UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ

SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ

PROIECT CORECTAREA

TORENTILOR

Îndrumător: Moatăr Maria Mihaela Student: Todor Petru Milovan

Grupa: 441

Timişoara

2013

CUPRINS:

CAPITOLUL 1 – Studierea bazinului hidrografic1.1. Amplasare1.2. Suprafața1.3. Lungimea albiei1.4. Lungimea bazinul hidrografic

CAPITOLUL 2 Cadrul natural si social – economic în care se afla bazinul2.1. Localizarea geografică și administrativă2.2. Relief. Geologie. Litologie2.3. Clima2.4. Solurile2.5. Folosințele terenului

CAPITOLUL 3 – Morfometria bazinului hidrografic3.1. Suprafața bazinului3.2. Perimetrul bazinului3.3. Lungimea bazinului133.4. Forma bazinului3.5. Altitudinea bazinului3.6. Panta3.7. Lungimea versantilor

CAPITOLUL 4 – Morfometria rețelei hidrografice

CAPITOLUL 5 – Studierea lucrărilor de corectare a torenților executate în trecut

CAPITOLUL 6 – Calculul debitului maxim de viitură6.1. Probabilitatile de depășire a debitelor maxime de viitură6.2. Formula rațională6.3. Formula ploii orare6.4. Metoda paralelogramelor de scurgere

CAPITOLUL 7 – Calculul transportului de aluviuni7.1 Generalități7.2. Transportul de aluviuni mediu anual pe versanți7.3. Transportul de aluviuni mediu anual pe albie7.4. Transportul de aluviuni la o ploaie torențială7.5. Volulmul de aluviuni capabil de a forma aterisamente7.6. Volumul provenit în urma unei ploii torențiale

CAPITOLUL 8 – Proiectarea lucrarilor de corectarea torentilor8.1. Masuri si lucrari pe versantii bazinului8.2. Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica a fondului forestier8.3. Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica a suprafetelor pastorale8.4. Masuri si lucrari pe reteaua hidrografica8.5. Panta probabila de asezare a aluviunilor in aterisament8.6. Capacitatea de retentie a unui singur baraj8.7. Adancimea de fundare8.8. Adancimea de incastrare8.9. Tipul de baraj si materialul de constructie8.10. Priectarea deversolrului8.11. Calculul lucrarilor din bieful aval8.12 Proiectarea canalului de evacuare

CAPTOLUL 9 – Masuri speciale de protectia muncii

TEMA DE PROIECTARE

Sa se proiecteze lucrarile hidrotehnice de corectare a torentului afferent unui bazin hidrografic din zona pluvial montna ,cunoscand urmatoarele date de proiectare:

1.Planul special de situatie2.Elementele morfologice si morfometrice ale bazinului hidrografic:

-cota curbelor de nivel (din 100 in 100 m)-lungimea bazinului (Lb)-cota obarsiei(Hob)-cota conului de dejectie (Hcd)-perimetrul bazinului(Pb)-Suprafata totala (S,F)-Suprafata  aferenta sectiunii de calcul (F1,F2,F3,sau S1,S2,S3 )-Suprafata aferenta de padure (Pd)-Lungimea albiei principale (La)-Indicele de eroziune (q1)-Diametrul aluviunilor(fi )-Acoperirea cu vegetatie (z )-Latimea albiei corespunzatoare fiecarei sectiuni de calcul (b)-Procentul din suprafata de pasune afectat  de eroziunea excesiva

Nr. 20Cotele curbelor 1000:1800Lb(m) 4950Hob(m) 1700Hcd(m) 770Pb 10.480F(ha) 223F1 100Pd 60Ps 40F2 80Pd 40Ps 40F3 43Pd 23Ps 20La(m) 4400La I 2200La II 800La III 1400q1 1…4φ(cm) <1Z 10-15ba I 1.5ba II 2ba III 3P eroz (%) 5%

Memoriu justificativ

Lucrarile de corectarea torentilor in bazinele hidrografice sunt necesare datorita efectelor benefice pe care le pot produce.Unul dintre acestea ar fii acela in cazul barajelor de acumulare unde  sunt necesare o serie de lucrari de corectarea torenților și anume construirea unor baraje de rupere a presiunii precum și pentru stoparea aluviunilor aduse de rauri, care ar ajunge pe fundul barajului , iar randamentul acestuia ar scadea considerabil.

S- au facut niște calcule din care reiese faptul ca mai rentabile sunt aceste lucrari de corectare a torenților decat daca s-ar curata fundul acestor baraje de aluviuni.

Un alt efect al lucrarilor de corectarea torentilor ar fi protejarea obiectivelor social - economice , a localitaților care au risc de inundare ridicat. Prin aceste  lucrari de corectare a torenților se poate ameliora , de multe ori chiar si eradica, iesirea raurilor din matca in cazul precipitațiilor de lunga durata, la fel prin construirea unor baraje de rupere a presiunii sau  prin consturirea unor diguri.

De-asemenea un rol benefic l-ar avea si in cazul versantilor ce au fost despaduriti sau au fost realizate taieri nerationale si unde pot lua nastere torenti foarte puternici,care in lipsa acestor lucrari de corectare a torentilor ar putea da nastere la surpari, erodari  sau alte forme de distrugere ale solului .

O concluzie finala,  pentru  a inpiedica , corecta sau  diminua formarea  acestora ,este necesar ca aceste lucrari de corectare a torenților sa fie promovate din ce in ce mai mult ,mai ales in tara noastra , unde calamitațile s-au inmulțit in urma taierilor neraționale a padurilor și nerespectarii legiilor naturii.

CAPITOLUL 1.  Studierea bazinului hidrografic

1.1. Amplasare.

            Raul Caras izvoraste in Muntii Aninei, la nord-est de orasul Anina, in apropiere de izvoarele raurilor Barzava si Nera. Curge in Romania pe o lungime de 50 km, initial catre nord, apoi, in orasul Carasova se intoarce catre sud-vest, si primeste multi afluenti scurti (cel mai important Lisava) si trece pe langa multe sate (Giurgiova, Ticvaniu Mare, Gradinari, Varadia, Mercina, Vrani) inainte de a intra in provincia sarba Voivodina.

1.2. Suprafata.

Pe o portiune de 4,1 km raul marcheaza frontiera romano-sarbeasca.Imediat dupa trecerea granitei, raul Caras primeste cei doi afluenti principali, Borugu din partea dreapta si Ilidija (romana: Ilidia) din stanga.

Trece apoi pe langa satele Kustilj, Vojvodinci, Dobrièevo, Straza si Jasenovo si ajunge in partea estica a Deliblatska pesèara si a dealului Dumaèa, cea mai estica parte a Dealurilor Zagajica. Din acest punct Carasul este canalizat si incorport in ultima parte a Canalului Dunare-Tisa-Dunare.

Trece pe langa satele Dupljaja, Grebenac, Kajtasovo si Banatska Palanka, sfarsindu-si cursul de 60 km prin Serbia varsandu-se in Dunare in apopiere de satul Stara Palanka.

Carasul dreneaza o zona de 1 400 km², si, desi a fost canalizat, nu este navigabil.

1.3. Lungimea albiei principale

            Lungimea albiei principale a raului Caras este de aproximativ 700m.

1.4. Lungimea bazinului

Lungimea bazinului raului Caras este de aproximativ 3050m.

CAPITOLUL 2. Cadrul natural si social - economic in care se afla bazinul

2.1. Localizarea geografica si administrativa

 Bazinul hidrografic al raului Caraș face parte din unitatea de productie U.P.X 'Comarnic' care este situata in Carpatii Occidentali, Muntii Banatului, respectiv-iaMuntii Anine i.

Principala cale de acces in teritoriul U.P.X Comarnic se face dinspre Resita fie pe Valea Domanului-Iabalcea, fie prin Marginea - Podina Seaca.

Coordonate geografie orientative.

Puncte Vecinatati Limite Hotare

cardi 737c27h nalc

Felul Denumirea

Nord U.P.IX Carasova naturale Culmea Certejborne si semne conventionale

Est O.S. Valiug naturaleCulmea Certej Culraea BetiiCulmea Raspitei Culmea Jecbanului

borne si semne conventionale

Sud O.S.Anina O.S.Bozovici naturale Culmea Rusuluiborne si semneconventionale

VestU.P.XI Ravniste U.P.IX Carasova PasuneaCarasovei

naturale naturalenaturale

V.Lupului, PrRavnistea, Cracul Toplita

borne si semne conventionale

2.2. Relieful. Geologia. Litologia.

Ca unitati geomorfologice predomina versantii ondulati-accidentati cu pante cuprinse intre 10g si 70g, pante medie fiind de 25g. Predominanti sunt verantii cu inclinarea cuprinsa intre 16g-30g care ocupa 70% din inclinarea arboretelor, bine reprezentati fiind si versantii cu inclinarea intre 31g-40g (22%) precum si cei cu inclinarea mai mare de 40g (5%) in timp ce versantii cu inclinarea usoara si naturala ocupa doar 3% din intinderea U.P.

Expozitiile dominante sunt cele partial insorite care ocupa 47% din terenurile U.P. urmate de cele insorite (31%) si cele umbrite (22%).

Altitudinile sunt cuprinse intre 360m si 1.020m in cuprinsul U.P. predomina terenurile situate la altitudini cuprinse intre 600-800 m (48%) urmate de cele cu altitudinile intre 400 si 600 m (38%) si cele intre 801 si 1.000 m (14%) in timp ce sub 400 m se afla 10%.

In interiorul U.P. se intalnesc numeroase carsturi si doline mai ales in partea de la vest de drumul Resita-Anina si in zona valea Sredneac-Ponigva, grohotisuri, bolovanisuri, stancarii, abrupturi de 200-300 m si pesteri (intre care pestera Comarnic) depozite de bolovani si stanci de calcar (chiar pe pante mai mici si platouri) pe care s-au instalat numeroase specii termofile (liliac, mojdrean, tei, carpinita, etc).

Din observatiile facute pe teren cat si din studiul hartilor geologice rezulta ca padurile acestei unitati sunt situate pe urmatoarele roci parentale:calcare litografice, noduroase si dolomitice;conglomerate si gresii.pietrisuri.

Calcarele au dat nastere la soluri brune, slab acide, entrofice, bogate in substante nutritive, deseori, cu foarte mult schelet. Aceste soluri formate pe substrat calcaros sunt foarte rezistente la podzolire si troficitatea lor variaza in functie de umiditatea din sol.

Pietrisurile rezultate din depuneri ocupa o intindere mica in cadrul unitatii de productie si au dat nastere la soluri brune semischelete de productivitate mijiocie.

Arboretele acestui U.P. sunt situate pe ambii versanti ai raului Caras in zona cheilor, care sunt declarate monumente ale naturii.

      2.3.Clima.

Specificul climatului ce caracterizeaza regiunea in care se afla situate padurile din aceasta ' unitate de productie este influentata direct de climatul mediteranean, care se caracterizeaza prin ierni mai blande veri mai racoroase si precipitatii medii anuale de cca.850 mm.

Temperaturile medii anuale oscileaza in jur de 9°C. Frecventa medie a zilelor de vara este de 72 zile, iar a zilelor de iarna 35 de zile. Se manifesta ingheturi tarzii care pot dauna plantatiilor cu specii semischelete.

Numarul zilelor favorabile vegetatiei forestiere este de cca.240 ,Influenta climatului mediteranean se manifesta prin invazii de aer cald dinspre Mediterana si se resimte in vegetatie, aici aparand numeroase elemente submediteraneene: Fraxinus ornus, Carpinus orientalis, Syringa vulgaris, Celtis australis, ribus catimus, etc.

Umiditatea atmosferica este relativ bogata si nu apar decat rar fenomene de seceta prelungita. Parametrii regimului termic, constituie unul din factorii limitativi si vegetatiei forestiere.Pentru caracterizarea teritoriului U.P. din punct de vedere termic s-au luat in considerare temperatura medie anuala de +9°C. Perioadele calde sunt in lunile aprilie-iunie si august-octombrie, iar perioada fierbinte se afla in Iimile iulie-august.

Temperatura variaza in raport cu expozitia si altitudinea, astfel ca pe versantii insoriti temperatura este mai ridicata, favorizand procesul de humiftcare.

Se manifesta ingheturi tarzii care dauneaza plantatiilor din speciile sensibile. Prima zi cu inghet inainte de l.X si ultima zi cu inghet 21 IV- 1 V.

Precipitatiile medii anuale sunt de 800-1000 mm . Distributia precipitatiilor intr-un an este deosebit de neuniform de la o luna la alta. Lunile cu cele mai multe precipitatii sunt lunile iunie-iulie, iar cantitatea cea mai mare de precipitatii este luna ianuarie.

Umiditatea atmosferica este relativ bogata si nu apar decat rar fenomene de seceta prelungita,

Ploile torentiale sunt destul de frecvente (cel putin una sau doua in fiecare an), insa nu ctermina transporturi de aluviuni decat in putine situatii, deoarece majoritatea versantilor sunt «npaduriti.De aceea despadurirea versantilor si mai ales a celor cu pante mari este total neindicata

U.P.X Comarnic prin pozitia sa sud, sud-estica in cadrul Ocolului Silvic Resita, in partea de vest a tarii beneficiara de adapostul Muntilor Aninei, climatul mediteranean, care se caracterizeaza prin ierni mai blande, veri mai racoroase si precipitatii medii anuale de cca.850 mm.

Influenta climatului mediteranean se manifesta prin invazii de aer cald dinspre Mediterana si se resimte in vegetatie, aici aparand numeroase elemente submediteranee: Fraxinus ornus, Carpinus orientalis, Lyringa vuigaris, Celtis australis, Ribus cotinus, etc.

Umiditatea atmosferica este relativ bogata si nu apare decat rar fenomene de seceta prelungita.Din aceasta cauza factorii dimatici sunt deosebit de favorabili vegetatiei forestiere (fag,  frasin, etc.)

In cadnal U.P.X Comarnic, pentru principalele specii existente infrunzirea se realizeaza prin aprilie- mai, inflorirea in luna mai, cu exceptia teiului si a diverselor tari (frasin, paltin) ia care inflorirea se realizeaza in luna iulie si respectiv luna iunie pentru celelalte specii cuprinse la DT.

2.4. Solurile.

            Cele mai raspandite soluri sunt solurile brune eumezobazice tipice, care ocupa 63%, urmate de solurile brune eumezobazice rendzinice cu 35%.

1.  Clasa cambisoluri

a)      sol brun eumezobazic tipic

Acest tip de sol are profilul Ao-Bv-C(R), conglomerate, pe versantn cu expozitii si pante diverse: moderat acid pana la slab acid cu pH=5,00 -6,38, moderat humifer la intens humifer cu un grad de saturatie in baze V=58-82; foarte bine aprovizionat in azot total (0,20%-0,56%) in orizontul Aq: nisipo-lutos la Iutos, de bonitate superioara si mijlocie pentru molid, brad si fag Bonitatea mijlocie este determinata de volumul edafic util mijlociu ca urmare a prezentei scheletului pe profil la nivelul semischeletic (25-50%). Pe solul brun eumezobazic de bonitate superioara (volum edafic mare) se pot promova diverse compozitii de impadurire.

b)      sol brun eumezobazic rendzinic- cu profilul: Ao-BvRrz

c)      sot brun eumezobazic litic  

   2.  Clasa solurilor neevoluate, trunchiate si desfundate

        Litosoluri tipice

       Acest tip de sol are profilul: O-Ao-R sau Aou-R sau Au-R.Orizontul A, gros de 5-10 cm, poate fi de diferite tipuri in functie de conditiile  fitoclimatice si de roca (Ao, Aom, Aou) si este alcatuit adeseori dintr-un amestec de humus, resturi, in curs de humificare, fragmente de roca.      Din punct de vedere fizic, din cauza prezentei rocii dure de la suprafata sau aproape de suprafata, litosolurile se caracterizeaza prin valori dintre cele mai mici in ceea ce priveste cantitatea de apa utila, permeabilitatea, porozitatea de aeratie, etc.Activitatea microbiologica din sol este foarte redusa si prezinta un continut scazut de  elemente nutritive.

2.5.Folosintele terenului.

           Gospodarirea forestiera din cadrul unitatii de productie X Comarnic are obiective social-economice si ecologice care se refera la producerea de masa lemnoasa sau la asigurarea unor efecte de protectie.         Datorita conditiilor concrete din teren, pentru majoritatea arboretelor obiectivul principal este cel social: ocrotirea integrala a naturii (avand ca tel conservarea, cercetarea genofondului si ecofondului forestier), rezervatii de seminte si protectia solului (avand ca tel conservare deosebita a arboretelor) - iar in plan secundar producerea de masa lemnoasa in cantitati si sortimente obisnuite.

CAPITOLUL 3 - Morfometria bazinului hidrografic

3.1.Suprafata bazinului ( S,F ).

           Reprezinta un parametru morfometric  fundamental deoarece intervine direct sau indirect in toate calculele hidrologice, marimea acestuia influentand intr-un fel sau altul amploarea și dinamica degradarilor, formarea viiturilor torențiale și transportul aluviunilor.           Marimea suprafețelor servește la calculul debitelor de viitura al transportului de aluviuni, precum și la verificarea și compararea pe baza unor corelații stabilite anterior cu alți parametrii

morfometrici ai bazinului și a rețelei hidrografice. Suprafața totala a bazinului hidrografic prezentat este de 223 hectare.

3.2.Perimetrul bazinului ( Pb ).

     Perimetrul bazinului este un parametru dimensional ce reprezinta proiecția orizontala a cumpenei topografice a proiectului, aferenta secțiunii de calcul luata in considerare.          Acesta se obține prin masuratori efectuate pe planuri speciale se situație, masuratori ce se repeta de doua, trei ori, iar in calcule se ia media aritmetica a valorii masurate.          In studiile morfometrice, lungimea perimetrului sau a cumpenei de separație a bazinului se folosește la exprimarea cantitaților a altor parametrii morfometrici care cuantifica efectul hidrologic al formei bazinului. in cazul de fața perimetrul bazinului este de 10480 m.

3.3.Lungimea bazinului ( Lb ).

           Este un parametru utilizat in general pe plan metodologic pentru studii comparative intre bazine și este de 3050 m.

           Pentru calculul lungimii medii se asimileaza bazinul cu unul de forma dreptunghiulara care are aceiași suprafața și același perimetru cu bazinul cunoscut.

Lb = Pb / 4 + √ Pb2 - 16 x F

Lb = 10480 / 4 + √ 104802 / 16 - 2230000

Lb = 2414.76m

3.4.Forma bazinului.

         Exprimarea cantitativa a formei bazinului presupune compararea formei acestuia in plan cu o figura geometrica de referința.          Consideram un bazin ipotetic circular a carui suprafața este egala cu cea a bazinului hidrografic studiat prin raportarea perimetrului bazinului real ( Pb) la perimetrul bazinului ipotetic ( Pc ). Prin aceste relații se obține coeficientul lui Gravelius ( Gr ). In funcție de acesta coeficient putem avea patru tipuri de bazine :bazin puțin alungit, unde Gr este cuprins intre 1,12 - 1,20bazin moderat alungit, unde Gr este cuprins intre 1,20 - 1,30bazin puternic alungit, unde Gr este cuprins intre 1,30 - 1,50bazin foarte puternic alungit , unde Gr > 1,50Gr =( Pb / Pc ) x πR2

Gr = Pb / 2√πFGr = 5240 / 2646.1 = 1,98 mGr =1,98m

       Din calculele de mai sus rezulta un bazin foarte puternic alungit,Gr >1,50.

3.5.Altitudinea bazinului.

           Deține un rol de importanța in ansamblul parametrilor morfometrici ai bazinului. altitudinea medie a bazinului condiționeaza fluxurile principale de materie și energie din cuprinsul bazinelor torențiale și influențeaza circuitul hidrologic al acestor bazine și exprima potențialul energiei mecanice de relief in apariția și dezvoltarea proceselor torențiale.Hmed = (Hmin + Hmax)/ 2Hmed =( 770 + 1700) / 2Hmed = 1235m

3.6.Panta.

          Ocupa un loc central in ansamblul parametrilor morfometrici. Ea condiționeaza declanșarea și dezvoltarea fenomenelor torențiale. Panta bazinului se obține ca o medie ponderata astfel:Ib = ∑ ( Hi+1 - Hi ) x (li + li+1/2) / F

Ib = ΔHF

x∑li

Hi, Hi+1 - cotele curbelor de nivel succesiveli, li+1 - lungimile curbelor de nivelF - suprafața bazinului∑li=4120

Ib=100

2230000x4120=0,184

Ib=0,184(18%)Pentru rezultatul de mai sus rezulta ca panta bazinului este de 18 %.

3.7.Lungimea versantilor.

           Lungimea versanților se calculeaza cu urmatoarele formule:Lcv = F / 2LrLr = Lb

Lcv = 2230000 / (2 x 4950)Lcv = 225.2mIa = Hob - Hcd / LaIa = (1700 - 770) / 4400Ia = 0.21 %.

CAPITOLUL 4 - Morfometria retelei hidrografice   

          Din punct de vedere cantitativ studiul reliefului bazinelor torențiale se face pe baza parametrilor morfometrici.            Parametrii morfometrici ai bazinelor hidrografice torențiale sunt marimi dimensionale sau adimensionale care permit cuantificarea caracteristicilor morfologice ale bazinelor torențiale, caracteristici in baza carora se intocmesc studii hidrologice și hidraulice și pot fi stabilite soluțiile tehnice de amenajare.

            Parametrii morfometrici ai bazinelor torențiale se clasifica in doua grupe mari, clasificare ce ține seama de parțile morfologice caracteristice ale torenților, astfel avem:parametrii morfometrici ce se refera la bazinul de recepție al torentului,  sunt parametrii ce definesc morfometria bazinuluiparametri morfometrici ce se refera la rețeaua hidrografica, sunt parametrii ce definesc morfometria rețelei hidrografice adica morfohidrografia bazinului.

Parametrii morfometrici ai rețelei hidrografice sunt urmatorii:lungimea rețelei hidrografice - Lr [ m]panta rețelei hidrografice - Ir [ % ].densitatea - Dh [m].profilul longitudinal sinopticindicele de concavitate al profilului longitudinal al rețelei hidrografice.                                                         Rețeaua hidrografica , cea de-a doua parte morfologica caracteristica a unui torent complet indeplinește in principal, funcția de a evacua scurgerile lichide și solide provenite din cuprinsul bazinului de recepție.            Rețeaua hidrografica se compune dintr-o albie principala și din una sau mai multe ramificații ( afluenți ) care impreuna cu albia principala pot fi redate, sistematizat pe ordine in cadrul unei scheme hidrografice.            In cazul torenților albia principala este caracterizata, de obicei , prin pante mari și neregulate care trec in general de 5 % , deseori atingand valori de 10-20% sau chiar mai mult. Panta longitudinala a albiei principale de scurgere depinde de natura substratului litologic.            Profilul longitudinal al albiei torentului este una din caracteristicile fundamentale ale acesteia și poate avea forme diferite  datorate :

-intensitații eroziunii-diferenței de nivel-naturii petrografice a rocilor-inclinarea versanților

Se deosebesc urmatoarele forme de profil longitudinal :-rectilinii-concave-convexe

foliste ( sunt profilele longitudinale care au o cadere mica in partea superioara și opanta mare in partea inferioara)in forma de ghirlanda, etc.     Raul Caras are debit permanent si constant, colectand celelalte cursuri de apa din cuprinsul rețelei hidrografice.Principalii afluenti ai raului Caras, cu bazinul de receptie in cuprinsul acestui U.P. sunt:  vaile Toplita, Comarnic, Serdeneac, Ponigva (cu pestera Comarnic), Jereanu Mare, Izvorul Iovii, Ogasul Lupu.

CAPITOLUL 5 - Studierea lucrarilor de corectare a torentilor executate in trecut

In trecut s-au efectuat o serie de lucrari și anume:

1. Lucrari longitudinal unde canalul de evacuare a apelor de viitura trebuie sa asigure :- regularizarea și consolidarea albiei torentului, in zona de amplasare

- evacuarea și tranzitarea dirijata a scurgerilor torențiale și apararea obiectivelor interceptate de viituri- refacerea și conservarea peisajului local , degradat de viiturile care s-au produs anterior.Pentru a asigura aceste efecte , canalul a fost bine  conceput și poiectat pentru a putea fi intreținut in mod regulat. In acest caz canalul a fost amplasat in zona conului de dejecție ( intre picheții 1 și 2) avand o panta longitudinal de 10%, adica jumatate din panta terenului din zona conului de dejecție. Canalul a fost proiectat cu trepte de cadere, cu profil transversal trapezoidal, obtim din punct de vedere hidraulic și a fost executat cu zidarie de piatra și mortar cu ciment.Pentru a marii efectul estetic și decorativ al intregii amenajari , in cele doua zone limitrofe ale canalului au prevazute inierbari, precum și o plantație in aliniament.

2. Refacerea invelișului vegetal pe maluri și aterisemente .

            Din punct de vedere al instalarii vegetației , atat terenurile reavene de pe malurile albiilor torențiale cat și depozitele torențiale de tip aluvial ( aterisamente) sau proluvial ( con de dejecție) prezinta condiții de vegetație eterogene , cu limite de variație largi de la cele favorabile pana la cele nefavorabile, condiții care satisfac la limita maxima cerințele speciilor forestiere.            Pentru adoptarea unor soluții tehnice diferențiate au fost prevazute urmatoarele criterii de ordin genetic și stațional:pentru terenurile de pe mal : subzona de vegetație, natura substratului litologic, modul predominant de dezvoltare a taluzului de mal, gradul lui de stabilitate, troficitatea și umiditatea solului.

Ca și specii au fost plantate : pinul silvestru, pinul negru și aninul alb  ( puiet) sub forma de culturi pure , cu numar de puieți la hectar de 4000 și 6700.

Ca tehnica de consolidare a terenurilor și procedee de plantare au fost executate plantații in gropi de 30/30/30 cm sau terase nesprijinite cu lațimea platformei de 0,7 m , amplasate la distanța de 2 m din ax in ax.

Pentru depozite torențiale de pe rețea și canal: subzona de vegetație , compoziția granulometrica a depozitului, grosimea , troficitatea și umiditatea depozitului.

Soluțiile tehnice de impadurire a depozitelor torențiale au fost:speciile forestiere indicate: anin alb, pin silvestru(puieți), catina. compoziția sau schema de impadurire: culturi in benzi sau buchetenumarul de puieți la hectar : 5000procedeul de plantare: plantații in gropi obișnuite de 30/30/30 cm cu pamant vegetal de imprumut.

CAPITOLUL 6 - Calculul debitului maxim de viitura

6.1.Probabilitatile de depasire a debitelor maxime de viitura

            Deoarece valorile debitelor lichide maxime de viitura depind de probabilitațile cu care se asociaza acestor valori este necesara in primul rand stabilirea acestor probabilitați.

            Potrivit standardelor in vigoare prognoza debitelor lichide maxime de viitura ce sunt generate de ploi torențiale in bazinele hidrografice mici , urmeaza a fi realizate la urmatoarele probabilitați de depașire:probabilitatea de calcul corespunzatoare condițiilor normale de exploatare a lucrarilorprobabilitatea de verificare corespunzatoare condițiilor speciale de funcționare a obiectivelor de aparat.

Se admite ca evacuarea debitușui maxim se realizeaza fara apariția unor avarii sau perturbații in funcționarea obiectivelor de aparat.Sunt admise avarii de mica amploare , astfel ca acestea pot fi remediate fara scoaterea din funcționare a obiectivelor de aparat. In ambele cazuri , asigurarea debitului maxim se stabilește in funcție de clasa de importanța a lucrarilor ce se proiecteaza in bazinul studiat . acesta clasa se determina la randul ei in raport cu categoria de importanța a obiectivelor periclitate de viituri.

Constructiile hidrotehnice aferente acumularilor hidroenergetice, lucrari de imbunatațiri funciare așezarilor omenești, cailor de comunicație, etc, sunt clasificate in stasuri.

Se ține cont de:durata de exploatare a acestora ( definitive sau provizorii) rolul lor funcțional ( principale sau secundare).

Lucrarile hidrotehnice de amenajare a torenților sunt clasificate in stas 5576 din 1988. Odata stabilita clasa de importanța a lucrarilor care se proiecteaza in bazin , se poate determina probabilitatea de depașire a debitului maxim lichid in conformitate cu prevederile in vigoare.

6.2.Formula raționala.  

GeneralitațiFormula raționala pentru debitul lichid maxim de viitura generat de o ploaie torențialp

avand probabilitatea de 1% respectiv Qmax 1% se exprima:Q max = 0,167 x C x i1% x F, undeC - coeficientul de scurgere mediu pe bazini1% - intensitatea medie a ploii de calcul de probabilitate avand durata egala cu         timpul de concentrare a scurgerii in bazinul respectivF - suprafața bazinului in hectareTimpul mediu de concentrare a scurgeriiReprezinta durata de timp exprimata in minute necesara curentlui de apa pentru a parcurge distanța dintre punctul cel mai indepartat hidrologic și secțiunea de calcul sau profilul de control al bazinului , dat de relația :Tc = Tv + Ta, unde:Tc - durata medie de concentrare a scurgeriiTv - timpul de scurgere pe versanțiTa - timpul de scurgere pe albie          

  Timpul de scurgere pe versanți - reprezinta durata de timp necesara parcurgerii de catre curentul de apa a unui versant , avand lungimea egala cu a versantului mediu și aceiași panta cu acesta , fiind dat de relația:Tv = 0,5 x Lv / Iv = 0,5 x lc,v / ib, unde:Lv - lungimea medie a versanților care se asimileaza cu lungimea de calcul a versanților ( lc,v)Iv - panta medie a versanților care se asimileaza cu panta medie a bazinului ib sub forma zecimala.  

          Timpul de scurgere pe albie   - este timpul necesar parcurgerii de catre curebtul de apa al albiei principale de la obarșie pana la secțiunea de calcul:Ta = K x La / Ia, unde:K - coeficent de rugozitate a albiilor, unde K = 0,00167 pentru albie neinierbata.La - lungimea albiei ( m )Ia - panta albiei principale exprimata sub forma de zecimalaTv = 0,5 x 225.5/ 0.18Tv = 625Ta = 0,00167 x 4400 / 0.21 Ta = 34,99Tc = 625+ 34,99Tc = 659.99

6.3.Formula ploii orare.

            Debitul lichid maxim probabil de viitura de asigurare 1% se obține in funcție de suprafața bazinului, coeficientul mediu de scurgere și precipitațiile maxime orare :Qmax1% = ( 0,28 x C x F x H60) / ( F + 1)n, unde:F - suprafața bazinului in km2

C - coeficient de scurgere mediu pe zone geografice pe teritoriul Romaniei       ( C = 0,50)H60 - precipitațiile maxime orare calculate pe raioane climatice pe teritoriul Romaniei , la asigurarea de 1% ( H60 = 100 mm )n - exponent subunitar raionat pe teritoriul Romaniei ( n = 0,5 )Qmax1% = ( 0,28 x 0,50 x 2.23 x 100 ) / ( 2.23 + 1 )0,5

Qmax1% = 1.79

6.4.Metoda paralelogramelor de scurgere.

            Aceasta metoda a fost recomandata inițial pentru bazinele raurilor mici și mijlocii dar ulterior ținandu-se seama de caracterul genetic al metodei și de posibilitițile pe care le ofera in optimizarea masurilor și lucrarilor pentru optimizarea hidrologica a bazinului , metoda paralelograsmelor de scurgere a fost preluata și de catre literatura de specialitate din domeniul hidrologiei torenților.

            Plecand de la ploaia care se afla la originea viiturii  și ținand seama de caracteristicile morfologice ale bazinului, metoda paralelogramelor de scurgere incearca o simulare a procesului dde formare și de propagare a scurgerii in bazin. Pentru aceasta in funcție de configurația reliefului și a rețelei hidrografice , de gradul de acoperire cu vegetație, panta terenului , acoperirea solului, rugozitatea versanților, bazinul se imparte in suprafețe cat mai omogene ce poarta denumirea de unitați de studiu hidrologic ( USH ).            Ca marime aceste unitați pot varia de la cateva sute de hectare la cateva hectare și pot fi constituite din bazinete , interbazinete, porțiuni de versanți sau versanți intregi, parcele sau subparcele, cu valori adoptate pentru retenție și infiltrație se efectueaza și real bilanțul hidrologic la nivelul fiecarui USH, determinand scurgerea , interiorul scurgerii și debitul de apa scurs.

6.5.Tipul de concentrare a scurgerii

Se stabilește atat pentru punctul cel mai apropiat cat și pentru cel mai indepartat al fiecarei unitați. In acest scop se iau in considerare lungimile de scurgere corespunzitoare care se reconstituie și se masoara pe planurile de situație.

Curba de variație a debitului in raport cu timpul constituie hidrograful elementar al scurgerii din unitatea considerata.

CAPITOLUL 7 - Calculul transportului de aluviuni

7.1.Generalitati.

          Pentru un bazin hidrografic mic , parțial impadurit se poate aplica cu rezultate bune , metoda elaborata de R. Gaspar și Al. Apostol, prin aceasta metoda se prognozeaza separate volumul de aluviuni antrenat de scurgerea dispersa de pe versanți și separat volumul de aluviuni antrenat de scurgerea concentrata din albii și malurile aferente. Pentru o durata lunga, metoda Gaspar- Apostol permite evaluarea orientativa a volumului mediu anual de aluviuni care trece printr-o secțiune de calcul data a unui bazin hidrografic torențial prin intermediul formulei:Wa = Wav + Waa, unde:Wav - volumul mediu anual de aluviuni rezultat din erodarea versanțilorWaa - volumul mediu anual rezultat din erodarea albiilor.

7.2.Transportul de aluviuni mediu anual pe versanti.

            Pentru evaluarea cu caracter orientativ a volumului de aluviuni mediu anual provenit din erodarea versanților se utilizeaza relația:Wav = a x b x √Iv ∑Fi x qvi ,unde:a - coeficient adimensional ( a = 1,17 )b - coeficient de reducere a volumului de aluviuni antrenat de pe versanți , in cazul cand aceștia sunt constituiți dintr-o succesiune de terase sau au partea inferioara in panta ușoara, condiție in care sedimentarea și consolidarea locala a aluviunilor este posibila ( b = 0,77986 )Iv - panta medie a versanților asimilata cu panta medie a bazinului ( Ib )qvi - indicele specific de eroziune de suprafața a USHUSH Qvi F F x qv

1 0,5 85 42,52 1,25 70 87,53 2 40 80Total 3,75 195 210

Wav = 1,17 x 0,77986 x √0,18 x 210Wav = 5,6

7.3.Transportul de aluviuni mediu anual pe albie.

            In scopul evaluarii volumului mediu anual de aluviuni provenite din erodarea albiilor și a malurilor aferente , se folosește formula:Waa = b x ∑(Li x qai x √iai / ii), unde:b - coeficient adimensional de reducere a volumului de aluviuni antrenate de pe albii. El are aceeiași valoare cu coeficientul b de la punctul precedent : 0,77986Li - lungimea sectorului de albie "i" avand aceiași caracteristica  pe toata lungimea saqai - indicele de eroziune in adancime pe sectorul "i" determinat grafic in funcție de lațimea albiei și granulometria predominanta a aluviuniloriai - panta medie a sectorului "i" calculata conform planului de situațieii - valoarea etalon a pantei albiilor de o anumita lațime avuta in vedere de determinare indicelui specific de eroziune determinata tot pe cale grafica. 

Nr. Crt Li Iai Iii Qai

1 900 0,28 0,135 0,2502 800 0,24 0,128 0,2753 700 0,156 0,120 0,300

Total 2400 0,676 0,383 0,825Waa = 0,77986 x 3400 x 0,825 x √0,676 / 0,383Waa = 1113,2            Din calculele facute mai sus rezulta:Wa = Wav + WaaWa = 5,6 + 1113,2Wa = 1118,8

7.4. Transportul de aluviuni la o ploaie torentiala.

            Pentru evaluarea orientativa  a transportului de aluviuni provocat de o ploaie torențiala, se recomanda aplicarea formulei lui Herheulidze care pentru p% = 1% are urmatoarea formula :Wal1% = 10 x b x c x F x H1%, unde:b - coeficient care depinde de procentul suprafeței degradate din totalul suprafeței bazinului și de panta medie a albiei principale ( b = 16,89 )c - coeficient de scurgere mediu pe bazin ( 0,50 )F - suprafața bazinului in km2

H1% - inalțimea stratului de precipitații cu asigurarea 1% la durata de concentrare a scurgerii din bazin ( Tc = 9270,88 ).Wal1% = 10 x 16,89 x 0,50 x 2,23 x 1867Wal1% = 351599,9            Se considera terenuri excesiv erodate , albiile torentului și baza malurilor. Suprafața se determina inmulțind lungimile degradate ale albiilor de diferite ordine cu lațimea acestora la care se adauga 50 % considerand degradarile la baza malurilor.

Nr.crt Lațimea albiei Lungimea aferenta Suprafața x 1,51 2 900 27002 2,5 800 30003 3 700 3150Total 7,5 2400 8850

unde :8850 x 100 / 2230000 = 0,5 % din F

 7.5.Volulmul de aluviuni capabil de a forma aterisamente.

            Volumul provenit din transportul mediu anual , pentru estimarea orientativa a volumului de aluviuni care ar putea forma aterisamente , autorii Gaspar și Apostol recomanda aplicarea formulei:Wa

ater = A x Wav + B x Waa , unde:A,B - coeficienți dați tabelar in funcție de diametru și proveniența aluviunilor de pe versanți sau albii ( A = 0,20 , B = 0,60 )Wa

ater = 0,20 x 5,6 + 0,60 x 1113,2Wa

ater = 1114

7.6.Volumul provenit in urma unei ploii toreniale.

          Estimarea orientativa a volumului de aluviuni care ar putea forma aterisamente la o ploaie , avand asigurarea P% , se utilizeaza relația:WP%

ater = Waater / Wa x Wal

P%

WP%ater = 1114 / 1113,2 x 351599,9

WP%ater = 351852,5

           

CAP. 8 - Proiectarea lucrarilor de corectarea torentilor

8.1.Masuri si lucrari pe versantii bazinului

       Tinand seama de conditiile naturale si social-economice in care s-au declansat si dezvoltat procesele torentiale, solutiile tehnice pe versantii bazinului pot fi stabilite diferentiat, in raport cu folosinta terenului, natura si structura vegetatiei, natura si intensitatea fenomenelor de degradare.                                      Solutia tehnica de amenajare consta dintr-un ansamblu de lucrari biotehnice si hidrotehnice care se iau in vederea ameliorarii hidrologice a bazinului hidrografic torential.                                                                                               

Prin masurile si lucrarile preconizate pe versantul bazinului, se va urmari:                    - cresterea eficacitatii hidrologice si anteerozionale a arboretelor din bazin;                       - realizarea si mentinerea, in cuprinsul pajistilor a unui covor ierbaceu capabil sa impiedice declansarea eroziunii sau sa limiteze viteza de dezvoltare a acestui proces.

8.2.Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica a fondului forestier

Pentru amenajarea bazinului hidrografic Valea Luminata se va propune un complex de masuri cu caracter silvotehnic si hidrotehnic, primele avand importanta hotaratoare si efect si asupra celei de-a doua categorie.

Pentru ca efectul sa fie cel dorit masurile silvotehnice trebuie sa se adapteze complexului de factori de mediu si complexului factorilor de torentialitate. Principalii factori de torentialitate sunt:- precipitatiile ridicate care in zona Stanei de Vale au cel mai mare cuantum din tara (1400 mm)- panta mare a bazinului care indica o predispozitie ridicata la torentialitate-  incluziunile de straturi de roca din faciesurile sisturilor sericito-cloritoase si amfibolitelor putin rezistente la eroziune- solurile cu textura usoara care de asemenea sunt supuse la eroziune- vegetatia care in USH 3 (cu pasune) si USH 1 cu padure de slaba calitate predispun de asemenea la eroziune.

In consecinta USH -urile trebuiesc conduse spre ecosisteme capabile sa contracareze predispozitia la eroziune.

In USH 1 arboretul avand 90 de ani si fiind de clasa a IV-a se propune sa se realizeze o conversiune spre codru gradinarit. In locurile unde regenerarea intampina dificultati se va interveni cu regenerarea artificiala la scheme stranse pentru a ajunge cat mai repede la inchiderea masivului.In acest fel se va conduce padurea spre structura pluriena care este cea mai potrivita pentru pentru protectia hidrologica si antierozionala.

In USH 2 se va face de asemenea o conversiune spre codru gradinarit cu trecerea lor in categoria I functionala (la fel ca si in USH 1) cu functii de protectia apelor.

Pentru toata suprafata cu padure se vor adopta tehnologii de exploatare cat mai ecologice, metoda de exploatare multipli de sortimente iar scosul se va face cu atelaje pentru a produce prejudicii minime.

Preocuparea pentru starea fito-sanitara a padurii este obbligatorie, iar in aceste suprafete se vor aplica controale mai dese si o retea de panouri feromonale pentru Lymantria monacha mai densa.

Pentru USH 3 se vor sesiza forurile competente pentru necesitatea impaduririi acestei suprafete cu pasune, padurea fiind cea care ofera cele mai mari avantaje:- evapotranspiratia este mai activa- regularizeaza viteza de topire a zapezii- protejeaza si mareste capacitatea de infiltrare si acumulare a apei in litiera si sol-micsoreaza eroziunea solului si deci reduc incarcarea cu sedimente a apelor de inundatie

8.3.Masuri si lucrari de ameliorare hidrologica a suprafetelor pastorale

Lucrari agrotehnicePentru imbunatatirea calitatii terenurilor pastorale se recomanda:

lucrari de afanare si aerisire a solului ( grapare si, eventual, scarificare ) pentru imbunatatirea drenajului internaplicarea de amendamente calcaroase in doze de 12.15 t/ha CaO, in scopul atenuarii si imbunatatirii structurii solurilor, precum si a cresterii potentialului de utilizare a ingrasamintelor chimicesuprainsamantari cu amestec de Phleum pratense ( 10 kg /ha ), Festuca pratensis ( 16 kg/ha ), trifoi alb ( 2 kg/ha ) pe fanetele din apropierea lacurilor de acumulare, in cuprinsul terenurilor cu soluri avand profilul normal si cu amestec de Festuca pratensis ( 20 kg/ha ),  Festuca rubra ( 10 kg/ha ), Phleum pratense (  6 kg/ha ) si ghizdei ( 2 kg/ha ) pe pajistile de pe terenurile cu soluri avand profilul modificat ( deranjat in urma amenajarilor )fertilizarea cu ingrasaminte chimice repartizate pe  o durata de 4 ani, productia medie realizabila, in aceste conditii fiind de cel putin 20t/ha de masa verde.evitarea pasunatului si a executarii lucrarilor de intretinere pe timp sau sol umed

 Organizarea si practicarea pasunatului rational            Din acest punct de vedere trebuie respectate urmatoarele reguli:              in fiecare an, pasunatul se va face conform unei anumite succesiuni stabilite de la inceput ( parcelele fiind numerotate ) si care trebuie respectata in toate ciclurile de pasunat;              dupa terminarea pasunatului intr-o parcela se vor cosi resturile neconsumabile pentru a inlatura neuniformitatea vegetatiei pasunii si scaderea gradului de comestibilitate a ierbii;              pasunatul va incepe cand plantele au crescut de 12.15 cm si se va continua pana ce iarba ajunge in faza de maturitate, dupa care se va cosi pentru fan, masa verde sau siloz;  se va evita pasunatul pe timp ploios cand solul este prea umed, pentru a se evita degradarea pasunii;  se va aplica in fiecare an, in mod regulat, lucrarile de fertilizare si intretinere prevazute in proiect.In conditiile agropedologice si climatice ale bazinului studiat pasunatul va putea fi organizat in patru cicluri de exploatare de cate 35.40 de zile (  in total 140.160  zile ),in zonele mai joase, pana la altitudinea de 1200 m si de 30.35 zile ( in total 120.140 zile ) in zonele ce depasesc 1200 m altitudine. Perioada de practicare a pasunatului se inscrie in

general, in intervalul 10 mai - 15 septembrie. Ea se poate incepe insa mai devreme sau mai tarziu in functie de starea vremii.                             Dezvoltarea productiei de masa verde.            Prin masurile de ameliorare preconizate, se considera ca productia de masa verde a pajistilor din bazinul studiat va creste simtitor la unitatea de suprafata. Astfel, din estimarile facute, a rezultat ca in prezent productia medie ponderata pe total zona este de 8545 kg masa verde la ha si ea va creste in perspectiva de aproape doua ori               (16284 kg /ha).                

 Dezvoltarea sectorului zootehnic.Deoarece in conditiile bazinului respectiv fanetele se exploateaza destul de greu, in

sensul ca cer multa munca la cositul si transportul fanului, este de preferat ca pajistile sa fie folosite pe cat posibil sub forma de pasune organizata,lasandu-se cu destinatie de faneata numai pajistile care se pot exploata mai usor, avand drumuri accesibile. Incarcatura de animale, respectiv numarul de animale ce pot pasuna pe intreaga suprafata se stabileste in functie de productia de masa verde realizata, contandu-se ca din aceasta numai un procent de 85.90% reprezinta productia efectiv consumabila.Pe langa efectele tehnice si economice amintite mai sus, lucrarile de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale se remarca si prin importante valente de ordin ecologic, astfel:            - aceste lucrari contribuie intr-o masura insemnata, la refacerea mediului ambiant, cu deosebire in cuprinsul acelor ,,segmente' care au fost cel mai puternic ,,alterate' de catre procesele torentiale din bazin;            - cu ocazia executiei, intretinerii si repararii lucrarilor este absorbita o parte din forta de munca disponibila pe plan local, indeosebi cea din mediul rural:            - in marea majoritate a cazurilor, lucrarile de amenajare a torentilor contribuie la apararea obiectivelor, bunurilor care sunt sau care pot fi interceptate de catre viituri, in special cele cu caracter catastrofal;            - arboretele instalatepe terenurile degradate din bazin pot satisface diverse necesitati (lemn pentru constructii, araci, fructe de padure, etc.);            - prin micsorarea treptata a diferentei dintre eroziunea torentiala si cea admisibila, lucrarile la care ne referim creeaza premise favorabile pentru o valorificare superioara a terenurilor in viitor, atat sub raport economic cat si din punct de vedere al activitatii turistice si de agrement. 

8.4.Masuri si lucrari pe reteaua hidrografica

Dinamica de dezvoltare a proceselor torentiale din bazin, precum si natura si importanta obiectivelor periclitate de viitura, justifica necesitatea si oportunitatea interventiei cu lucrari hidrotehnice in cuprinsul retelei torentiale din bazin.Aceste lucrari vor suplini efectul masurilor si lucrarilor proiectate pe versantii bazinului.            Solutia hidrotehnica de amenajare a retelei hidrografice va fi conceputa dintr-o suita de mai multe lucrari hidrotehnice transversale ( baraje ), racordate in bieful din aval al primului baraj printr-un canal de evacuare.                  

  Lucrari transversale

Aceste lucrari ce se vor face in bazinul hidrografic Valea Luminata vor avea urmatoarele functiuni:            - regularizarea si consolidarea albiei            - atenuarea viiturilor si retentia aluviunilor transportate de viituri            - crearea de conditii favorabile pentru instalarea vegetatiei forestiere pe aterisamentele dintre lucrari si pe terenurile surse de aluviuni de pe mal            Proiectarea barajelor va fi facuta in raport cu datele si elementele care se prezinta mai jos:Perioada de amenajare

Se admite ca in acest interval se va produce o ploaie torentiala a carei probabilitate de depasire este egala cu probabilitatea teoretica corespunzatoare conditiuilor speciale de exploatare a lucrarilor ( in cazul bazinului hidrografic Valea Luminata se ia p % = 0,5 % ).

Aceasta perioada de amenajare se ia din tabele in functie de volumul provenit din transportul mediu anual. In cazul bazinului hidrografic Valea Luminata perioada de amenajare este de 10 ani cre se reduce la 6 ani (in functie de transportul anual de aluviuni).

Volumul de aluviuni capabile de a forma aterisamentePanta probabila de asezare a aluviunilor in aterisamentAceasta este denumita si panta de proiectare sau panta de calcul, fiind panta care se

admite in faza de proiectare si care se refera la panta medie a suprafetei dupa care se dispun aluviunile in amonte de lucrarile transversale.

Panta se adopta pe baze pur empirice, in functie de granulometria aluviunilor transportate de torent. In acest bazin hidrografic aluviunile transportate se incadreaza in categoria pietrisurilor grosiere si a bolovanilor cu diametrul mai mare de 7 cm, panta de proiectare adoptandu-se ca fiind de 4 %.

           

8.5. Panta probabila de asezare a aluviunilor in aterisament

            Denumita si panta de proiectare si panta de calcul fiind panta care se admite in faza da proiectare si care se refera in panta medie a suprafetei dupa care se dispun aluviunile in amonte de lucrarile transversale.             Normativul de proiectare recomanda :-pentru aluviuni fine.0,5%-pentru nisipuri mijlocii sau grosiere..1%-pentru pietrisuri marunte(<1cm)..2%-pentru pietrisuri grosiere si bolovani (1-7 cm).3%-pentru bolovanisuri (7-20cm)4%               In acest bazin hidrografic aluviunile transportate se incadreaza in categoria pietrisurilor grosiere si a bolovanilor cu diametrul intre 1 si 7 cm,panta de proiectare adoptandu-se ca fiind de 3 %.

8.6. Capacitatea de retentie a unui singur baraj

    Numarul, inaltimea si amplasarea barajelor                Aceste probleme se studiaza si se rezolva in urmatoarea succesiune:a)  se prezinta profilulul longitudinal al albiei principale in zona ei inferioara, de                 amplasare a lucrarilor ( circa 200 m, incluzand si sectorul de albie care trece prin  zona conului de dejectie )

b)se prezinta profilul transversal mediu in zona mentionata adoptand, pentru simplificare, un coeficient de taluz m=ctg0=1,0 ( latimea la baza a profilului se ia egala cu latimea medie a albiei, recomandata anterior )c)in tabelul din campul profilului longitudinal, se studiaza variatia capacitatii de retentie a unui singur baraj, in functie de inaltimea lui.            Se va calcula cu urmatoarea formula:

                                                                         in care:                       Ym -  inaltimea utila a lucrarii                          b -   latimea patului albiei, medie pe zona de formare a aterisamentului                         m -   coeficientul mediu de taluz al malurilor                         ia  -   panta medie a talvegului albiei in zona formarii aterisamentului                         iat -   panta de proiectare                        Pentru bazinul hidrografic Valea Luminata s-au obtinut urmatoarele valori:ia=8%iat=3%b=8Water=1372,08m=1                       

Pentru a calcula numarul barajelor se va face urmatorul tabel:

Ym Y2m ia-iat 6(ia-iat) Y2

m/6(ia-iat) 3b 2mYm 3b+2mYm Wat W5aniater/Wat

2 4

0,05 0,27

14,8

24

4 31 459,2 7,5

2,5 6,25 23,15 5 29 671,3 5,1

3 9 33,33 6 30 1000 3,4

3,5 12,2 45,37 7 31 1406.4 2,4

4 16 59,59 8 32 1896,3 1,8

4,5 20,2 75,0 9 33 2475 1,4

5 25 92,5 10 34 3148,1 1,1

5,5 30,2 112,0 11 35 3921,3 0,9

6 36 113,3 12 36 4800 0,7

6,5 42,2 156,4 13 37 5789,8 0,6

d) s-a determinat un numar de 3 baraje de inaltime Ym=5,5 m. Aceste baraje pot        asigura retentia volumului de aluviunie) se adopta inaltimea Ym=5,5 m ca inaltime de proiectare; din considerente de simplificare aceasta inaltime se pastreaza constanta de la un baraj la altul.Profilulul longitudinal se raporteaza incepand de la emisar pana la a doua curba de nivel. Pe zona canalului de dejectie, panta albiei se ia cu 25 % mai redusa decat panta de pe tronsonul delimitat de primele curbe de nivel.f) barajele cu inaltimea Ym adoptata mai sus se amplaseaza pe profilul longitudinal incepand din pichetul nr.2, care coincide cu sectiunea de calcul a bazinului. Principiul urmarit este acela al sustinerii reciproce a lucrarilor, astfel incat la data colmatarii integrale a lor, aterisamentele create sa acopere tronsoanele dintre lucrari.

8.7.Adancimea de fundare

Normativele in vigoare diferenteaza aceasta adancime in functie de inaltimea lucrarii hidrotehnice transversale..

Tipul de lucrare hidrotehnica Adancimea de fundatieTraverse 1,0 - 2,0Praguri radiere 1,0 - 1,5Praguri fara radiere 1,5 - 2,0Baraje mici(<4m) cu radiere 1,5 - 2,0Baraje inalte(>4m) cu radiere 2,0 - 2,5

Deoarece, datorita pantei mari exista riscul dezgolirii fundatiei in partea de aval trebuie sa se respecte urmatoarea conditie:                                                Yf  YI  Ym  ia(av)                               Yi = adancimea maxima de inghet (  1,0 m )            ia(av) = panta albiei in bieful aval al barajului                                              Ym = inaltimea utila a barajului                                                                   Conditia impusa anterior este respectata, deci nu este nevoie majorarea adancimii de fundare.

8.8.Adancimea de incastrare

               Aceasta adopta in functie de litologia terenului si de starea malurilor. Deoarece sunt prezente terenuri instabile, cu alunecari sau surpari de natura nisipoasa, argiloasa s-a adoptat o adancime de incastrare d = 1,5 - 2 m..

Adancime de incastrare Felul terenului0,5 - 1 ,0 Terenuri stancoase1,0 Terenuri tari si foarte tari stabile1,5 - 2,5 Terenuri instabile

8.9.Tipul de baraj si materialul de constructie

               Barajele proiectate vor avea profil trapezoidal, cu fruct marit (   0,3 ), dimensionate cu eforturi de intindere pe paramentul din amonte, ca material de constructie propunandu-se zidaria de piatra cu mortar de ciment, deoarece acest material este rezistent la socuri, vibratii si eroziuni, precum si pentru ca poate fi usor procurat, la circa 10 km distanta aflandu-se o cariera de piatra.            b ) Lucrari longitudinale            Canalul de evacuare a apelor de viitura trebuie sa asigure:- regularizarea si consolidarea albiei torentului, in zona de amplasare- evacuarea si tranzitarea dirijata a scurgerilor torentiale si apararea imediata a obiectivelor interceptate de viituri- refacerea si conservarea peisajului local, degradat de viiturile care s-au produs anterior            Pentru a se asigura toate aceste efecte trebuie ca acest canal sa fie bine conceput si proiectat si sa fie intretinut in mod regulat.

            In cazul de fata canalul se ampaseaza in regiunea conului de dejectie ( intre pichetii 1 si 2 ), avand o lungime de  m si o panta longitudinala de ic = i1-2/2 = 0,055 adica jumatate din panta terenului din zona conului de dejectie. Canalul se va proiecta cu trepte de cadere, cu profil transversal trapezoidal, optim din punct de vedere hidraulic si se va executa din zidarie de piatra cu mortar de ciment.            Pentru a mari efectul estetic si decorativ al intregii amenajari, in cele doua zone limitrofe ale canalului vor fi prevazute inierbari, precum si o plantatie in aliniament.            c ) Refacerea invelisului vegetal pe maluri si aterisamente            Din punct de vedere al instalarii vegetatiei, atat terenurile ravenate de pe malurile albiilor torentiale cat si depozitele torentiale de tip aluvial ( aterisamente ) sau proluvial ( con de dejectie ) prezinta conditii de vegetatie eterogene, cu limite de variatie largi, de la cele favorabile pana la cele nefavorabile, conditii care satisfac la limita maxima cerintele speciilor forestiere.            Pentru adoptarea unor solutii tehnice diferentiate vor fi avute in vedere urmatoarele criterii de ordin genetic si stational:a ) pentru terenurile de pe mal: subzona de vegetatie, natura substratului litologic; modul predominant de dezvoltare a taluzului de mal; gradul lui de stabilitate, troficitatea si umiditatea solului.            Ca specii sunt indicate : aninul alb ( 100 An), sub forma de culturi pure, cu un numar de puieti la hectar de 10000/ha            Ca tehnica de consolidare a terenurilor si procedee de plantare se vor executa plantatii in gropi de 30/30/30 cm sau terase nesprijinite cu latimea platformei de 0,7 m, amplasate la distanta de 2 m din ax in ax.            Se fac completari pe 30% (20% in anul 2 si 10% in anul 3) si intretineri (revizuiri) de3 ori in 2 ani.b ) pentru depozite torentiale de pe retea si canal: subzona de vegetatie; compozitia granulometrica a depozitului; grosimea, troficitatea si umiditatea depozitului            Se recomanda ca solutii tehnice de impadurire a depozitelor torentiale:            - speciile forestiere indicate: anin alb (100 An)            - compozitia sau schema de impadurire: culturi in benzi sau buchete            - numarul de puieti la hectar: 3300 puieti/ha            - procedeul de plantare: plantatii in gropi obisnuite de 30/30/30 cm, cu pamant vegetal de imprumut            -completari 20% (15% in anul 2 si 5% in anul 3)            -intretineri (reviziuri) de 5 ori in 3 ani (2+2+1)

8.10.Proiectarea deversorului

GeneralitatiPe baza normativelor de proiectare in vigoare deversoarele, barajele si pragurile, care sunt prize de canale, se dimensioneaza la debitul corespunzator probabilitatii de verificare, iar lucrarile transversale care nu sunt prize de canal la calculul corespunzator probabilitatii de calcul.                   Dimensionarea deversoruluiBarajele care sunt priza de canale se dimensioneaza prin luarea in considerare a debitului maxim de verificare, in acest caz acesta fiind:Q = Qmax= 12,47 m3/sVom considera pentru proiectare deversorul trapezoidal cu umerii inclinati la 45, cu contractie laterala. Pentru dimensionare se foloseste formula:

          In care: Q este debitul (m3/s)               B este lungimea crestei deversorului (m)               ε este coeficientul de contractie laterala               H este sarcina in deversor (m)               Ho este sarcina totala a deversorului (m) care se determina cu relatia:   α0 este coeficientul lui Coriolis (1.1)   v0 este viteza de acces a apelor in deversor (m/s), a carui valoare este data tabelar, in functie de debitul de acces, pentru cazul de fata fiind v0=Calculele pentru dimensionarea deversorului sunt sintetizate in urmatorul table:

H H0 H02/3 b b+2H latime alb solutia

0.5 0.56 0.087 89.90 90.902 8 b= 5.101 1.06 0.591 12.35 14.351 8 H= 1.31.1 1.16 0.776 9.12 11.318 8 Ho= 1.361.2 1.26 0.994 6.81 9.207 81.3 1.36 1.251 5.10 7.704 81.4 1.46 1.548 3.81 6.613 81.5 1.56 1.889 2.81 5.811 8

 Calculul  static al barajuluiSe ia in considerare un tronson de baraj cu lungimea de 1m, situat in zona deversata. Intrucat sectiunea transversala este trapezoidala, calculul static al barajului se reduce la calculul profilului trapezoidal al barajului.Schema de sarciniBarajul trapezoidal cu fruct marit se dimensioneaza cu luarea in considerare a presiunii apei si aluviunilor submersate, pe intreaga inaltime a paramentului amonte al barajului.Calculul de dimensionare

Se adopta o metoda de dimensionare bazata pe expresia coeficientului de stabilitate la rasturnare (metoda KR dat). In cadrul acestei metode pentru schema de sarcini adoptata, avem urmatoarea ecuatie adimensionala in λ:

In care: λ este fructul paramentului aval al lucrarii              a' =  0,145  si este grosimea relativa la coronament   

            a este latimea crestei deversorului, determinata tabelar in functie de Y si H, pentru acest caz fiind de              Y este inaltimea totala a lucrarii              γ/ =γ/γZ = 0,4 si este este greutatea specifica relativa a apei              γ este greutatea specifica a apei (10 kN/m3)              γZ este greutatea specifica a materialului de constructie (25 kN/m3 pentru z.p.m.c.)              H/=H/Y= 0,236 si este este sarcina relativa a deversorului              H este sarcina in deversor ( 1,3 )              γ/

ps=γpsλa/γz = 0,152 si este este greutatea specifica relativa a pamantului submersat              γps=(γs-γ)(1-n)= 11,55              γs este greutatea specifica a pamantului (26.5 kN/m3)              n este cifra porilor (0,3)

              λa este coeficientul de impingere activa al pamantului activ al pamantului submersat           θ este unghiul de impingere activa al pamantului (30˚)            in urma rezolvarii ecuatiei s-a obtinut valoarea:λ= 0,557            latimea barajului la fundatie este:b = a+λY = 3.86Calculul de verificare

Pentru efectuarea calculelor se intocmeste un tabel centralizator al fortelot care se iau in considerare, al bratelor acestora si al momentelor pe care le genereaza fata de muchia aval a barajului.

forte brate MomenteG1 110 LG1 3.46 MG1 381.1G2 211 LG2 2.04 MG2 430.4Po 223 LP 2.13 MP 473.9Eo 68.61 LE 2.00 ME 137.2SFv 321 SMs(a) 811.45Sfo 291 SMr(a) 611.1

KR 1.4Stabilitatea la rasturnare

Verificarea stabilitatii la rasturnare se face prin compararea coeficientului de stabilitate la rasturnare rezultat in tabel ( KR = 1,4 ) cu coeficientul de stabilitate la rasturnare normat introdus in calcule  ( KR

n )introdus in calcule in formula ecuatiei de dimensionare ( KRn = 1,4).Dupa cum

se observa aceste valori sunt egale.Stabilitatea la alunecare            Se ia in considerare ipoteza alunecarii plane pe talpa fundatiei, fara a tine seama de aportul lucrarilor din bieful aval, care se examineaza prin intermediul relatiei:

                             in care: Kal - coeficientul de stabilitate la alunecare

             f0   - coeficientul de frecare statica dintre baraj si teren , se adopta in functie de felul frecarii si de natura suprafetei de alunecare, in cazul de fata fiind f0 = 0,5             Kal

n - coeficientul de siguranta admisibil la alunecare statica ( se ia din tabel in functie de grupa de sarcini si clasa de importanta a lucrarii, in acest fiind de    1,15 )Kal = 0,55Kal  < Kal

n   - se amplaseaza o cheie de ancorare sub nivelul inferior al fundatieiEfortul unitar de compresiune pe talpa fundatiei             Pentru ca terenul de fundatie este de natura aluvionara si nu se poate asigura o legatura rigida intre lucrarea transversala si teren, eforturile de compresiune se vor repartiza numai pe o cota parte din suprafata fundatiei, denumita suprafata activa, iar efortul maxim se va inregistra in punctul A ( extremitatea aval a talpii fundatiei ), calculul si verificarea facandu-se cu urmatoarea formula:

          in care: Areal - efortul de compresiune transmis de lucrare in punctul A                         pconv  - presiunea conventionala a terenului de fundatie ( = 650 )                         d        - bratul rezultantei fata de punctul A, care se obtine din raportul:

0.62 m

342,22Efortul unitar de intindere in corpul barajului            Acest effort se dezvolta la piciorul paramentului amonte al barajului si nu trebuie sa depaseasca rezistenta admisibila la intindere a materialului din care este construit barajul.            Deoarece efortul la piciorul paramentului amonte provine datorita compresiunii excentrice a rezultantei fortelor pe talpa fundatiei, se va aplica relatia:

          in care: b - latimea la talpa barajului                         e - excentricitatea rezultantei, care rezulta din relatia:

b = a +   Y = 4,18e = 1,31

- 85,48            Valoarea rezultata din calcule este negativa deoarece formula determina efortul de compresiune, nu cel de intindere. Valoarea absoluta trebuie sa fie mai mica decat rezistenta admisibila la intindere a materialului de constructie ( in cazul zidariei de piatra cu mortar de ciment este 1,85 daN/cm2 ).            Valoarea absoluta este: B = 85,48 kN/cm2 = 0,854 daN/cm2

8.11. Calculul lucrarilor  din bieful aval                        a ) Lungimea de bataie a lamei deversante            Deversorul construit in bazinul hidrografic ********** este cu prag subtire deoarece: a/H  = 0,62  0,67.            Masurarea lungimii de bataie a lamei se face in cazul deversoarelor cu prag subtire de la muchia amonte a pragului ( lama deversanta desprinzandu-se din dreptul acestei muchii, fara a mai atinge pragul deversorului ).            Bataia lamei se poate calcula in functie de panta albiei din aval de baraj ( ia ) si de lungimea de bataie a lamei deversante.            Se rezolva urmatoarea ecuatie de gradul doi in lb:                        lb2 - lb H0 ( 0,66 + 1,90  ia ) - H0 ( 1,90  Ym + 0,75  H0 ) = 0            in care: lb - lungimea lamei de bataie a lamei deversante                         H0 - sarcina totala a deversorului   = 1.3 m                         Ym - inaltimea barajului                    = 5,5 m                         ia  - panta albiei                                = 8 %            In urma calculelor s-a obtinut valoarea:      lb = 2.27

b ) Dimensiunile radierului si ale dintilor disipatoriLatimea radierului ( br )            Aceasta latime trebuie sa se adopte egala cu deschiderea deversorului la partea superioara, respectiv:br = bdev + 2H            in care:  bdev - lungimea crestei deversorului                          H   -  inaltimea umerilor deversoruluibr = 7.69Lungimea radierului ( Lr )            Daca este vorba de o lucrare transversala prevazuta cu disipator hidraulic de energie lungimea radierului se stabileste pe baza unor relatii empirice, care iau in considerare, pe langa lungimea de bataie a lamei deversante si unele elemente constructive ale barajului si respectiv deversorului.            Pentru baraje a caror deversor functioneaza in regim dee prag subtire asa cum este cazul barajului proiectat in bazinul ********** lungimea radierului se calculeaza cu formula:Lr = lb + Yv ( 1 -  ) + H -a            in care:  lb  - lungimea de bataie a lamei deversante =                         Yv - inaltimea pragului deversorului deasupra punctului in care linia paramentului aval al barajului se intersecteaza cu linia paramentului aval al barajului, care se stabileste cu relatia:

                                                                        in care: Ym  - inaltimea utila a lucrarii transversale  = 5,5

                        a - grosimea pragului deversorului ( grosimea barajului la coronament, a=0,8 m)                        ia - panta naturala a albiei in bieful aval al lucrarii  = 0.08                          - inclinarea paramentului aval al barajului  = 0.557                   Yv = 5,8                    Lr = 2.8Grosimea radierului            Aceasta se adopta in functie de natura si calitatea materialelor de constructie, inaltimea utila a lucrarilor, sarcina in deversor si viteza de acces, granulometria aluviunilor transportate de viituri.            La aceasta lucrare hidrotehnica transversala din zidarie de piatra cu mortar de ciment, radierul se executa dintr-un strat de egalizare din beton de 20 cm peste care se executa un strat de zidarie de 30 cm.       Se adopta de 50 cm.Dintii disipatori            Pe radier se amplaseaza dintii disipatori de energie executati din beton armat ce sunt incastrati intr-o placa de lungime constanta ( 2,80 m ).            Adancimea contractata se adopta: hc = 0,25                        c ) Dimensionarea zidurilor de garda            Zidurile de garda incadreaza de-o parte si de alta radierul barajului. Aceste ziduri trebuie sa satisfaca conditia hidraulica de incadrare a apei pe radier.            Pentru satisfacerea acestei conditii inaltimea zidurilor de garda se va lua:Yz   Yd + 0,6  H            in care:  Yz  - inaltimea elevatiei zidurilor de garda                           Yd  - inaltimea dintilor disipatori din randul intai ( amonte )  = 0,4Yz = 1,0 m            Pentru valori uzuale ale inaltimii elevatiei ( intre 1,0 si 2,0 m ) grosimea la coronament ( az ) se adopta cu valori intre 40 si 60 cm ( s-a ales valoarea de az = 0,5 m, iar adancimea de fundare de circa 1,0 m.            Zidurile de garda se prevad cu barbacane.                        d ) Pintenul terminal            Acesta este amplasat la capatul din aval al radierului. Pintenul terminal se prezinta sub forma unui dinte infundat in patul albiei la adancimea de 1,5 m, care se racordeaza cu cele doua ziduri de garda si se incastreaza lateral in maluri.

8.12. Proiectarea canalului de evacuare

Dimensionarea canaluluiProfilul canalului este optim din punct de vedere hidraulic avand sectiunea de forma

trapezoidala.            Panta canalului ( ic ) este 0.75 din panta terenului din zona canalului de dejectie:       ic = 0.06            Debitul maxim corespunzator probabilitatii de verificare esteQmax = 12.47            Pentru dimensionarea canalului se adopta procedeul bazat pe aproximatii succesive, calculul desfasurandu-se astfel:

1. Coeficientul de taluz al canalului ( m = ctg  ) se adopta in functie de natura peretilor si fundul albiei.Deoarece canalul se realizeaza cu mortar de ciment m = 1.

            2.Coeficientul secund de taluz:  = 2.83

3.Conditia de optim hidraulic:  0.83

4.Modulul de debit:  27.99Coeficientul de rugozitate are valoare n = 0,0226. Calculul adancimii canalului se face prin incercari succesive calculandu-se modulul de debit al sectiunii de adancime h si se compara cu Mdat:M = C  h5/2

in care: c - coeficientul de viteza ( a lui Chezy ) calculat cu formula lui Manning:C = 1/n  R1/6

unde: n - coeficient de rugoziatate = 0,022          R - raza hidraulica a sectiunii pentru canale trapezoidale, optime din punct de vedere hidraulic  R = 0,5 h unde h - adancimea curentului           

h R=h/2 h^5/2C=1/n*R1/6

M=C*h5/2

0.5 0.25 0.18 36.08 6.380.6 0.3 0.28 37.19 10.370.7 0.35 0.41 38.16 15.640.8 0.4 0.57 39.02 22.330.9 0.45 0.77 39.79 30.581 0.5 1.00 40.50 40.501.1 0.55 1.27 41.14 52.211.2 0.6 1.58 41.74 65.851.3 0.65 1.93 42.31 81.521.4 0.7 2.32 42.83 99.33

            Dupa cum s-a calculat Mdat = 27,99 valoarea de 30.58 obtinuta din tabel fiind cea mai aproape de Mdat. Adancimea curentului se adopta din tabel, in urma calculelor de h = 0.9           7. Alti parametrii geometrici si hidraulici:                        - latimea la fund a canalului: b = 0  h = 0.75                        - suprafata udata: A = K0  h2 = 1.48                        - perimetrul udat: P = 2  K0  h = 3.29                        - raza hidraulica: R = 0.45                        - latimea la nivelul liber al canalului: B = m/  h = 2.55            8. Viteza medie in sectiune:                                                            V = Q/A = 8.42            Aceasta valoare se compara cu viteza maxima admisibila, aceasta fiind deVmax = 9V < Vmax - canalul este stabil la eroziune.                        Calculul racordarilor canalului de evacuare          a ) Generalitati            In cazul barajului priza, notat cu 2M, tranzitarea debitului de la deversor la canalul de evacuare a debitului de viitura se realizeaza prin intermediul unui radier scurt, continuat in aval

printr-un confuzor sau palnie de racordare.In avalul canalul se racordeaza cu paraul colector prin intermediul unui evazor sau palnie divergenta.            Lungimea radierului se calculeaza cu formula:Lr = lb - (a+   Yv)  + 2  hc

                in care termenii formulei au aceeasi semnificatie cu cei de la calculul lungimii radierului iar formulele pentru lb si Yv sunt:

                         

5,8            Inlocuind pe Yv in formula lamei de bataie se obtine: lb =  2.27Lr = 2,8            b ) Dimensionarea confuzoruluiLungimea confuzorului se determina cu relatia:Lconf = 2 ( br - b ) in care: Lconf  - lungimea confuzorului              br      - latimea radierului barajului de priza   = 7.69              b       - latimea la fund a canalului  = 0.75                                                            Lconf = 13.892.Inaltimea zidurilor confuzoruluiInaltimea zidurilor de conducere rezulta prin racordarea zidurilor radierului cu zidurile canalului.c ) Dimensionarea evazoruluiPentru reducerea efectului de deformare a patului albiei in zona de confluenta cu paraul colector se prevede ca segmentul terminal al canalului sa fie constituit sub forma unei palnii divergente ( evazor ). Aceasta amenajare asigura o mai buna conjugare intre curentul evacuat de canal si cel transportat de colector. Zidurile evazorului vor fi asimetrice, adica au unghiuri diferite in plan, in functie de directia de scurgere a colectorului.Lungimea evazorului se adopta: Lev = 5  h in care h este adancimea apei in canal ( h = 1,14 ), deci Lev = 4,5 m.La extremitatea aval evazorul se prevede cu pinten terminal, construit tot din zidarie cu mortar, avand adancimea de 1,5 m si grosimea de 50 cm.

CAPTOLUL 9- MASURI SPECIALE DE PROTECTIA MUNCII

            Protectia muncii pe santierele de amenajare a torentilor este o problema complexa care imbraca forme diferite in raport cu:                         natura lucrarilor si conditiile de teren in care acestea sunt amplasate,                         particularitatile constructive si functionale ale uneltelor, utilajelor si mecanismelor aflate in dotare;                         starea vremii in perioada de desfasurare a lucrarilor.            Alaturi de buna organizare a muncii si de gradul de dotare a santierului cu echipamente de protectie adecvate, un rol important il joaca si cunoastera normativelor departamentale, a normelor si instructiunilor de protectie a muncii referitoare la acest gen de lucrari. Prevederile de ordin general vor fi completate, de fiecare data, cu indicatiile specifice si recomandarile speciale din cuprinsul proiectelor pe baza carora se realizeaza lucrarile in bazin.            Potrivit legislatiei in vigoare si documentatiile de proiectare trebuie sa scoata in evidenta toate pericolele existente la data inceperii lucrarilor, precum si pericolele care pot surveni pe parcurs, astfel incat santierul care realizeaza executia lucrarilor sa poata organiza activitatea in mod corespunzator si sa poata preveni producerea oricarui fel de accident.            Dat fiind specificul lucrarilor si al santierelor din domeniul amenajari torentilor, atentia va trebui indreptata asupra urmatoarelor activitati:                          consolidarea prin impadurire a terenurilor surse de aluviuni de pe versantii bazinului si de pe reteaua hidrografica a lui;                          extragerea materialelor de constructie din balastiere, cariere, atc.;                          executarea lucrarilor de terasamente, pe cale manuala sau cu mijloace mecanizate, la fundatia si incastrarile lucrarilor hidroethnice transversale si longitudinale, ori in cuprinsul biefurilor dintre aceste lucrari;                          transportul materialelor de constructii si manipularea acestora pe santier;                          punerea in opera a zidariei de piatra cu sau fara mortar, turnarea betonului, montarea si asamblarea elementelor prefabricate, etc.            Normele de tehnica securitatii muncii privesc atat executia propriu zisa a lucrarilor, cat si activitatea de intretinere si reparare a acestor lucrari.  

Bibliografie1.     Ciortuz, I. , 1981 : Ameliorații silvice, Editura

Didactica și                          Pedagogica, București

2.     Clinciu, I., Lazar, N., 1994 : Indrumar pentru intocmirea proiectului de an la Corectarea torenților ( manuscris). Universitatea " Transilvania" - Brașov

3.     Florescu, I. , I. , Nicolescu , N. , 1996: Silvicultura , volumul I - Studiul padurii , Editura Lux - Libris, Brașov.

4.     Giurgiu, V. , 1998 : Amenajarea padurilor cu funcții multiple. Editura Ceres , București

5.     Lazar, N. , Clinciu, I. , 1998 : Indrumar pentru intocmirea proiectelor de amenajare a bazinelor torențiale. Manuscris .

6.     Munteanu, S. A. , Clinciu, I. , Lazar, N., Illyes, I. , 1985 : Corectarea torenților. Proiectarea lucrarilor transversale. Universitatea din Brașov.

7.     Traci, C. , 1985 : Impadurirea terenurilor degradate. Editura Ceres , București.