Programul studii postuniversitare de masterat: Lingvistica ... · 2 prelegeri în România şi au coordonat studiile lingviştilor români. Aceste studii au fost valorificate atât

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE.

BUCURESTI, STR. ION GHICA NR. 13, SECTOR 3,

CAMERA 411 TEL:0213140075 / 300

e-mail: [email protected]

PPrrooggrraammuull ssttuuddiiii ppoossttuunniivveerrssiittaarree ddee mmaasstteerraatt::

LLiinnggvviissttiiccaa ccoommppaarraattăă şşii aannaalliizzaa ccoonnttrraassttiivvăă

PPrreezzeennttaarreeaa pprrooggrraammuulluuii

Ca urmare a experienţei dobândite, a calităţii corpului profesoral şi a bazei didactico-

materiale acumulate printr-un amplu program de investiţii, Senatul Universităţii SPIRU HARET a

hotărât să înfiinţeze în cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine programul de studii

masterale Lingvistică comparată şi analiză contrastivă.

Programul de masterat propus este singurul cu acest profil şi se adresează tuturor

absolvenţilor Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, ai Facultăţii de Limba şi Literatura

Română, absolvenţi interesaţi să se perfecţioneze în domeniul lingvisticii comparate şi al analizei

contrastive.

Actualul programul de masterat se bazează pe contrastivitate în limbă, oferind posibilităţi

de specializare postuniversitară în domenii de interferenţă, sinteză şi interdisciplinaritate

neabordate sau puţin abordate în România.

Tematica abordată şi-a dovedit pe deplin importanţa teoretică şi aplicativă într-o primă

etapă de cercetare atât în contextul lingvisticii mondiale, cât şi în cel al lingvisticii româneşti.

Astfel, la începutul deceniulul al şaselea din secolul trecut, şcoala lingvistică americană a

lansat curentul denumit analiză contrastivă, având ca obiectiv principal studierea asemănărilor şi

deosebirilor dintre limbile naturale la nivelele: fonologic, morfologic, sintactic şi semantic.

În majoritatea ţărilor lumii, indiferent de sistemul lor politic, echipe de cercetători

americani au înfiinţat proiecte de analiză contrastivă, proiecte menite să producă studii

comparate şi contrastive.

Această mişcare cu inestimabile valenţe interculturale şi umaniste a pătruns şi în România,

sub forma Proiectului de analiză contrastivă româno-american coordonat şi sponzorizat de

Fundaţia Ford şi Universitatea din Arlington, Washington D.C.

Lingvişti americani de prestigiu precum Charles Fillmore (fondatorul Gramaticii Cazurilor)

sau Frederick B. Agard (specialist în domeniul foneticii şi al fonologiei contrastive) au susţinut

2

prelegeri în România şi au coordonat studiile lingviştilor români. Aceste studii au fost

valorificate atât în cadrul sesiunilor ştiinţifice ale Proiectului la Bucureşti, Cluj şi Timişoara, cât

şi sub forma unor lucrări de doctorat pe teme de analiză contrastivă, lucrări elaborate de cadre

didactice din toate centrele universitare din ţara noastră. Un număr apreciabil de doctoranzi au

primit burse de 1 sau 2 ani în SUA pentru aprofundarea specializării în domeniul analizei

contrastive. Studenţii cu preocupări lingvistice de la toate universităţile din România au avut

prilejul să elaboreze teme de analiză contrastivă în lucrările de diplomă coordonate de cadrele

didactice universitare specializate în acest domeniu.

Puternicul caracter stimulativ al Proiectului a dus la publicarea unie serii valoaroase de

studii de analiză contrastivă în Buletinele Proiectului (BRECAP). Şcoala lingvistică românească

a pătruns astfel în circuitul lingvisticii mondiale, aducând numeroase contribuţii la progresul

studiilor comparatiste şi contrastive şi nu în ultimul rând, la cunoaşterea limbii şi a culturii

româneşti în lume.

Prin deschiderea oferită după 1989 acest tezaur de lingvistică contrastivă poate fi

valorificat, reactivat şi completat prin programe de studii masterale, care să interpreteze din

perspectiva teoriilor lingvistice actuale bogatul fond de date colectat, selectat şi studiat doar

parţial în prima etapă de cercetare pe care am evocat-o.

Disciplinele prevăzute în planul de învăţământ al programului de masterat asigură

corelaţii strânse între formaţia teoretică de bază a tinerilor absolvenţi şi activitatea de

predare a limbilor străine. Astfel, cursurile urmăresc nu numai crearea unei baze teoretice de

înalt nivel, ci şi relevarea dificultăţilor întâmpinate de vorbitorii nativi de limbă română în

înşusirea limbilor străine şi introducerea perspectivei contrastive în abordarea problemelor

specifice pentru didactica limbilor străine.

Masteratul Lingvistică comparată şi analiză contrastivă creează un cadru instituţional

pentru colaborarea cu universităţile occidentale în sisteme de co-tutelă a doctoratelor.

OObbiieeccttiivveellee

Programul de studii masterale Lingvistică comparată şi analiză contrastivă îşi propune:

• să valorifice la nivel superior teoriile actuale de analiză contrastivă a limbilor, teoria

enunţării şi gramatica enunţiativă, teoria actelor de limbaj şi gramatica de orientare semantică

• să formeze abilitatăţi teoretice şi practice în vederea asigurării predării eficiente şi în ritm

susţinut a tuturor aspectelor limbii: lexic, gramatică, receptare de text şi producere de text în

limbă străină.

• să stimuleze elaborarea, pe baze contrastive, a materialelor didactice

3

DDiisseerrttaaţţiiaa

Studiile din învatământul postuniversitar de masterat se încheie prin susţinerea unei

disertaţii în formele prevazute de planul de învăţământ şi în conditiile stabilite de Legea

învatamântului.

Subiectul lucrarii de disertaţie este în concordanţă cu specializarea absolvită şi se alege de

candidat, în baza unei liste orientative, elaborate de catedre/departamente, la propunerea cadrelor

didactice şi aprobate de consiliul facultăţii. Aceasta nu exclude unele propuneri din partea

studenţilor, aprobate după aceeasi procedură. Cererea candidatului privind tema aleasă se aproba

de şeful de catedră sau de către directorul de departament, cel mai târziu cu 1 semestru înainte de

finalizarea studiilor de masterat.

IInnsseerrţţiiaa ppee ppiiaaţţaa mmuunncciiii

Cadrul oferit de programul de studii masterale Lingvistică comparată şi analiză

contrastivă prin specializarea dublă (două limbi străine în interferenţă cu limba română) permite

integrarea absolvenţilor în structuri instituţionale precum: învăţământ de toate gradele,

traductologie.

4

MMeettooddoollooggiiaa aaddmmiitteerriiii îînn pprrooggrraammuull ddee mmaasstteerraatt

Inscrierea la programul de studii postuniversitare de masterat se desfăşuară în perioada 2

iulie – 3 septembrie.

Admiterea la programul de masterat Lingvistică comparată şi analiză contrastivă se

realizează în două etape:

I. – prima etapă constă în depunerea unui dosar de înscriere la secretariatul Facultăţii de

Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Spiru Haret din Bucureşti sau la Centrele teritoriale

ale USH.

II. – a doua etapă constă în susţinerea unui interviu în prezenţa comisiei de admitere, pe

baza unui eseu şi a unei scrisori de intenţie pregatite în prealabil.

ETAPA I

Dosarul de înscriere va cuprinde:

- cerere tip de înscriere la studii masterat ;

- curriculum vitae ;

- copie legalizată după certificatul de naştere ;

- copie legalizată după certificatul de căsătorie (dacă este cazul) ;

- copie după buletinul de identitate sau cartea de identitate ;

- diploma de bacalaureat, în original sau copie legalizată :

- diploma de studii universitare de lungă durată şi foaia matricolă, în

original;

- adeverinţă medicală ;

- 3 fotografii tip buletin.

Dosarul va fi depus la secretariatul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti

sau la Centrele teritoriale până la data de 3 spptembrie.

ETAPA a II-a

Interviul va avea loc la sediul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Bucureşti la

sfârşitul lunii septembrie. La interviu candidaţii se vor prezenta cu eseul şi scrisoarea de

intenţie. [v. Infra, a) şi b)] Interviul se va urmări capacitatea de analiză, de sinteză şi de

concentrare a candidatilor.

5

a) Eseul (minimum 2 pagini, în formatul specificat mai jos) va fi redactat în limba română

pe baza următoarei bibliografii:

Zamfira Mihail, Const. Dominte, Maria Osiac, Lingvistică generală, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003.

John Lyons, Introducere în lingvistică teoretică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1995. Emile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, 2 vol. I, Bucureşti, Editura Polirom, 2002. Mioara Avram, Gramatica pentru toţi Bucureşti, Editura Academiei, 1986. Mioara Avram, Gramatica pentru toţi (ediţia a II-a), Bucureşti, Editura Humanitas, 1997. Angela Bidu – Vrânceanu, Cristina Călăraşu, Liliana Ionescu – Ruxăndoiu, Mihaela Mancaş, Gabriela Pană – Dindelegan, 1997, Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Bucureşti,

Editura Ştiinţifică. Oswald Ducrot, Jean - Marie Schaeffer, 1996, Noul dicţionar enciclopedic al ştiinţelor

limbajului, Bucureşti, Editura Babel.

Notă: Pot fi consultate şi enciclopediile, dicţionarele etc. existente la dispoziţia dumneavoastră pe Internet

Pentru eseu se poate alege una dintre următoarele teme:

1) Este lingvistica o ştiinţă? (folosiţi cel puţin trei argumente pentru a vă justifica

răspunsul)

2) Pronumele – mijloc de „ancorare” în situaţia de comunicare

3) Teorii referitoare la „semnul lingvistic”

4) Particularităţi morfosintactice ale verbului

5) Tipuri de limbi – limbi analitice / limbi sintetice etc.

6) Proprietăţi logico-semantice şi trăsături formale care diferenţiază substantivul de

verb

7) Adjectiv versus adverb

8) Observaţii asupra ordinii cuvintelor prin compararea limbii române cu altă limbă /

alte limbi

9) Particule, prepoziţii şi adverbe

10) Observaţii asupra categoriei gramaticale a genului : comparaţie între limba

română şi o limbă străină / alte limbi străine

Cerinţe:

• eseul va fi redactat în limba română ;

• eseul trebuie să fie redactat în următorul format: A4, Font Times New Roman 12, Line

spacing 1,5 ; (minimum 2 pagini = aproximativ 60 de rânduri)

b) În scrisoarea de intenţie (maximum 1 pagină, în formatul specificat mai jos) este

important să se arate:

• motivatia care a dus la optarea pentru acest program de masterat ;

• care sunt – după părerea candidatului - factorii care au contribuit la dezvoltarea

interesului pentru studiul limbilor străine în ultimii ani ;

6

• este sau nu importantă / neimportantă preocuparea pentru studiile de factură teoretică în

studiul limbii materne şi al limbilor străine .

Cerinţe:

• scrisoarea va fi redactată – de preferinţă – într-o limbă străină [se acceptă şi redactarea în

limba română] ;

• scrisoarea trebuie să fie redactată în următorul format: A4, Font Times New Roman 12,

Line spacing 1,5 ; (maximum 1 pagină = aproximativ 30 de rânduri)

Nota finală se calculează astfel: 35 puncte pentru eseu + 35 puncte pentru scrisoarea de

intenţie + 30 puncte pentru interviu. Vor fi declaraţi admişi candidaţii care au obţinut un toatal

de 70 puncte

♦♦♦ Lista tuturor celor admişi la masteratul Lingvistică comparată şi analiză

contrastivă va fi afişată, la avizierul Facultăţii de limbi şi Literaturi Străine a Universităţii

Spiru Haret.

Decan,

Conf. univ.dr. Ruxandra Teodorescu

7

PPll aannuull ddee îî nnvv ăă

ţţ ăămmââ nn

tt

FACULTATEA DE LIM

BI ŞI LIT

ERATURI ST

RĂIN

E

Masterat: L

INGVIS

TIC

Ă C

OM

PARATĂ Ş

I ANALIZ

Ă C

ONTRAST

IVĂ

Durata stud

iilor: 3 sem

estre

PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT AL PROGRAMULUI DE M

AST

ERAT

Semestrul I – 14 săptăm

âni

Forme de eva

luare

Nr. de ore/semestru

Nr.

Crt .

Disciplina

C

S LP

Nr. de

credite

E

C

1 Universalii ling

vistice

(Universal şi p

articular în limbă

) 2

1 -

8 E

-

2 Gramatici p

articulare

(Gramatici fun

cţiona

le)

2 1

--

7 -

C

3 Tipologia la

nivelul categoriilor gram

aticale

(Achiziţia limbilor străine)

2 1

- 8

E

-

4 Bilingvism şi interferenţe

2 1

- 7

- C

Total ore pe săptăm

ână:

8 4

- -

2 2

Total general:

12

30

4

PREŞE

DIN

TE ŞI RECTOR,

Prof. univ. Dr. Aurelian Gh. Bon

drea

DECAN,

Con

f. univ. dr. Rux

andra Teodo

rescu

8FACULTATEA DE LIM

BI ŞI LIT

ERATURI ST

RĂIN

E

Masterat : L

INGVIS

TIC

Ă C

OM

PARATĂ Ş

I ANALIZ

Ă C

ONTRAST

IVĂ

Durata stud

iilor: 3 sem

estre


AST

ERAT

Semestrul II – 14 săp

tămân

i

Forme de eva

luare

Nr. de ore/semestru

Nr.

Crt .

Disciplina

C

S LP

Nr. de

credite

E

C

1 Universalii ling

vistice

(Universal şi p


) 2

1 -

8 E

-

2 Gramatici p

articulare

(Gramatici fun

cţiona

le)

2 1

--

7 -

C

3 Tipologia la

nivelul categoriilor gram

aticale


2 1

- 8

E

-


2 1

- 7

- C


ână:

8 4

- -

2 2

Total general:

12

30

4

PREŞE

DIN

TE ŞI RECTOR,


drea

DECAN,

Con

f. univ. dr. Rux

andra Teodo

rescu

9

Masterat: L

INGVIS

TIC

Ă C

OM

PARATĂ Ş

I ANALIZ

Ă C

ONTRAST

IVĂ

Durata stud

iilor: 3 sem

estre


AST

ERAT

Semestrul III – 14 săptăm

âni

Forme de eva

luare

Nr. de ore/semestru

Nr.

Crt .

Disciplina

C

S LP

Nr. de

credite

E

C

1 Procese de gram

aticalizare

(Universal şi p


) 1

- -

7 E

-

2 Gramatici p

articulare

(Gramatici fun

cţiona

le)

1 -

--

5 -

C

3 Con

trastivitate şi a

plicaţii în

didactica predă

rii lim

bilor

străine

- -

4 5

- C


(Interferenţe şi transfer în pespectiva dida

ctică a limbilor

străine)

2 -

- 8

E

-

5 Cercetare şi d

ocum

entare în

vederea elabo

rării d

isertaţiei

- -

4 5

- C

6 Definitivarea disertaţiei

2 săptăm

âni ( săp

t. 13 şi 14)


ână:

4 -

8 -

2 3

Total general:

12

30

5

PREŞE

DIN

TE ŞI RECTOR,


drea

DECAN,

Con

f. univ. dr. Rux

andra Teodo

rescu

10

PPeerrssoonnaalluull ddiiddaaccttiicc

Activităţile în cadrul masteratului sunt asigurate de cadre didactice titularizate ale Universităţii

Spiru Haret, cadre didactice care au titlul de doctor în domeniul Ştinţelor Umaniste (Filologie) şi

sunt specialişti cunoscuţi în plan naţional şi internaţional – prin lucrările publicate şi prin

comunicările susţinute la diferite manifestări ştiinţifice la nivel intern şi internaţional, prin activităţile

didactice şi de cercetare fundamentală.

Personalul didactic care urmează să asigure desfăşurarea programului de master Lingvistica

comparată şi analiză contrastivă este format din :

Nr

.

Cr

t.

Numele şi prenumele Gradul

didactic şi

titlul ştiinţific

Facultatea şi Universitatea

1. Daniela MANEA Conf. univ.dr. Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

Universitatea „Spiru Haret”

2. Ilinca CRĂINICEANU Conf. univ.dr. Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine


3. Feodor CHIRILĂ

Conf. univ.dr. Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine


4. Ioan

CONSTANTINESCU

Conf. univ.dr. Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine


Coordonatorul programului de masterat a fost iniţial Prof.. univ. dr. Domnica Şerban.

Actualmente, coordonatorul programului este Conf. univ. dr. Daniela Manea.

11

Prezentarea personalului didactic

CCoonnff.. uunniivv.. ddrr.. FFeeooddoorr CChhiirriillăă

DATE PERSONALE

FEODOR CHIRILĂ a absolvit în 1960 Facultatea de Filologie, secţia de limbă şi

literatură rusă a Universităţii din Bucureşti, iar în 1969 – Facultatea de Limbă şi

Literatură Română a Universităţii din Bucureşti.

Este Prodecan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine

ACTIVITATEA DIDACTICĂ

Având ca domenii de specializare: filologie, rusistică, lingvistică comparată,

dialectologie, istoria culturii ruse, didactica limbilor străine, Feodor Chirilă este

titularul cursurilor: A. (de licenţă): Limba şi literatura rusă, Didactica limbii ruse,

Lingvistică generală; B. (masterat din 2003 -) Bilingvism şi interferenţe.

ACTIVITATEA DE CERCETARE

În 1976 Feodor Chirilă a obţinut titlul de doctor în filologie (Facultatea de.Limbi şi

Literaturi Străine - Universitatea Bucureşti); conducător ştiinţific: prof. univ. dr. Emil

Vrabie; titlul tezei:.Sinonimia în graiul rus din Carcaliu (judeţul Tulcea).

Feodor Chirilă a elaborat şi a publicat 28 de cărţi (autor şi coautor). A publicat, în ţară

şi în străinătate, peste 150 de studii şi articole de lingvistică comparată,

bilingvism, etnologie, istorie a culturii ruse, didactica limbilor străine.

Dintre cele 28 de volume publicate, se cuvin menţonate: Probleme de sinonimie

dialectală, Editura Universităţii Bucureşti, 1977, Prelegeri de limbă şi literatură rusă,

Editura Universităţii Bucureşti,1989, Metodica predării limbii ruse, Editura

Universităţii Bucureşti, 1993, Probleme de dialectologie. Graiurile ruseşti

lipoveneşti din România, Editura Universităţii Bucureşti, 1993, Limba rusă

contemporană. Sintaxa frazei, Editura Universităţii Bucureşti, 1997,Dictionar

tematic rus~român. Termeni şi sintagme, Editura Ararat, Bucureşti, 1998, Limba şi

cultura rusă, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,2000, Minoritatea

ruşilor lipoveni.Originea şi aşezarea lor pe teritoriul României, Editura KHAM,

Bucureşti, 2001, Limba şi cultura rusă,Editura Didactică şi Pedagogica, Bucureşti, 2002;

Analiză semică şi distributiă, în vol.”Probleme de sinonimie dialectală”, Bucureşti,

12

1977,p.127-142; Caracterul formativ al contrastelor etnologice în predarea limbilor

străine; “Limbile străine în şcoală”,vol.II., Bucureşti, 1983, p.124-138; Cauze ale

apariţiei interferenţelor la nivelul lexico-semantic şi posibilităţi de prevenire a lor,

“Limbile străine în şcoală”, vol.II,1984, p.64-78; Influenţa limbii materne în procesul

însuşirii limbii străine, “Limbile srăine în şcoală”,vol. I, Bucureşti, 1989, p. 6-76;

Cultura şi tradiţiile ruşilor lipoveni. Evocări, Editura Bizantină, 2006.

A prezentat peste 200 de comunicări la diverse manifestări ştiinţifice la nivel naţional şi

internaţional.

Interesul cercetătorului se concentrează în prezent asupra: domeniului lingvisticii

comparate (axate pe aplicarea la didactica limbilor străine a teoriilor actuale

introduse de analiza contrastivă a limbilor); modalităţilor de implementare a

cercetărilor lingvistice şi psihopedagogice cu privire la dezvoltarea competenţei de

comunicare şi tehnicile de predare a limbilor străine.

PRESTIGIUL PROFESIONAL

Contribuţii în comunitatea ştiinţifică şi profesională:

Feodor Chirilă este ctitorul învăţământului modern în limba maternă a etniei ruşilor

lipoveni din România. A redactat şi a publicat manuale de limbă şi cultură rusă,

crestomaţii, dicţionare şi alte auxiliare didactice ce acoperă tot spectrul învăţământului

preuniversitar al elevilor etniei ruşilor lipoveni din România (de la Abecedar şi până la

manuale de liceu, inclusiv).

Este membru al Asociaţiei Slaviştilor din România, membru fondator al Asociaţiei

profesorilor de limbă şi literatură rusă din România, membru fondator al Centrului

European de studii în probleme etnice de pe lângă Academia Română, membru al

Uniunii Internaţionale de Ştiinţe Antropologice şi Etnologice (IUAES), cu sediul Ia

Handbook (Anglia), membru al Uniunii Federale a Minorităţilor Naţionale din Europa

(Federal Union of European Nationalities - FUEN, membru fondator al International

Scholarty Association for researschers of old Ritualism – cu sediul la Moscova,

membru al Asociaţiei Didactice Internaţionale de Sprijinire a Limbii ruse

(Meždunarodnoje pedagogičeskoe obščestvo v podderžku russkogo jazyka) – cu sediul la

Moscova.

13

CCoonnff.. uunniivv.. ddrr.. DDaanniieellaa MMaanneeaa

DATE PERSONALE

DANIELA MANEA este licenţiată în Filologie (1978 Facultatea de Limbă şi Literatură

romană, secţia limba română-limba latină). În 1986 a absolvit cursul postuniversitar de

limba engleză (Universitatea din Bucureşti)


Daniela Manea este conferenţiar universitar titular la Universitatea „Spiru Haret” din

Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Catedra de limbi germanice, slave

şi orientale.

A funcţionat în calitate de cadru didactic universitar din 1993 – fiind lector titular la

Universitatea „Ovidius” din Constanţa şi, din 2002 conferenţiar universitar titular la

Institutul Teologic romano-catolic din Bucureşti. A susţinut cursuri ca profesor asociat

la Facultatea de Litere, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine şi Facultatea de

Jurnalism ale Universităţii Bucureşti) acoperind mai multe domenii, care au rămas şi în

prezent în sfera sa de interes: poetică şi stilistică, teoria limbii, lingvistică aplicată

(gramatica contrastivă [limba romană / limba engleză; limba romană în contextul

limbilor romanice, limba romană pentru străini]), ştiinţele comunicării şi ştiinţele

cognitive. În abordarea diverselor teme care au constituit conţinutul cursurilor, a adaptat

metode variate, în funcţie de (a) cunoştinţele acumulate anterior de studenţi (diferenţiind

între anii de studiu I şi II, pe de o parte, şi anul IV sau Studii aprofundate, pe de altă

parte) şi (b) specializarea principală (cu diferenţă între studenţii de la Litere şi cei de la

Facultăţile de Limbi şi Literaturi Străine, sau de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării).

Pentru asigurarea şi perfecţionarea activităţilor didactice a publicat o carte Elemente

de gramatică funcţională. Predicaţia (2001), lucrare ştiinţifică cu caracter teoretic şi

didactic, un Îndrumar Ghid de analiză lingvistică a textului (2002). De asemenea, a

redactat şi a predat - pentru a fi introdus în Biblioteca virtuală - cursul opţional 7 (şapte)

prelegeri de Gramatică Cognitivă (2004), curs destinat studenţilor din Anul IV de la

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Catedra de limbi germanice şi slave a

UNIVERSITĂŢII „SPIRU HARET”.

A. Cursuri generale / opţionale (+ seminar) de licenţă: cursuri generale: Lingvistică

generală; Lingvistică generală şi filozofia limbajului; Metodologia muncii intelectuale;

14

Structura semantico-sintactică a verbului din perspectivă contrastivă; Stilistica

funcţională; Structura limbajului jurnalistic

curs practic : Limba latină - limbă veche de profil

B. Curs de master: Semantică şi pragmatică; Gramatici particulare


În anul 2000 Daniela Manea a obţinut titlul de doctor în Filologie: Universitatea

Bucureşti, specializarea Limba română contemporană, tema: Studiu semantic al

relaţiilor dintre nume şi verb în limba română contemporană, coducător ştiinţific:

Acad. Valeria Guţu Romalo. Teza a fost apreciată de către comisia de Doctorat prin

calificativul F.bine şi distincţia Summa cum laude.

Daniela Manea este cercetător ştiinţific I (1/2 normă) la Institutul de Lingvistică „Iorgu

Iordan – Al. Rosetti al Academiei Române.

A participat la proiecte colective de cercetare incluse în planul de activitate al Institutului

de Lingvistică: Evoluţia limbajului poetic în poezia română actuală (1983 -1985);

Evoluţia figurilor în poezia românească actuală (1986 - 1988); Coordonate semantico -

gramaticale ale limbajului poetic românesc (temă individuală), integrată în planul de

cercetare a Institutului (1991 -1993).

A participat şi participă la programele de cercetare în echipă: Gramatica limbii române

(Program fundamental al Academiei Române), 2002-2005 ; Istoria limbii române

(Program fundamental al Academiei Române) 2005 (în desfăşurare); Dinamica limbii

române actuale, Program prioritar al Academiei Române, 2006-2008 (în desfăşurare)

A susţinut comunicări ştiinţifice în cadrul diverselor colocvii, sesiuni ori şedinţe de

comunicări organizate de universităţile din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, de

Academia Română, Societatea Română de Lingvistică, Institutul de Lingvistică din

Bucureşti. A participat de asemenea, prin intervenţii, la numeroase alte reuniuni

ştiinţifice.

Dintre lucrările publicate considerate contribuţii la dezvoltarea domeniului filologic se

pot menţiona:

• cărţi

a) de autor: Elemente de gramatică funcţională I, Predicaţia, EARCB, 2001 (24 cm,

244 p.); Structura semantico-sintactică a verbului românesc. Verbele psihologice,

15

EARCB, 2001 (25 cm, 314 p.); Ghid de analiză lingvistică a textului, Editura Arvin,

Bucureşti, 2002 (21 cm, 152 p.)

b) coautor Gramatica limbii române, I, II (coautor şi revizor) [Lucrare coordonată de

Acad. Valeria Guţu Romalo].

c) colaborator: Indice la Gramatica de bază a limbii române, autor Ion Coteanu,

Bubureşti, Editura Albatros, 1982.; Procese semantice în poezia lui Tudor Arghezi (in

Analize de texte poetice coord. Ion Coteanu, Editura Academiei, 1986, pp. 64 - 72);

Constituirea semnificaţiei în poezia lui Lucian Blaga (in Analize de texte poetice coord.

Ion Coteanu, Editura Academiei, 1986, pp. 129 - 138)

• studii şi articole ştiinţifice: Receptarea ca proces (AUB - Limba şi literatura română

-, 1982, pp. 31 – 39); O delimitare a conceptului de "Intertextualitate" (SCL, nr.1, 1985,

pp. 18- 24) ; The Conditioned Attribute - a semantic description (RRL - CLTA, nr. 1,

1986, pp. 17 - 27); La relation genitif - datif en roumain contemporain (RRL, nr. 4, 1989,

Numero special publie a l occasion du XIXe CONGRES INTERNATIONAL DE LA

LINGUISTIQUE ET PHILOLOGIE ROMANES, Santiago de Compostela, du 4 au 9 septembre

1989, pp. 363 - 370); Consideraţii asupra verbelor fals tranzitive româneşti (SCL, nr. 4,

1990, pp. 333 - 339); Probleme ale tranzitivităţii în limba română (I) - Verbe cu

complement intern (SCL, nr. 5 -6, 1990, pp. 447 - 461), Probleme ale tranzitivităţii în

limba română (II) - Verbe cu două obiecte (SCL, nr. 1 - 2, 1991, pp. 33 - 44); Values of

the Dative - aspects of the Latinity of Roumanian (RRL, nr. 1, 1993, pp. 199 - 210);

Funcţii semantico - pragmatice ale demonstrativelor "acest" şi "acel" în limba română

contemporană, (Analele Universităţii Constanţa, anul II, 1991, pp. 58 - 77), Consideraţii

asupra articolului definit românesc (Analele Universităţii Constanţa, Tomul IV, 1993,

pp. 239 - 263); Considerations sur les verbes eventives roumains (Analele Universităţii

Constanţa, Tomul V, 1994, pp. 216 - 232), Imperfectul românesc – semnificaţie şi valori

contextuale (Analele Universităţii Constanţa, 2004 (sub tipar)

Sunt în curs de editare: Prelegeri de lingvistică, curs pentru studenţii din anul III, cu

specializarea A limbi străine; Abordări moderne în lingvistică: Tradiţionalism,

Formalism, Funcţionalism, Cognitivism, curs pentru studenţii masteranzi.

16



Manea Daniela a fost numită ca specialist în diferite comisii pentru susţinerea tezelor de

doctorat în domeniul Filologiei (limba română şi limbi străine). Modelul teroretic şi

aplicativ propus în Elemente de gramatică funcţională I, Predicaţia, EARCB, 2001 şi

Structura semantico-sintactică a verbului românesc. Verbele psihologice a fost preluat

în 4 cărţi deja publicate şi a fost utilizat pentru elaborarea a 5 teze de doctorat.

În anul 2007 a primit premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române, acordat pentru

pentru lucrarea Gramatica limbii române, I, II (în calitate de coautor şi revizor) [Lucrare

coordonată de Acad. Valeria Guţu Romalo].

CCoonnff.. uunniivv.. ddrr.. IIooaann CCoonnssttaannttiinneessccuu

DATE PERSONALE

IOAN CONSTANTINESCU a absolvit în 1975, Facultatea de Limbi Romanice, Clasice

şi Orientale, a Universităţii Bucureşti, specialitatea limba franceză – limba română


Din anul 1996. Lector universitar dr. titular, şi ulterior, conferenţiar la Universitatea

Spiru Haret, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Colectivul de Limba Franceză este

titularul cursurilor: Istoria Literaturii Franceze, Limba Franceză Contemporană,

Didactica predării limbii franceze şi Strategii didactice în abordarea textului

Coordonator de practică pedagogică a studenţilor, în învăţământul preuniversitar,

coordonator ştiinţific la lucrările de licenţă ale studenţilor de la Facultatea de Limbi şi

Literaturi Străine este integrat în Programul de formare continuă, „Master Online”.

De asemenea, a fost Professeur vacataire la École Supérieure Universitaire Robert de

Sorbone, France


În 2005 Ioan Constantinescu a obţinut titlul de doctor în Filologie (magna cum laude),

(Facultatea de.Litere - Universitatea Bucureşti); conducător ştiinţific: Prof. univ. dr.

Romul Munteanu; titlul tezei:

1998-200

17

În perioada 1998-2000 a participat la Proiectul Comenius I ELEVUL ŞI MEDIUL SĂU

ÎNCONJURĂTOR, ÎN PERSPECTIVA ANULUI 2000, în parteneriat cu: Collège Jean

Jaurès, Franţa; Gistrup Skoule, Danemarca; Schule Am Dobrock, Germania, ce a

contribuit la îmbunătăţirea calităţii educaţiei, prin cooperare europeană. (director de

proiect)

Din 2005 este Director al Programului Erasmus – MASTER FLE – Mobilité enseignants

– étudiants, propus de Universitatea din Liége (Belgia) Universităţii Spiru Haret –

departamentul Didactique du français, langue étrangère.

Este participant la Forum INNOVER EN FRANCAIS – în cadrul ETATS GENERAUX

DE LA FRANCOPHONIE, Bucureşti, 25-26 martie 2006

Lucrări editate/cărţi, cursuri: INTRODUCTION A L’HISTOIRE DE LA

CIVILISATION ET DE LA CULTURE FRANCAISES, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2000 (140p); LA DIDACTIQUE DU FRANCAIS, LANGUE

ETRANGERE, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005 (228p); SPAŢIUL

ŞI TIMPUL – UN PRETEXT DISCURSIV LA BORIS VIAN ŞI SAMUEL BECKETT,

Editura Pleroma, Bucureşti,2006 (200 p); HONORE DE BALZAC ET GUY DE

MAUPASSANT, PEINTRES ECRIVAINS DE LURS TEMPS, Editura Pleroma,

Bucureşti, 2006 ( 126 p); LE TEXTE LITTERAIRE – UN MODELE POUR

ENSEIGNER LA LANGUE, Editura Pleroma, Bucureşti, 2006 (128 p)

SINTEZE DE CURS – LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ, DIDACTICA LIMBII

FRANCEZE – pentru forma de învăţământ deschis la distanţă – Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2003, 2004, 2005; CURS SUPORT ELECTRONIC:

ANALIZĂ CONTRASTIVĂ – TEORIE ŞI APLICAŢIE ÎN DIDACTICA LIMBILOR

STRĂINE – program Master online, 2006

TESTE DE EVALUARE (100) examene ZI, FR, ID

În cadrul sesiunilor ştiinţifice ale cadrelor didactice, organizate de Universitatea Spiru

Haret, a participat la dezbateri şi a susţinut referate, ce au urmărit temele şi obiectivele

de cercetare publicate şi în Analele Universităţii Spiru Haret nr. 4-6

18



Ioan Constantinescu este evaluator la Institutul Francez, la examenele D.E.L.F. şi

D.A.L.F.

A fost numit Vicepreşedinte la Examenele Naţionale de Bacalaureat (Liceele M.

Sadoveanu, M. Eminescu, Economic 5) şi de Capacitate

CCoonnff.. uunniivv.. ddrr.. IIlliinnccaa CCrrăăiinniicceeaannuu

DATE PERSONALE

ILINCA CRĂINICEANU a absolvit în 1977, Facultatea de Limbi Germanice, a

Universităţii Bucureşti, specialitatea limba engleză – limba franceză.


Ilinca Crăiniceanu este conferenţiar universitar titular la Universitatea „Spiru

Haret” din Bucureşti, Faculatatea de Limbi şi Literaturi Străine, Catedra de limbi

germanice, slave şi orientale.

Din 1990 până în anul 2004 a fost lector universitar titular şi ulterior, conferenţiar

universitar (din anul 2000) la Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, Catedra de

Studii anglo-americane.

A. Cursuri generale / (+ seminar) de licenţă : Limba Engleză Contemporană, Introducere

in Pragmatică, Elemente de Morfologie, Curs asupra Categoriei de Aspect, cursuri

învaţămînt la distanţă.

B. Curs de master : Universalii lingvistice


În 1997 Ilinca Crăiniceanu a obţinut titlul de doctor în filologie (Facultatea de Limbi şi

Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti); conducător ştiinţific: Prof. univ. dr.

Alexandra Cornilescu; titlul tezei The Category of Aspect in English and Romanian with

Special Reference to the Progressive Aspect.

Dintre lucrările publicate (în ţară şi în străinătate), considerate contribuţii la contribuţii

la dezvoltarea domeniului filologic se pot menţiona:

a) cărţi:

19

The Category of Aspect in English and Romanian with Special Reference to the

Progressive Aspect, Craiova, Editura Universitaria,1997; The syntax of the English

Simple Sentence, Craiova, Editura Omniscop, 2000; Proceedings of the Second

International Conference in Sociolonguistics, Craiova, Editura Universitaria, 1999

b) articole şi studii:

Aspectual Values of Romanian prezent and imperfect in „Revue Roumaine de

Linguistique”, Tome XXXIX No 3-4, 1994, p. 339-352; Remarks on the Aspectual

Recategorisation of imperfect Predications and their Occurrence with Temporal

Adverbials in „Analele Universităţii din Craiova”, 1998, p. 69-77; The Semantics of the

Progressive and Grice's Maxim of Strength in „British and American Studies”,

Universitatea din Timisoara, 1999, p. 168-176; Temporal Adverbials in „Analele

Universităţii din Craiova”, p. 39-41, 1999; English Progressive and Romanian

Imperfective Viewpoint in „Revue Roumaine de Linguistique” (sub tipar, 42 pg); The

Ontology of Aspectual Situations in „Cahiers Roumains de Linguistique” (sub tipar, 28

pg); The perfect compus and its Occurence with Temporal Adverbials in „Revue

Roumaine de Linguistique” (sub tipar, 45pg), The Semantics of English and Romanian

Habituals and Iteratives in „Revue Roumaine de Linguistique” (sub tipar, 16 pg); Aspect

and Coercion with Romanian Past Tenses in „Working Papers in Linguistics”,

Universitatea din Bucuresti, p. 65-75, 1999; Aspect and Coercion with Romanian Perfect

Compus and Imperfect in „Working Papers in Linguistics”, Universitea din Plovdiv

(Bulgaria)/Universitatea din Trondheim (Norvegia), (p. 239-251), 2003; Remarks on the

Semantics of Eventualities with Measure Phrases in English and Romanian in „Meanings

in Contrast: The Cambridge Papers, Editura John Benjamins”, Olanda (25 pg), 2000.


Membru în The Eupean Projet on Typology („Proiectul european asupra tipologiei”),

Freie Universität, Berlin 1994, coord. Prof. E. König.

20

Modul de acoperire a cursurilor şi seminariilor

Nr.

crt.

Denumirea disciplinei Sem. I Sem. II Sem.

III

Cadru didactic

1. Universalii lingvistice

(Universal

şi particular

în limbă)

Conf.univ.dr.

Ilinca

Crăiniceanu

2. Gramatici particulare

(Gramatici funcţionale)

Conf.univ.dr.

Dana Manea

3. Tipologia la nivelul

categoriilor gramaticale


Conf.univ.dr.

Ioan

Constantinescu

4. Bilingvism

şi interferenţe

Conf.univ.dr.

Feodor Chirilă

5. Universalii lingvistice

(Universal

şi particularîn limbă)

Conf.univ.dr.

Ilinca

Crăiniceanu



Conf.univ.dr.

Dana Manea

7. Tipologia la nivelul

categoriilor gramaticale


Conf.univ.dr.

Ioan

Constantinescu

8. Bilingvism şi interferenţe Conf.univ.dr.

Feodor Chirilă

9. Procese de gramaticalizare

(Universal şi particular în

limbă)

Conf.univ.dr.

Ilinca

Crăiniceanu

21



Conf.univ.dr.

Dana Manea

11. Contrastivitate şi aplicaţii în

didactica predării limbilor

străine

Conf.univ.dr.

Ioan

Constantinescu

12. Bilingvism şi interferenţe

(Interferenţe şi transfer în

pespectiva didactică a limbilor

străine)

Conf.univ.dr.

Feodor Chirilă

Consultaţii şi activităţi tutoriale – vor fi stabilite după începerea cursurilor

Indrumători de studii

Semestrul I : Conf. univ. dr. Daniela Manea

Semestrul II : Conf. univ. dr. Feodor Chirilă

Semestrul III : Conf. univ. dr. Ilinca Crăiniceanu

DECAN, Conf. univ.dr. RUXANDRA TEODORESCU

COORDONATOR,

Conf. univ. dr. DANIELA MANEA

Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

marţi, 3 iunie 2008

Documents

Programul studii postuniversitare de masterat: Lingvistica ... · 2 prelegeri în România şi au coordonat studiile lingviştilor români. Aceste studii au fost valorificate atât