifică surse folclorice, filozofice, mitologice şi autobiografice.

Individual Caietele elevilor

Discuţii urmate de redactare

Notează observaţiile finale în caiete.

Tema pentru acasă

1’ Memoraţi poezia prima parte a poemului. Identificaţi în prima parte a poemului eminescian teme şi motive romantice.

Frontal

4


a II-a ORĂ – prezentarea tablourilor I şi II Obiective operaţionale: 1. să identifice problematica celor primelor două părţi ale poemului; 2. să identifice elemente ale cadrului terestru şi ale cadrului cosmic,3. să identifice atmosfera tabloului; 4. să precizeze personajele şi semnificaţia acestora; 5. să precozeze metamorfozele Luceafărului (în primul tablou)

momente c.s.



Forme de org. a

învăţării

Resurse materiale

Resurse procedurale


EvocareO1

4’

10’

Verificarea temei.Actualizarea informaţiilor receptate în ora anterioară (apariţia poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie)

ETAPA COMPREHENSIUNII

Recitarea primei părţi a poemului.

Frontal

Individual

Manualul

Caieteleelevilor

Tabla


Conversaţie

Răspund întrebărilor lansate de profesor, în funcţie de cunoştinţele pe care le detin.

Un elev recită prima parte a poemului.

Constituirea sensului

O2, O3, O4, O5,

15’ETAPA INTERPRETĂRII

Interpretarea primului tablou – versurile 1 – 43; o poveste fantastică de iubire între două fiinţe apraţinând

unor lumi diferite; cadrul e terestru şi cosmic; atmosfera este gravă, solemnă; gesturile sunt ceremonioase, protocolare; comunicarea este indirectă – se realizează în vis; fata – simbol al omului comun care aspiră spre un ideal de

fericire, se află la vârsta delicată când poate fi tulburată de zburător;

visul fetei – reprezintă criza puberală, dorinţa de realizare prin dragoste, rezolvată mitologic prin motivul zburătorului;

dragostea pentru Luceafăr – reprezintă aspiraţia spre absolut; dorinţa omului comnu de a-şi depăşi condiţia,

Frontal

Frontal

Individual

Fişe de lucru

Volume de poezie

Conversaţie

Problematizare

Elevii vor identifica:- problematica

primei părţi a poemului,

- elemente ale cadrului terestru şi ale cadrului cosmic,

- atmosfera tabloului,

- personajele şi semnificaţia acestora

- motivul zburătorului

- metamorfozele

5



O2, O3, O4, O5,

10’

strâmtă, limitată de muritor; respingerea Luceafărului – refuzul neantului, spaima de

nemurire, care pentru om înseamnă moarte (sau incapacitatea de a-şi depăşi sfera);

senzaţiile de frig şi de ardere (“ochiul tău mă-ngheaţă” şi “privirea ta mă arde”) – revelaţii intuitive ale deosebirilor de structură între omul comun şi geniu (sau semne ale morţii);

Luceafărul – fiinţa superioară, geniul; dragostea pentru fata de împărat – aspiraţia spre concret

(dar în sensul cunoaşterii) sau spre o altă formă a materiei universale;

metamorfozele Luceafărului ( “înger” şi “demon”) – capacitatea geniului de a-şi da alt chip, mai concret, păstrându-şi unitatea contrariilor din care este întrupat, ca şi esenţa superioară;

hotărârea de a se sacrifica – dorinţa de cunoaştere; obiectul cunoaşterii – fata de împărat – devine şi obiect al pasiunii omului de geniu, pentru care el vrea să renunţe la nemurire.

Interpretrea celui de-al doilea tablou – versurile 44 – 64 început de idilă între semeni; cadrul este terestru ; atmosfera este intimă, familiară ; gesturile sunt rapide, stereotipe ; comunicare este directă ; Cătălin şi Cătălina – exponenţii individuali ai aceleiaşi

lumi (sau simbolul « perechii » în plan uman) « lecţia » lui Cătălin . formă de magie erotică (manifestare

galantă a principiului masculin) ; refuzul iniţial al Cătălinei – reacţie de orientare

(manifestare a principiului feminin) nostalgia faţă de Luceafăr – ruptura dintre ideal şi real; acceptarea lui Cătălin – revelaţia asemănării de structură şi

de ideal dintre fiinţele aceleiaşi lumi.

FrontalFişele de lucru ale elevilor

Manualul



Exerciţiul

Luceafărului (înger, demon)

- semnificaţii.

Indică expresiile care o unicizează pe fata de împărat.

Justifică hotărârea Luceafărului de a se sacrifica.

Noteză în caiete informaţiile noi.

Elevii vor identifica:- problematica

părţii a II-a a poemului,

- elemente ale cadrului terestru;

- atmosfera tabloului,

- personajele şi semnificaţia gesturilor acestora;

Justifică nostalgia Cătălinei dupa “un luceafăr răsărit/ din liniştea uitariii”

Noteză în caiete informaţiile noi.

6


ReflecţieO1, O2,O3,

O4,O5

9’ETAPA REFLECŢIEI

Se reiau ideile principale ale celor două tablouri stabilindu-se diferenţele dintre ele. Se notează în caiete, dacă este cazul, informaţiile care nu au fost notate pe parcursul analizei.


Discuţii Notează observaţiile finale în caiete.

Tema pentru acasă

1’ Valorificâd informaţiile din clasă comentaţi primelor două părţi ale poemului (refaceţi firul evenimenteler, motivaţi reacţiile şi replicile eroilor, caracterizaţi cadrul şi atmosfera).

Frontal

a III-a ORĂ – comentarea tablorilor III şi IVObiective operaţionale: 1. să identifice problematica ultimelor două părţi ale poemului; 2. să identifice elemente ale cadrului terestru şi ale cadrului cosmic,3. să identifice atmosfera tabloului; 4. să precizeze personajele şi semnificaţia acestora; 5. să identifice simetria dintre ce le două planuri(uman-trestru şi universal-cosmic)

momente c.s.



Forme de org. a

învăţării

Resurse materiale

Resurse procedurale


EvocareO1

14’

5’

Verificarea temei.Actualizarea informaţiilor receptate în orele anterioare (apariţia poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie, comentarea tablourilor I şi II)

ETAPA COMPREHENSIUNII

Lectura părţii a III-a a poemului.

Frontal

Individual

Manualul

Caieteleelevilor

Tabla


Conversaţie



O1, O2,O3, O4,

10’ETAPA INTERPRETĂRIIInterpretarea celui de-al treilea tablou – versurile 65 – 85:

zborul intergalactic al Luceafărului (zbor regresiv, spre începuturile lumii);

dialogul cu Demiurgul; dialodul este presupus, Demiurgul aude replicile lui

Hyperion fără ca acesta să le mai exprime; cadrul este cosmic; atmosfera – glacială, limbajul – senţios, gnomic Demiurgul – absolutul ( ideea de materie universală

superior organizată) Hyperion – formă individualizată a absolutului (hyper-

Frontal

Frontal

Individual

Fişe de lucru

Volume

Conversaţie Elevii vor identifica:- problematica părţii a

III-a a poemului,- elemente ale cadrului

cosmic,- atmosfera tabloului,- personajele şi

semnificaţia acestora- semnificaţii.Explică versul “tu izvor eşti de vieţi », insistând pe forma de plural a substantivului « vieţi ».

7



O1, O2,O3, O4

10’

ion= cel care merge deasupra) dorinţa lui Hyperion de a fi dezlegat de nemurire pentru

« o oră de iubire » = dorinţa de a primi o altă structură, compatibilă cu ideea de dragoste – ca mijloc de cunoaştere ;

refuzul Demiurgului = imposibilitatea obiectivă de a mai coborî treptele de organizare a materiei universale;

consecvenţa în atitudine a lui Hyperion = şi geniul are o limită de cunoaştere (în viziunea poetului, acesta declaşează drama în două sensuri: de cunoaştere şi afectivă).

Interpretrea celui de-al patrulea tablou – versurile 86 – 98 : cuprinde povestea fericirii omului prin iubire şi revelaţia

Luceafărului asupra diferenţelor dintre cele două lumi; cadrul e din nou terestru şi cosmic; atmosfera e pe de o parte feerică, intimă,senzuală, pe de

altă parte – rece, distantă, raţională; dialogul nu mai este posibil replicile fetei şi ale Luceafărului se constituie la niveluri

de înţelegere diferită. idila pământeană = împlinirea aspiraţiei spre fericire a

perechii pământene seriozitatea pasională a lui Cătălin = bărbatul întâmplător

devine bărbatul unic prin iubire; “trădarea” fetei = revelaţia Luceafărului asupra timpului

ca schimbare; el, care e nemuritor, nu e stăpânit de timp, n-are experienţa existenţei determinată temporal; prin “trădarea” fetei, el descoperă ideea de schimbare şi că mişcarea este ireversibilă;

a treia invocaţie a Luceafărului = dorinţa superstiţioasă a fiinţei pământene de a-şi prelungi fericirea prin protecţia unei “stele ce noroc”;

răspunsul final al Luceafărului = constatare rece, obiectivă, a diferenţelor fundamentale, între două lumi antinomice: una trăind starea pură a contemplaţiei, cealaltă – starea instinctualităţii oarbe în cercul strâmt al norocului, al şansei de a se împlini sau al neşansei.

Frontal

de poezie


Manualul

Problematizare



Exerciţiul

Argumenteză atitudinea Demiurgului, având în vedere opoziţia « ei » - « noi », stabilită de acesta.Precizează care sunt ofertele Creatorului, pentru a-l convinge pe Hyperion să renunţe la gândul desprinderii de nemurire şi semnificaţia acestora.Elevii vor identifica:- problematica părţii a

IV-a a poemului,- elemente ale cadrului

terestru;- atmosfera tabloului,- personajele şi

semnificaţia gesturilor acestora;

Identifică elementele cadrului eminescian care oferă armonie cuplului de îndrăgostiţi.Explică de ce Cătălina nu-i mai cere Luceafărului să-i lumineze viaţa, ca în primele două invocaţii, ci norocul.Comentează opoziţiile dintre “cercul vostru strâmt” şi “lumea mea” pe de o parte şi “eu”/”altul” pe de altă parte.Motivează transformarea Cătălinei din

8

Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA GOTCU“preafrumoasă fată” în “chip de lut”.

ReflecţieO1, O2,O3, O4

9’ETAPA REFLECŢIEISe reiau ideile principale ale celor două tablouri stabilindu-se diferenţele dintre ele. Se compară informaţiile noi cu cele cunoscute din orele anterioare.Se observă simetria poemului şi structura antitetică a poemului (terestru-cosmic; uman-fantastic)


Discuţii Notează în caiete, dacă este cazul, informaţiile care nu au fost notate pe parcursul analizei.

Tema pentru acasă

1’ Valorificâd informaţiile din clasă comentaţi ultimele două părţi ale poemului ( refaceţi firul evenimenteler, motivaţi reacţiile şi replicile eroilor, caracterizaţi cadrul şi atmosfera).

Frontal

a IV- a ORĂ – genuri literare (liric, epic, dramatic); teme şi motive în poemObiective operaţionale: 1. să precizeze principalele interpretări ale poemului; 2. să argumenteze apartenenţa ca gen a poemului(liric, epic,dramatic),3. să precizeze care sunt temele si motivele întâlnite în poem;

momente c.s.


evaluareActivităţile

elevilor

Forme de org. a

învăţării

Resurse materiale

Resurse procedurale


EvocareO1,O2

19’

5’

Verificarea temei.Actualizarea informaţiilor receptate în orele anterioare (apariţia poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie, comentarea tablourilor I – IV)

ETAPA COMPREHENSIUNII Interpretări ale poemului:

alegorie şi meditaţie filizofică (Eminescu) sinteză a categoriilor lirice, “măşti lirice” (T.Vianu)

Genuri literare în poem (liric, epic, dramatic) interferenţa genurilor - caracteristică a romantismului,

conferă poeziei o mare profunzime şi posibilităţi multiple de interpretare (poveste fantastică de iubire, alegorie, sinteză a categoriilor lirice)

forma poemului este narativ-dramatică (formula de introducere specifică basmului, prezenţa unui narator, povestirea la p. a III-a, existenţa personajelor, construcţia

Frontal

Individual

Manualul

Caieteleelevilor

Tabla


Conversaţie

Problematizarea


Comenteză sensul alegoric al poemului.Demonstreză că cei patru actanţi sunt, în realitate, măşti lirice ale eului liric, reprezentând voci

9

Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA GOTCUgradată a subiectului, numărul mare de verbe, caracteristic stilului narativ, prezentţa dialogului, cu formele specifice de adresare)

poem liric, schema epică e doar cadrul, întâmplările şi personajele sunt de fapt simboluri lirice, metafore în care se sintetizează idei filozofice, atitudini morale, stări de sensibilitate, o viziune poetică;

ale acestuia.Elevii găsesc argumente potrivite pentru a susţine existenţa celor trei genuri lierare în poem.


O1, O2,O3


O1, O2,O3

10’ETAPA INTERPRETĂRII

Teme şi motive:1. tema timpului

– timpul filosofic bivalent (timpul individual: “Trecu o zi, trecură trei”, şi timpul universal: “Şi căi de mii de ani treceau/ În tot atâtea clipe”)

– condiţia efemeră a omului în relaţia cu timpul şi în antiteză cu eternitatea Universului (“Căci toţi se nasc spre a muri/ Şi mor spre a se naşte”, “Iar tu, Hyperion, rămâi/ Oriunde ai apune”)

2. tema spaţiului – ilustrată de cele două planuri spaţiale (planul uman-terestru: “În vremea asta Cătălin/ Viclean copil de casă” şi planul universal-cosmic:”Căci unde-ajunge nu-i hotar/ Nici ochi spre a cunoaşte”)

3. tema cosmosului – este reprezentată de axa luminii care străbate întregul poem, definită printr-o foarte varită gamă de motive romantice: luna, luceafărul, noaptea, cerul, stelele, haosul, geneza, zborul intergalactic: “O vin’ în părul tău balai/ S-anin cununi de stele/ Pe-amele ceruri să răsai/ Mai mândră decât ele”

4. tema naturii – sugestivă prin crearea celor două forule artistice de pasteluri

– pastelul cosmic: “un cer de stele dedesupt/Deasupra-i cer de stele/ Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele”

– pastelul terestru: “Căci este sara-n asfinţit/ Şi noaptea o să-nceapă/ Răsare luna liniştit/ Şi tremurând din apă.”

5. tema iubirii – tema evidentă a poemului, ilustrată prin ideile specifice eminesciene: forţa geniului de a face sacrificiul suprem pentru împlinirea idealului absolut de iubire: “Reia-mi al nemuriri nimb/ Şi focul din privire/ Şi pentru toate da-mi în schimb/ O oră de iubire”, incompatibilitatea celor două lumi: “Căci eu sunt vie, tu eşti mort/ Şi ochiul tău mă-ngheaţă”; “Dar cum ai vrea

Frontal

Frontal

Individual

Frontal

Fişe de lucru

Volume de poezie


Manualul

Conversaţie

Problematizare



Exerciţiul

Selecteză teme şi motive romantice care au dus la afirmaţia că “Luceafărul” este o sinteză a acestora.

Identifică versurile care ilustrează timpul universal şi timpul undividual.Identifică versurile care evidenţiază condiţia efemeră a omului comun şi eternitatea Universului.

10

Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA GOTCUsă mă cobor/ Au nu-nţelegi tu oare/ Cum că eu sunt nemuritor/ Şi tu eşti muritoare?”

6. tema filozofică– condiţia nefericită a omului de geniu într-o lume meschină

incapabilă să-şi înţelegă idealurile: “Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece / Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece”

– ideea genezei şi stingerii universului: “Nu e nimic şi totuşi e/ O sete care-l soarbe / E un nimic asemene/ Uitării celei oarbe.”

– ideea timpului filosofic bivalent (individual şi universal)– ideea filozofică “fortuna labilis” “Ei doar au stele cu noroc/

Şi prigoniri de sorte/ Noi nu avem nici timp nici loc / Şi nu cunoaştem moarte”.

7. tema folclorică – sursa de inspiraţie (basmul)– formule specifice basmului– cuvinte si expresii ale limbajului populare– idila rustică din tabloul al II-lea– motivul zburătorului din primul tablou.

Găsesc versuri pentru a ilustra tema timpului, cosmosului, spaţiului, naturii, iubirii şi tema folclorică.

ReflecţieO1, O2,O3

9’ETAPA REFLECŢIEISe observă faptul că poemul este o sinteză de teme şi motive romantice, “o sinteză de categorii lirice” după cum afirmă T.Vianu.



Tema pentru acasă

1’ Se completează fişa pentru portofoliu cu noile informaţii: teme şi motive în poemul Luceafărul.

Frontal

a V-a ORĂ- specii literare în poem, originalitatea rimei eminescieneObiective operaţionale: 1. să explice în ce consta sintagma “scuturarea podoabelor”(T. Vianu); 2. să identifice elemente de originalitate a rimei eminesciene;3. să precizeze care sunt speciile literare întâlnite în poem;

momente c.s.



Forme de org. a

învăţării

Resurse materiale

Resurse procedurale


Verificarea temei.Actualizarea informaţiilor receptate în orele anterioare (apariţia poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie,

Manualul Conversaţie dirijată

Răspund întrebărilor lansate de professor.

11


EvocareO3 19’

comentarea tablourilor I – IV, apartenenţa ca gen, teme şi motive în poem)

ETAPA COMPREHENSIUNII Specii literare în poem:

idila pastorală meditaţia filozofică elegia satira pastelul

Frontal

Individual

Caieteleelevilor

TablaConversaţie

Problematizarea


O1, O2,O3


O1, O2,O3

10’ETAPA INTERPRETĂRIISpecii literare în poem:

1. idila pastorală – compune tabloul al II-lea, povestea de dragoste din Cătălin şi Cătălina care se desfăşoară tocmai ca iubirea dintre un flăcău şi o fată de la ţară: “Şi-n treacăt o cuprinse lin/ Într-un ungher degrabă/ -Dar ce vrei, mări, Cătălin?/ Ia las’ cată-ţi de treabă”

2. meditaţia filozofică – tabloul al III-lea, numit şi “drumul cunoaşterii” unde sunt precizate profunde idei filozofice: “Din sânul vecinicului ieri/ e azi ce moare/ Un soare de s-ar stinge-n cer/ S-ar naşte iarăşi soare”

3. elegia – tristeţea omului obişnuit pentru neputinţa de a se înălţa către idei superioare: “Luceşte cu amor nespus/ Durerea sa-mi alunge/ Dar se înalţă tot mai sus/ Ca să nu-l pot ajunge”, dar şi tristeţea Luceafărului ce se simte neînţeles de societate: “Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece.”

4. satira – ilustrată de sarcasmul poetului care se revarsă asupra superficialităţii societăţii în care trăieşte: “Şi pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-acel pământ rătăcitor/ Şi vezi ce te aşteaptă.”

5. pastelul – prezentat prin tablouri descriptive de natură terestră şi cosmică:

- pastelul terestru: “Şi împle cu-ale ei scântei/ Cărările din crânguri/ Sub şirul lung de mândri tei/ Şedeau doi tineri singuri”

- pastelul cosmic: “Un cer de stele dedesupt/ De-asupra cer de stele/ Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele”

Observaţii asupra stilului

Frontal

Frontal

Individual

Frontal

Manualul

Caietele elevilor

Volume de poezie


Manualul

Conversaţie

Problematizare



Exerciţiul

Identifică versurile care ilustrează cel mai bine speciile literare regăsite în poem.

12


10’

1. “scuturarea podoabelor”(T. Vianu) stilistice- foloseşte puţine adjective pentru a nu încărca textul cu elemente descriptive, decorative ( în 392 de versuri apar doar 89 de adjective cu 125 de întrebuinţări, cel mai des folosite sunt mândru (de 6 ori), frumos (de 5 ori), mare, negru, rece, alt (de 4 ori), blând, dulce, întreg, nespus, viu (de 3 ori); cele mai multe sunt de origine latină(în afară de 9); multe sunt formate cu prefixul ne-: nemărginit, nemuritor, necunoscut, negrait, neîntrrupt, nemişcător, nespus;

2. exprimarea gnomică, aforistică – conţine maxime, sentinţe, precepte morale, formulate în chip memorabil (tabloul al III-lea)

3. puritatea limbajului- preponderenţa termenilor de origine latină (din 1908 cuvinte,

1688 sunt de origine latină)- expresii şi construcţii populare- foarte puţine neologisme: demon, himeric, haos, ideal, palat,

sferă, palid etc.4. muzicalitatea – relizată pe două căi:

- prin orchestrarea subtilă a efectelor eufonice ale cuvintelor (procedeul de bază e aliteraţia)

- prin schema prozodică invariabilă: catrene de 8-7 silabe în ritm iambic ( ∕)

- rimă originală (rimează subst./verb. tâmple/împle, (seară)sară/apară, oglindă/prindă, viaţă/-ngheaţă, lasă/mireasă, pare/soare, rază/luminează; pron./subst.: el/castel, ei/scântei; adv./subst.: niciodată/fată; mai tare/mare; verb./adj, culce/dulce, revarsă/întoarsă,vine/senine, căzut/necunoscut; adj./subst. blând/gând; adv./pron. pos. greu/meu; numeral/pron. trei/ei etc.

Pe grupe

G1Identifică în poem adjectivele care sunt folosite în mod frecvent.

G2Identifică în text neologisme.

G3Găsesc în text elemente de rimă originală.

ReflecţieO1, O2,O3

9’ETAPA REFLECŢIEI

Se fac observaţii asupra originalităţii rimei eminesciene. Individual Caietele elevilor


Tema pentru acasă

1’ Se completează fişa pentru portofoliu cu noile informaţii: specii lirice în poemul Luceafărul şi observaţiile asupra stilului.

Frontal

a VI-a ORĂ - evaluare

13


momente c.s.



Forme de org. a

învăţării

Resurse materiale

Resurse procedurale


EvocareO3

19’

Verificarea informaţiilor receptate în orele anterioare apariţia poemului, sursele de inspiraţie, structură, elemente de prozodie, comentarea tablourilor I – IV, apartenenţa ca gen, teme şi motive în poem

Frontal

Individual

Manualul

Caieteleelevilor

Tabla


Conversaţie

Problematizarea

Răspund întrebărilor lansate de professor.


O1, O2,O3

20’ETAPA EVALUĂRII SCRISEFişă de evaluare - Luceafărul

1. Prezintă structura compoziţională a poemului

2. Enumeră cinci teme şi motive romantice prezente în poem.

3. Relevă sensurile cuvântului noroc în fiecare din următoarele secvenţe:

a) Ei Cătălin, acu-i acu/ Ca să-ţi încerci norocul. ...........................

b) Pătrunde-n codru şi în gând,/ Norocu-mi luminează! ..........................

c) Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece................................................

4. Identifică polii antitezei pe care este construită partea a III-a a poemului.

5. Numeşte ipostazele în care apare Luceafărul în prima parte a poemului.

6. Precizează cui aparţine replicile din versurile:

“Străin la vorbă şi la port/ Luceşti fără de viaţă/ Căci eu

Frontal

Frontal

Fişa de evaluare Exerciţiul

14

Colegiul “Alexandru cel Bun “, Gura Humorului Anul şcolar 2009 - 2010 Profesor ORTENZIA GOTCUsunt vie, tu eşti mort/ Şi ochiul tău mă-ngheaţă. ........................................................“Dar cum ai vrea să mă cobor?/ Au nu-nţelegi tu oare/ Cum că eu sunt nemuritor/ Iar tu eşti muritoare?”.........................................................Explicaţi diferenţa dintre tonul interogativ şi cel enunţiativ al celor două intervenţii.

7. Citeşte cu atenţie următorul text:“- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul ? / / Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece, / Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece.”a) Explică metafora chip de lut, având în vedere “portretul”iniţial al fetei.b) Stabileşte diferenţa dintre cercul vostru strâmt şi lumea mea.c) Comentează sensul particular pe care poetul a vrut să-l transmită prin versul: Norocul vă petrece...............................................e) Explică semnificaţia cuvântului rece.

ReflecţieO1, O2,O3

9’ETAPA REFLECŢIEIPoezia este o capodoperă a lirismului eminescian, care valorifică surse folclorice, filozofice, mitologice şi autobiografice.Se observă simetria poemului şi structura antitetică a poemului (terestru-cosmic; uman-fantastic)Se observă faptul că poemul este o sinteză de teme şi motive romantice, “o sinteză de categorii lirice” după cum afirmă T.Vianu.



Tema pentru acasă

1’ Indentificaţi în partea a III-a poemului versuri ce au caracter gnomic, care exprimă anumite precepte sau sfaturi morale. Acestea vor fi folosite ca punct de plecare pentru studiul poeziei Glossă.

Frontal

15

Documents

PROIECT DE LECTIE_ Luceafărul