PROIECT DE ACTIVITATE

Şcoala Gimnazială “Lucian Blaga” Bistriţa Profesor consilier şcolar: Cihărean Ioana Iulia

Data: 4.02.2013

Clasa: a-V-a B Disciplina: Consiliere şcolară

Tema activităţii: Emoţiile Categoria activităţii: transmitere de cunoştinţe

Durata: 50 minute

Competenţe generale:

- descoperirea importanţei exprimării emoţionale pentru devoltarea optimă a personalităţii

fiecăruia;

- identificarea metodelor optime de exprimare a emoţiilor în raport cu starea simţită la

nivelul corpului.

Competenţe specifice:

- să descrie propriile emoţii în diverse situaţii;

- să recunoască emoţiile pe baza componentei nonverbale: expresia facială, postura,

modificări fiziologice;

- să transmită verbal şi nonverbal mesaje afective;

- să precizeze cauza emoţiilor;

- să numească consecinţele emoţiilor într-o anumită situaţie.

Strategie didactică: strategie euristică

Tipul de experienţă de învăţare: învăţare activă şi interactivă

Sistemul metodologic: joc de rol, conversaţia euristică (metode didactice), explicaţia,

problematizarea (procedee didactice)

Sistemul mijloacelor de învăţământ: surse bibliografice, flipchart, markere, fişe de lucru, hârtie

cartonată.

Forma de organizare a activităţii elevilor: frontală şi pe grupe.

Bibliografie:

Bocoş M., (2007), Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Presa

Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Henriette Beecher Stowe (1998), Coliba unchiului Tom, Editura Regis, Bucureşti

Seche L., Seche M., Preda I., (1998), Dicţionar de sinonime, Editura VOX, Bucureşti

Etapele

activităţii

didactice

Competenţe

specifice

Conţinutul instruirii Sistem

metodologic

Evaluarea

activităţii şi

alte observaţii

Organizarea

activităţii

Se asigură prezenţa

efectivului de elevi şi

disponibilitatea acestora

pentru începerea activităţii.

conversaţia

euristică

Captarea

atenţiei

-să recunoască

emoţiile pe baza

componentei

nonverbale:

expresia facială,

postura,

modificări

fiziologice

Elevii primesc câte un post-it

pe care sunt rugaţi să

reprezinte grafic starea care o

simt în acel moment, urmând

ca apoi să clasifice stările

care le simt pe două categorii

(positive şi negative)

justificând alegerea făcută.

conversaţia

euristică

Observare

Comunicarea

temei şi a

competenţelor

Prin raportarea la clasificarea

realizată de elevi se va

prezenta tema activităţii

“Emoţiile” şi de asemenea

vor fi prezentate

competenţele urmărite.

conversaţia

euristică

Observare

Prezentarea

materialului

faptic

-să recunoască

emoţiile pe baza

componentei

nonverbale:

expresia facială,

postura,

modificări

fiziologice

Avem textul suport prezentat

în Anexa 1 pe care elevii îl

lecturează individual apoi

prezintă opinii personale

referitoare la ideea de bază a

textului, cu ajutorul unor

întrebări:

- Ce credeţi că evidenţiază

acest fragment?

- Ce simte personajul? Care

conversaţia

euristică

Obs: Se

utilizează

Anexa 1.

Observare

-să descrie

propriile emoţii

în diverse situaţii

-să precizeze

cauza emoţiilor

sunt trăirile descrise?

- Aţi simtit şi voi la fel

vreodată?

Să ne amintim cum a fost

prima zi de şcoală.

- Cine ar vrea să ne prezinte

ce a simţit în prima zi de

şcoală?

- Care au fost lucrurile care v-

au surprins? (Colegii,

Profesorii, materiile)

Să ne amintim cum v-aţi

pregătit pentru prima teză.

-Ce aţi simţit atunci când a

trebuit să vă pregătiţi pentru

teză? (Frică, Teamă, Bucurie)

Aprecieri

verbale

Dirijarea

învăţării

-să descrie

propriile emoţii

în diverse situaţii

Aşa cum puteţi vedea aceste

câteva evenimente din viaţa

voastră v-au provocat nişte

trăiri, nişte emoţii.

Se notează titlul pe tablă:

“Emoţiile”

Conţinut ştiinţific:

Emoţia este o trăire a unei

persoane faţă de un

eveniment important pentru

aceasta. Exista 4 emoţii de

bază: furie, tristeţe, bucurie,

frică. Celelalte emoţii,

sentimente sunt o combinaţie

a acestor emoţii de bază.

conversaţia

euristică

Observare

Aprecieri

verbale

Pentru început este indicat să

identificăm ceea ce simţim

plecând de la aceste emoţii de

bază- să numim felul în care

ne simţim, să punem eticheta

adecvată

emoţiei/sentimentului nostru.

Fiecare emoţie de bază poate

varia în intensitate. Funcţie de

intensitatea sa, îmbracă mai

multe forme şi etichete:

Furie: iritat, enervat,

dezgustat, ura

Tristeţe: rănit, fără chef/poftă

de viaţă, descurajat, sentiment

de neajutorare, neputinţă

Frică: terorizat, înspăimântat,

panicat, îngrijorat, invidios

Bucurie: voie bună,

afecţiune, iubire, mulţumire,

acceptare, împăcare,

recunoştinţă, mirare, uimire,

fascinaţie, interes,

surprindere, fericire,

satisfacţie.

Emoţiile pot fi pozitive şi

negative.

Emoţiile pozitive apar atunci

când ceea ce o persoană îşi

doreşte corespunde cu ceea ce

i se întâmplă.

conversaţia

euristică

Explicaţia

Observare

Ex.:  mulţumire, fericire,

relaxare, veselie, încântare,

interes, uimire, satisfacţie,

bucurie, plăcere, curiozitate,

calm.

Emoţiile negative apar atunci

când exista o contradicţie, o

nepotrivire între ceea ce i se

întâmplă sau ceea ce obţine o

persoană şi aşteptările ei.

Ex.: confuzie, îngrijorare,

agitaţie, teamă, spaimă,

plictisire, supărare, furie,

dezgust, dezamăgire,

întristare, necăjire, rănire.

Emoţiile prezintă legături cu

organismul şi cu

comportamentul. Astfel că:

-în cazul fricii la nivel

muşchilor se observă un uşor

tremur

-în ceea ce priveşte emoţiile

precum teama, iritarea şi

dezgustul se observă legături

strânse cu latură

gastrointestinală – dureri de

stomac

-în cazul emoţiilor profunde

cum sunt tristeţea şi bucuria

se observa legături cu

glandele lacrimale – apariţia

conversaţia

euristică

Explicaţia

Observare

lacrimilor, plânsul

-în caz de mânie sau frică

observăm descreşterea

secreţiei salivare – se usucă

gura, frecatul mâinilor, rosul

unghiilor, senzaţia de “nod în

gât”

-agitaţia şi îngrijorarea pot fi

puse în corespondenţă cu

secreţii ale glandelor

sudoripare – transpiră pielea

-atunci când suntem furioşi

avem tendinţa de a vorbi tare

şi răstit

-în cazul bucuriei ochii devin

lucioşi şi gura prezintă un

zambet larg

-calmul se manifestă prin

vorbire fără tremul şi gesturi

fine

-uimirea se manifestă prin

ridicarea sprâncenelor,

deschiderea pleoapelor

-plictiseala poate fi

identificată atunci când o

persoană are dorinţa de a face

ceva

-dezgustul are manifestări

precum greaţa, transpiraţie,

ameţeală

conversaţia

euristică

explicaţia

Observare

Exersarea -să numească Cartonaşe: „Fie că ne place,

operaţiilor

gândirii logice

consecinţele

emoţiilor într-o

anumită situaţie

fie că nu.” Cu situaţii: ţi-a

căzut un dinte, ai învăţat să

citeşti, ai pierdut o carte,

părinţii te-au pedepsit pentru

că ai minţit, ai învăţat să

mergi pe bicicletă, ţi-ai făcut

un nou prieten etc. Elevii vor

învăţa să diferenţieze emoţiile

plăcute de cele neplăcute şi

vor înţelege că emoţiile

plăcute sunt preferabile, iar

asupra celor neplăcute putem

avea control, spunându-ne că

problemele se pot rezolva şi

doar pentru că acum ne

simţim rău, nu înseamnă că

ne vom simţi aşa mereu.

problematizarea

joc de rol

conversaţia

euristică

Observare

Aprecieri

verbale

Fixarea

performanţei

-să numească

consecinţele

emoţiilor într-o

anumită situaţie

„Exprimă-te” - joc prin care

elevii vor fi ajutaţi să

înţeleagă că este bine să ne

exprimăm emoţiile. Vom

folosi pungi şi fâşii de hârtie

pe care vom scrie emoţiile

spuse de copii. Vom face

analogie între bileţelele

băgate în pungi şi situaţia în

care nu spunem ce simţim (ne

ascundem sentimentele).

-Ce sunt emoţiile?

-Daţi exemple de emoţii

pozitive; daţi exemple de

problematizarea

joc de rol

conversaţia

euristică

Observare

Aprecieri

verbale

emoţii negative.

-Care este importanţa

emoţiilor?

Asigurarea

feed-back-ului

-să descrie

propriile emoţii

în diverse situaţii

Elevii exprimă pe post-it-uri

impresie despre activitate.

Elevii primesc fişă de lucru

pentru a urmării emoţiile

trăite în timpul unei

săptămâni.

conversaţia

euristică

Obs: Se

distribuie

Anexa 2

Aprecieri

verbale

ANEXE

Anexa 1

Text suport

“Niciodată o fiinţă omenească nu s-a simţit mai nenorocită şi mai părăsită decât Elisa în momentul când s-a depărtat de coliba unchiului Tom. Suferinţele şi pericolele pe care le încerca bărbatul ei, primejdia la care era expus copilul ei, toate acestea se amestecau în sufletul ei cu sentimentul confuz şi dureros al tuturor pericolelor pe care ea însăşi le avea de întâmpinat părăsind această casă.”

Henriette Beecher Stowe – Coliba unchiului Tom

Anexa 2