PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIUold.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/stiri-am-oi/2013/... · 2 EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRICIPALE ALE PROGRAMULUI,

MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE

DIRECTIA GENERALA AM POS MEDIU

RAPORT DE MEDIU

pentru

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU

(2007-2013) REVIZUIT

ROMANIA

DRAFT FINAL

Martie 2013

RAPORT DE MEDIU - Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) revizuit

Beneficiar: MINISTERUL MEIDULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE

DIRECTIA GENERALA AM POS MEDIU

Adresa: Bulevardul Libertatii, nr. 12

Bucuresti

ROMANIA

Titlul: RAPORT DE MEDIU pentru

―PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU

(2007-2013) REVIZUIT‖

România

Data: Martie 2013

Document: Data: Stadiul

emiterii:

Autor

Raport de

mediu

12 Martie

2013

25 Martie

2013

Versiune 1

Versiune 2

Viorica-Marilena Patrascu

Nr. Inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii

pentru Protectia Mediului: 201/ 13.04.2010

Tipuri de studii: RM; RIM; BM; RA

Semnaturi

Viorica-Marilena Patrascu

Administrator

S.C. VMP-Integrated Environment S.R.L.

i


CUPRINS

1. INTRODUCERE 1

1.1 Necesitatea evaluarii de mediu 1

1.2 Abordare şi metodologie 2

1.2.1 Legislaţie, manuale şi ghiduri metodologice aplicabile 2

1.2.2 Abordare generală şi metodologie specifică 3

1.2.3 Etape în evaluarea de mediu 4

1.3 Conţinutul raportului de mediu 5

2 EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRICIPALE ALE PROGRAMULUI,

PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 6

2.2 Contextul dezvoltarii POS Mediu (2007-2013) 6

2.2.1 Context general 6

2.1.2 Context legal 6

2.3 Revizuirea POS Mediu 2007-2013 7

2.2.1 Context general 7

2.2.2 Context legal 7

2.3 Continutul documentului de programare „Program Operational Sectorial Mediu (2007-2013),

revizuit” 8

2.3.1 Continutul POS Mediu (2007-2013) revizuit 8

2.3.2 Prezentarea generala a modificarilor introduse prin propunerea de revizuire a POS Mediu (2007-

2013) 9

2.3.3 Detalierea modificarilor pe axe prioritare 9

2.4 Obiectivele POS Mediu (2007-2013) revizuit 24

2.4.1 Cadrul legal pentru stabilirea obiectivelor 25

2.4.2 Obiectivul global al POS Mediu 2007-2013 26

2.4.3 Obiectivele specifice ale POS Mediu 2007-2013 27

2.5 Relatia POS Mediu (2007-2013) revizuit, cu alte documente strategice relevante 29

2.5.1 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu documente de programare dezvoltate la nivel international/

comunitar 29

2.5.2 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu documente de programare dezvoltate la nivel national 34

2.5.3 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu alte finantari sustinute de FEADR si FEP 40

2.5.4 Relatia POS Mediu (2007-2013), cu alte programe operationale 41

ii


2.5.5 Relatia POS Mediu (2007-2013) revizuit, cu alte programe operationale revizuite 41

3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PROGRAMULUI 43

3.1 Abordare şi metodologie 43

3.2 Starea actuală a mediului 43

3.2.1 Aerul 43

3.2.2 Apa 48

3.2.3 Marea Neagra si zona costiera 54

3.2.4 Sol 56

3.2.5 Biodiversitate 57

3.2.6 Gestionarea deseurilor municipale 61

3.2.7 Gestionarea deseurilor medicale 64

3.3 Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului 64

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV66

4.1 Identificarea zonei posibil a fi afectata semnificativ 66

4.2 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ 69

5. PROBLEMELE DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM 77

5.1 Probleme generale de mediu existente 77

5.2 Rezumat al problemelor specifice de mediu existente 78

5.3 Identificarea problemelor de mediu existente, relevante pentru program 80

6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM 82

6.1 Lista obiectivelor de protectie a mediului 82

6.2 Evaluarea obiectivelor generale şi specifice ale programului in raport cu obiectivele de mediu relevante 83

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 105

7.1 Analiza elementelor care determina efecte semnificative asupra mediului 105

7.2 Evaluarea domeniilor majore de intervenţie şi sugerarea unor măsuri specifice pentru minimizarea,

reducerea sau compensare efectelor lor semnificative probabile asupra mediului 106

7.3 Evaluarea efectelor cumulative ale POS Mediu 2007-2013 asupra obiectivelor de mediu relevante 121

7.4 Impactul asupra mediului al unor proiecte specifice propuse prin revizuirea POS Mediu 2007-2013 132

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA 137

9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA, CAT DE COMPLET

POSIBIL, ORICE EFECTE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI CAUZATE DE IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI 138

iii


9.1 Măsuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa, pe cat posibil, orice efect advers asupra mediului al implementarii programului 138

9.2 Măsuri suplimentare pentru a preveni, reduce si compensa, pe cat posibil, orice efect advers asupra

mediului al implementarii programului 138

9.2.1 Reflectarea cerintelor legale privind evaluarea impactului de mediu, evaluarea adecvata si

evaluarea strategica de mediu in procedura de selectare a proiectelor 138

9.2.2 Masuri pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra Siturilor NATURA

2000 140

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

142

10.1 Motivele care au condus la selectarea variantelor alese 142

10.2 Dificultatii intampinate in prelucrarea informatiilor cerute 143

11 DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE 145

11.1 Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului 145

11.2 Recomandări generale privind monitorizarea 148

12 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 151

12.1. Introducere 151

12.2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale 151

12.2.1 Continutul POS Mediu 2007-2013 revizuit 151

12.2.2 Obiectivele POS Mediu 2007-2013 revizuit 152

12.2.3 Relaţia cu alte documente strategice relevante 152

12.3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia

neimplementării planului 153

12.3.1 Aerul 153

12.3.2 Apa 155

12.3.3 Solul 156

12.3.4 Biodiversitate 157

12.3.5 Gestionarea deseurilor municipale 157

12.3.7 Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului 158

12.4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ 158

12.5. Problemele de mediu existente, relevante pentru plan (în particular, cele legate de ariile speciale

de protecţie avifaunistica sau de ariile speciale de conservare) 158

12.6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru program 160

12.7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului 161

12.8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera 162

iv


12.9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, pe cât posibil, orice efect advers asupra mediului al implementării programului 163

12.9.1 Masuri propuse 163

12.9.2 Masuri suplimentare 163

12.10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese 163

12.10.1 Motivele care au condus la selectarea variantelor alese 163

12.10.2 Dificultatii intampinate in prelucrarea informatiilor cerute 164

12.11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării planului 164

12.11.1 Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului 165

12.11.2 Recomandări generale privind monitorizarea 165

13. SURSE DE INFORMATII SI BIBLOGRAFICE 167

14. CONSULTARI 168

14.1 Lista participantilor la consultari 168

14.2 Reacţii, sugestii şi obiecţii formulate de participantii la consultari 168

Lista tabele

Tabel 1-1: Metode şi tehnici utilizate în evaluarea efectelor asupra mediului 4

Tabel 2-1: Indicatori pentru axa prioritara 1 11

Tabel 2-2: Proiecte majore aferente Axei prioritare 1 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013 revizuit)

11

Tabel 2-3: Indicatori pentru Axa prioritara 2 16

Tabel 2-4: Proiecte majore aferente Axei prioritare 2, DMI 2.1 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013

revizuit) 16


revizuit) 18



20




revizuit) 23


revizuit) 24

Tabel 3-1: Suprafete afectate de poluare la nivel national 57

Tabel 3-2: Ariile protejate din Romania (2011) 59

Tabel 3-3: Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada 2006-2010 62

Tabel 3-4: Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în perioada 2006-2010 (mii tone) 62

v


Tabel 3-5: Lista depozitelor municipale conforme în operare, în anul 2010 63

Tabel 3-6: Depozite municipale conforme autorizate în 2011 63

Tabel 5-0-1: Probleme de mediu existente, relevante pentru program 80

Tabel 6-0-1: Obiective de mediu relevante 82

Tabel 6-0-2: Evaluarea Axei prioritare 1 in raport cu obiectivele de mediu relevante 85





Tabel 7-0-1: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 1 107

Tabel 7-0-2: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 2, DMI 2.1 109


Tabel 7-0-4: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 3 113





Tabel 7-9: Rezumat al posibilelor efectelor de mediu cumulative ale POSM 121

Tabel 11-0-1: Indicatori de monitorizare de mediu propuşi 145

Tabel 12-12-1: Ariile protejate din Romania (2011) 157

Tabel 12-12-2: Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada 2006-2010 157

Lista figuri

Figura 2-1: Legaturi 28

Figura 4-1: Evolutia emisiilor de gaze cu efect acidifiant si de eutrofizare si precursori ai ozonului 44

Figura 4-2: Valori medii anuale de NO2 inregistrate in 2011 45

Figura 4-3: Valori medii anuale de PM10 inregistrate in 2011 47

Figura 4-4: Evolutia emisiilor de CO2 48

Figura 4-5: Populatie aprovizionata cu apa : evolutie 2008-2010 52

Figura 4-6: Populatie aprovixionata cu apa in 2010 (% din totsl populatie) 52

Figura 4-7: Aprovizionarea cu apa pe surse in 2010 53

Figura 4-8: Aprovizionarea cu apa pe zone 53

Figura 4-9: Ponderea zonelor caracterizate de eroziune 55

Figura 4-10: Regiunile biogeografice din Romania 58

Figura 4-11: Siturile de importanta comunitara din Romania (2011) 60

Figura 4-12: Ariile de protecţie specială avifaunistică din Romania (2011) 61

vi


ACRONIME

CC Convenţia cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor

CCSC Convenţia cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (CCSC)

CNADNR Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania

DCA Directiva Cadru- Apă

CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

DG Directorat General

EA Evaluare Adecvată (Appropriate Assessment)

EE Energie Electrică

EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului (Environmental Impact Assessment)

EK Element Cheie

ESM Evaluare strategica de mediu (evaluare de mediu pentru planuri/ programme)

FEDR Fond European de Dezvoltare Regională

FSE Fond Social European

GES Gaze cu Efect de Seră

GL Grup de Lucru

HGR Hotărâre a Guvernului Romaniei

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administratiei Publice

ME Ministerul Economiei

vii


ACRONIME

MM Măsuri de Management

MMSC Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice

MS Ministerul Sănătăţii

MT Ministerul Transporturilor

OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

PCC Protocolul privind conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi a diversităţii

peisajelor la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor

PMBH Plan de Management al Bazinului Hidrografic

PND Planul Naţional de Dezvoltare

PNGD Planul National de Gestionare a Deseurilor

P/P/P Politici/ Planuri/ Programe

PNMD Planul Naţional de Management aferent Porţiunii Naţionale a Bazinului Hidrografic

Internaţional al Fluviului Dunărea (PNMD)

POAT Program Operational Asistenta Tehnica

PODCA Program Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative

POR Program Operational Regional

POSCCE Program Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice

POSM Program Operaţional Sectorial Mediu

POSDRU Program Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

POST Program Operational Sectorial Transport

viii


ACRONIME

SEA Evaluare Strategică de Mediu (Strategic Environmental Assessment)

SEDD Strategia Europeană pentru Dezvoltare Durabilă

SEN Sistemul Energetic Naţional

SNDD Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă

SNGD Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor

SMI Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe Termen Mediu şi Lung

SER Strategia Energetică a României

1. INTRODUCERE

1/181


1. INTRODUCERE

1.1 Necesitatea evaluarii de mediu

Dezvoltarea POS Mediu a inceput la sfârşitul anului 2005 si s-a finalizat la 31 ianuarie 2007, cand

autorităţile române au transmis oficial POS Mediu la Comisia Europeană. In urma parcurgerii

procedurii de evaluare de mediu pentru POS Mediu, in conformitate cu prevederilor HGR nr. 1076/

2004, a fost emis Avizul de mediu nr. 10/ 31.01.2007.

Pentru cresterea ratei de absorbtie si pentru a evita dezangajarea fondurilor europene, in anul 2012 a

fost analizata posibilitatea finantarii unor investitii cu implementare si rambursare rapida, care fac

necesara revizuirea POS Mediu pentru a include si alte categorii de beneficiari eligibili si pentru

actualizarea listei de proiecte majore.

In cadrul sedintei oficiale din 15.11.2012, Comitetul de Monitorizare pentru Programul Operational

Sectorial Mediu a aprobat, prin Hotararea nr. 3, modificarea POS Mediu in conformitatea cu

propunerile din „Nota privind necesitatea modificarii Programului Operational Sectorial Mediu”

formulate de Autoritatea de Management pentru POS Mediu.

Conform prevederilor art. 5 (3) din HGR nr. 1076/2004, modificarile propuse Programului Operational

Sectorial Mediu au fost supuse etapei de incadrare din procedura de evaluare de mediu, in cadrul

sedintei Comitetului Special Constituit.

Demararea procedurii de evaluare de mediu a fost comunicata in mass-media in zilele de 16.01.2013 si

21.01.2013, iar sedinta de incadrare Comitetului Special Constituit.

In urma parcurgerii etapei de incadrare a fost luata decizia de continuare a procedurii de evaluare de

mediu „in vederea identificarii efectelor si masurilor necesare” pentru diminuarea impactului cumulat

datorat introducerii „unui numar mare de proiecte a caror evaluare, din punctul de vedere al

impactului cumulat nu a fost luata in consuiderare in POS Mediu initial”.

Raportul prezent reprezintă documentul în care sunt sintetizate toate informaţiile şi concluziile

evaluării de mediu pentru POS Mediu (2007-2013) revizuit, întocmit pentru obţinerea Avizului de

Mediu.

1. INTRODUCERE

2/181


1.2 Abordare şi metodologie

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi

cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor

acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în

luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare - aplicat la un stadiu

incipient al elaborării strategiilor/ planurilor/ programelor - a calităţii mediului şi a consecinţelor

implementării acestora, astfel încât să asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi

înainte de aprobarea oficială a strategiilor/ planurilor/ programelor. Procesul de evaluare de mediu

pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a fi informaţi cu

privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost fundamentate,

precum si de a participa la luarea acestor decizii.

1.2.1 Legislaţie, manuale şi ghiduri metodologice aplicabile

Legislatie

Raportul de mediu este întocmit în conformitate cu cerinţele Directivei SEA (Directiva Consiliului

European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în

legislaţia naţională de Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 pentru stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG nr. 1076/2004 (art. 19; 20 & 24 si anexa nr.

2) privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Manuale

Metodologia utilizată în evaluarea de mediu include recomandările cuprinse în „Manualul privind

ESM pentru politica de coeziune, 2007-2013”, finalizat în anul 2006 in cadrul „Programelor de

dezvoltare regională ecologică” („Greening Regional Development Programmes”), reprezentate de o

reţea europeană finanţată de programul UE Interreg IIIC. In anul 2006, acest manual a fost considerat

de catre DG Regio şi DG Mediu ca abordarea recomandată pentru realizarea SEA a Programelor

Operaţionale pentru politica de coeziune UE din 2007-2013.

Obiectivul general al Manualului este acela de a promova şi permite folosirea Evaluării Strategice de

Mediu (ESM) pentru integrarea aspectelor şi considerentelor de mediu în planurile şi programele

elaborate pentru politica de coeziune 2007-2013.

De asemenea, evaluarea a luat in considerare interpretarile textului Directivei 2001/42/CE, cuprinse in

„Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe”, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006.

1. INTRODUCERE

3/181


Ghiduri

In elaborarea raportului s-a tinut seama de recomandarile continute in următoarele ghiduri:

„Evaluarea strategica de mediu si biodiversitatea”: Ghid pentru profesionisti”

(„Strategic Environmental Assessment and Biodiversity : Guidance for Practitioners”,

adoptat de „Countryside Council for Wales, English Nature, UK Environment Agency,

Royal Society for the Protection of Birds”, 2004;

„Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe”, elaborat in cadrul

Proiectului „Întãrirea capacitatii institutionale pentru implementarea si punerea in

aplicare a Directivei SEA si a Directivei de Raportare”- EuropeAid/121491/D/SER/RO

(PHARE2004/016–772.03.03), sursa: www.anpm.ro.

1.2.2 Abordare generală şi metodologie specifică

Abordare generală

Evaluarea de mediu urmăreşte identificarea, descrierea şi evaluarea potenţialelor efecte directe şi

indirecte pe care le va avea implementarea „POS Mediu 2007-2013 revizuit” asupra componentelor

de mediu (populaţie şi mediu social, floră, faună, sol, aer, apă, climă, peisaj, bunuri materiale şi

patrimoniu natural).

In conformitate cu cerinţele esenţiale ale HG nr. 1076/2004, evaluarea de mediu se derulează în

timpul definivarii revizuirii programului, înainte de adoptarea sau supunerea acestuia unei

proceduri de aprobare/adoptare şi se finalizează prin elaborarea raportului de mediu.

În derularea etapelor procedurale şi definitivarea programului, un rol important îl are Grupul de

Lucru, în cadrul căruia sunt consultaţi reprezentanţi ai autorităţilor competente pentru protecţia

mediului si sănătate, precum si ai altor autorităţi interesate de efectele implementării planului şi

reprezentanţi ai titularului planului.

Pe baza informaţiilor prezentate de titular, s-au stabilit problemele de mediu determinate de

îndeplinirea obiectivelor specifice ale programului, ţinând cont de obiectivele de mediu stabilite

prin legi si alte documente strategice si de programare relevante pentru POS Mediu.

Pornind de la starea actuală a mediului şi a sănătaţii populaţiei este estimată prognoza stării mediului

şi a sănătăţii populaţiei, în lipsa implementării programului revizuit. Toate ipotezele studiate şi

concluziile aferente etapei de definitivare se regăsesc în raportul de mediu.

De asemenea, trebuie subliniata importanta implicării publicului în cadrul procedurii de evaluare de

mediu a programului; modul în care opiniile exprimate de public şi de către alte autorităţi au fost

luate în considerare în luarea deciziei privind emiterea avizului de mediu se vor prezenta în declaraţia

finală care va fi facută publică de către titular.

1. INTRODUCERE

4/181


Metodologie specifică

La elaborarea prezentului raport au fost respectate cerinţele legale şi recomandările conţinute în

manualele si ghidurile menţionate în secţiunea precedentă. Conform acestor recomandări, pentru

evaluarea efectelor planului asupra mediului au fost utilizate metode şi tehnici descriptive, analitice şi

interactive (tabelul xx).

Tabel 1-1: Metode şi tehnici utilizate în evaluarea efectelor asupra mediului

Metode şi tehnici Evaluarea de

mediu

Metode şi tehnici descriptive

Indicatori X

Matrici de impact X

Metode şi tehnici analitice

Analiză multicriterială şi cost-beneficiu X

Analiza SWOT X

Prognoze şi retrognoze X

Analiza ciclului de existenţă X

Metode şi tehnici interactive

Participare X

Comunicare/raportare X

Consultare X

Metodologia specifică pe etape semnificative sau paşi importanţi este descrisă la începutul capitolelor

sau secţiunilor în care sunt prezentate rezultatele acestor etape sau paşi.

1.2.3 Etape în evaluarea de mediu

În conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe cuprinde următoarele etape:

încadrarea;

întocmirea Raportului de mediu privind efectele semnificative probabile ale propunerii de

dezvoltare;

desfăşurarea consultărilor asupra propunerii de dezvoltare şi a Raportului de mediu aferent

acesteia;

luarea în considerare a Raportului de mediu şi a rezultatelor consultării în procesul de luare a

deciziei;

1. INTRODUCERE

5/181


oferirea de informaţii publice înainte şi după adoptarea deciziei şi prezentarea modului în care s-a

ţinut seama de rezultatele evaluării mediului; şi

monitorizarea implementării deciziei.

1.3 Conţinutul raportului de mediu

Conţinutul raportului de mediu ilustrează aplicarea cerinţelor articolelor 19; 20 & 24 şi ale anexei nr. 2

din Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri şi programe, precum şi a recomandărilor conţinute în manualele si ghidurile

relevante.

Luând în considerare recomandările din „Ghidul generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi

programe”, structura raportului de mediu a fost concepută în 10 capitole, prezentate în cele ce

urmează.

Structura raportului de mediu

1. Introducere

2. Expunerea continutului si a obiectivelor principal ale programului, precum si a relaţiei cu alte

planuri si programe relevante

3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia

neimplementării planului

4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ

5. Problemele de mediu existente, relevante pentru plan (în particular, cele legate de ariile speciale de

protecţie avifaunistică sau de ariile speciale de conservare)

6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante

7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului

8. Potentiale efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera

9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, pe cât posibil, orice efect advers asupra

mediului al implementării programului

10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării planului

12. Rezumat fără caracter tehnic.

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

6/181


2 EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRICIPALE ALE

PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

RELEVANTE

2.2 Contextul dezvoltarii POS Mediu (2007-2013)

2.2.1 Context general

Politica de coeziune a UE prevede aproximativ o treime din bugetul Comunităţii Europene pentru

creşterea coeziunii economice şi sociale. Principalul obiectiv pentru perioada curenta de finanţare

consta în promovarea creşterii economice şi a creării de locuri de muncă în conformitate cu Strategia

de la Lisabona şi conform definiţiei din Ghidul Strategic al Comunităţii 2007- 2013.

Politica de coeziune se bazează pe un sistem de programare eficient care include, pentru perioada

2007-2013, un document naţional-cadru la nivel politic şi programe operationale la nivel naţional/

regional.

Cadrul strategic national de referinta (CSNR) reprezintă strategia globală de utilizare a Fondurilor

Structurale şi de Coeziune, iar diversele programe operationale (PO) reprezintă instrumentele prin

care se realizează prevederile CSNR.

Dezvoltarea POS Mediu a inceput ca urmare a adoptării, la sfârşitul anului 2005, a Planului Naţional

de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013, inregistrand urmatoarele versiuni:

- în primul trimestru al anului 2006 a fost elaborată versiunea preliminară a POS Mediu (în

paralel cu finalizarea primelor variante ale CSNR şi ale celorlalte PO).

- CSNR şi PO, au fost transmise Comisiei, în data de 20 aprilie, după adoptarea lor de către

Guvernul României.

- o nouă variantă a POS Mediu a fost transmisă în data de 11 octombrie 2006. Această din urmă

versiune a POS Mediu a luat în considerare comentariile primite în cadrul consultărilor

privind CSNR si observaţiile făcute pe parcursul monitorizării Capitolului 21, care au vizat

cu precădere cerinţele instituţionale.

- in data de 31 ianuarie 2007, autorităţile române au transmis oficial POS Mediu la Comisia

Europeană. Documentul a luat în considerare Documentul de Poziţie al CE din data de 13

decembrie, care a fost transmis autorităţilor române, recomandările făcute în urma procesului

de evaluare ex-ante, precum şi comentariile primite din partea publicului interesat, pe

parcursul procesului de Evaluare Strategică de Mediu.

2.1.2 Context legal

Atat cadrul strategic national de referinta, cat si programele operationale au fost dezvoltate de

catre Guvernul Romaniei si aprobate de catre Comisie conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.


7/181


1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul

European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, continute in Capitolul II (Cadrul strategic naţional de referinţă)

si, respectiv, in articolul 32, referitor la „Elaborarea şi aprobarea programelor operaţionale”:

„Măsurile Fondurilor în statele membre iau forma unor programe operaţionale înscrise în cadrul

strategic naţional de referinţă. Fiecare program operaţional include o perioadă cuprinsă între 1

ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2013. Un program operaţional nu cuprinde decât unul dintre cele trei

obiective menţionate la articolul 3, în absenţa deciziei contrare a Comisiei şi a statului membru”

(obiectivul de convergenta, obiectivul de concurenta regionala si locuri de munca si obiectivul de

cooperare teritoriala europeana).

2.3 Revizuirea POS Mediu 2007-2013

2.2.1 Context general

Conform „Notei privind necesitatea modificarii Programului Operational Sectorial Mediu” intocmita

de AM POS Mediu, pentru a evita dezangajarea fondurilor europene datorita ratei scazute de absorbtie

la nivelul POS Mediu 2007-2013, a fost analizata posibilitatea finantarii unor investitii cu

implementare si rambursare rapida, din care a rezultat necesitatea revizuirii POS Mediu pentru a

include si alte categorii de beneficiari eligibili si pentru actualizarea listei de proiecte majore.

Modificarea POS Mediu a fost aprobata in cadrul sedintei oficiale din data de 15.11.2012 a

Comitetului de Monitorizare pentru POS Mediu.

2.2.2 Context legal

Revizuirea programelor operationale, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al

Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de

Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, este stipulata in articolul 33 (Revizuirea programelor

operaţionale) care prevede, in alin. (1) cazurile in care „programele operationale se pot reexamina si,

dupa caz, restul programului se poate revizui”:

„ (a) în urma unor schimbări socio-economice importante;

(b) pentru a consolida sau a adapta gestionarea schimbărilor importante în priorităţile comunitare, naţionale sau regionale;

(c) în cadrul evaluării menţionate la articolul 48 alineatul (3) - [evaluari legate de monitorizarea programelor operationale, n.a.]; sau


8/181


(d) în urma unor dificultăţi de aplicare”.

In conformitate cu alin. (2) al art. 33 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, „Comisia hotărăşte cu

privire la cererile de revizuire a programelor operaţionale în termen de cel mult trei luni de la

prezentarea lor formală de către statul membru”, fara a fi necesara revizuirea deciziei Comisiei referitoare la Cadrul strategic national de referinta (alin. 3).

2.3 Continutul documentului de programare „Program Operational Sectorial

Mediu (2007-2013), revizuit‖

2.3.1 Continutul POS Mediu (2007-2013) revizuit

POS Mediu (2007-2013) revizuit, are urmatorul continut:

Introducere

Evaluarea ex-ante

1. Analiza situatiei actuale, care cuprinde: - Aspecte generale privind protectia mediului in Romania

- Sectorul apa

- Managementul deseurilor

- Calitatea aerului - Protectia naturii si conservarea biodiversitatii

- Riscurile naturale

- Rezumat al situatiei actuale - Experienta anterioara in programele si instrumentele de pre-aderare. Lectii invatate

2. Analiza SWOT

3. Strategia

Obiective Axele prioritate

- Axa prioritara 1 „Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata

- Axa prioritara 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate”

- Axa prioritara 3 „Reducerea poluarii de la sistemele de incalzire urbana in

localitatile cele mai afectate” - Axa prioritara 4 „Implementarea sistemelor adecvate e management pentru protectia

naturii”

- Axa prioritara 5 „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor

naturale in zonele cele mai expuse la risc” - Axa prioritare 6 „Asistenta tehnica”

Coerenta cu politicile comunitare si nationale

- Coerenta cu politicile comunitare - Coerenta cu politicile nationale

Complementaritatea cu alte Programe Operationale si cu operatiunile finantate din FEADR

si FEP 4. Planul financiar

5. Implementarea


9/181


- Management

- Monitorizare si evaluare

- Management financiar si control - Informare si publicitate

- Sistemul Informatic Unic de Management

6. Parteneriat

ANEXE:

Anexa 1: Schema de implementare POS Mediu

Anexa 2: Lista indicativa a proiectelor majore pentru POS Mediu

Anexa 3: Distributia contributiei comunitare pe categorii in POS Mediu

Anexa 4: Romania – Fisa de evaluare a necesitatilor de mediu

2.3.2 Prezentarea generala a modificarilor introduse prin propunerea de revizuire a POS Mediu

(2007-2013)

Modificarile introduse prin propunerea de revizuire au fost prezentate in „Nota privind necesitatea

modificarii Programului Operational Sectorial Mediu” intocmita de AM POS Mediu si aprobata in

cadrul sedintei oficiale din data de 15.11.2012 a Comitetului de Monitorizare pentru POS Mediu.

Aceste modificari sunt expuse in continuare.

I. Includerea in lista de beneficiari POS Mediu a unor noi beneficiari

Pentru Axa Prioritara 1, Domeniul Major de Interventie 1.1

Primaria Municipiului Bucuresti;

Pentru Axa Prioritara 2, Domeniul Major de Interventie 2.1:

Ministerul Sanatatii;


Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice;

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).

Aprobarea de noi proiecte ai caror beneficiari vor fi entitatile mai sus mentionate se va face respectand

criteriile de selectie aplicabile proiectelor finantate din POS Mediu, respectiv a strategiei de finantare a

progranului.

II. Actualizarea listei de proiecte majore

Lista indicativa a proiectelor majore prezentate in Anexa 2 a POS Mediu a fost actualizata pentru a

reflecta evolutiile recente cu privire la proiectele majore finantate/ in curs de finantare in cadrul

programului.

2.3.3 Detalierea modificarilor pe axe prioritare


10/181


Modificarile introduse prin revizuirea POS Mediu 2007-2013 sunt evidentiate in galben in textul de

mai jos si sunt prezentate impreuna cu prevederi relevante existente in versiunea POS Mediu din 2007.

2.3.3.1 Axa prioritară 1: “ Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/ apă uzată”

Obiective

Asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile

Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane;

Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă

Îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a

apelor uzate

Crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei

Această prioritate este finanţată din Fondul de Coeziune.

Furnizarea de granturi sectorului de apă şi apă uzată este condiţionată de înfiinţarea Companiilor

Regionale de Apă (operatori regionali) şi a Asociaţiilor de Municipalităţi în conformitate cu criteriile

specificate in POS Mediu.

În ceea ce priveşte municipiul Bucuresti acesta va face excepţie de la obligatia de a face dovada

implementarii cadrului institutional aferent procesului de regionalizare. În această situaţie specifică,

finanţarea UE se va acorda direct Municipiului Bucuresti.

Autorităţile Locale (Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt beneficiarii

operaţiunilor cuprinse în acestă axă prioritară. Prin excepţie, Primăria Municipiului Bucureşti, va fi

beneficiară a finanţării acordate prin intermediul POS Mediu. Proiectul dezvoltat pentru municipiul

Bucureşti va include pe lângă investiţiile de extindere şi reabilitare a sistemului de apă/ apă uzată,

extinderea staţiei de epurare a municipiului Bucureşti şi construirea unei instalaţii adecvate de

tratare/eliminare a nămolului.

De asemenea, pentru alte aproximativ 10 proiecte finanţate iniţial din alte surse (buget de stat, etc)

autorităţile locale pot fi beneficiari ai finanţării POS Mediu, cu condiţia conformării cu cadrul

instituţional aferent proiectelor finanţate din această Axă Prioritară (calitatea de membru al ADI,

delegarea serviciilor către Operatorul Regional, aprobarea politicii tarifare, etc).

Domenii majore de intervenţie

Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată

Operatiunile ce urmeaza a fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu cheie de interventie vor finanţa

următoarele activităţi indicative:

- Construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării.

- Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile.

- Extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare

- Construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate.


11/181


- Construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor.

- Construirea unor instalaţii adecvate de tratare/eliminare a nămolului rezultat din staţiile de

epurare.

- Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc.

- Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitaţie), management şi

publicitate ( inclusiv conştientizarea publicului), îmbunătăţirea guvernării instituţionale.

Nu s-au modificat indicatorii de performanta stabiliti pentru aceasta axa prioritara.

Tabel 2-1: Indicatori pentru axa prioritara 1

Indicatori Unitate Valoare

de baza

Anul de

Baza

(Referinta)

Sursa Tinta

(2015)

Output

Localităţi ce beneficiază de facilităţi de apă noi/reabilitate

în sistem regional

Număr 60 2006 MMDD 300

Staţii de epurare noi/reabilitate Număr 301 2006 MMDD 200

Rezultat

Populaţia conectată la

serviciile de apă de bază în

sistem regional

% 52 2006 MMDD 70

Apă uzată epurată corespunzator (din totalul

volumului de apă uzată)

% 35 2006 MMDD 60

Companii regionale de apă create


Indicatorii de performanta corespund atat realizarii proiectelor majore, cat si a celor nemajore.

Proiecte majore

Prin modificarea POS Mediu (versiune 2013) au fost incluse modificari ale proiectelor majore initiale

si propuneri de proiecte noi, conform tabelului de mai jos.


Nr.crt Localizare Denumirea proiectului Stadiu

1. Giurgiu Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă

şi de canalizare în judeţul Giurgiu

Aprobat

1 Valoarea de bază este considerată 30 pentru că se referă la proiectele majore de investiţii care sunt realizate sau în derulare cu sprijinul programelor de preaderare.


12/181



2. Teleorman Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă

şi canalizare în judeţul Teleorman

Aprobat

3. Călăraşi Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă

şi canalizare în judeţul Călăraşi

Aprobat

4. Braşov Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi canalizare în

judeţul Braşov

Aprobat

5. Cluj+Sălaj Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în

judeţele Cluj şi Sălaj

Aprobat

6. Gorj Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în

judeţul Gorj

Aprobat

7. Olt Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în

judeţul Olt

Aprobat

8. Sibiu Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă

şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni,

judeţul Sibiu

Aprobat

9. Tulcea Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi apă uzată în

judeţul Tulcea

Aprobat

10.

Cluj (Turda

– Câmpia Turzii)

Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în

regiunea Turda-Câmpia Turzii

Aprobat

11. Vrancea Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Vrancea

Aprobat

12. Arad Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă

uzată în judeţul Arad

Aprobat

13. Bistriţa-

Năsăud Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă

uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud

Aprobat

14. Dâmboviţa Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Dâmboviţa

Aprobat

15. Iaşi Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Iaşi

Aprobat

16. Brăila Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

în judeţul Braila

Aprobat

17. Alba Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Alba

Aprobat

18. Ilfov Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu

apă şi canalizare în judeţul Ilfov

Aprobat

19. Satu Mare Extinderea si reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în

judeţul Satu Mare

Aprobat

20. Vâlcea Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Vâlcea

Aprobat

21. Hunedoara Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în regiunea Valea Jiului, judeţul Hunedoara

Aprobat

22. Bacău Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Bacău

Aprobat

23. Buzău Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Buzău

Aprobat

24. Neamţ Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Neamţ

Aprobat

25. Prahova Reabilitarea şi modernizarea sistemelor de apă şi

canalizare în judeţul Prahova

Aprobat

26. Covasna Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

în judeţul Covasna

Aprobat


13/181



27. Harghita Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Harghita

Aprobat

28. Mureş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Mureş

Aprobat

29. Constanta-

Ialomiţa Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu

apă şi de canalizare în regiunea Constanţa - Ialomiţa

Aprobat

30. Bihor Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă şi apă

uzată în judeţul Bihor

Aprobat

31. Dolj Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă şi apă

uzată în judeţul Dolj

Aprobat

32. Sibiu+Braşov Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţele Sibiu şi Brasov

Aprobat

33. Botosani Extinderea si modernizarea sistemelor de alimentare cu

apa si canalizare-epurare in judetul Botosani

Aprobat

34. Maramureş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Maramureş

Aprobat

35. Caraş-Severin Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Caraş - Severin

Aprobat

36. Timiş Extinderea si modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Timiş

Aprobat

37. Hunedoara Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Hunedoara

Aprobat de CE

38. Mehedinţi Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu

apă şi canalizare în judeţul Mehedinţi

Aprobat

39. Suceava Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Suceava

Aprobat

40. Galaţi Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Galaţi

Aprobat

41. Argeş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în judeţul Arges

Aprobat

42. Municipiul

Bucureşti

Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată

în municipiul Bucureşti

Transmis la CE

43. Vaslui

„Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului

de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în

Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti” – faza II

Aprobat de CE

Proiecte nemajore

De asemenea, pe aceasta axa prioritara s-a avut in vedere si realizarea unor proiecte din categoria

“proiecte nemajore” (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub valoarea de 25 mil

EURO pana in 20102), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea indicatorilor de

performanta ai programului.

2 Conform modificarilor si completarilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, introduse prin Regulamentul (UE) nr. 539/2010 din 16 iunie 2010.


14/181


2.3.3.2 Axa prioritară 2: “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea

siturilor istorice contaminate”

Obiective

Creşterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiază de colectarea deseurilor

municipale, şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife

acceptabile.

Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate.

Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate.

Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor.

Reducerea numărului de situri contaminate istoric.

Această axă prioritară este finanţată din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Beneficiarii intervenţiilor din cadrul acestei axe prioritare sunt Municipalităţile, Consiliile Locale sau

Asociaţiile de Municipalităţi, Ministerul Sanatatii, CNADNR si Ministerul Mediului si Schimbarilor

Climatice.

În plus, pentru proiectele finanţate iniţial din alte surse (buget de stat, venituri extrabugetare) pot fi

beneficiari ai finanţării POS Mediu autorităţile locale, cu condiţia conformării cu cadrul instituţional

aferent proiectelor finanţate din această Axă Prioritară (calitatea de membru al ADI, aprobarea

politicii tarifare, etc).

Ministerul Sănătăţii va fi beneficiarul eligibil în ceea ce priveşte finanţarea facilităţilor si

echipamentelor pentru tratarea şi neutralizarea deşeurilor medicale rezulate din activitatea a

aproximativ 300 de spitale aflate in subordinea ori coordonarea Ministerului Sanatatii si a autoritatilor

locale. Proiectul propus spre finanţare va viza achiziţia de instalaţii de neutralizare a deşeurilor

medicale (de diferite capacităţi, corespunzatoare cantităţii de deseuri produse de fiecare categorie de

spital) amenajarea spatiilor unde se amplaseaza instalatiile, lucrari de constructii (amenajare spatii,

constructii usoare, etc.), achiziţia dotărilor tehnice suplimentare (unitate de operare / stocare date,

periferice).

Pentru domeniul de intervenţie aferent site-urilor contaminate istoric, lista beneficiarilor eligibili va

include, de asemenea, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (pentru rambursarea cheltuielilor

efectuate în contractul de privatizare PETROM) şi CNADNR, pentru lucrări de decontaminare a unor

zone industriale dezafectate.

Interventiile al căror beneficiar va fi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice vor viza

decontaminarea a aproximativ 50 de situri poluate istoric conform prevederilor contractului de

privatizare PETROM. Acest proiect va cuprinde:

- remediere amplasamente facilităţi, cum ar fi batale explorare si productie, amplasamente

aferente rafinariilor, depozite marketing, parcuri/ facilitati E&P. Lucrările constau în

eliminarea/ reducerea poluarii (existentă în sol, apa subterană si/sau apa de suprafaţă) de

pe amplasamente, în scopul aducerii terenului la starea initiala in conformitate cu


15/181


prevederile legale in domeniul protectiei mediului si / sau cerinţele specifice privind

pragurile concentraţiilor de poluanţi care trebuie atinse în urma de contaminării.

- lucrări de abandonare sonde în adâncime (pregatirea accesului la sonda, abandonare în

vederea prevenirii scurgerii ţiţeiului şi a gazelor la suprafaţă şi a interferenţei dintre

orizonturile acvifere) şi suprafaţă (dezafectarea efectivă a echipamentului de suprafaţă şi a

instalaţiilor aferente, refacerea/decontaminarea terenului).

Interventiile al căror beneficiar va fi CNADNR vor viza activităţi specifice de reabilitare şi

ecologizare a terenurilor contaminate istoric (eliberare suprafaţă contaminată şi decontaminare

a solului).


Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii

de management al deşeurilor (DMI 2.1)

Operaţiunile ce se vor derula în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele

activităţi indicative:

- Achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă ;

- Construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare;

- Achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor;

- Construcţia staţiilor de transfer şi a facilităţilor de eliminare a deşeurilor municipale;

- Recuperarea gazului provenit din depozite, acolo unde este cazul;

- Construirea unor facilităţi si/sau achizitionarea unor instalatii adecvate pentru deşeurile

periculoase (deşeuri medicale, deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice,

etc) şi alte tipuri specifice de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări, etc.);

- Închiderea depozitelor neconforme;

- Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate,

campanii de conştientizare a publicului (în legătură cu colectarea selectivă, sortarea,

reciclarea, compostarea), îmbunătăţirea guvernării instituţionale, licitarea şi contractarea

operatorilor de servicii de salubritate.

Reabilitarea zonelor poluate istoric (DMI 2.2)

Operaţiunile ce vor fi derulate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele


- reabilitarea şi ecologizarea terenurilor prin utilizarea măsurilor adecvate pentru categorii

specifice de situri contaminate;

- asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte, studii de opţiune, management şi supervizare şi

publicitate.


16/181


Indicatorii de performanta pentru Axa prioritara 2 s-au modificat, dupa cum este ilustrat in

tabelul de mai jos: in loc de 30 sisteme integrate de management al deseurilor la nivel judetean/

regional, au fost propuse 38, iar in loc de 5 proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor afectate de

poluare istorica au fost propuse 8 proiecte.

Tabel 2-3: Indicatori pentru Axa prioritara 2

Indicator Unitate Valoare de

bază

An de

bază Sursă

Ţintă

(2015)

Output

Număr de sisteme integrate

de management al deşeurilor

nou create la nivel

judetean/regional


Depozite de deşeuri vechi închise închise în zonele

rurale (mici)

Număr 0 2006 MMDD 1.500

Depozite de deşeuri

municipale vechi închise în

zonele urbane


Proiecte pilot pentru

reabilitarea siturilor

contaminate istoric


Rezultat

Populaţie care beneficiază

de sisteme îmbunătăţite de

management al deşeurilor

Număr 0 2006 MMDD 8.000.000

Proiecte majore

Axa prioritară 2: ―Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea

siturilor istorice contaminate‖

Domeniul major de intervenţie 2.1 - Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor

şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor


revizuit)

Nr. crt. Localizare Denumirea proiectului

Stadiu

1 Giurgiu Sistem de management integrat al deşeurilor solide

în judeţul Giurgiu

Aprobat

2 Maramureş Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Maramureş

In curs de

pregatire

3 Bistriţa-

Năsăud Sistem de management integrat al deşeurilor solide

în judeţul Bistriţa-Năsăud

Aprobat

4 Vrancea Sistem de management integrat al deşeurilor solide

în judeţul Vrancea

Aprobat

5 Covasna Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Covasna

Aprobat


17/181


Nr. crt. Localizare Denumirea proiectului

Stadiu

6 Alba Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Alba

Aprobat

7 Cluj Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Cluj

Aprobat

8 Suceava Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Suceava

Aprobat

9 Caraş-

Severin Sistem integrat de management al deşeurilor în

judeţul Caraş-Severin

Aprobat

10 Hunedoara Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Hunedoara

In curs de pregatire

11 Mureş Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Mureş

Aprobat

12 Sibiu Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Sibiu

Aprobat

13 Arad Sistem de management integrat al deşeurilor solide

în judeţul Arad

Aprobat

14 Neamţ Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Neamţ

Aprobat

15 Harghita Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Harghita

In curs de

pregatire

16 Timiş Sistem integrat de management al deşeurilor în

judeţul Timiş

Aprobat

17 Iaşi Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Iaşi

In curs de

pregatire

18 Constanţa Sistem de management integrat al deseurilor solide

in judetul Constanta

In curs de

pregatire

19 Bihor Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Bihor

In curs de

pregatire

20 Braşov Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Braşov

In curs de

pregatire

Proiecte nemajore

De asemenea, pe aceast domeniu major de interventie al axei prioritare 2 s-a avut in vedere si realizarea

unor proiecte din categoria “proiecte nemajore(sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub

valoarea de 25 mil EURO pana in 20103), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea

indicatorilor de performanta ai programului.

Pe lângă lista indicativă a proiectelor majore incluse în Anexa 2, se estimează finanţarea a aproximativ 21

de proiecte nemajore ce vor completa sistemele de management al deşeurilor la nivel judeţean. Totodată



18/181


se are în vedere finanţarea unui proiect nemajor pentru tratarea şi neutralizarea deşeurilor medicale

rezultate.

Axa prioritară 2: ―Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea

siturilor istorice contaminate‖

Domeniul major de intervenţie 2.2 - Reabilitarea zonelor poluate istoric

In versiunea din 2007 a POS Mediu, indicatorul aferent acestui domeniu de intervenţie se refera la un

număr de 5 proiecte pilot, fara proiecte majore specificate in lista indicativa din anexa 2.

Proiecte majore


revizuit)

Nr.crt Beneficiar Denumirea proiectului Stadiu

1. MMSC Proiect pentru decontaminarea zonelor

petroliere poluate istoric

In pregatire

Proiecte nemajore

Si pe acest domeniu major de interventie al Axei prioritare 2 s-a avut in vedere si realizarea unor

proiecte din categoria “proiecte nemajore” (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub



Pe lângă lista indicativă a proiectelor majore incluse în Anexa 2, se estimează finanţarea unui număr

de aproximativ 7 proiecte nemajore de reabilitare a siturilor poluate istoric.

2.3.3.3 Axa prioritară 3: “Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în

localităţile cele mai afectate”

Obiective

Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanţi proveniţi de la

sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare;

Ameliorarea nivelului minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate;

Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în localităţile afectate.

Această axă prioritară este finanţată din Fondul de Coeziune.



19/181


Domenii majore de intervenţie:

Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot)

Operaţiunile ce se vor derula în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele


- Introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea emisiilor de SO2, NOx

şi pulberi;

- Reabilitarea boilerelor şi a turbinelor;

- Introducerea unui sistem îmbunătăţit de contorizare;

- Reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă neconforme ;

- Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi a căldurii (inclusiv reproiectarea reţelelor

dacă acest lucru este justificat din motive de cost –eficienţă);

- Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectului, elaborarea studiilor de opţiuni, managementul,

supervizarea lucrărilor şi publicitatea proiectului, inclusiv campanii de conştientizare a

publicului.

Modificarile care vizeaza indicatorii de performanta pentru axa prioritara 3 constau in

modificarea numarului la indicatorul « sisteme de incalzire centrala reabilitate », din 8 in 7, fara

sa afecteze indicatorii care reflecta reducerea emisiilor atmosferice.


Indicator Unitate Valoare

de bază

An de

bază Sursă

Ţintă

(2015)

Output

Sisteme de încălzire centrală reabilitate

Număr 0 2006 MMDD/M

IRA 7

Studii de opţiuni elaborate Număr 0 2006 MMDD/M

IRA 15

Rezultat

Localităţi în care calitatea

aerului este îmbunătăţită

ca urmare a sistemelor de încălzire reabilitate

Număr 0 2006 MMDD/M

IRA 7

Reducerea emisiilor de

SO2 provenite de la

sistemele de încălzire urbană, ca urmare a

intervenţiilor în cadrul

POS Mediu

Tone 80.00

0 2003

MMDD/MIRA

15.000

Reducerea emisiilor de NOx provenite de la

sistemele de încălzire

Tone 7.000 2003 MMDD/M

IRA 4.000


20/181


Indicator Unitate Valoare

de bază

An de

bază Sursă

Ţintă

(2015)

urbană, ca urmare a

intervenţiilor în cadrul

POS Mediu

Proiecte majore

Prin revizuirea POS Mediu in 2013 a fost introdusa in anexa 2 o lista continand 5 proiecte majore aferente acestei axe prioritare.

Tabel 2-7: Proiecte majore aferente Axei prioritare 3 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-2013

revizuit)

Nr.

crt Beneficiar Denumirea proiectului

Stadiu

1. Municipiul

Iaşi

Reabilitarea sistemului de termoficare din municipiul Iaşi

în vederea conformării cu standardele de mediu privind

emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei

energetice în alimentarea cu căldură urbană

Aprobat

2. Municipiul

Timişoara

Reabilitarea sistemelor de încălzire urbană în municipiul

Timişoara în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea

eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană

Aprobat

3. Municipiul

Bacău

Retehnologizarea sistemului de termoficare din municipiul

Bacău în vederea conformării la normele de protecţia

mediului privind emisiile poluante în aer şi pentru

creşterea eficienţei în alimentarea cu căldură urbană

Aprobat

4. Municipiul

Oradea

Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul

municipiului Oradea pentru perioada 2009-2028 în scopul

conformării la legislatia mediu şi creşterii eficienţei

energetice

Aprobat

5.

Judeţul

Vâlcea

Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul

Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru perioada 2009-2028

în scopul conformării la legislatia de mediu si cresterii

eficientei energetice

Aprobat

Proiecte nemajore Si pe aceasta axa prioritara s-a avut in vedere si realizarea unor proiecte din categoria “proiecte

nemajore” (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub valoarea de 25 mil EURO pana in

20105), care contribuie, impreuna cu cele majore, la realizarea indicatorilor de performanta ai

programului. Numar proiecte nemajore pe axa prioritara 3: 2.

2.3.3.4 Axa prioritară 4 “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”



21/181


Obiective

conservarea diversităţii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică

asigurarea managementului eficient al ariilor protejate, inclusiv Natura 2000

Această prioritate este finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Domeniu major de intervenţie

Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării

biodiversităţii şi Natura 2000

Operaţiunile din cadrul acestui domeniu major de intervenţie va finanţa următoarele activităţi

indicative:

- Asistenţă pentru pregătirea de planuri de management, studii ştiinţifice, inventariere,

cartografiere;

- Instruire şi întărirea capacităţii instituţionale a organismelor de management ale siturilor Natura

2000 şi ale ariilor protejate;

- Proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor; - Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii ariilor protejate naţionale şi a siturilor Natura 2000

(construirea de centre de informare şi panouri de informare, managementul riscului – prevenirea

şi controlul incendiilor, etc);

- Sprijinirea biodiversităţii: reducerea impactului infrastructurii asupra speciilor afectate de

fragmentarea peisajului (realizarea de măsuri concepute pentru a depăşi barierele pe râuri şi autostrăzi);

- Stabilirea de sisteme de monitorizare pentru siturile Natura 2000 şi ariile protejate inclusiv

infrastructura şi echipamentul pentru monitorizarea stadiului de conservare a habitatelor naturale

şi a speciilor de floră şi faună. - Pregătirea materialelor de informare şi publicitate şi de conştientizare pentru ariile protejate şi

siturile Natura 2000;

- Achiziţionarea de teren cu o valoare semnificativă din punct de vedere al biodiversităţii cu scopul

ca acesta să devină proprietate publică a statului.


Indicator Unitate de

măsură

Valoare

de bază

An de

referinţă

Sursa Tinta

(2015)

Output

Arii protejate şi situri

Natura 2000, cu planuri de

management în

vigoare

Număr

3

2006

MMDD/

ANPM 240

Rezultat

Suprafaţa ariilor protejate şi

a siturilor Natura 2000, care

beneficază de măsuri de conservare a naturii

% din

suprafaţa

protejată 0 2006

MMDD/

ANPM

60


22/181


In ceea ce priveste Axa prioritara 4, nu au survenit modificari fata de versiunea initiala a POS

Mediu 2007-2013.

2.3.3.5 Axa prioritară 5: “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale

în zonele cele mai expuse la risc”

Obiective

Contribuţia la un management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc

Protejarea şi reabilitarea litoralului Mării Negre.

Această axă prioritară este finanţată din Fondul de Coeziune.


Protecţia împotriva inundaţiilor (DMI 5.1)

Operaţiunile ce vor fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa


- Infrastructură pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor;

- Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri, inclusiv

informare publică şi instruire în domeniul reducerii riscurilor;

- Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate.

Reducerea eroziunii costiere (DMI 5.2)

Operaţiunile ce vor fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa


- Reabilitarea zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune;

- Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate.

In privinta indicatorilor de performanta pentru aceast aaxa prioritara, indicatorul numar de

proiecte a fost modificat la 21 (fata de cele 10 proiecte prevazute initial).



măsură

Valoare

de bază

An de

referinţă

Sursa Tinta

(2015)

Output

Proiecte pentru protecţie

împotriva inundaţiilor

Număr 0 2006

ANAR

21


23/181



măsură

Valoare

de bază

An de

referinţă

Sursa Tinta

(2015)

Kilometri de litoral reabilitat Km 0 2006 ANAR 10

Rezultat

Populaţia care beneficiază de proiecte pentru protecţie

împotriva inundaţiilor

Număr de locuitori 0 2006

ANAR 1500000

Reducerea riscului de

incidenţă la inundaţii în

zonele d eintervenţie ale

POS

%

100% 2006

ANAR

30%

Extinderea suprafeţei de

plajă

% 0 2006

ANAR 30

Domeniul major de intervenţie 5.1 - Protecţia împotriva inundaţiilor

Modificare POS Mediu (2013): A fost introdusa o lista indicativa de proiecte majore, iar indicatorul

numar de proiecte a fost modificat la 21 (fata de cele 10 proiecte prevazute initial).

Proiecte majore

Tabel 2-10: Proiecte majore aferente Axei prioritare 5, DMI 5.1 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-

2013 revizuit)

Nr.

Crt.

Localizare

Denumirea proiectului

Stadiu

1. Bazinul Hidrografic

Prut-Bârlad

Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii

în bazinul hidrografic Prut – Bârlad

Aprobat

2, National Sistem Informatic Integrat pentru

Managementul Apelor

WATMAN – PHASE I

In curs de aprobare

Proiecte nemajore

Pentru domeniul major de interventie 5.1 al axei prioritare 5 s-a avut in vedere si realizarea unor

proiecte din categoria “proiecte nemajore” (sub valoarea de 50 mil. EURO in prezent, respectiv sub





24/181


Faţă de lista indicativă de proiecte majore cuprinsă în Anexa 2, se estimează finanţarea unui număr de

aproximativ 19 proiecte nemajore de protecţie împotriva inundaţiilor.

Axa prioritară 5: ―Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în

zonele cele mai expuse la risc‖

Domeniul major de intervenţie 5.2 – Reducerea eroziunii costiere

POS Mediu (2007): Prevedea proiectul „Reabilitarea zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune” si „asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate”.

Indicator: 10 km de litoral reabilitat; rezultat: extinderea suprafetei de plaja cu 30%.

POS Mediu (2013): S-a introdus proiectul major mentionat in lista indicativa din anexa 2.

Tabel 2-11: Proiecte majore aferente Axei prioritare 5, DMI 5.2 (conform Anexei 2 din POS Mediu 2007-

2013 revizuit)

2.3.3.6 Axa prioritară 6 „Asistenţă Tehnică”

Obiectiv

Consolidarea sistemului de management, monitorizare, control şi evaluare a implementării POS Mediu

Asigurarea de informaţii corespunzătoare potenţialilor solicitanţi despre oportunităţile de finanţare ale

POS Mediu

Asigurarea transparenţei asistenţei financiare acordate din Fonduri în cadrul POS Mediu.

Această axă prioritară este finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Fata de versiunea initiala a POS Mediu, nu au survenit modificari referitoare la Axa prioritara 6.

2.4 Obiectivele POS Mediu (2007-2013) revizuit

Obiectivul revizuirii POS Mediu 2007-2013 este crearea conditiilor pentru facilitarea accesului

la fondurile europene, in scopul cresterii ratei de absorbtie si al evitarii dezangajarii automate a

acestor fonduri. Pentru realizarea acestui obiectiv, AM POS Mediu a analizat si identificat

Nr. crt. Beneficiar Denumirea proiectului Tip proiect

1.

Administraţia Naţională

―Apele Române‖ –

Administraţia Bazinală de

Apă Dobrogea – Litoral

Proiect investitii reabilitare zona costiera

Transmis la CE


25/181


posibilitatea finantarii unor investitii care pot fi implementate si rambursate in timp scurt, dar care

implica modificarea programului initial (POS Mediu - versiune 2007), pentru includerea noilor

beneficiari eligibili identificati si pentru extinderea/ modificarea listei indicative de proiecte majore

din anexa 2 a programului in scopul integrarii proiectelor care pot fi implementate si rambursate in

intervalul de timp ramas pentru implementarea POS Mediu 2007-2013.

Revizuirea propusa pentru POS Mediu nu modifica nici obiectivul general si nici obiectivele specifice

ale programului aprobat initial. In consecinta, in cele ce urmeaza sunt prezentate obiectivele stabilite

in varianta initiala a Programului Operational Sectorial Mediu 2007-2013.

2.4.1 Cadrul legal pentru stabilirea obiectivelor

In conformitate cu prevederile art. 4 referitor la „Convergenta” din Regulamentul (CE) nr.

1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de

Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999:

„Pentru obiectivul „convergenta”, FEDR îsi concentreaza interventia asupra sustinerii dezvoltarii

economice durabile integrate la nivel regional si local si a ocuparii fortei de munca, mobilizând si

consolidând capacitatea endogena prin intermediul unor programe operationale care urmaresc

modernizarea si diversificarea structurilor economice si crearea si salvgardarea locurilor de munca

durabile”.

Majoritatea prioritatilor pentru obiectivul de convergenta, asa cum sunt acestea enumerate in

Regulamentul (CE) nr. 1080/2006, la art. 4, alin. (4) si (5), se regasesc in obiectivele POS Mediu

2007-2013, preluate in axele prioritare ale acestuia:

„(4) mediul, inclusiv investitiile legate de

- aprovizionarea cu apa, precum si de gestionarea deseurilor si a apei;

- tratarea apelor uzate si calitatea aerului;

- prevenirea şi controlul desertificarii, precum si combaterea acestui fenomen;

- prevenirea si controlul integrat al poluarii;

- ajutoarele care urmaresc sa atenueze efectele schimbarilor climatice;

- reabilitarea mediului fizic, inclusiv locuri si terenuri contaminate si necultivate;

- promovarea biodiversitatii si protectia naturii, inclusiv investitii pentru siturile Natura

2000;

- ajutorul pentru IMM-uri cu scopul de a promova planuri de productie durabile prin

punerea în aplicare a sistemelor de gestionare a mediului rentabile si prin adoptarea si

utilizarea de tehnologii de prevenire a poluarii;

(5) prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea si punerea în aplicare a planurilor care urmaresc

prevenirea şi gestionarea riscurilor naturale şi tehnologice”.


26/181


Conform aceluiasi articol citat mai sus, „combinarea exacta a masurilor care trebuie puse în aplicare

depinde de particularitatile fiecarui membru”.

In consecinta, asa cum a relevat de altfel si Evaluarea ex-ante a programului, obiectivele programului

sunt relevante, principalele probleme sunt identificate şi prioritizate, fiind de asemenea prevăzute

măsuri corespunzătoare pentru soluţionarea acestora.

2.4.2 Obiectivul global al POS Mediu 2007-2013

Este definit prin:

Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se

conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între tarile vestice din Uniunea Europeană şi

România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.

Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului

dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

În vederea îndeplinirii obiectivului global, strategia generală a POS Mediu a fost elaborată

tinand seama de urmatoarele trei direcţii strategice principale:

Îmbunătăţirea accesului la utilităţile publice în România şi sprijinirea condiţiilor de dezvoltare

economică în regiuni. În acest sens, cea mai importantă parte din POS Mediu prevede sprijin pentru îmbunătăţirea sistemelor

integrate de apă şi management al deşeurilor, printr-o abordare regională (axele prioritare 1 şi 2) care

va genera rezultate importante la sfârşitul perioadei de programare (este estimată o populaţie de peste

10 mil.). Aceste priorităţi vor avea, de asemenea, o contribuţie importantă în conformarea cu aquis-ul

UE relevant în sectorul de mediu, căruia îi revin cele mai costisitoare investiţii (estimate la

aproximativ 29 miliarde Euro până în 2018).

Îmbunătăţirea protecţiei mediului ca o condiţie obligatorie în vederea dezvoltării durabile.

În acest sens, POS se va concentra, pe de o parte, pe prevenirea poluării şi a deteriorării biodiversităţii

(în particular pe Axele prioritare 2, 4 şi 5). Pe de altă parte, POS va aborda reducerea poluării

mediului/a daunelor din cele mai sensibile zone (încălzire urbană – axa prioritară 3, prevenirea

riscurilor naturale – axa prioritară 5) ca parte a strategiilor de investiţii pe termen-lung (după anul

2013).

Întărirea capacităţii instituţionale şi de guvernare ca şi prioritate cheie, având ca scop dezvoltarea

unei structuri de management eficiente pentru serviciile de mediu. POS Mediu se adresează cerinţelor pentru o mai bună calitate şi eficienţă în sectorul public, aspect

esenţial pentru îmbrăţişarea reformelor şi pentru o bună guvernare în sectorul de mediu. Guvernanţa

este un element-cheie care integrează toate acţiunile în interesul unui management mai bun şi mai

eficient al POS Mediu şi pentru îmbunătăţirea calităţii procesului de elaborare a politicilor publice în

domeniul mediului. Aceasta va contribui nu numai la îmbunătăţirea implementării politicii de coeziune

a UE, ci, de asemenea, va spori performanţa economică în ansamblu.


27/181


2.4.3 Obiectivele specifice ale POS Mediu 2007-2013

Sunt reprezentate de:

1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi

stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea

managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de

judeţe până în 2015.

3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate

de sistemele de încălzire urbanăîn cele mai poluate localităţi până în 2015.

4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea

managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.

5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin

implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Obiectivele specifice se regasesc in axele prioritare 1-5 din structura POS Mediu 2007-2013:

Axa prioritară 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”

Axa prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”

Axa prioritară 3 “Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin

restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”

Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”

Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”

la care se adauga,

Axa prioritară 6 “Asistenţă Tehnică”, menita sa asigure sprijinul pentru managementul şi

evaluarea POS Mediu, prin asistenţa tehnică şi financiară pentru procesul de planificare,

monitorizare, evaluare şi control, cu scopul de a realiza o implementare eficientă a POS

Mediu.

Corelarea dintre Liniile Directoare Strategice privind Coeziunea, CNSR şi POS Mediu, precum şi

legătura dintre obiectivul global, obiectivele specifice, axe prioritare şi operaţiuni indicative, sunt

prezentate în diagrama de mai jos.

2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PROGRAMULUI,

PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

28/181


Figura 2-1: Legaturi

Axă Prioritară 6

Asistenţă Tehnică (FEDR)

OBIECTIVE PE

TERMEN LUNG

Corelatia intre LDS, CNSR, PND şi POS Mediu

LDS

CNSR

PND

Prioritatea 1 – Dezvoltarea Infrastructurii de Baza la Standarde UE

Europene

Axa Prioritara 3 – Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii

mediului

POS Mediu

Obiectivul Global – Îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu,

vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu

Prioritatea 1

Creşterea atractivităţii

Statelor Membre, a

regiunilor şi a oraşelor

Prioritatea 2

Încurajarea inovaţiei, a

antreprenoriatului şi a

creşterii economice bazate

pe cunoaştere

Prioriatea 3

Crearea de locuri de

munca noi şi mai

bune

Legaturi intre Obiective, Prioritati şi Fonduri

Obiectiv specific 1 Îmbunătăţirea

calitatii şi

accesului la

infrastructura de

apă, apă uzată,

prin asigurarea serviciilor de apă/

canalizare în

majoritatea zonelor

urbane pana în

2015

Axă Prioritară 1

Extinderea şi

modernizarea

sistemelor de apă şi apă uzată

(FC)

Obiectiv specific 2

Dezvoltarea

sistemelor durabile

de management al deşeurilor prin îmbunatăţirea

managementului

deşeurilor şi

reducerea numărului

de situri contaminate

istoric în cel putin 30

de judete până în 2015

Obiectiv specific 3

Reducerea

impactului negativ

asupra mediului şi

diminuarea ef.

schimb. climatice

cauzate de sistemele

de încălzire urbană

în cele mai poluate

localităţi până în

2015

Obiectiv specific 4

Protecţia şi

îmbunătăţirea

biodiversităţii şi a

patrimoniului natural

prin

sprijinireamanagementului ariilor protejate, inclusiv

prin implementarea

reţelei Natura 2000

Obiectiv specific 5

Reducerea riscului

de producere a

dezastrelor

naturale care

afecteză populaţia,

prin implementarea masurilor preventive

în cele mai

vulnerabile zone

până în 2015

Axă Prioritară 2

Dezvoltarea sistemelor de

management integrat

al deşeurilor şi

reabilitarea siturilor istorice contaminate

(FEDR)

Axă Prioritară 3

Reducerea poluării şi dim. ef. sch.

climatice prin

restruct. şi reabil.

sist. de încălzire

urbană în

localităţile cele mai

afectate

(CF)

Axă Prioritară 4

Implementarea

sistemelor adecvate de

management pentru protecţia naturii

(FEDR)

Axă prioritară 5

Dezvoltarea infrastructurii

adecvate de prevenire

a riscurilor naturale în zonele cele mai

expuse la risc

(FC)


29/181


2.5 Relatia POS Mediu (2007-2013) revizuit, cu alte documente strategice

relevante

Legislaţia referitoare la SEA cere analizarea documentelor strategice care au relevanţă pentru

programul evaluat. Aceste documente strategice sunt relevante atunci cand stabilesc conditii şi aspecte

care trebuie să fie reflectate corespunzator in programul evaluat sau il pot influenţa.

Identificarea relaţiilor dintre diferite documente strategice relevante şi programul supus evaluării

serveste urmatoarelor scopuri:

- Identificarea existenţei eventualelor sinergii sau potenţiale neconcordanţe şi constrângeri;

- identificarea aspectelor care au fost deja tratate în alte politici, planuri, programe sau proiecte;

- verificarea informaţiilor de mediu colectate pentru o SEA efectuată pentru alte politici, planuri,

programe sau proiecte, care pot fi utilizate pentru SEA programului evaluat;

- considerarea efectelor cumulative asupra receptorilor cheie în urma implementării mai multor

planuri/programe conectate, pentru a fundamenta evaluarea opţiunilor alternative şi a formelor

specifice de impact ale planului evaluat.

2.5.1 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu documente de programare dezvoltate la nivel

international/ comunitar

POS Mediu a fost elaborat conform politicilor comunitare reflectate în următoarele documente:

Liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune 2007 – 2013

Agenda Lisabona reînnoită

Al-6-lea Program de Acţiune pentru Mediu

Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă

2.5.1.1 Liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune 2007 – 2013

Conform Deciziei Consiliului privind Liniile Directoare Strategice Comunitare, POS Mediu tratează

deficitele existente în reţelele de infrastructură de bază, dar şi întăririrea capacităţii instituţionale şi

administrative, în vederea stimulării potenţialului economic pentru atingerea şi menţinerea ratelor mari

de dezvoltare.

Investiţiile prevăzute a fi finanţate în cadrul POS Mediu contribuie la:

dezvoltarea economiei prin:


30/181


- asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a creşterii economice, prin îmbunătăţirea

accesului la utilităţile publice, cu impact asupra creşterii atractivităţii dezvoltării afacerilor,

dar şi la salvgardarea activităţilor economice curente, prin măsuri de prevenire a riscurilor;

- descreşterea costurilor externe de mediu ale economiei: prin intervenţiile finanţate în cadrul

POS Mediu se vor micşora aceste costuri, prin sprijinirea introducerii tehnologiilor care vor

reduce nivelul poluării (în managementul apei şi deşeurilor şi sistemele de încălzire) sau

prin prevenirea riscurilor naturale şi a costurile economice pe care acestea le-ar putea

produce;

- stimularea inovaţiei şi crearea locurilor de muncă (ambele pe termen scurt şi mediu, în

timpul implementării proiectului şi pe termen lung privind managementul şi funcţionarea

noilor facilităţi construite – apă, deşeuri, protecţia naturii – multe dintre aceste aspecte fiind

bazate pe sistemele inovative de management).

atingerea ţintelor strategice stabilite în cadrul obiectivului “Convergenta” prin investiţie în

infrastructura de mediu în vederea îndeplinirii cerinţelor acquis-ului în sectoarele:

- apă (axa prioritară 1),

- deşeuri (axa prioritară 2),

- aer (axa prioritară 3),

- protecţia naturii şi speciilor şi biodiversitate (axa prioritară 4),

- măsurilor de prevenire a riscurilor, în special managementului inundaţiilor (axa prioritară

5).

contribuţie importantă la îndeplinirea obiectivelor globale ale României stabilite pentru noua

politică de coeziune, cum ar fi accelerarea convergenţei statelor membre şi a regiunilor cel mai

puţin dezvoltate prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru dezvoltare şi angajare prin protecţia şi

îmbunătăţirea mediului şi a capacităţii administrative.

întărirea integrării economice prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi de mediu şi prin

imbunatatirea accesului la serviciile de interes general.

2.5.1.2 Agenda Lisabona reînnoită

POS Mediu este corelat cu obiectivele Agendei Lisabona, referitoare la creşterea economică şi crearea

de noi locuri de muncă. Asigurarea infrastructurii de bază de apă şi mediu în regiuni reprezintă o

condiţie prealabilă pentru dezvoltarea pe termen lung a mediului de afaceri şi pentru crearea de noi

locuri de muncă. POS Mediu va contribui la priorităţile de la Lisabona prin accentuarea următoarelor

aspecte:

Investiţii în zonele urbane şi rurale cu potenţial crescut de dezvoltare. Se previzionează o viitoare

dezvoltare a afacerilor ca urmare a realizării infrastructurii de apă, de servicii de salubritate şi de

termoficare, precum şi prin conservarea valorii patrimoniului natural în regiunile cu potenţial de a

se alinia rapid cu restul UE, dar unde fondurile naţionale nu sunt suficiente pentru oferirea unor

astfel de oportunităţi;


31/181


Sprijinirea implementării unor strategii coerente pe termen mediu şi lung în domeniul mediului,

prin utilizarea oportunităţii de a aplica un program stabil de investiţii pe 7 ani, ca bază pentru

dezvoltarea durabilă, pe termen lung;

Dezvoltarea sinergiilor şi complementarităţilor cu alte programe operaţionale din cadrul CSC şi

al altor politici naţionale. Conformarea cu aquis-ul comunitar şi cu obiectivele generale ale

dezvoltării durabile promovate prin intermediul altor PO este puternic susţinută;

Mobilizarea resurselor suplimentare. Activităţile susţinute de POS Mediu acţionează ca o

pârghie între resursele naţionale suplimentare, atât publice, cât şi private, în vederea utilizării lor

în strategii de dezvoltare naţionale şi regionale coerente;

Îmbunătăţirea sistemelor de guvernare şi a sistemelor inovatoare de management. Priorităţile

POS Mediu sunt astfel proiectate încât să favorizeze îmbunătăţiri în domeniile referitoare la

protecţia mediului, elaborarea şi implementarea politicii publice, oferirea de posibilităţi de PPP,

creşterea transparenţei în ceea ce priveşte deciziile de formulare a politicilor; dezvoltarea

cooperării regionale, cooperarea în evaluarea efectului asupra mediului al operaţiunilor POS

Mediu cu impact transfrontalier, schimbul de expertiză privind utilizarea celor mai bune practici

şi a indicatorilor de performanţă de referinţă între regiuni;

Promovarea unuei abordări integrate la nivel regional. POS Mediu ajută la realizarea acţiunilor

de dezvoltare durabilă prin asigurarea faptului că factorii economici, sociali şi de mediu sunt

integraţi în strategiile regionale şi în planurile privind dezvoltarea infrastructurii de apă şi de

mediu în zonele urbane şi rurale.

2.5.1.3 Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă. Al 6-lea Program de Acţiune

pentru Mediu (2001 – 2010)

Ariile prioritare ce definesc direcţiile de acţiune pentru politica de mediu la nivel european în cel de–al

6-lea Program de Acţiune pentru Mediu (protecţia naturii şi biodiversitatea, sănătatea în raport cu

mediul, conservarea resurselor naturale şi gestionarea deşeurilor) se regăsesc în axele prioritare ale

POS Mediu. În acest sens, POS Mediu vizează investiţii durabile în infrastructura de mediu prin

dezvoltarea sistemelor regionale de management pentru utilităţile de apă şi deşeuri, şi dezvoltarea

sistemelor de management privind protecţia naturii şi prevenirea inundaţiilor.

In POS Mediu sunt reflectate priorităţile din Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă referitoare la

gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi sănătatea umană. Acestea vor fi realizate prin

atingerea standardelor adecvate de alimentare cu apă şi creşterea accesului populaţiei la serviciile de

apă şi canalizare, precum şi prin utilizarea unor sisteme de management integrat al deşeurilor şi

reducerea poluării aerului în unele zone cu probleme.

Toate proiectele de mediu finanţate prin POS Mediu vor contribui la protejarea şi îmbunătăţirea

calităţii mediului, prin respectarea principiului poluatorul plăteşte, principiul prevenirii şi principiul

precauţiei. Acestea vor fi supuse prevederilor naţionale, armonizate cu cele comunitare, privind

evaluarea impactului asupra mediului.


32/181


Egalitatea de şanse

Sectorul protecţiei mediului se conformează atât cu acquis-ul comunitar, cat si cu legislaţia naţională

în ceea ce priveşte egalitatea de şanse, prin asigurarea că toţi cetăţenii au dreptul la muncă, precum şi

cu afirmarea femeilor în condiţii sociale egale cu bărbaţii, beneficiind, la un volum egal de muncă, de

salarii egale, precum şi de măsuri de protecţie speciale. AM POS Mediu va promova şi aplica

principiul egalităţii între sexe în conformitate cu Legea nr. 202/2002 privind egalitatea între bărbaţi şi

femei.

POS Mediu va contribui la îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenilor României, inclusiv

rromii şi alte grupuri dezavantajate si va sprijini îndeplinirea programelor şi strategiilor

guvernamentale, aprobate prin HG nr. 522/2006, urmărind îmbunătăţirea situaţiei şi integrării rromilor,

în special prin îmbunătăţirea accesului acestora la sistemele de apă şi canalizare.

2.5.1.4 Revizuirea politicii UE privind calitatea aerului și emisiile

Conform “Avizului Comitetului Regiunilor — Revizuirea politicii UE privind calitatea aerului și

emisiile” (2012/C 225/03), Comisia Europeana intentioneaza sa prezinte în 2013 o revizuire completă

a politicii europene în materie de calitate a aerului, cu noi obiective pe termen lung pentru perioada de

după 2020. Comisia preconizează revizuirea foarte extinsă a următoarelor domenii:

— Strategia tematică privind poluarea atmosferică [COM(2005) 446 final];

— consolidarea politicii UE privind sursele de emisii;

— fuziunea următoarelor directive:

- versiunea revizuită a directivelor privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai

curat pentru Europa (Directiva 2008/50/CE și Directiva 2004/107/CE);

- versiunea revizuită a Directivei privind plafoanele naționale de emisie (Directiva

2001/81/CE).

2.5.1.5 Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi,

incheiata la Geneva la 13 noiembrie 1979

România a ratificat Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi prin Legea

nr. 8/25.01.1991.

Principii fundamentale ale Conventiei:

• sa protejeze omul si mediul sau înconjurator de poluarea atmosferica si sa stabileasca limite si,

pe cât posibil, sa reduca gradat si sa previna poluarea atmosferica, inclusiv poluarea atmosferica

transfrontiera pe distante lungi.


33/181


• prin mijloace de schimb de informatii, consultari, cercetare si monitorizare, sa dezvolte fara

intarziere politici si strategii care sa serveasca ca mijloace de combatere a emisiilor de poluanti

atmosferici, luând în considerare eforturile deja facute la nivel national si international.

• schimbul de informatii si analiza politicilor, activitatile stiintifice si masurile tehnice tind sa

combata pe cât posibil emisiile de poluanti atmosferici care pot avea efecte adverse, contribuind

astfel la reducerea poluarii atmosferice, inclusiv poluarea atmosferica transfrontiera pe distante

lungi.

Conform art. 9 (1) al Conventiei, Partile contractante subliniaza necesitatea de a pune in aplicare si de

a extinde "Programul concertat de supraveghere si de evaluare a transportului pe distante lungi a

poluantilor atmosferici in Europa" (EMEP) existent.

Conventia are 8 protocoale specifice, dintre care, o relevanta deosebita in contextul acestui punct al

analizei il reprezinta:

2.5.1.5.1 Protocolul la Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi

pentru reducerea acidifierii, eutrofizării şi a ozonului troposferic, semnat la Gothenburg, Suedia, la 30

noiembrie 1999.

Protocolul, ratificat de Romania prin Legea nr. 271/23.06.2003, stabileste nivelul maxim al emisiilor,

pentru anul 2010, pentru patru poluanti: sulf, oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili (COV) si

amoniac.

2.5.1.5.2 Revizuirea Protocolului de la Gothenburg

Conform angajamentului de reducere a emisiilor, care va fi asumat de către România, în calitate de stat

membru UE, prin ratificarea Protocolului Gothenburg revizuit, nivelul de reducere a emisiilor până în

anul 2020 (exprimat procente de reducere a emisiilor pentru perioada 2005-2020) este de:

- 77% pentru SO2;

- 45% pentru NOx;

- 13% pentru NH3;

- 25% pentru COV şi, respectiv, de

- 28% pentru pentru pulberi (exprimate ca PM2,5).

2.5.1.6 Pachetul Energie – Schimbări Climatice

Trebuie subliniat rolul semnificativ pe care îl va avea utilizarea energiei regenerabile pentru

respectarea noilor prevederi legislative cuprinse în Pachetul Energie – Schimbări Climatice (publicat

în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 5 iunie 2009).


34/181


TINTA: reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră (GES) din UE, până în 2020 cu cel puţin

20%, în raport cu nivelurile din 1990.

2.5.2 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu documente de programare dezvoltate la nivel

national

POS Mediu reprezintă un document de programare pentru implementarea strategiilor naţionale mediu,

urmarind respectarea priorităţilor de dezvoltare naţionale stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare

2007-2013 (PND) şi a priorităţilor strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în

Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR). Astfel, axele prioritare ale POS Mediu sunt în

conformitate cu Prioritatea 3 „Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului” din PND 2007-2013, şi cu

prioritatea tematică „Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene” din CNSR. În acelaşi

timp, POS Mediu este complementar cu alte priorităţi de dezvoltare ale României care conduc la

dezvoltarea durabilă a ţării.

Prin Axele Prioritare, POS Mediu (2007-2013) a integrat obiectivele şi prioritatile strategice stabilite

în documentele/strategiile nationale :

- Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu;

- Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – şi Planurile de

Implementare sectoriale aferente acestuia;

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi 2010–2020-2030;

- Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor ;

- Planul National de Gestiune a Deşeurilor şi Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor;

- Strategia Naţională pentru protecţia atmosferei;

- Strategia Energetică a României (SER);

- Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung (SMI);

- Planul naţional de management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al

fluviului Dunărea (PNMD);

- Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN);

- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020;

- Strategia naţională de gestionare a nămolurilor de epurare ;

- Planul Naţional de Tranziție pentru instalațiile de ardere aflate sub incidența prevederilor

capitolului III al Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale.

Fata de analiza realizata in cadrul documentului initial si a evaluarii de mediu realizate pentru

acesta in perioada 2006-2007, prezentul raport integreaza si alte strategii/ planuri/ programe

relevante indeosebi pentru modificarile POS Mediu si/sau dezvoltate ulterior aprobarii versiunii

initiale a acestuia.

Cele mai relevante documente de programare la nivel national, din perspectiva modificarilor propuse

POS Mediu, sunt prezentate succint in continuare.

2.5.2.1 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi 2010–2020-2030


35/181


« Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi 2013-2020-20307 » stabileşte modalitati

concrete pentru trecerea, intr-un interval de timp rezonabil si realist, la un nou model de dezvoltare

generator de valoare adaugata inalta, propulsat de interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre

imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei in armonie cu mediul natural.

Ca orientare generala, sunt stabilite urmatoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung:

Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile, conform

exigentelor UE, in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei.

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual (cu referinta la cifrele anului 2006) al UE-27 potrivit

indicatorilor de baza ai dezvoltarii durabile.

Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al tarilor membre ale

UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile.

2.5.2.2 Strategia Nationala de Gestionare a Namolurilor de Epurare

Elaborata in perioada 2010-2012, strategia are definite urmatoarele obiective:

Obiectiv general:

Îmbunătățirea pe termen lung a factorilor de calitate a mediului prin minimizarea efectelor

adverse ale gestionării neadecvate a nămolului.

Obiective specifice:

Imbunatatirea sistemului legal si institutional national si a sistemului de raportare

Minimizarea productiei de namol de epurare prin prevenirea deversarilor excesive de deseuri si

substante interzise in reteaua de canalizare de ex. prin imbunatatirea controlului asupra

evacuarilor industriale in canalizare

Imbunatatirea tratarii apelor uzate si a namolurilor pentru a imbunatatii calitatea namolului astfel

incat acesta sa devina adecvat pentru utilizarea sau eliminarea benefica

Furnizare de indrumare pentru producatorii de namol (operatorii de apa si ape zate) in dezvoltarea

cailor de utilizare/valorificare sau eliminare benefica a namolului

Furnizare de indrumare privind imbunatatirea capacitatii de analiza si monitorizare a calitatii

namolului produs

Imbunatatirea informarii publice si institutionale privind utilizarile/metodele de valorificare

acceptabile ale namolului de epurare

Indrumari privind monitorizarea terenurilor agricole receptoare de namol si a potentialelor

constrangeri privind variantele de utilizare/valorificare benefica a namolului.

7 Document aprobat prin Hotărârea Guvernului României nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008


36/181


2.5.2.3 Planul Naţional de Tranziție pentru instalațiile de ardere aflate sub incidența

prevederilor capitolului III al Directivei 2010/75/UE privind emisiile

industriale

In scopul aplicării unitare la nivelul UE a valorilor limită de emisie pe baza celor mai bune tehnici

disponibile, Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (Directiva IED) stabileste, pentru

instalaţiile de ardere cu putere termică nominală mai mare de 50 MWt, valori limită de emisie care

trebuie respectate de astfel de instalații (Anexa V).

Prevederile articolului 32 din Directiva IED reprezintă o facilitate acordată Statelor Membre, care să le

permită acestora să elaboreze, până la sfârşitul anului 2012 şi să implementeze în perioada 1 ianuarie

2016 – 30 iunie 2020 un Plan Național de Tranziție (TNP) în care să fie incluse anumite instalații de

ardere pentru care planul trebuie să precizeze emisiile pentru cel puțin unul dintre următorii poluanți:

dioxid de sulf, oxizi de azot, și pulberi. Astfel, instalațiile de ardere incluse în planul național de

tranziție pot fi scutite de respectarea valorilor limită de emisie prevăzute la articolul 30 alineatul (2)

din Directiva 2010/75/UE pentru poluanții care fac obiectul planului sau, după caz, a ratelor de

desulfurare prevăzute la articolul 31 din Directiva 2010/75/UE.

Scopul Planului Naţional de Tranziție este acela de a permite ca în perioada 1 ianuarie 2016 – 30 iunie

2020, instalaţiile de ardere cu putere termică nominală egală cu sau mai mare de 50 MW, cărora li s-a

acordat prima autorizaţie înainte de 27 noiembrie 2002, sau ai căror operatori au prezentat o solicitare

completă de autorizare înainte de această dată, cu condiţia ca instalaţia să fi intrat în exploatare cel

târziu la 27 noiembrie 2003, să se adapteze din punct de vedere tehnic noilor cerinţe ale Directivei

2010/75/UE, respectiv prin implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de

azot și pulberi, astfel încât să respecte valorile limită de emisie prevăzute în anexa V a directivei

menționate.

Obiectivele generale ale Planului Naţional de Tranziție sunt:

asigurarea conformării instalațiilor incluse în Planul Național de Tranziție cu valorile limită de

emisie stabilite în anexa V a Directivei 2010/75/UE, începând cu 1 iulie 2020, prin

implementarea măsurilor necesare în perioada 1 ianuarie 2016 – 30 iunie 2020;

asigurarea unei descreșteri lineare în perioada 2016 – 2020, a plafoanelor naționale ale emisiilor

de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite din instalațiile de ardere care intră sub

incidența prevederilor Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale;

asigurarea mecanismului de monitorizare și raportare a stadiului îndeplinirii obiectivelor şi

măsurilor propuse.

2.5.2.4 Strategia Nationala de Gestionare a Siturilor Contaminate


37/181


Aflata in procedura de adoptare (prima versiune in consultare publica), strategia gestionarii siturilor

contamitate prezinta o importanta deosebita pentru implementarea proiectelor de remediere introduse

prin modificarile POS Mediu.

Obiective generale

Obiectiv strategic 1: Protejarea sănătăţii oamenilor şi a mediului de efectele contaminanţilor rezultaţi

din activităţi antropice.

Obiectiv strategic 2: Protecţia solului şi subsolului în contextul respectării principilor de dezvoltare

durabilă.

Obiective specifice

Obiective specifice de mediu

A. Dezvoltarea, armonizarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ pentru remedierea siturilor

contaminate şi încurajarea regenerării urbane

B. Reducerea suprafeţei ocupate de situri contaminate istoric

C. Îmbunătăţirea calităţii elementelor de mediu şi managementul naţional al acestora

Obiective specifice socio-economice

A. Asigurarea protecţiei resurselor de apa potabila, a securităţii alimentare şi a sănătăţii populaţiei

B. Reabilitarea terenurilor astfel încât să fie corespunzătoare pentru folosinţa planificată

Obiective specifice tehnice

A. Dezvoltarea capacităţii instituţionale în gestionarea siturilor contaminate

B. Dezvoltarea pieţei serviciilor în domeniul investigării şi reabilitării siturilor contaminate

C. Dezvoltarea şi aplicarea celor mai bune tehnici existente ce nu generează costuri excesive pentru

investigarea şi reabilitarea siturilor contaminate

2.5.2.5 Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor

In vederea conformarii Romaniei cu politicile Uniunii Europene în domeniul gestiunii deseurilor, au

fost elaborate Strategia Nationala si Planul National (aprobate prin HG nr. 1470, MO nr. 954/2004):

Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor (SNGD), contine cadrul legislativ national şi

stadiul implementarii, date despre situatia existenta în domeniul gestiunii deseurilor, informatii


38/181


despre activitatile de gestiune a deseurilor, principii şi obiective strategice. Strategia Naţională de

Gestionare a Deşeurilor (SNGD) a fost publicată în 2004, cu trei ani înainte de aderarea României

la Uniunea Europeană (UE). SNGD a fost elaborata pentru perioada 2003 – 2013 şi va fi revizuita

periodic, în concordanta cu cerintele tehnice şi de mediu.

Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) a fost elaborat pe baza prevederilor legale

europene şi nationale în domeniu. PNGD are drept scop stabilirea cadrului necesar pentru

dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestiune a deseurilor care sa fie eficient din

punct de vedere economic şi ecologic.

SNGD este in prezent revizuită de către Ministerul Mediului, revizuirea facându-se în funcţie de

progresul tehnic şi de noile cerinţe de protecţie a mediului. Orientarea comunitară din ultimii ani, prin

revizuirea Directivei Cadru a deşeurilor, prin adoptarea Strategiilor Tematice de prevenire a producerii

deşeurilor şi de utilizare durabilă a resurselor naturale, demonstrează hotărârea în favorizarea

opţiunilor aflate pe treptele superioare ale ierarhiei deşeurilor. Acest lucru impune României adoptarea

de măsuri energice în acest sens, în condiţiile în care opţiunea folosită aproape exclusiv în ţara noastră

este depozitarea deşeurilor. Pentru revizuirea Strategiei s-a folosit drept criteriu favorizarea opţiunilor

aflate pe treptele superioare ale ierarhiei gestionării deşeurilor, aplicarea bunelor practici şi evitarea

repetării greşelilor.

2.5.2.6 Planul National de Management aferent porţiunii naţionale a Bazinului

Hidrografic Internaţional al fluviului Dunărea (PNMBD)

Planul Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al

fluviului Dunărea reprezintă contribuţia României la Planul de Management al bazinului hidrografic

internaţional al fluviului Dunărea, elaborat conform cerinţelor art. 13 al Directivei-Cadru Apa.

Planul Naţional de management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional al

Dunării reprezintă sinteza Planurilor de Management realizate la nivelul bazinelor hidrografice şi al

zonei costiere a Mării Negre de pe teritoriul României. Planurile de Management Bazinale sunt în

strânsă corelaţie cu dezvoltarea socio-economică şi prezintă punctul de plecare pentru măsurile

aferente activităţilor antropice, inclusiv măsurile de gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi

evidenţiază factorii majori care influenţează managementul apei într-un bazin hidrografic.

Scopul declarat al Planului Naţional de Management aferent porţiunii naţionale a Bazinului

Hidrografic Internaţional al Fluviului Dunărea este „protecţia pe termen lung, utilizarea şi

gospodărirea echilibrată şi durabilă a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice,

având ca obiectiv general atingerea „stării bune/potenţialului bun” (atât ecologic cât şi chimic) a

apelor de suprafaţă şi subterane”.


39/181


Obiectivele generale de mediu din PNMD au fost dezvoltate pornind de la obiectivele specificate în

Directiva Cadru Apa (art. 4, al.(1)) şi vizează protecţia apelor de suprafaţă, a apelor subterane şi a

zonelor protejate.

Pentru apele de suprafaţă, măsurile pentru îndeplinirea, până în anul 2015, a obiectivelor de

mediu din Directiva-Cadru Apă aferente porţiunii naţionale din bazinul hidrografic al Dunării, au fost

stabilite sub forma obiectivelor de management corespunzătoare celor patru probleme importante

identificate, respectiv:

- poluarea cu substanţe organice;

- poluarea cu nutrienţi;

- poluarea cu substanţe periculoase şi

- alterări hidromorfologice (întreruperea conectivităţii longitudinale şi laterale şi schimbări ale

regimului hidrologic).

2.5.2.7 Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu

şi lung (SMI)

Conform cerinţelor Directivei 2007/60/CE, Romania a elaborat Strategia naţională de management al

riscului la inundaţii pe termen mediu si lung8.

Strategia naţională de gestionare pe termen mediu şi lung a riscului la inundaţii are ca scop declarat

„definirea cadrului pentru orientarea coordonată, intersectorială a tuturor acţiunilor, în vederea

prevenirii şi reducerii consecinţelor inundaţiilor asupra activităţilor socio-economice, a vieţii şi

sănătăţii oamenilor şi a mediului” şi vizează gestionarea integrată a apei şi a resurselor adiacente:

amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia

infrastructurii de transport, a construcţiilor şi a zonelor turistice, protecţia individuală ş.a.

Obiectivele strategiei sunt atât generale cât și specifice. Obiectivele generale și specifice ale acestei

strategii sunt obiective economice, sociale și de mediu.

- Obiectivele economice urmăresc protecția infrastructurii economice existente împotriva

inundațiilor și garantarea satisfacerii oportunităților economice ale generațiilor viitoare.

- Obiectivele sociale au în vedere protecția populației și a comunităților umane împotriva

inundațiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecție a populației și creșterea

capacității societății de a se dezvolta în condițiile riscului asumat de producerea a viiturilor

(creșterea rezilienței).

8 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 626

din 6 septembrie 2010.


40/181


- Obiectivele de mediu urmăresc ca prin realizarea prezentei strategii să se atingă obiectivele

socioeconomice cu păstrarea unui echilibru între dezvoltarea economico – socială și

obiectivele de mediu.

Planul naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor ca parte integrantă a

Planului de management a porţiunii de pe teritoriul României a Bazinului hidrografic internaţional al

Fluviului Dunărea, reprezinta o piesă deosebit de importantă în implementarea Directivei 60/2007/EC

privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații și, mai mult decât atât, constituie baza promovării

și finanțării viitoarelor lucrări de prevenire şi de apărare la nivelul tuturor bazinelor hidrografice.

2.5.2.8 Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)

Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi

completările ulterioare, art. 41 alin. (1), Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN) are

caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru

întregul teritoriu al ţării.

Ca document-suport al dezvoltării complexe, durabile şi al dezvoltãrii regionale a teritoriului, PATN

are rolul de a fundamenta programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi de a determina

dimensiunile şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerinţelor

europene.

Dezvoltarea recenta a unor sectiuni din PATN a avut in vedere prioritatilor stabilite in “Agenda

teritoriala a Uniunii Europene”, acceptata cu ocazia reuniunii informale a Ministrilor Europeni

Responsabili cu Dezvoltarea Urbana si Coeziunea Teritoriala, care a avut loc la Leipzig, in 24-25 mai

2007.

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – PATN este elaborat pe următoarele secţiuni

specializate, aprobate prin lege de către Parlamentul României:

Secţiunea I – Reţele de transport (aprobata prin Legea nr. 363/2006);

Secţiunea II – Apa (aprobata prin Legea nr. 171/1997, modificată de Legea nr. 20 din

11/01/2006);

Secţiunea III – Zone protejate (aprobata prin Legea nr. 5/2000);

Secţiunea IV – Reţeaua de localităţi (aprobata prin Legea nr. 351/2001);

Secţiunea V – Zone de risc natural (aprobata prin Legea nr. 575/2001);

Secţiunea VIII – Zone cu resurse turistice (aprobata prin Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2008,

aprobata prin Legea nr. 190/ 2009).

2.5.3 Relatia POS Mediu (2007-2013) cu alte finantari sustinute de FEADR si FEP


41/181


In conformitatea cu art. 9 din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006, „În cazul în care un program

operational sustinut de FEDR vizeaza operatiuni care sunt, de asemenea, susceptibile de a beneficia

de o finantare prin intermediul unui alt instrument de sustinere comunitară, inclusiv axa 3 a FEADR

si dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit costiere în cadrul FEP, statele membre stabilesc, în

fiecare program operational, criteriile care permit delimitarea operatiunilor sustinute de FEDR si a

celor finantate de alte instrumente de sustinere comunitare”.

In POS Mediu se precizeaza ca axele prioritare ale acestuia sunt complementare altor intervenţii cheie,

inclusiv celor sustinute prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional pentru

Pescuit.

2.5.4 Relatia POS Mediu (2007-2013), cu alte programe operationale

POS Mediu este unul din cele 7 programe operaţionale elaborate în cadrul Obiectivului “Convergenţă”

pentru perioada de programare 2007 – 2013:

- Programul Operaţional Regional (POR) ;

- Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE);

- Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) ;

- Programul Operațional Sectorial Mediu ;

- Programul Operaţional Sectorial Transport (POST) ;

- Programul operațional dezvoltarea capacității administrative (PODCA) ;

- Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) .

Având în vedere legătura strânsă dintre mediu şi toate celelalte sectoare economice şi sociale, POS

Mediu a fost elaborat în strânsă corelare cu celelalte programe operaţionale şi s-a avut în vedere

evitarea suprapunerilor, realizarea complementarităţii între programe şi conformitatea cu obiectivele

Strategiei de la Lisabona.

2.5.5 Relatia POS Mediu (2007-2013) revizuit, cu alte programe operationale revizuite

Trebuie mentionat ca si in cazul revizuirii programelor operationale este necesara corelarea POS

Mediu cu alte programe operationale, indeosebi cand posibilitatea finantarii unor investitii, planificate

initial prin aceste programe operationale, a fost sistata prin revizuirea acestora, ca in exemplele care

urmeaza.

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/prog_op/1_POR/POR.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/prog_op/2_POSCCE/POSCCE_Romana.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/prog_op/3_POSDRU/POSDRU.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/prog_op/4_POS_Mediu/07.01.2013/POS%20Mediu_feb2013_RO.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/prog_op/5_POST/1_POST_Rom..pdf

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/prog_op/6_PODCA/PODCA.pdf

http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/prog_op/7_POAT/POAT.pdf


42/181


1. Ministerul Economiei (fostul Minister al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri) a propus

următoarele modificări la Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice:

a) Finanţarea proiectului „Extreme Light Infrastructure” pe Axa II de cercetare, prin realocare

de fonduri în interiorul axei şi între axe.

b) Eliminarea de la finanţare a proiectelor de desulfurare de pe Axa 4.

c) Modificarea indicatorilor programului în consecinţă.

Referitor la proiectele de desulfurări (Operaţiunea 4.1.3), iniţial, POS CCE a fost gândit într-o manieră

complementară POS Mediu, astfel:

- POS Mediu finanţa şi va continua să finanţeze, proiectele de desulfurare pentru instalaţiile mari

de ardere, de dimensiuni necesare a deservi oraşe şi care se află în gestiunea autorităţilor

locale, fără a avea profit.

- POS CCE finanţa proiecte de desulfurare pentru instalaţiile mari de ardere, de dimensiuni mai

mari (prevăzute şi în Tratatul de aderare al RO la UE), organizate ca societăţi pe acţiuni cu

capital de stat, în coordonarea MECMA.

AM POS Mediu a întreprins măsuri (precum elaborarea schemei de ajutor de stat) care să faciliteze

implementarea proiectelor, dar există dubii serioase că proiectele de desulfurare vor mai putea fi

finanţate, deşi, în ţară a fost încheiat şi contractul de finanţare cu CET Craiova, iar alte proiecte sunt

deja pregătite (Isalniţa, Rovinari, Deva, Turceni).

2. Comitetul de Monitorizare al Programului Operaţional Regional (CMPOR) a aprobat in anul

2010 realocarea fondurilor neutilizate aferente Axei prioritare 4 ”Sprijinirea dezvoltării mediului

de afaceri regional şi local” - Domeniului major de intervenţie 4.2 „Reabilitarea siturilor

industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi” către alte domenii majore

de intervenție.

In urma solicitării AM POR de modificarea a Programului Operaţional Regional, Comisia Europeană

a aprobat această solicitare prin Decizia C(2011) 5989 din 12 august 2011 de modificare a Deciziei

C(2007) 3470 de adoptare a Programului Operaţional Regional pentru România. Pentru ca această

decizie să poată deveni operaţională la nivelul Programului Operaţional Regional, în cadrul ședinței

CMPOR din noiembrie 2011 membrii CMPOR au aprobat varianta finală a realocărilor financiare pe

Regiuni de Dezvoltare, rezultată în urma aplicării deciziei Comisiei Europene.

3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEINPLEMENTARII PROGRAMULUI

43/181


3. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI

SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PROGRAMULUI

3.1 Abordare şi metodologie

Conform „Ghidului generic privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe”, pentru a putea

evalua care sunt efectele posibile asupra mediului ale programului, este necesară cunoaşterea stării

actuale a mediului si identificarea aspectelor unde sunt necesare imbunatatiri.

Vor fi identificaţi cu prioritate receptorii deosebit de sensibili, în curs de epuizare sau aproape de

valorile de prag, deoarece aceste componente ar putea să nu mai facă faţă unor stresuri multiple. Acest

aspect este important pentru evaluarea efectelor cumulative ale programului.

Conform recomandarilor din ghiduri, au fost utilizate date din documentele deja existente, respectiv

politici de mediu, rapoarte privind starea mediului, studii de specialitate, planuri înrudite şi SEA

pentru acestea, prezentate în bibliografia raportului.

Lipsa anumitor informaţii este înregistrata şi evidentiata în capitolul 10, pentru a demonstra limitările

evaluării de mediu. Raportul de mediu conţine, de asemenea, recomandări de cercetare aprofundată,

inclusiv prin monitorizare, pentru acoperirea informaţiilor care lipsesc.

3.2 Starea actuală a mediului

Informatiile privind starea mediului in Romania au fost preluate din cel mai recent raport

intocmit de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului: „Raportul național

privind starea mediului pentru anul 2011”.

3.2.1 Aerul

Plafonul national de emisie

Romania întocmeşte anual inventarul național final de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi

organici volatili, amoniac, pulberi, metale grele si poluanți organici persistenți elaborat pentru doi ani în

urma anului de raportare şi inventarul național preliminar de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi

organici volatili și amoniac elaborat pentru anul anterior anului de raportare. Emisiile de poluanți

atmosferici aferente perioadei 2005-2010 au fost recalculate utilizând versiunea nouă a ghidului

EMEP/EEA 2009 pentru elaborarea inventarelor de emisii.

Estimările emisiilor de poluanți atmosferici care cad sub incidența Directivei privind plafoane naționale

de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici (Directiva NEC) și a protocoalelor Convenției asupra


44/181


poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979

(UNECE/CLRTAP) sunt raportate anual.

Plafoanele naționale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili și amoniac,

stabilite pentru anul 2011, sunt cele prevăzute în Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării

atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de

ozon troposferic, adoptat la Gothenburg, la 1 decembrie 1999, ratificat prin Legea nr. 271/2003 și

reprezintă cantitatea maximă de poluant ce poate fi emisă în atmosferă, la nivel național, în decursul unui

an calendaristic. Conform acestor plafoane de emisie, România are obligația de a limita emisiile de

poluanți anuale de gaze cu efect de acidifere și eutrofizare și de precursori ai ozonului, sub valorile de 918

mii tone/an pentru dioxid de sulf (SO2), 437 mii tone/an pentru oxizi de azot (NOx), 523 mii tone/an

pentru compuşi organici volatili nonmetanici (NMVOC) și 210 mii tone/an pentru amoniac (NH3), valori

ce reprezintă plafoanele naționale de emisie.

Figura 3-1: Evolutia emisiilor de gaze cu efect acidifiant si de eutrofizare si precursori ai ozonului

Sursă: Raport national privind starea mediului pentru anul 2011, ANPM

Reteaua de monitorizare a calitatii aerului

Evaluarea calității aerului înconjurător este reglementată prin Legea 104/2011 privind calitatea

aerului înconjurător ce transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului

privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa şi Directiva 2004/107/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului privind arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile

aromatice policiclice în aerul înconjurător.


45/181


La nivelul anului 2011, evaluarea calității aerului înconjurător în România s-a realizat permanent

prin intermediul a 139 stații automate ce fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității

Aerului (RNMCA) repartizate pe întreg teritoriul țării. Stațiile sunt dotate cu analizoare automate ce

măsoară continuu concentrațiile în aerul înconjurător ale următorilor poluanți: dioxid de sulf (SO2),

oxizi de azot (NO2, NOX), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), ozon (O3), particule în

suspensie (PM10 și PM2,5).

Acestora li se adaugă echipamente de laborator utilizate pentru măsurarea concentrațiilor de metale

grele: plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As), nichel (Ni), din particule în suspensie (PM10) și din

depuneri.

Rezultatele monitoriii pentru dioxidul de azot (NO2) și oxizii de azot (NOx)

Oxizii de azot provin în principal din arderea combustibililor solizi, lichizi și gazoşi în diferite

instalații industriale, rezidențiale, comerciale, instituționale și din transportul rutier. Oxizii de azot

au efect eutrofizant asupra ecosistemelor și efect de acidifiere asupra multor componente ale

mediului, cum sunt solul, apele, ecosistemele terestre sau acvatice, dar și construcțiile și

monumentele. NO2 este un gaz ce se transportă la lungă distanță și are un rol important în chimia

atmosferei, inclusiv în formarea ozonului troposferic. Expunerea la dioxid de azot în concentrații

mari determină inflamații ale căilor respiratorii și reduce funcțiile pulmonare, crescând riscul de

afecțiuni respiratorii și agravând astmul bronşic.

Concentrațiile de NO2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită orară pentru

protecția sănătății umane (200 µg/m3), care nu trebuie depăşită mai mult de 18 ori/an și valoarea

limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 µg/m3).

Figura 3-2: Valori medii anuale de NO2 inregistrate in 2011



46/181


Concentrațiile medii anuale de dioxid de azot în aerul înconjurător arată depăşiri ale valorii limită

anuale pentru sănătatea umană (40µg/m3) în unele aglomerări urbane, respectiv:

- Bucureşti - la stația de tip industrial (B-5 - Drumul Taberei), 41,96µg/m3;

- Braşov - la stația de trafic (BV-3 - B-dul Gării), 56,71µg/m3.

Rezultatele monitorizarii pentru dioxidul de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf este un gaz puternic reactiv, provenit în principal din arderea combustibililor fosili

sulfuroşi (cărbuni, păcură) pentru producerea de energie electrică și termică și a combustibililor

lichizi (motorină) în motoarele cu ardere internă ale autovehiculelor rutiere. Dioxidul de sulf poate

afecta atât sănătatea oamenilor prin efecte asupra sistemului respirator cât și mediul în general

(ecosisteme, materiale, construcții, monumente) prin efectul de acidifiere.

Concentrațiile de SO2 din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită orară pentru

protecția sănătății umane (350µg/m3) care nu trebuie depăşită mai mult de 24 ori/an, și valoarea

limită zilnică pentru protecția sănătății umane (125µg/m3) care nu trebuie depăşită mai mult de 3

ori/an.

Depăşiri ale valorilor limită pentru protecţia sănătăţii umane au fost înregistrate la staţia de trafic

DJ-1 din Calea Bucureşti, municipiul Craiova, fiind identificate 26 de depăşiri ale valorii limită

orare (350µg/m3) şi 4 depăşiri ale valorii limită zilnice (125µg/m

3).

Pragul de alertă (500µg/m3 media orară înregistrată timp de 3 ore consecutiv) a fost depăşit la stația

de trafic DJ-1 în data de 13 decembrie 2011 orele 15,16,17, valorile medii orare fiind 660

µg/m3,1225 µg/m

3, 667µg/m

3. Acumularea de SO2 a fost favorizată de condițiile de ceață

persistentă și calm atmosferic pe parcursul mai multor zile.

La stațiile de fond rural nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului critic pentru protecția vegetației

(20µg/m3) stabilit pentru dioxidul de sulf.

Rezultatele monitorizarii pentru particule în suspensie PM10

Concentrațiile de particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni din aerul înconjurător se

evaluează folosind valoarea limită zilnică, determinată gravimetric, (50μg/m3), care nu trebuie

depăşită mai mult de 35 ori/an și valoarea limită anuală determinată gravimetric (40μg/m3).


47/181


Figura 3-3: Valori medii anuale de PM10 inregistrate in 2011


Depăşiri ale valorii limită anuale pentru protecția sănătății umane (40μg/m3) s-au înregistrat la:

- staţia de tip industrial B-5 (Drumul Taberei, Bucureşti), fiind atins nivelul de 43μg/m3;

- staţia de trafic IS-1 (B-dul N. Iorga, Iaşi), fiind atins nivelul de 42,25μg/m3);

- staţia de trafic TM-1 (str. Oituz,Timişoara), fiind atins nivelul de 41,87 μg/m3.

De asemenea, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice (mai mult de 35 ori într-un an

calendaristic) la următoarele stații:

- stația de fond urban B-1 (Lacul Morii) - 69 depăşiri;

- stația de tip industrial B-2 (Titan) - 69 depăşiri;

- stația de tip industrial B-4 (Berceni) - 49 depăşiri;

- stația de tip industrial B-5 (Drumul Taberei) - 79 depăşiri;

- stația de fond suburban B-7 (Măgurele, jud. Ilfov) - 54 depăşiri;

- stația de fond suburban MM-3 (Firiza, Baia Mare) - 58 depăşiri;

- stația de tip industrial MM-5 (str. Luncii, Baia Mare) - 38 depăşiri;

- stația de trafic TM-1 (str. Oituz, Timişoara) - 64 depăşiri;

- stația de trafic TM-5 (calea Aradului, Timişoara) - 56 depăşiri;

- stația de trafic BV-3 (b-dul Gării) - 60 depăşiri.

Rezultate pentru alti poluanti

Nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta la indicatorii monoxid de carbon, ozon, benzen si

PM2,5.

Schimbări climatice - emisii de gaze cu efect de seră (GES)


48/181


Încălzirea globală este un rezultat direct sau indirect al activităţilor umane (arderea combustibililor

fosili, schimbarea folosinţei terenurilor etc.), care determină schimbarea compoziţiei atmosferei

globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei, observate pe o perioadă de timp

comparabilă.

Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la

nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, reducerea volumului calotelor glaciare şi

creşterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafeţelor aride, modificări în

desfăşurarea anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme,

reducerea biodiversităţii etc.

Complexitatea sistemului climatic face ca variabilitatea climatică să se manifeste într-un domeniu larg

de frecvenţe, începând cu variabilitatea pe termen scurt (până la câţiva ani) şi continuând cu

variabilitatea pe termen lung (până la secole, milenii), iar suprapunerea acestora conduce la

variabilitatea climatică observată.

Variaţiile pe termen scurt sunt cunoscute sub denumirea de fluctuaţii / oscilaţii care sunt foarte

frecvente, în timp ce variaţiile pe termen lung sunt asociate cu schimbările climatice.

Figura 3-4: Evolutia emisiilor de CO2


3.2.2 Apa


49/181


Apa, indispensabilă vieţii, reprezintă o resursǎ naturalǎ regenerabilă, disponibilǎ în cantităţi limitate şi cu

caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influenţează şi agresează mediul ambiant:

substanţe poluante şi deşeuri emise de unităţile industriale şi agricole, exploatări miniere şi de

hidrocarburi, aglomerări urbane. Utilizată ca materie primă pentru activităţile productive, ca sursa de

energie, cale de transport, acvacultură şi agrement, o putem considera indispensabilă societăţii omeneşti.

În prezent majoritatea populaţiei din Uniunea Europeană are acces la apă curată în cantităţi îndestulătoare.

Multe din activităţile desfăşurate încă mai poluează în timp apa, aducând prejudicii mediului şi sănătăţii

populaţiei.

Dintre principiile care stau la baza politicii privind protecţia apei, se pot menţiona: principiul precauţiei,

acţiuni preventive, rectificarea şi corectarea prejudiciilor la sursă, principiul poluatorul plăteşte,

integrarea politicii privind protecţia apei în alte politici comunitare, folosirea datelor ştiinţifice şi tehnice

disponibile.

Elementele de calitate

Elementele biologice:

- flora acvatică - fitoplancton şi fitobentos;

- macrozoobentos (compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentice)

- fauna piscicolă (compoziţia, abundenţa și structura pe vârste),

Elementele fizico-chimice suport:

- Elementele fizico-chimice generale:

- Condiţii termice: temperatură

- Condiţii de oxigenare: oxigen dizolvat, CBO5 ,CCO-Cr

- Starea acidifierii: pH

- Condiţiile nutrienţilor: N-NO3, N-NO2, N-NH4, Ntotal, P-PO4, Ptotal

- Poluanţi specifici - Cu, Zn, As, Cr, Xileni, PCB-uri, toluen, acenaften și fenol.

În anul 2011, evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr total de 798

corpuri de apă, corpuri prevăzute cu program de monitoring anual. Repartiţia lor pe categorii de resurse

de apă se prezintă astfel:

- 476 corpuri de apă naturale din categoria râuri, reprezentând 59,65%;

- 145 corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri, reprezentând 18,17%;

- 51 corpuri de apă - lacuri naturale, reprezentând 6,39%;

- 106 corpuri de apă puternic modificate - lacuri de acumulare şi artificiale, reprezentând

13,28%;

- 20 corpuri de apă artificiale din categoria râuri, reprezentând 2,51%.


50/181


Obiectivul de mediu pentru un corp de apă de suprafaţă se consideră a fi atins atunci când corpul de apă

se încadrează în starea ecologică foarte bună sau bună, respectiv potenţial ecologic maxim sau bun”.

Corpuri de apa subterana

Conform Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE ,,corpul de apă subterană” este un volum distinct de ape

subterane dintr-un acvifer sau mai multe acvifere. ,,Acviferul” este denumit ca un strat sau mai multe

straturi geologice de roci cu o porozitate și o permeabilitate suficienta, astfel încât sa permită fie o

curgere semnificativă a apelor subterane, fie o captare a unor cantităţi importante de ape subterane.

Evaluarea stării chimice a corpurilor de ape subterane se realizează conform Legii Apelor nr.107/1996

cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr.53/2009 privind protecţia apelor subterane împotriva

poluării şi deteriorării şi a Ordinului Ministrului Mediului nr.137/2009 care stabileşte valorile de prag

pentru corpurile de apă subterană. Pentru apele subterane, conform metodologiei preliminare de

evaluare a stării chimice a corpurilor de apă subterane elaborată de INHGA Bucureşti, sunt stabilite

următoarele stări de calitate: stare chimică bună, stare chimică local slabă şi stare slabă.

În anul 2011, pentru cele 139 de corpuri de apă subterană monitorizate din totalul celor 142 de corpuri

existente, s-au monitorizat în scopul evaluării preliminare anuale a stării chimice un număr de 1392

puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni). Cele 3 corpuri de apă subterană

nemonitorizate în 2011 se află situate fie în zone montane greu accesibile, sau au un număr redus de

foraje lipsite de aflux de apă.

Rezultatele evaluării preliminare anuale a stării chimice a celor 139 de corpuri de apă subterană

monitorizate la nivelul anului 2011 sunt următoarele:

- 112 corpuri se află în stare chimică bună. (80,58%),

- 27 de corpuri de apă subterană se află în stare chimică slabă (19,42%).

Din analiza datelor obţinute în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici la forajele situate în

stratul freatic se observă că cele mai multe depăşiri ale valorilor de prag/standardelor de calitate s-au

înregistrat la indicatorii: azotaţi, azotiţi, amoniu, cloruri, sulfaţi şi mai puțin la fosfaţi.

În ceea ce priveşte contaminarea apelor freatice cu azotaţi, depăşiri ale concentraţiei admise la acest

indicator s-au înregistrat pentru 177 foraje ceea ce reprezintă 12.71% din totalul forajelor monitorizate.

De asemenea majoritatea fântânilor monitorizate de regulă de Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene

prezintă depăşiri la aproape toata grupa de nutrienţi. Poluarea se resimte însă diferenţiat, existând zone

în care în acvifer sunt concentraţii ce se situează cu mult peste valoarea de prag în special în forajele

de control a poluării de pe platformele industriale, distribuite în majoritatea bazinelor hidrografice.

Dintre factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterane putem aminti: produse

petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produse chimice (îngrăşăminte, pesticide)


51/181


utilizate în agricultură ce provoacă o poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi

produse rezultate din zootehnie, metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie și a

dezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare,

exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare,

depozitare şi gestionarea deşeurilor și a nămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.

Astfel de cazuri au fost identificate și în exemplele următoare:

- poluarea acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen cu produse petroliere și

compuşi fenolici se datorează rafinăriilor Petro-Brazi, Astra Romană, Petrotel Ploieşti, Vega

şi altor societăţi industriale ale oraşului Ploieşti (DERO, TIMKEN, IUC);

- poluarea acviferului din depresiunea Baia Mare se datorează atât staţiilor şi depozitelor de

carburanţi din judeţul Maramureş cât şi unităţilor Petrom Baia Mare şi Petrom Zalău;

- influenţa calităţii apelor subterane datorită câmpurilor de aspersiune a apelor fenolice de la S.C.

Solventul Marginea, din spaţiul hidrografic Bega-Timiş;

- poluarea cu produse petroliere a apelor subterane din zonele rafinăriilor precum și a conductelor

de transport produse petroliere din toata ţara (degradări, spargeri, etc.), a depozitelor de

hidrocarburi de la diferite obiective industriale;

- poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare și combatere a bolilor și dăunătorilor în

agricultură (azotaţi şi compuşi azotici, fosfaţi, etc.) - se regăseşte fie în zona marilor

producători de astfel de substanţe (AZOMURES, DOLJCHIM - Craiova, OLTCHIM - Rm.

Vâlcea, AZOCHIM Roznov, Işalniţa, AMURCO Bacău, fostele combinate chimice etc.) fie

în zonele agricole, unde se produce şi fenomenul de concentrare (poluare suplimentară) din

cauza administrării incorecte a acestor fertilizatori. Poluarea difuză a acviferelor freatice

produsă în acest fel a afectat în special fântânile individuale din zonele rurale dar și alte

captări de ape subterană;

- poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare în zonele din jurul marilor

platforme industriale (Victoria, Făgăraș, Codlea, Galaţi, Ișalnița, Craiova, Rm. Vâlcea, Tg.

Mureș, Craiova, Bucureşti, Constanţa, Oneşti, Ploieşti etc);

- poluarea cu produse menajere și produse rezultate din activitatea zootehnică (substanţe

organice, compuși cu azot, etc.) - apare în apele subterane din zona marilor aglomerări urbane

(Piteşti, Oradea, Timișoara, București, Cluj, Suceava, Bacău, Constanta, etc) şi în zona

marilor complexe zootehnice (Moftin, Palota, Naidas, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana

Mărului, Băbeni, Bilciureşti, Călăraşi, Slobozia, Crevedia etc);

- poluarea cu metale grele datorată impactului antropic - zone cu concentraţii mari în metale grele

(plumb, cupru, zinc, cadmiu, mercur, etc.) situate în apropierea exploatărilor miniere, a

uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor de steril (Baia Borșa, SC Cuprom şi

Romplumb Baia Mare, Depozitul de zgura Panic, Copşa Mică, Mediaş, Târnăveni, Işalniţa,

Craiova, Vâlcea, Pitești, Valea Călugărească, etc.).

Alimentarea cu apă potabilă

Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de calitate și în cantitate suficientă trebuie să fie una din

direcţiile prioritare în politica și acţiunile statului în domeniul sănătăţii.


52/181


Institutul Național de Sănătate Publică, este coordonatorul raportului de țară privind îndeplinirea

obligațiilor definite de DIRECTIVA CONSILIULUI Europei nr.83 din 3 noiembrie 1998 privind

calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE), transpusa în legislația națională prin

Legea nr. 458 (r1) din 08/07/2002, privind calitatea apei potabile, republicata în M.Of., partea I, nr.

875 din 12/12/2011.

Hotărârea de Guvern nr. 974/2004 stabilește Normele de supraveghere, inspecţie sanitară și

monitorizare a calităţii apei potabile şi Procedura de autorizare sanitară a producţiei și distribuţiei apei

potabile.

Datele au fost furnizate de către responsabilii desemnați de către Direcţiile de Sănătate Publică

teritoriale pentru întocmirea Raportării către Comisia Europeana a informațiilor privind calitatea apei

potabile distribuite în sistem centralizat la peste 5000 de locuitori sau cu un volum de distribuție mai

mare de 1000mc/zi.

Figura 3-5: Populatie aprovizionata cu apa : evolutie 2008-2010

Figura 3-6: Populatie aprovixionata cu apa in 2010 (% din totsl populatie)


53/181


Figura 3-7: Aprovizionarea cu apa pe surse in 2010

Figura 3-8: Aprovizionarea cu apa pe zone


54/181


Sistemul public de canalizare

Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii

efectuate în anul 2011, a prezentat ca dintr-un un volum total evacuat de 5303,99 milioane m3/an,

3005,94 milioane m3/an, respectiv 56,67%, constituie ape uzate care nu necesită epurare, fiind

considerate ape convenţional curate.

Din volumul de ape uzate necesitând epurare de 2298,05 mil. m3/an:

- 572,29 mil.m3/an (cca. 25%) s-au epurat corespunzător;

- 826,83 mil. m3/an (cca. 36 %) reprezintă ape uzate neepurate;

- 898,93 milioane m3/ an (cca. 39 %) reprezintă ape uzate insuficient epurate.

Situaţia incarcarilor cu poluanti in apele uzate evacuate arată că domeniile din activitatea economică

care au o contribuţie însemnată la constituirea potenţialului de poluare sunt: Colectarea și epurarea

apelor uzate urbane şi Prelucrări chimice, pentru majoritatea indicatorilor chimici la care se adaugă şi

domenii ca Energie electrică și termică, Industria metalurgică și construcţii de maşini şi Industria

extractivă, la diverşi alti indicatori.

Ţintele de realizat pentru termenul de tranziţie - anul 2013 – sunt:

- cca. 69% pentru colectarea apelor uzate și

- cca. 61% pentru epurarea apelor uzate,

cu asigurarea conformării aglomerărilor umane cu mai mult de 10.000 l.e. în ceea ce priveşte

colectarea apelor uzate.

3.2.3 Marea Neagra si zona costiera

Acţiunile necesare elaborării şi implementării Planului de protecţie şi reabilitare a ţărmului românesc

al Mării Negre împotriva eroziunii şi promovării unui management integrat al zonei costiere, conform

recomandărilor europene în domeniu au constat în:

- elaborarea și reactualizarea cadrului juridic necesar utilizării turistice a plajelor şi realizării unui

management integrat al zonei costiere;

- elaborarea Planului de Management Integrat privind protecţia eroziunii costiere a Mării Negre și

stabilirea zonelor prioritare de reabilitare şi protecţie. În anul 2011 a fost realizată evaluarea

strategică de mediu pentru Master Planul pentru Protecția și reabilitarea zonei costiere, prin

parcurgerea etapelor stabilite prin H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Master Planul stabileşte priorităţile

pentru reabilitarea zonei costiere a litoralului romanesc, punând un puternic accent pe:


55/181


restaurarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător;

dezvoltarea unui program și a lucrărilor de reabilitare aferente acestuia privind

protecţia coastei de efectele eroziunii costiere în vederea reabilitării și protejării

liniei ţărmului, a terenurilor adiacente și a ecosistemelor de uscat şi marine;

pe protejarea infrastructurii economice și a obiectivelor sociale periclitate de

procesele de eroziune marina, precum și pe implementarea unui program integrat

de monitorizare a zonei costiere care să vină în sprijinul operaţiunilor și lucrărilor

de întreţinere, pe termen mediu şi lung (30 de ani);

pregătirea proiectelor, accesarea fondurilor necesare finanţării şi realizarea

lucrărilor de reabilitare și protecţie împotriva eroziunii costiere a Mării Negre.

Procese costiere

Eroziunea care afectează zona costieră a României, extinzându-se de-a lungul a 240 km din partea

nord-vestică a Mării Negre reprezinta un risc potenţial pentru mediu. În ultimele decenii, litoralul

Mării Negre a fost afectat de serioase probleme de eroziune. Pe baza cercetãrilor recente efectuate de

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marinã “Grigore Antipa”, partea nordică a zonei costiere

româneşti, care constituie Rezervaţia Biosferei Delta Dunãrii, este cea mai afectată (aproximativ 2400

ha suprafaţã de plajă au fost pierdute în ultimii 35 ani). Partea sudică este şi aceasta în pericol acolo

unde activitatea economică este puternică, incluzând şi activităţi turistice. Eroziunea costieră nu numai

că ameninţă activitatea turistică în sezonul de vară prin pierderea zonei de plajă, dar pune în pericol şi

siguranţa locuinţelor şi bunăstarea publică.

Figura 3-9: Ponderea zonelor caracterizate de eroziune


56/181


3.2.4 Sol

În anul 2010 ponderea principală, ca şi în anii precedenţi, o deţineau terenurile agricole (61,39%),

urmate de păduri şi de alte terenuri cu vegetaţie forestieră (28,35%). Alte terenuri ocupă 10,26% din

suprafaţa ţării (ape, bălţi, curţi, construcţii, căi de comunicaţie, terenuri neproductive).

Poluarea solurilor in urma activitatilor industriale

Calitatea solurilor este afectată, în diferite grade de poluare, de activităţi industriale, aşa cum rezultă

din datele obţinute prin inventarierea parţial efectuată.

În general, prin poluare, în domeniul protecţiei solurilor, se înteţelege orice dereglare care afectează

calitatea solurilor din punct de vedere calitativ şi sau cantitativ.

Tipurile de poluare a solurilor sunt cele prevăzute în Metodologia elaborării studiilor pedologice,

volumul III (1987) şi în Sistemul Român de taxonomie a solurilor (2003) (tipuri de poluare –

indicatorul 28).

Gradul de poluare a fost apreciat pe 5 clase, fie în funcţie de procentul de reducere a recoltei din punct

de vedere cantitativ şi/sau calitativ, faţă de producţia obţinută pe solul nepoluat (anexa tabele), fie prin

depăşirea, în diferite proporţii, a pragurilor stabilite prin Ordinul nr. 756 din 3 noiembrie 1997, pentru

aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

În tabelul de mai jos se prezintă evidenţa suprafeţelor afectate de cele trei categorii de poluare:

poluare industrială şi agricolă;

poluare prin procese de pantă şi alte procese fizice;

poluarea solurilor prin alte procese naturale şi/ sau antropice.


57/181


Tabel 3-1: Suprafete afectate de poluare la nivel national

3.2.5 Biodiversitate

România a ratificat Convenţia privind Diversitatea Biologică, semnată la Rio de Janeiro în 5 iunie

1992, si ratificata prin Legea nr. 58/1994. De asemenea, a ratificat:

Convenţia privind Importanţa Internaţională a Zonelor Umede (Ramsar, 1991),

Convenţia de la Berna privind Conservarea speciilor sălbatice şi habitatelor naturale (1993),


58/181


Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de

dispariţie (CITES, 1994),

Convenţia de la Bonn privind Conservarea Speciilor Migratoare (1998), Convenţia Carpatică

(2003),

De asemenea, Romania a aderat la Strategia şi Planul de Acţiune Pan - European privind Conservarea

Diversităţii Biologice şi a „landscape-ului”, la Acordul privind Conservarea Cetaceelor Mici din

Marea Mediterană şi Marea Neagră si a devenit membră a multor foruri şi componente structurale din

reţeaua ocrotirii şi conservării mediului: BIRDLIFE, ECONET, EMERALD, GREEN CROSS etc.

Ca o consecinţă a poziţionării sale geografice, România se bucură de existenţa unei biodiversităţi

unice, atât la nivelul ecosistemelor şi speciilor, cât şi la nivel genetic.

Pe teritoriul ţării noastre se reunesc cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea

pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea Uniunii Europene, marcând introducerea

a numeroase noi tipuri de habitate şi specii. Cele cinci regiuni biogeografice sunt:

continentală (53%);

alpină (23%);

stepică (17%);

panonică (6%);

pontică (1%).

Figura 3-10: Regiunile biogeografice din Romania

În scopul asigurării măsurilor speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului

natural, au fost desemnate următoarele categorii de arii naturale protejate:

a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii

naturale, parcuri naturale;


59/181


b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone

umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;

c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de

conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;

d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor

administrativ-teritoriale, după caz.

Tabel 3-2: Ariile protejate din Romania (2011)

În România, au fost declarate la nivel internaţional:

• trei Rezervaţii ale Biosferei: – Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) si

• opt Situri Ramsar: – Delta Dunării (1991), Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului

(2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006), Parcul Natural Porțile

de Fier (2011), Tinovul Poiana Stampei (2011), Parcul Natural Comana (2011).

În anul 2007, în România au fost desemnate 273 situri de importanţă comunitară prin OM

1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară,

ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi 108 arii de protecţie

specială avifaunistică prin HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică

ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

La sfârşitul anului 2011, prin desemnarea de noi situri prin Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011

pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă

a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi Hotărârea Guvernului nr. 971 din 5

octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind

declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România, numărul de situri de importanţă comunitară a ajuns la 383 şi numărul

de arii de protecţie specială avifaunistică a ajuns la 148.


60/181


Prin desemnarea in anul 2011 a noilor situri şi modificarea limitelor celor desemnate în anul 2007,

suprafaţa acoperită de siturile Natura 2000 a crescut astfel:

- de la 12,5% din suprafaţa ţării SPA-uri, în 2007 la 15,5%

- de la 13,8% din suprafaţa ţării SCI-uri, în 2007 la 17,4%.

Faţă de procentul de 17,84% din suprafaţa ţării existent, reprezentând siturile Natura 2000 desemnate

în anul 2007, la sfârşitul anului 2011, după declararea noilor situri, suprafaţa ţării inclusă în reţeaua

Natura 2000 a crescut la 23,38%.

Figura 3-11: Siturile de importanta comunitara din Romania (2011)


61/181


Figura 3-12: Ariile de protecţie specială avifaunistică din Romania (2011)

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza

Directivei Păsări, respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul

de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit în parte care a fost desemnat. Pentru aceasta

este necesar să se identifice, să se menţină şi să se refacă arealele cheie pentru protejarea speciilor de

faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele de legatură dintre acestea, ce fac posibilă migraţia şi

schimbul între populaţiile diferitelor habitate.

Scopul Reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversitatii prin conservarea pe termen lung a

celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european.

3.2.6 Gestionarea deseurilor municipale

În anul 2010, cantitatea de deșeuri municipale colectată prin intermediul serviciilor proprii specializate

ale primăriilor sau ale firmelor de salubritate a fost de 5,82 milioane tone. Faţă de cantitatea de deșeuri

municipale generată în anul 2009, în 2010 aceasta a înregistrat o scădere de aproximativ 16%. Pe

fondul crizei economice, consumul mai redus a dus la generarea unei cantităţi mai mici de deșeuri atât

de la populaţie cât şi din sectorul economic.

Trebuie menţionat faptul că, în România, colectarea deșeurilor municipale nu este generalizată la

nivelul țării. În tabelul de mai jos se prezintă evoluţia gradului de conectare la serviciul de salubritate

în perioada 2006- 2010.


62/181


Tabel 3-3: Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada 2006-2010

Tabel 3-4: Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în perioada 2006-2010 (mii tone)

Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România

nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.

Depozitarea deșeurilor municipale, în anul 2010, s-a realizat atât pe depozite conforme (27) care pot

continua operarea, cât și pe depozitele neconforme (106) care sistează activitatea conform perioadelor

de tranziţie aprobate de UE (prevăzute în H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor).

Lista celor 27 depozite în operare în anul 2010 se prezintă tabelul de mai jos.


63/181


Tabel 3-5: Lista depozitelor municipale conforme în operare, în anul 2010

În anul 2011 au fost autorizate 4 depozite conforme pentru deșeuri municipale.

Tabel 3-6: Depozite municipale conforme autorizate în 2011


64/181


3.2.7 Gestionarea deseurilor medicale

În anul 2011, la nivelul celor 347 de unităţi sanitare în România, care au raportat, cantitatea generată

de deşeuri rezultate din activitatea medicală a fost de 34.511 tone/an deşeuri, din care:

- 25.663 tone/an deşeuri nepericuloase, asimilabile celor menajere,

- 7.497 tone/an deşeuri infecţioase periculoase şi

- 1.351 tone/an deşeuri înţepătoare/tăietoare periculoase.

În concluzie, cantitatea de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală generată în anul 2011

a fost de 8.848 tone. Eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se

realizează prin incinerare sau depozitare în depozitul de deşeuri pentru deşeurile infecţioase şi

înţepătoare – tăietoare care au fost în prealabil tratate prin sterilizare termică.

3.3 Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului

In absenta implementarii programului, problemele de mediu scose in evidenta in sectiunea precedenta

si prezentate detaliat in capitolul 5, vor persista, datorita lipsei finantarii pentru rezolvarea acestora,

conducand la agravarea efectelor directe si indirecte asupra mediului.

Probleme de mediu identificate

- Calitatea aerului ambiental depăşeşte normele legale din cauza poluării

din (poluare pe termen scurt şi pe termen lung).

- Tinte actualizate de reducere a emisiilor dificil de respectat, sau

respectate doar datorita declinului economic

- Probleme de poluare a apei datorate apei uzate netratate provenită din

surse municipale şi industriale ca şi poluării difuze datorate activităţilor

agricole şi absenţei gestionării deşeurilor.

- Poluarea solului provocată de capacitatea insuficientă de colectare a

deşeurilor şi practicilor de eliminare a deşeurilor dăunătoare pentru

mediu

- Degradarea solurilor, desertificare.


65/181


Probleme de mediu identificate

- Degradarea continuă a ecosistemelor terestre şi acvatice datorată

impactului antropic, cum ar fi fragmentarea habitatului şi defrişările

- Absenţa gestionării corespunzătoare a zonelor protejate şi a aplicării

reglementărilor în zonele protejate şi siturile Natura 2000

- Deteriorarea sănătăţii umane datorită poluării mediului (aer, apă şi sol)

şi vechilor tare ecologice (de ex. pesticide, deşeuri minier, etc.)

- Problema semnificativă a zgomotului în aşezările urbane

- Risc crescut datorită dezastrelor naturale

- Amplificarea utilizării şi exploatării resurselor naturale epuizabile

- Amplificarea generării de deşeuri şi absenţa iniţiativelor de valorificare

şi reciclare a deşeurilor

- Pericolul continuării degradării peisajului natural şi cultural (de ex.

prin creşterea suprafeţei de terenuri neutilizate şi creşterea folosirii

terenurilor acoperite cu vegetaţie ca terenuri de construcţie);

- Deteriorarea zonei româneşti de coastă a Mării Negre

- Eficienţa energetică scăzută ca şi amplificarea utilizării resurselor de

energie;

- Slabe iniţiative de investiţii în resurse regenerabile

- Slaba conştientizare a sectoarelor guvernamental, privat şi public în

privinţa aspectelor de mediu şi a implicării acestora în dezvoltarea

durabilă

- Practici necontrolate în domeniul turismului care conduc la continuarea

deteriorării mediului şi la pierderea diversităţii naturale şi a

patrimoniului

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

66/181


4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV

4.1 Identificarea zonei posibil a fi afectata semnificativ

Tabel 4-1: Localizarea proiectelor majore noi sau modificate

Localizare Denumirea proiectului Stadiu

Axa prioritara 1

Regiunea

Constanta-

Ialomiţa

Reabilitarea şi modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare în regiunea Constanţa - Ialomiţa

Aprobat

Jud. Sibiu+Braşov Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi

apă uzată în judeţele Sibiu şi Brasov

Aprobat

Jud. Botosani Extinderea si modernizarea sistemelor de

alimentare cu apa si canalizare-epurare in judetul

Botosani

Aprobat

Jud. Argeş Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi

apă uzată în judeţul Arges

Aprobat

Municipiul

Bucureşti

Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apă şi

apă uzată în municipiul Bucureşti

Transmis la CE

Jud. Vaslui

„Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a

sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a

apelor uzate în Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti” –

faza II

Aprobat de CE

Axa prioritara 2, DMI 2.1

Jud. Timiş Sistem integrat de management al deşeurilor în

judeţul Timiş

Aprobat

Jud. Iaşi Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Iaşi

In curs de

pregatire

Jud. Constanţa Sistem de management integrat al deseurilor

solide in judetul Constanta

In curs de

pregatire

Jud. Bihor Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Bihor

In curs de

pregatire

Jud. Braşov Sistem de management integrat al deşeurilor în

judeţul Braşov

In curs de

pregatire



67/181


Localizare Denumirea proiectului Stadiu

Jud: AG, BC,

BH, BR, BZ, DB,

DJ, GJ, GR, IL,

OT, PH, TL

Proiect pentru decontaminarea zonelor petroliere

poluate istoric – benef. MMSC

In pregatire

Axa prioritara 3

Municipiul Iaşi

Reabilitarea sistemului de termoficare din

municipiul Iaşi în vederea conformării cu

standardele de mediu privind emisiile poluante în

atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice

în alimentarea cu căldură urbană

Aprobat

Municipiul

Timişoara

Reabilitarea sistemelor de încălzire urbană în

municipiul Timişoara în vederea conformării cu

standardele de mediu privind emisiile poluante în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice

în alimentarea cu căldură urbană

Aprobat

Municipiul

Bacău

Retehnologizarea sistemului de termoficare din

municipiul Bacău în vederea conformării la

normele de protecţia mediului privind emisiile

poluante în aer şi pentru creşterea eficienţei în

alimentarea cu căldură urbană

Aprobat

Municipiul

Oradea

Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la

nivelul municipiului Oradea pentru perioada

2009-2028 în scopul conformării la legislatia

mediu şi creşterii eficienţei energetice

Aprobat

Judeţul Vâlcea

Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la

nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru

perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislatia de mediu si cresterii eficientei

energetice

Aprobat


Bazinul Hidrografic

Prut-Bârlad Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în

bazinul hidrografic Prut – Bârlad

Aprobat

Teritoriul

National

Sistem Informatic Integrat pentru Managementul

Apelor

WATMAN – PHASE I

In curs de

aprobare


Mamaia Sud

Tomis Nord

Tomis Centru

Tomis Sud

Eforie Nord

Jud. Constanta

(5,77 km de

litoral)

Proiect investitii reabilitare zona costiera

Transmis la CE


68/181


Localizarea proiectelor

Reabilitare/ extindere/ modernizare a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare/ epurare apa

uzata in judete sau in mun. Bucureti (Axa prioritara 1)

Reabilitare/ extindere/ modernizare a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare/ epurare apa

uzata in regiuni/ doua judete (Axa prioritara 1)

Sistem integrat de management al deseurilor la nivel judetean (Axa prioritara 2, DMI 2.1)

Decontaminare zone poluate istoric cu produse petroliere (Axa proritara 2, DMI 2.2)

Lucrari pentru reducerea riscului la inundatii (Axa prioritara 5, DMI 5.1)

Proiect reabilitare zona costiera (Axa prioritara 5, DMI 5.2)

Conform informatiilor prezentate, rezulta ca locatiile suprapuse ale proiectelor propuse prin

Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013 revizuit sunt situate la nivel de:

Teritoriul National (AP 5-DMI 5.1) Municipii:

- Mun. Arad (AP 3)

- Bacau (AP 3) - Bucuresti (AP1)

- Iasi (AP 3)

- Oradea (AP 3)


69/181


Judete :

- Arges (AP 1 si AP 2 - DMI 2.2)

- Bacau (AP 2 – DM 2.2 si AP 5 – DM 5.1) - Bihor (AP 2 - DMI 2.1 si 2.2)

- Botosani (AP 2 – DM 2.1)

- Braila (AP 2 - DMI 2.2) - Brasov (AP 1 ; AP 2-DMI 2.1)

- Buzau (AP 2 - DMI 2.2)

- Constanta (AP 1 ; AP 2-DMI 2.1 ; AP 5-DMI 5.2) - Dambovita (AP 2 - DMI 2.2)

- Dolj (AP 2 - DMI 2.2)

- Giurgiu (AP 2 - DMI 2.2)

- Gorj (AP 2 - DMI 2.2) - Ialomita (AP 2 - DMI 2.2)

- Iasi (AP 2 - DMI 2.1)

- Ilfov (AP 2 - DMI 2.2) - Olt (AP 2 - DMI 2.2)

- Prahova (AP 2 - DMI 2.2)

- Vaslui (AP 1 ; AP 5-DMI 5.2)

- Valcea (AP 3) - Teleorman (AP 2 - DMI 2.2)

- Timis (AP 2 - DMI 2.1)

In consecinta, se poate aprecia ca zona ce urmeaza a fi analizata ca posibil afectata

semnificativ este reprezentata de teritoriul national.

4.2 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata

semnificativ

Cadrul natural9

Regiuni biogeografice

Teritoriul Romaniei se suprapune peste 5 din cele 11 regiuni bio-geografice ale Europei:

alpina, continentala, panonica, pontica si stepica si se afla, de asemenea, la jonctiunea dintre

sub-zonele floristice si faunistice palearctice: mediteraneana, pontica si eurasiatica. Pozitia

geografica, complexitatea fiziografica si litologica si distribuirea radiala a gradientilor

altitudinali ai formelor de relief creaza o mare diversitate de conditii mezo- si microclimatice

si pedologice. Aceasta variabilitate a compozitiei si structurii substratului si conditiilor

abiotice determina bogatia, distributia si nivelul de reprezentare ale tipurilor de habitate

naturale pe teritoriul Romaniei. Din cele 198 habitate inventariate pe continentul european

(dintre care 65 prioritare) in Romania se regasesc 94 (23 prioritare), iar din cele 14 biomuri

9 Pentru a evita repetarea unor informatii deja prezentate in capitolul 3 (sursa ANPM : Raport anual de mediu 2011), informatiile acestei sectiuni sunt preluate din « Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei. Orizonturi : 2020-2020-2030 »


70/181


identificate la nivel mondial 5 se afla in Romania: paduri temperate de conifere, paduri

temperate de foioase, pasuni, sisteme montane mixte si lacuri. Se constata existenta unei

varietati remarcabile de specii si taxoni superiori de plante si animale si tipuri de ecosisteme,

desi inventarul este inca incomplet in cazul speciilor, iar cel al resurselor genetice se afla intr-

o faza incipienta.

Relief

Varietatea si proportionalitatea relativa a formelor de relief prezinta caracteristici unice in

Europa si rare pe glob: 28% masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri), 42% dealuri si

podisuri (altitudine intre 300 si 1.000 m) si 30% campii (altitudine sub 300 m).

In Romania se afla 54% din lantul Muntilor Carpati, de o altitudine mijlocie (in medie 1.136

metri), doar cateva piscuri depasind 2.500 m. Muntii reprezinta portiunea cea mai putin

modificata antropic, cu o densitate redusa a populatiei stabile si localitati mici, aflate in curs

de depopulare datorita migratiei interne si externe in urma disparitiei unor indeletniciri

traditionale. Aceasta explica si amplasarea in regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri

nationale si 9 din cele 14 parcuri naturale.

Zona de dealuri si podisuri a suferit interventii mai extinse ale activitatii umane (asezari

urbane si rurale, elemente de infrastructura, plantatii de vii si pomi fructiferi, culturi de plante

tehnice si cereale, cresterea animalelor, exploatari forestiere, extractie de hidrocarburi,

minerit, intreprinderi industriale), fiind supusa unor fenomene mai accentuate de deteriorare

prin despaduriri, eroziune, alunecari de teren, degradarea solului. Cu toate acestea, regiunea

de dealuri si podisuri inalte contine o gama variata de zone ocrotite si prezinta un potential

insemnat pentru selectarea unor noi areale nealterate sau slab modificate antropic.

Regiunile de campie sunt cele mai dens populate si intens exploatate, arealele naturale care s-

au pastrat reprezentand o exceptie. Inundatiile severe din vara anului 2005, care au afectat in

special lunca Dunarii, unde s-au realizat inainte de 1989 masive lucrari de indiguiri si

desecari, au readus in atentie necesitatea reintroducerii in sistem natural a unor insemnate

suprafete de teren, cu efecte ecologice si economice benefice.

Delta Dunarii, cea mai extinsa zona umeda din Europa cu o suprafata de 5.050 kilometri

patrati (din care 4.340 pe teritoriul Romaniei), a capatat statutul de rezervatie a biosferei de

interes mondial si se bucura de atentie si monitorizare speciala din partea UNESCO si

Conventiei Ramsar. Litoralul romanesc la Marii Negre se intinde pe o lungime de circa 245

kilometri, intre frontierele de stat cu Ucraina si, respectiv, Bulgaria, iar platoul continental

(pana la 200 metri adancime) cuprinde 24.000 km patrati din totalul de 144.000 (16,6%). Zona

de litoral este supusa unui accentuat proces de eroziune (circa 2.400 hectare de plaja pierdute


71/181


in ultimii 35 de ani), afectand nu numai activitatile turistice dar si periclitand siguranta

locuitelor si bunastarea publica.

Resurse de apa

Resursele de apa ale Romaniei prezinta particularitatea ca o proportie 97,8% din reteaua

hidrografica este colectata de fluviul Dunarea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul tarii (din

totalul de 2.860 km). Resursa hidrologica (naturala) exprimata prin stocul mediu multianual al

apelor curgatoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde din raurile

interioare iar 87,7 miliarde din partea ce revine Romaniei din stocul mediu multianual al

Dunarii. Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. Romania

dispune de un potential considerabil in privinta apelor minerale naturale de calitate, cu o

rezerva exploatabila de circa 45 milioane metri cubi pe an din care se valorifica doar 40%

(peste 2.000 de izvoare naturale si resurse de adancime in circa 500 de locatii).

De-a lungul anilor, activitatile antropice au afectat calitatea apelor de suprafata si celor

subterane, indeosebi a celor freatice. Doar 57,5% din lungimea totala a raurilor monitorizate

calitativ reprezinta ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizata cu apa potabila. Din

totalul resurselor potentiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile in special datorita contaminarii

resurselor. Ca urmare, resursa de apa utilizabila este in Romania de 2.660 metri cubi pe

locuitor pe an (fata de potentialul de 5.930 metri cubi/an/locuitor) in comparatie cu media

europeana de peste 4.000 metri cubi/an/locuitor, ceeace ce plaseaza Romania printre statele cu

resurse utilizabile de apa relativ scazute.

Pe termen mediu si lung, satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei, industriei, agriculturii si

altor folosinte nu este posibila in Romania fara realizarea unor lucrari hidrotehnice de

anvergura care sa redistribuie in timp si spatiu resursele hidrologice (baraje, lacuri de

acumulare, derivatii interbazinale de debite).

Clima

Clima Romaniei este temperat continentala, cu variatiuni regionale importante (8-12 luni pe

an cu temperaturi pozitive in zonele sudice si de litoral fata de 4 luni in zonele montane

inalte). Se inregistreaza destul de frecvent valuri de caldura, cu temperaturi de peste 40 grade

C si de frig, cu temperaturi sub -30 grade C, in special in depresiunile intramontane.

Precipitatiile, cu o medie multianuala de 640 milimetri la nivelul intregii tari, prezinta, de

asemenea, diferente notabile intre regiuni (intre 1.200-1.400 mm pe an in zonele alpine si sub

400 mm in principalele zone agricole din jumatatea sudica) precum si in timp, perioadele de

uscaciune si seceta severa alternand, uneori chiar in cursul aceluiasi an, cu perioade cu

umiditate excedentara care produc daune insemnate (inundatii, alunecari de teren).


72/181


Riscuri naturale

Romania se situeaza printre tarile europene cu risc seismic mare, avand pe teritoriu o zona

tectonica activa (Vrancea), generatoare uneori de cutremure catastrofale, cu o intensitate de

peste 7 grade pe scala Richter.

În ultimii ani au avut loc inundaţii catastrofale care au avut ca rezultat pierderi de vieţi

omeneşti şi animale, precum şi deteriorarea peisajului. Frecvenţa de producere a inundaţiilor

şi amploarea au crescut din cauza schimbărilor climatice, a ocupării albiei majore a râurilor cu

construcţii neautorizate, precum şi a defrişărilor neautorizate. Cele mai afectate zone sunt cele

ale bazinelor: Crişuri, Someş, Mureş, Târnave, Timiş, Olt, Argeş.

Fond funciar

Dupa nivelul si modul de interventie al populatiei umane, fondul funciar al Romaniei

cuprinde:

• 61,8% din total reprezinta terenuri destinate activitatilor cu specific agricol (circa 14,7

milioane hectare), din care 64% teren arabil folosit extensiv si intensiv pentru culturi agricole,

22,6% terenuri cu vegetatie ierboasa folosite ca pasuni naturale si semi-naturale, 10,4%

terenuri cu vegetatie ierboasa folosite in regim semi-natural pentru producerea furajelor, 3%

terenuri folosite pentru plantatii si pepiniere viticole si pomicole;

• 28,3% din suprafata este ocupata de paduri (circa 6,75 milioane hectare), din care 3%

(aproximativ 200 mii ha) inregistrate ca paduri primare si restul de 97% ca paduri secundare si

terenuri cu vegetatie forestiera; daca se iau in consideratie numai padurile ecologic

functionale, gradul de impadurire este de numai 23%, cu mult sub cel al altor tari europene cu

conditii naturale similare (Slovenia 57%, Austria 47%, Bosnia 53%, Slovacia 41%),

reprezentand circa jumatate din proportia optima pentru Romania (40-45%);

• 3,53% (841,8 mii ha) din total este reprezentat de corpuri de apa de suprafata (rauri, lacuri,

balti) la care se adauga platoul continental al Marii Negre;

• 1,9% (447,5 mii ha) il constituie terenurile degradate sau cu potential productiv foarte

scazut;

• 4,47% (circa 1,06 milioane ha) reprezinta terenuri folosite pentru infrastructura fizica

(capitalul fizic construit) a componentelor sistemului socio-economic.

Structura ecologica a capitalului natural

In ceea ce priveste structura ecologica a capitalului natural, se constata ca actuala configuratie

(compozitie, ponderea categoriilor de ecosisteme, distributia spatiala) detine inca 53% de


73/181


ecosisteme naturale si semi-naturale care isi mentin in buna parte caracterul multifunctional si

genereaza pe cont propriu o gama larga de resurse si servicii pentru sustinerea si alimentarea

populatiei si activitatilor economice.

O gama de 150 tipuri de ecosisteme forestiere, diferentiate in functie de

specia sau grupul de specii dominante de arbori din componenta covorului

vegetal, tipul si cantitatea de humus in sol, regimul hidric si ionic al solului

etc.;

227 tipuri de padure in care au fost descrise 42 tipuri de strat ierbos sub-

arbustiv;

364 tipuri de statiuni;

O gama larga de ecosisteme terestre cu vegetatie ierboasa (pasuni alpine,

pasuni si fanete din zonele de deal si munte, pasuni de stepa, pasuni si fanete

de lunca);

O mare varietate de ecosisteme acvatice din care 3.480 rauri (62%

permanente);

246 lacuri alpine, lacuri de baraj, lacuri si balti in zona de campie, lunci

inundabile, Delta Dunarii; 129 corpuri de apa subterana si acvatoriul marin de

pe platoul continental al Marii Negre.

In jur de 45% din structura ecologica a capitalului natural este in prezent constituita din

ecosisteme agricole preponderent mono-functionale care au fost organizate, inainte de 1990,

pentru productia intensiva de resurse alimentare de origine vegetala si animala sau de materii

prime pentru industria alimentara si textila. In ultimii 20 ani, marile exploatatii agricole de stat

sau colective si infrastructura lor fizica (sisteme de irigatii pentru servirea a circa 3 milioane

hectare de teren arabil, bazele de unelte si masini agricole, infrastructura fermelor zootehnice)

au fost descompuse in peste 4 milioane de ferme mici (in majoritate de subzistenta) sau

abandonate, distruse sau deteriorate.

Sistemele de productie agricola din structura capitalului natural sunt afectate in proportie de

peste 40% de fenomenul de eroziune (pierderile sunt estimate la 150 milioane tone pe an, din

care 1,5 milioane tone de humus), seceta prelungita si frecventa, alunecari de teren, carenta de

fosfor si potasiu si existenta a circa 2,5 milioane hectare de terenuri degradate. In ultimii ani,

intre 10% si 20% din suprafata terenurilor arabile au ramas necultivate.

Biodiversitate


74/181


In privinta biodiversitatii Romania a adus in Uniunea Europeana un patrimoniu valoros, cu

numeroase specii de plante si animale, unele endemice, care sunt extincte sau rare in alte parti

ale Europei. Desi vegetatia naturala detine o pondere redusa in zonele de campie, podisuri si

dealuri joase, exista inca suprafete insemnate in care interventia omului a fost minima

(regiunile de munte si dealuri inalte, Delta Dunarii, sistemele lagunare si luncile unor rauri).

In componenta structurii ecologice a capitalului natural, in mod special a partii care

functioneaza in regim natural sau semi-natural, s-a mentinut un nivel destul de ridicat al

diversitatii biologice si a unor stocuri, unele dintre acestea sustenabile, de plante si animale.

Ecosistemele naturale si semi-naturale si cele in care s-a practicat sau se practica agricultura

extensiva sau semi-intensiva au in componenta lor: 3.630 specii de plante si 688 specii de

alge; 105 specii de mamifere, inclusiv carnivore mari; 25 specii de reptile; 19 specii de

amfibieni; 216 specii de pesti; 30.000 specii de insecte; 860 specii de crustacee; 688 specii de

moluste. Completarea inventarului speciilor si a bazei de date pentru a acoperi si alte grupe

taxonomice, inclusiv diversitatea biologica din sistemele de productie agricola (soiuri de

plante si rase de animale autohtone) necesita inca un proces de durata, dependent de nivelul

expertizei profesionale, de modul de organizare a investigatiei si de gradul de acoperire a

tuturor categoriilor de ecosisteme.

Capitalul antropic

Situatia generala a Romaniei este caracterizata de o tranzitie intarziata la o economie de piata

functionala, cu complicatii suplimentare generate de o gestionare defectuoasa pe fondul unei

mosteniri istorice dificile si unor deformari structurale severe intervenite in ultimele 3-4

decenii.

Structura PIB

Intre 2001 si 2007 performanta macroeconomica a Romaniei s-a imbunatatit semnificativ, in

ciuda unei conjuncturi internationale mai putin favorabile. Cresterea Produsului Intern Brut

(PIB) a inregistrat un ritm mediu anual de peste 6%, printre cele mai ridicate in zona, si a fost

insotita de un proces sustinut de macrostabilizare, cu rezultate notabile. La sfarsitul anului

2007, Produsul Intern Brut al Romaniei a ajuns la circa 121,3 miliarde euro, reprezentand o

triplare fata de anul 2000. Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor, calculat la puterea de

cumparare standard reprezenta aproape 41% din media UE27.

In 2007, sectorul privat a creat 86,6% din valoarea adaugata bruta din industrie, fata de 68,4%

in anul 2000. Ponderea sectorului de servicii a crescut de la 26,5% din PIB in 1990 la circa

50% in 2007.


75/181


Privatizarea

Intarzierea restructurarii si insistenta asupra unor conditii de privatizare nerealiste in raport cu

cerintele pietei a dus la deprecierea activelor multor intreprinderi, anuland avantajele

competitive pe care le aveau initial. Valoarea echipamentelor industriale devenite redundante

in urma restructurarilor si privatizarii este greu de estimat, insa este suficient de remarcat ca

incepand din anul 2000, cantitatea medie anuala de fier vechi exportata din Romania

depaseste 2 milioane tone/ an.

Energia

Romania este un utilizator ineficient de energie produsa cu costuri inalte, pierderi mari (circa

30-35% din resursele primare consumate) si randament economic scazut, situandu-se in

continuare pe ultimul loc in Uniunea Europeana la acest indicator.

Dependenta de importul de surse de energie primara a ajuns la circa 40% la gaze naturale si

60% la petrol, insumand o factura de circa 4 miliarde dolari pe an, cu tendinta de a creste in

continuare, tinand seama de epuizarea rezervelor nationale si de evolutia prognozata a

preturilor pe plan mondial. Carbunele produs in tara, desi inca relativ abundent (pentru inca

15-40 ani), este de slaba calitate si la un pret de extractie necompetitiv. Combustibilul nuclear

din productia interna este, de asemenea, pe cale de epuizare, Romania devenind un importator

net de uraniu cel tarziu in anul 2014.

La o capacitate totala instalata de producere a energiei electrice de 18.300 MW, puterea

disponibila era, in 2006, de 14.500 MW, din care 40% capacitati de productie pe carbune,

31% petrol (in special pacura) si gaze naturale, 25% hidro si 4% nuclear. In contrast,

productia efectiva de electricitate a provenit in proportie de 61,2 % din centrale pe

combustibili fosili, 29% hidro si 9,8% nuclear (16-18% incepand din 2008). Aceasta se

explica prin calitatea tehnologica si fiabilitatea scazute ale centralelor termoelectrice si,

partial, ale centralelor hidro, multe dintre acestea avand o durata de viata (circa 30 ani)

expirata (70% la termo si 40% la hidro).

Sectorul industrial reprezinta 43% din consumul final de energie iar cel rezidential circa 34%

(fata de media UE de 41%, mai mare decat consumul industrial).

Termoficare

Reteaua de termoficare este relativ dezvoltata, acoperind nevoile de incalzire si apa calda ale

circa 29% din gospodarii, 55% in mediu urban (in principal 83.800 cladiri multietajate, cu

circa 7 milioane locatari). Principalii furnizori erau, pana in anii ’90, unitati mari in regim de

cogenerare care livrau 40% din energia electrica produsa in Romania. Fata de circa 250 de


76/181


sisteme de alimentare centralizata cu energie termica care functionau in 1990, numai 110 erau

operationale in 2006, majoritatea fiind sub pragul de rentabilitate.

Pierderile de energie in aceste sisteme sunt foarte mari, intre 35 si 77% in functie de

tehnologiile folosite si gradul de uzura (15-40% la producere, 15-35% la transport si

distributie, 10-40% la consumatorii finali).

Transport

In domeniul transporturilor Romania detine o pozitie-cheie la frontiera estica a UE largite ca

zona de tranzit atat pe directia est-vest (racordul cu Asia prin Marea Neagra) cat si nord-sud

(de la Baltica la Mediterana). Trei dintre axele prioritare TEN-T traverseaza teritoriul

Romaniei.

Evolutiile recente din Romania confirma tendintele generale din Uniunea Europeana,

considerate a fi alarmante, privind cresterea ponderii transportului rutier in parcursul

marfurilor de la 45,6% in 2001 la 72,4% in 2007, iar in parcursul pasagerilor (interurban

si international, in pasageri/km) de la 35,2% la 51,4%.

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM

77/181


5. PROBLEMELE DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PROGRAM

Prezentul capitol contine expunerea problemelor de mediu existente, relevante pentru

program, inclusiv, în particular, cele legate de orice zone care reprezinta o importanta speciala

pentru mediu, cum ar fi ariile speciale de protecţie avifaunistică sau de ariile speciale de

conservare.

5.1 Probleme generale de mediu existente

Din perspectiva principiilor si obiectivelor dezvoltarii durabile, principalele probleme

relevante legate de starea capitalului natural sunt:

Manifestarea unui proces activ de afectare a diversitatii biologice care se exprima

prin: disparitia unor specii de plante (fenomen documentat in cazul a 74 specii de

plante superioare); 1.256 specii de plante superioare au fost evaluate cu statut de

specii rare, 171 au statut de specii vulnerabile si 39 specii periclitate; din cele 105

specii de mamifere prezente in fauna autohtona, 26 specii sunt periclitate, 35 specii

sunt vulnerabile si 25 specii arata un pronuntat declin, desi alte 3 specii rare sau

disparute in multe tari ale UE (lupul, ursul brun si rasul) au populatii foarte viguroase;

din cele 216 specii de pesti inventariati in apele de pe teritoriul Romaniei, 11 specii

sunt periclitate, 10 specii sunt in stare critica si 18 sunt vulnerabile.

Fragmentarea habitatelor multor specii si intreruperea conectivitatii longitudinale

(prin bararea cursurilor de apa) si laterale (prin indiguirea zonelor inundabile,

blocarea sau restrangerea drastica a rutelor de migratie a speciilor de pesti si a

accesului la locurile potrivite pentru reproducere si hranire).

Restrangerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau ecosisteme din zonele de

tranzitie (perdele forestiere, haturi, zone umede din structura marilor exploatatii

agricole sau a marilor sisteme lotice) cu efecte negative profunde asupra diversitatii

biologice si a functiilor de control al poluarii difuze, eroziunii solului, scurgerilor de

suprafata si evolutiei undei de viitura, controlului biologic al populatiilor de daunatori

pentru culturile agricole, reincarcarii rezervelor sau corpurilor subterane de apa.

Modificarea ampla, uneori dincolo de pragul critic, a configuratiei structurale a

bazinelor hidrografice si a cursurilor de apa, asociata cu reducerea foarte

semnificativa a capacitatii sistemelor acvatice de a absorbi presiunea factorilor

antropici care opereaza la scara bazinului hidrografic si cu cresterea vulnerabilitatii lor

si a sistemelor socioeconomice care depind de acestea.


78/181


Simplificarea excesiva a structurii si capacitatii multifunctionale ale formatiunilor

ecologice dominate sau formate exclusiv din ecosisteme agricole intensive si cresterea

gradului lor de dependenta fata de inputurile materiale si energetice comerciale.

Totalitatea modificarilor structurale care s-au produs in timp indelungat, in primul rand ca

urmare a diversificarii si cresterii presiunii antropice si care sunt reflectate in configuratia

actuala a structurii ecologice a capitalului natural al Romaniei a condus, la diminuarea

capacitatii sale bio-productive si de sustinere a cerintelor pentru resurse si servicii din partea

sistemului socio-economic national. Capacitatea bio-productiva a capitalului natural al

Romaniei, exprimata in echivalent de suprafata productiva globala per individ (g ha/ind) este

estimata la nivelul de 2,17 g ha/ind, reprezentand cu putin peste jumatate din potentialul

estimat de 3,5 – 4 g ha/ind. In acest moment, capacitatea bio-productiva a capitalului natural

este depasita de amprenta sistemului socio-economic (environmental footprint) evaluata

pentru anul 2004 la nivelul de 2,45 g ha/ind si pentru anul 2006 la 2,7 g ha/ind.

Concluziile de mai sus dovedesc faptul ca dezvoltarea economica a Romaniei nu a tinut seama

de principiile dezvoltarii durabile. Capacitatea de suport a capitalului natural al Romaniei este

depasita, iar decalajul se poate mari daca programele sectoriale vor urmari obiective

contradictorii care pot intra in conflict cu principiile dezvoltarii durabile, generand efecte

negative asupra structurii si capacitatii de suport ale capitalului natural.

5.2 Rezumat al problemelor specifice de mediu existente

Calitatea aerului

Asa cum s- aprezentat in capitolul 3, in multe din aglomerarile urbane calitatea aerului este

afectata de depasirea CMA la oxizi de azot, dioxid de sulf, pulberi, etc.

Calitatea apei

Pentru parametrii monitorizaţi, principalele zone în care se înregistrează cele mai severe

neconformări fata de normele în vigoare privind alimentarea cu apa potabila si

canalizarea/epurarea apelor uzate orasenesti, sunt localizate în judetele: Alba, Botoşani,

Bacău, Constanţa, Călăraşi, Dâmboviţa, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sibiu şi Suceava.

Inundaţii

România se confruntă cu o frecvenţă anuală a inundaţiilor, în special primăvara la topirea

zăpezii şi vara din cauza ploilor torenţiale, când debitele râurilor cresc foarte mult, producând

inundaţii, adeseori catastrofale, cu pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale.


79/181


Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea au crescut din cauza schimbărilor

climatice, a ocupării albiei majore a râurilor cu construcţii neautorizate, precum şi a

defrişărilor neautorizate. Din punctul de vedere al vulnerabilităţii la inundaţii, cele mai

afectate zone sunt cele ale bazinelor: Crişuri, Someş, Mureş, Târnave, Timiş, Olt, Argeş.

Distribuţia localităţilor afectate de inundaţii, pe bazine hidrografice, este descrisă în harta de

mai jos:

Localităţi afectate de inundaţii

Sursa: Administraţia Naţională „Apele Române”

În 2005, cele mai afectate judeţe au fost Vrancea, Buzău, Timiş, Caraş-Severin, Bacău,

Teleorman, Mehedinţi, Olt, Galaţi, Botoşani, Dolj, Suceava, Satu Mare.

În 2006 cele mai afectate zone au fost localităţile situate de-a lungul Dunării, iar alte inundaţii,

în special cele provocate de torenti (flash floods), au afectat următoarele bazine hidrografice:

Siret, Prut, Jiu, Mureş, Banat, Someş-Tisa.

Starea mediului marin şi a zonei costiere

Litoralul Marii Negre a avut de suferit de pe urma gravelor probleme de eroziune din ultimele

trei decenii . Pe baza cercetărilor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare

Marina “Grigore Antipa”, se apreciază cã litoralul românesc se afla într-o stare grava sub

raportul extinderii eroziunii, pe cca. 60 - 80 % din lungimea ţărmului, lăţimea plajei se

diminuează în fiecare an. În zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, plaja a pierdut din


80/181


suprafaţa, în ultimii 35 ani peste 2 400 ha (cca. 80 ha/an) în timp ce acumulările au fost de

numai 200 ha (cca. 7 ha/an). Linia ţărmului s-a retras pe distante variabile de la un sector de

ţărm la altul, cu valori cuprinse între 180 şi 300 m, iar valoarea maximã de retragere, în unele

puncte, a depăşit 400 m. Pe unele porţiuni în care lăţimea cordonului litoral este mai redusa, la

furtuni marea acoperă complet ţărmul, uneori formând breşe, care se unesc cu apele lacurilor

litorale, în acest fel fiind afectat ecosistemul specific al lacului respectiv.

Biodiversitate

A fost identificata lipsa planurilor de management pentru cele mai multe din ariile protejate,

indeosebi a siturilor NATURA 2000.

Gestionarea deseurilor municipale si medicale

Instalatiile conforme pentru eliminarea deseurilor municipale sunt insuficiente, iar cele

neconforme trebuie inchise conform Tratatului de aderare a Romaniei la UE.

Cu o situatie similara se confrunta si unitatile medicale care au sistat operarea instaltiilor

neconforme pentru tratarea deseurilor periculose medicale si nu au suficiente fonduri sa

achizitioneze instalatii noi, conforme.

5.3 Identificarea problemelor de mediu existente, relevante pentru

program

Problemele majore de mediu au fost identificate in POS Mediu (versiune 2007) şi in evaluarea

de mediu realizata pentru aceasta. Concluziile evaluarii precedente de mediu au fost

actualizate pe baza analizei curente a starii mediului si sunt rezumate în tabelul de mai jos.

Tabel 5-0-1: Probleme de mediu existente, relevante pentru program

Domenii

Probleme de mediu relevante pentru POS Mediu

Aer Calitatea aerului ambiental depăşeşte normele legale din cauza

poluării din (poluare pe termen scurt şi pe termen lung).

Tinte actualizate de reducere a emisiilor

Apă Probleme de poluare a apei datorate apei uzate netratate provenită din

surse municipale şi industriale ca şi poluării difuze datorate

activităţilor agricole şi absenţei gestionării deşeurilor.

Sol Poluarea solului provocată de capacitatea insuficientă de colectare a


mediu

Schimbările climatice Tinte de reducere a emisiilor respectate datorita declinului economic.

Degradarea solurilor, desertificare.


81/181


Domenii


Biodiversitate Degradarea continuă a ecosistemelor terestre şi acvatice datorată


Absenţa gestionării corespunzătoare a zonelor protejate şi a aplicării

reglementărilor în zonele protejate şi în ariile potenţiale din cadrul

Natura 2000

Sănătate umană Deteriorarea sănătăţii umane datorită poluării mediului (aer, apă şi

sol) şi vechilor tare ecologice (de ex. pesticide, deşeuri minier, etc.)

Problema semnificativă a zgomotului în aşezările urbane

Managementul riscului de

mediu

Risc crescut datorită dezastrelor naturale

Conservarea si gestionarea

durabilă a resurselor

Amplificarea utilizării şi exploatării resurselor naturale epuizabile

Amplificarea generării de deşeuri şi absenţa iniţiativelor de valori-

ficare şi reciclare a deşeurilor

Peisaj şi patrimoniu

cultural

Pericolul continuării degradării peisajului natural şi cultural (de ex.



Deteriorarea zonei româneşti de coastă a Mării Negre

Eficienţa energetică şi

sursele regenerabile de

energie

Eficienţa energetică scăzută ca şi amplificarea utilizării resurselor de

energie;

Slabe iniţiative de investiţii în resurse regenerabile

Conştientizarea privind

aspectele de mediu

Slaba conştientizare a sectoarelor guvernamental, privat şi public în


durabilă

Turism durabil Practici nedurabile în domeniul turismului care conduc la continuarea


patrimoniului

6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE PENTRU PROGRAM

82/181


6. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, RELEVANTE

PENTRU PROGRAM

In acest capitol sunt prezentate obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel

naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru program şi modul în

care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideratii de mediu in timpul

pregatirii programului.

6.1 Lista obiectivelor de protectie a mediului

Pentru a asigura coerenta cu evaluarea de mediu realizata pentru versiunea initiala a

Programului Operational Sectorial Mediu 2007-2013 au fost mentinute obiectivele de

mediu stabilite pentru evaluarea precedenta.

În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate aspecte şi obiective

relevante de mediu formulate pe baza tintelor şi obligaţiilor naţionale şi internaţionale

asumate de România în domeniul protectiei mediului.

Pentru stabilirea listei obiectivelor de mediu au fost consultate documentele strategice

relevante pentru program, prezentate in capitolul 2.

Tabelul de mai jos prezintă cadrul final propus pentru obiectivele de protectie a

mediului relevante pentru POS Mediu 2007-2013.

Tabel 6-0-1: Obiective de mediu relevante

Domeniu/ Element de

mediu

Obiective de mediu relevante

Aer

Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în limitele stabilite de

normele legale

Minimizarea impactului asupra calităţii aerului la nivel rural şi urban

Apă

Limitarea poluării apei de la surse punctiforme şi difuze de poluare şi

îmbunătăţirea calităţii apei

Sol

Limitarea poluarea punctiformă şi difuză a solului

Schimbări climatice

Reducerea emisiilor care provoacă schimbările climatice

Sporirea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi fa-

cilitarea protecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt

Biodiversitate Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi

acvatice împotriva degradării antropogene, a fragmentării habitatelor şi a

defrişării

Păstrarea diversităţii naturale a faunei, florei şi a habitatelor din zonele

protejate şi ariile Natura 2000

Sănătate umană Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii umane prin implementarea unor măsuri

pentru prevenirea poluării şi reducerea vechilor tare (de ex. pesticide,

deşeuri miniere, etc.)


83/181


Domeniu/ Element de

mediu


Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor referitoare la zgomot în locali-tăţi

Managementul riscului

ecologic

Sporirea protecţiei populaţiei faţă de riscul asociat dezastrelor naturale

Gestionarea eficientă a

resurselor şi conservare

/ gestionarea durabilă a

resurselor

Limitarea utilizării resurselor naturale epuizabile

Reducerea generării de deşeuri, creşterea recuperării deşeurilor şi facilitarea

reciclării tuturor deşeurilor


cultural

Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural (de ex. prin revita-lizarea

zonelor industriale dezafectate)

Păstrarea, protejarea şi reabilitarea zonei de coastă a României de la Marea

Neagră asigurând protecţia patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor

acvatice şi terestre) şi cultural, pentru a realiza dezvoltarea durabilă a

regiunii

Eficienţa energetică

şi surse de energie

regenerabilă

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor de energie

Facilitarea generării de energie din surse regenerabile

Conştientizarea cu

privire la problemele

de mediu

Îmbunătăţirea comportamentului responsabil faţă de mediu din partea

sectoarelor guvernamental, privat şi public, promovând problemele de

mediu

Turism durabil Promovarea unui turism care să asigure un nivel înalt de protecţie a mediului

şi de conservare a naturii

6.2 Evaluarea obiectivelor generale şi specifice ale programului in raport cu

obiectivele de mediu relevante

Obiectivul global al POSM:

Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România,

urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între tarile vestice din Uniunea

Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere

cantitativ, cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice

eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului

“poluatorul plăteşte”.

Obiective specifice ale POSM:

1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor


84/181


urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru

managementul serviciilor de apă/apă uzată.

2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin

îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone

poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.

3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor

climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi

până în 2015.

4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin

sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei

Natura 2000.

5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra

populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile

zone până în 2015.

Evaluarea s-a axat pe compararea efectelor asupra mediului potential generate de

realizarea obiectivelor specifice ale programului cu obiectivele de mediu relevante.

Evaluarea s-a făcut sub formă de comentarii, explicând care sunt efectele (atât

pozitive, cât şi negative) ce pot fi cauzate de implementarea obiectivului specific al

PO.


85/181


Tabel 6-0-2: Evaluarea Axei prioritare 1 in raport cu obiectivele de mediu relevante

Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată,

prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane

până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de

apă/apă uzată.

Obiective de mediu

relevante

Indicatori relevanţi/

întrebări orientative

Comentarii privind posibilele efecte asupra

mediului

Menţinerea şi îmbunătăţirea

calităţii aerului ambiental în

limitele stabilite de normele

legislative

Reţelele şi sistemele de canalizare vor ajuta la

îmbunătăţirea calităţii aerului în aglomerările

care nu au în prezent reţele sau staţii de tratare

a apelor uzate. Unele efecte indirecte.

Minimizarea impactului

asupra calităţii aerului la nivel

rural şi urban

Introducerea unor reţele noi de canalizare şi

reabilitarea celor existente va duce la un

transport controlat şi închis pe sistemele de

canalizare, prin urmare va permite o

îmbunătăţire a calită-ţii aerului în aglomerări,

care în acum sunt formate din şanţuri

necorespunzătoare pentru transportul apelor de

canalizare către corpul de apa de suprafata

local. Unele efecte pozitive

Limitarea poluării apei din

surse punctiforme şi difuze de

poluare şi îmbunătăţirea

calităţii apei

- Procentul

populaţiei deservite de

sistemele de distribuţie

a apei cu dotate cu

control al calităţii

(versus alimentarea cu

apă din fântâni

necontrolate şi izvoare)

- Procent al

populaţiei deservite de

sisteme de canalizare

din procentul total

existent?

- Număr de pierderi

pe km de conducte de

canalizare?

- Inventarul

industriei locale şi

principalele deşeuri

pentru fiecare

instalaţie de prelucrare

(% din totalul existent

al industriei

locale)

- Câte fabrici au

unităţi de pre-tratare

pentru deşeurile lichide

înainte de evacuarea

acestora în

sistemul de canalizare?

- Ce se face pentru

reducerea emisiilor de

poluanţi şi sub-

stanţe de eutrofizare?

Construcţia/reabilitarea instalaţiilor de

epurare a apei va permite îmbunătăţi-rea

calităţii apelor de suprafaţă din România.

Reabilitarea reţelelor de canalizare va permite

reducerea poluării apelor subterane şi de

suprafaţă. Se preconizează efecte pozitive

semnificative.

Se preconizează că îmbunătăţirea controlului

asupra deşeurilor produse de industrie va

avea un efect pozitiv major asupra calităţii

apei.

Introducerea tratamentului terţiar în

tehnologia STAU şi un mai bun control al

evacuărilor directe ale industriei în cursurile

de apă va permite în mod clar îmbunătăţirea

calităţii apei.


86/181





apă/apă uzată.

Obiective de mediu

relevante

Indicatori rele-vanţi/



mediului

Limitarea poluării

punctiforme şi difuze a solului

- Pierderi pe km de

conducte de canalizare?

Reabilitarea vechilor sisteme de canalizare

va duce la limitarea poluării solului în acest

sens. Construc-ţia/reabilitarea STAU va duce

la reducerea poluării solului direct şi indirect

(datorită reducerii poluării apei). Trebuie să

se implementeze măsuri privind tratarea

nămolului din canalizare în vederea

prevenirii evacuării necontrolate a nămolului

în depozitele de gunoi ale municipalităţii şi,

mai mult, scăderea poluării.

Scăderea emisiilor care duc la

schimbări climatice

Construcţia/reabilitarea instalaţiilor de tratare

a nămolului va permite reducerea emisiilor

de metan din depunerile de nămol.

Sporirea măsurilor de adaptare

la efectele schimbărilor

climatice şi facilitarea

protecţiei solului împotriva

eroziunii cauzate de apă şi

vânt

Nu există legătură di-

rectă

Nu există legătură directă

Protejarea şi îmbunătăţirea

condiţiilor şi funcţiilor

apelor terestre şi

continentale şi a ecosistemelor

marine împotriva degradării

antropogene, fragmentării

habitatului şi defrişării

- Calitatea apei în cazul

cursurilor de apă

deschise

Construcţia unor noi rezervoare de apă

destinate extracţiei de apă potabilă ar putea

influenţa considerabil ecosistemele de pe

râuri unde se vor construi noi surse de apă.

Staţiile de tratare a apelor uzate noi şi

reabilitate permit îmbunătăţirea semnificativă

a protecţiei ecosistemelor terestre şi acvatice

împotriva degradării antropogene.

Conservarea diversităţii

naturale a faunei, florei şi

habitatelor din ariile

protejate şi arii din Natura

2000

- Calitatea apei în cazul

cursurilor de apă

deschise

Staţiile de tratare a apelor uzate noi şi

reabilitate vor îmbunătăţi semnificativ

calitatea ariilor protejate prin îmbunătăţirea

igienizării apei.


87/181





apă/apă uzată.

Obiective de mediu

relevante




mediului

Facilitarea îmbunătăţirii

sănătăţii umane prin

implementarea măsurilor care

vizează prevenirea poluării şi

reducerea impactului vechilor

con-taminanţi (de ex. pesti-

cide, deşeuri miniere etc.)

- Câte proiecte vor fi

aprobate în zonele

afectate de vechii

contaminanţi?

O calitatea mai bună a apei potabile va

permite reducerea numărului de persoane

afectate de boli cauzate de poluarea apei. Un

acces mai bun la reţeaua centralizată şi

controlată de alimentare cu apă potabilă de

calitate va permite sporirea sănătăţii

oamenilor în special în cazul celor care

trăiesc în sau în apropierea zonelor afectate

de conta-minanţi vechi (de ex. cauzată de

poluarea cu pesticide, deşeuri miniere etc.).

Trebuie să se acorde prioritate acestui tip de

proiecte


situaţiei aglomerărilor din

punct de vedere al zgomotului

- Procent de proiecte

finalizate la timp

Poate exista un impact temporar cauzat de

lucrări de construcţie legate de staţiile şi

reţelele pentru ape uzate şi apă potabilă.

Trebuie să se propună măsuri de reducere a

impactului cauzat de zgomot, de ex. lucrul

numai în perioada orelor de lucru cu

echipamentele zgomotoase şi camioane de

mare tonaj

Creşterea protecţiei populaţiei

împotriva riscului asociat

dezastrelor naturale

- Număr de proiecte şi

persoane deservite de

facilităţile noi şi

reabilitate din zonele

asociate dezastrelor

naturale

Dezastrele naturale duc la poluarea

temporară sau ireversibilă a apei (folosită

pentru băut, fie tratată, fie netratată).

Reabilitarea şi construcţia de noi staţii

centralizate de alimentare cu apă şi tratare a

apei va reduce aceste impacturi

Limitarea utilizării resurselor

naturale epuizabile

-% de gospodării cu

apometre

- Creşterea

procentului de

gospodării care deţin

apometre;

- Număr şi

capacitate

de consum a apei în

cazul unităţilor indus-

triale care folosesc apă

reciclată

Limitarea utilizării apei dulci pe baza

reutilizării apei tratate (de ex. în scopuri

industriale), precum şi creşterea numărului

de proprietari de locuinţe care deţin apometre

vor avea un efect pozitiv semnificativ.

Reducerea generării de

deşeuri, creşterea nivelului

de valorificare a deşeurilor şi

facilitarea reciclării tuturor

deşeu-rilor

Va afecta producerea de

deşeuri?

Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a

nămolului poate duce la folosirea nămolului

în scopuri agricole, ceea ce va genera un

efect pozitiv semnificativ.


88/181





apă/apă uzată.

Obiective de mediu

relevante




mediului

Asigurarea protecţiei

peisajului natural şi cultural

(de ex. prin revitalizarea

zonelor industriale

dezafectate)

- Număr de STAU şi

instalaţiile de epurare a

apei construite pe

zone industriale dez-

afectate

Dacă se vor construiesc noi staţii de

tratare a apelor uzate în zone industriale

dezafectate, se va înregistra un efect pozitiv.

Conservarea, protecţia şi

reabilitarea zonei costiere a

Mării Negre, asigurând

protecţia patrimoniului

natural (inclusiv ecosistemele

terestre şi acvatice) şi cultural

în vederea atingerii unui

nivel de dezvoltare durabilă a

regiunii

- Calitatea apei de pe

coasta românească a

Mării Negre

Îmbunătăţirea calităţii tratării apelor

uzate şi a apelor evacuate, precum şi

îmbunătăţirea evacuării nămolului vor avea

un efect pozitiv direct şi considerabil în

privinţa protecţiei calităţii apei din Marea

Neagră.

Îmbunătăţirea eficienţei

energetice şi folosirea

resurselor energetice

- Reabilitarea

staţiilor

de pompare, imple-

mentarea dispozitivelor

de control al presiunii

apei şi convertorii de

frecvenţă din staţiile de

pompare

- Noi reţele de

alimentare cu apă versus

cele vechi (%)

-% de gospodă-

rii/apartamente indi-

viduale în blocuri de

apartamente dotate cu

contoare;

-% de reabilitări con-

ducte de apă în interiorul

blocurilor de

apartamente

Introducerea unor sisteme de feedback

privind controlul presiunii pentru apa din

reţelele municipalităţii, precum şi

convertoarele de frecvenţă din staţiile de

pompare vor duce la scăderea utili-zării

energiei pentru asigurarea aceleaşi

calităţi a serviciilor. Pomparea apei prin

reţelele vechi va duce la creşterea

consumului de energie pe unitate de apă

livrată către populaţie, prin urmare înlocuirea

vechilor mijloace de distribuţie a apei va fi

necesară în acest sens. Creşterea eficienţei

energetice va fi ob-ţinută pe baza reducerii

pierderilor de apă. O contorizarea mai

extinsă a gospodăriilor şi a unităţilor

industriale va duce la îmbunătăţirea

eficienţei energetice din staţiile de tratare a

apei pe termen lung. Este important ca

noile unităţi să ia în considerare consumul de

apă înregistrat cu o contorizare mai extinsă în

gospodării, (ceea ce, de regulă, duce la

reducerea consumului), prin urmare

trebuie să se asigure că noile unităţi sunt

estimate în mod corespunzător, cu unităţi

construite la capacitate optimă

Facilitarea producerii de

energie din surse regenerabile

Nu există legătură di-

rectă



89/181





apă/apă uzată.

Obiective de mediu

relevante




mediului

Îmbunătăţirea compor-

tamentului responsabil din

punct de vedere ale mediul

din partea guvernului,

sectoarelor public şi privat

prin promovarea aspectelor

legate de mediu

-% de gospodării

contorizate -

modificarea consu-

mului de apă pe locuitor/

gospodărie

Creşterea % de gospodării care conto-rizează

consumul de apă poate aduce un efect pozitiv

semnificativ în comportamentul locuitorilor

cu privire la responsabilizarea faţă de mediu

Promovarea turismului care

asigură un nivel ridicat de

protecţie a mediului şi

conservarea naturală

-% din populaţie de-

servită de sistemele

de alimentare cu apă

potabilă

-% din populaţie de-

servită de staţiile de

tratare a apelor uzate

Servicii mai bune privind alimentarea cu apă

şi tratarea apelor uzate vor duce la creşterea

atractivităţii ţării datorită unor servicii

îmbunătăţite, unei calităţi mai bune a apei şi

contribuţiei la conservarea biodiversităţii şi,

prin urmare, va contribui la dezvoltarea

turismului şi la protejarea şi aprecierea

naturii


Obiectiv specific 2: Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin

îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în

minimum 30 de judeţe până în 2015.

Obiective de mediu relevante Indicatori rele-

vanţi/întrebări

orientative

Comentarii privind posibilele efecte

de mediu

Menţinerea şi îmbunătăţi-rea



legale

Se va îmbunătăţi cali-

tatea aerului ambiental

în limitele stabilite de

normele legale?

Pot exista anumite efecte pozitive indirecte

Minimizarea impactului asupra

calităţii aerului la nivel urban şi

rural

Se vor minimiza im-

pacturile asupra cali-

tăţii aerului la nivel

urban şi rural?

Pot exista anumite efecte pozitive indirecte


90/181






vanţi/întrebări

orientative


de mediu

Limitarea poluării apei din surse

punctiforme şi difuze de poluare

şi îmbunătăţirea calităţii apei

Câte depozite de de-şeuri

existente au instalaţii de

tratare a levigatului (%) ?

Reducerea poluării apei cauzate de evacuări

necontrolate a deşeurilor sau de evacuarea

nămolului generat de tratarea apelor uzate în

depozite de gunoi necorespunzătoare poate

duce la efecte pozitive semnificative.

Introducerea instalaţiilor de tratare a

levigatului va ajuta la evitarea poluării

cursurilor de apă subterane şi de suprafaţă.

Limitarea poluării punctiforme

şi difuze a solului

- Număr de

depozite de gunoi

necontrolate închise

- Număr de

sisteme integrate de

gestionare a deşeurilor,

noi sau finalizate, la

nivel de judeţ/regiune

- Câte depozite de

gunoi existente au

instalaţii de tratare a

levigatului (%) ?

Reducerea poluării solului din depozite

necontrolate de evacuare a deşeurilor sau

aruncarea ilegală a deşeurilor va avea un


Introducerea instalaţiilor de tratare a

levigatului va ajuta la evitarea poluării

solului.

Scăderea emisiilor cauzate de

schimbările climatice

- Număr de instalaţii în

depozite de gunoi care

permit colectarea gazelor

Construirea unor depozite de gunoi adecvate

pentru colectarea gazelor poate avea un efect

pe termen lung asupra reducerii emisiilor de

gaze cu efect de seră. Se poate preconiza un

efect pozitiv suplimentar datorat reducerii

arderii ilegale de deşeuri, care este foarte

dăunătoare şi are un efect direct asupra

creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Sporirea măsurilor de adaptare la

efectele schimbărilor climatice şi

facilitarea protecţiei solului

împotriva eroziunii cauzate de apă

şi vânt

Nicio legătură Nicio legătură


condiţiilor şi funcţiilor eco-

sistemelor terestre, acvatice şi

marine împotriva degradării

antropogene, a fragmentării

habitatelor şi a defrişării

- Număr de depozite

ilegale de evacuări a

deşeurilor închise

Reabilitarea, îmbunătăţirea şi instituirea unor

sisteme de gestionare controlată a deşeurilor

va avea un efect pozitiv semnificativ asupra

protecţiei ecosistemelor şi habitatelor.


91/181






vanţi/întrebări

orientative


de mediu

Conservarea diversităţii naturale a

faunei, florei şi habitatelor din

ariile protejate şi potenţialele

amplasamente din Natura 2000

- Număr de depozite

ilegale de evacuări a

deşeurilor închise

- Creşterea acoperi

rii zonelor rurale de

servite de sisteme

de gestionare a deşeurilor

Amplasamentele instalaţiilor de evacuare şi

transfer trebuie să fie selectate respectându-se

ariile protejate şi cele din NATURA 2000.

Reducerea numărului de depozite ilegale de

evacuări a deşeurilor va demonstra

îmbunătăţirea gestionării ariilor protejate.

Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii

umane prin implementarea

măsurilor destinate prevenirii

poluă-rii şi reducerii

impactului vechilor tare ecologice

(de exemplu, pesticide, deşeuri

miniere etc.)

- Reabilitarea vechilor

tare ecologice

O mai bună gestionare a deşeurilor, precum şi

reabilitarea vechilor zone contaminate, cum ar

fi depozitele ilegale de evacuare a deşeurilor

necontrolate vor permite îmbunătăţirea

semnificativă a sănătăţii locuitorilor din

zonele învecinate.


condiţiilor aglomerărilor în

privinţa zgomotului

- Activităţile vor duce

la creşterea poluării cu

zgomot în locurile

aflate în apropiere?

- Tip de vehicule

folosite la colectarea

deşeurilor

Colectarea deşeurilor poate duce la

intensificarea deplasării camioanelor de

colectare a deşeurilor în localităţi, prin

urmare orarele de deplasare şi tipul de

vehicule trebuie să fie alese cu mare grijă

pentru a asigura un impact fizic mai redus

asupra aglomerărilor. Lucrările de con-

strucţie şi reabilitare pot cauza poluarea

temporară prin zgomot.

Îmbunătăţirea protecţiei

populaţiei împotriva riscului

asociat dezastrelor naturale

- Integrarea gestionării

deşeurilor;

- Îmbunătăţirea

serviciilor de colectare

a deşeurilor în zone

le rurale;

Sistemele de colectare a deşeurilor pot avea

un efect pozitiv semnificativ în prevenirea

evacuării deşeurilor (în mod intenţionat sau

neinten-ţionat, de exemplu, în timpul

inundaţiilor) în cursurile de apă. Amplasarea

noilor depozite de gunoi trebuie să fie aleasă

acordând atenţie riscurilor asociate

dezastrelor naturale, de exemplu, inundaţii,

în special în zonele rurale unde s-a arătat că

evacuarea ilegală a deşeurilor în râuri

amplifică impactul inundaţiilor.

Limitarea folosirii resurselor

naturale epuizabile

-% din materialele uzate

refolosite ca materii

prime sau recuperate

prin energie

Reducerea folosirii materiilor prime datorită

reciclării materialelor uzate, precum şi

recuperarea prin energie produsă în

incineratoare va avea un efect pozitiv

semnificativ asupra limitării utilizării

resurselor naturale epuizabile.


92/181






vanţi/întrebări

orientative


de mediu

Reducerea producerii de

deşeuri, creşterea recupe-rării

deşeurilor şi facilitarea reciclării

tuturor deşeurilor

- Număr de proiecte de

sortare şi reciclare a

deşeurilor

Selecţia la sursă va reprezenta un pas

uriaş necesar în colectarea deşeurilor

deoarece va asigura o reducere dramatică

a fluxului de deşeuri către depozitele de

gunoi.

Dacă proiectele municipale şi industriale

de sortare şi reciclare sunt susţinute,

vor contribui la recuperarea şi refolosirea

deşeurilor.

Prin aplicarea taxelor privind evacuarea

deşeurilor în depozitele de gunoi,

producerea deşeurilor se poate reduce, iar

recuperarea deşeurilor va fi încurajată,

dar astfel de proiecte şi măsuri trebuie

introduse odată cu închiderea depozitelor

ilegale de evacuare şi cu o monitorizare

strictă a evacuărilor negestionate şi ilegale

de deşeuri.

Asigurarea protecţiei peisajelor

naturale şi culturale (de exemplu,

prin revitalizarea zonelor

industriale dezafectate)

- Număr de ampla-

samente închise şi

reabilitate

Amplasamente de evacuare ilegală şi

depozitele de gunoi negestionate reprezintă

tare vechi, iar închiderea şi reabilitarea lor va

avea un efect pozitiv asupra peisajului.

Conservarea, protejarea şi

reabilitarea zonei costiere

româneşti a Mării Negre prin

asigurarea protecţiei

patrimoniului natural (inclusiv

ecosistemelor acvatice şi terestre)

şi cultural în vederea realizării

dezvoltării durabile a regiunii

- Creşterea acoperirii

regiunii Mării Negre cu

sisteme integrate de

gestionare a deşeurilor

Stabilirea unor sisteme integrate de

gestionare a deşeurilor în regiunea Mării

Negre va duce la îmbunătăţirea atractivităţii

zonei costiere şi va reduce poluarea Mării

Negre cu deşeuri. Îmbunătăţirea

monitorizării evacuării ilegale de deşeuri pe

sol şi în mare va contribui la dezvoltarea

durabilă şi internalizarea impactului de

mediu


energetice şi folosirea resurselor

energetice

- Număr de depozite de

deşeuri care vor fi dotate

cu echipamente de

colectare e metanului

Poate exista un efect pozitiv dacă se acordă

sprijin instalaţiilor de colectare şi folosire a

metanului din depozitele de gunoi. Acest

lucru poate contribui la utilizarea eficientă a

resurselor de energie.


energie din resurse regenerabile

Va permite producerea

de energie din resurse

regenerabile?

Energia poate fi produsă prin incinerarea

deşeurilor, precum şi prin arderea gazului

metan colectat din depozitele de gunoi


93/181






vanţi/întrebări

orientative


de mediu

Îmbunătăţirea comportamentului

responsabil privind mediul din

partea guvernului şi a

sectoarelor public şi privat prin

promovarea aspectelor legate de

mediu

- Creşterea

numărului

de gospodării deser

vite sisteme de colec

tare a deşeurilor

- Număr de

instituţii cu EMS

-O mai bună sortare a

deşeurilor

- Număr de

instalaţii

de sortare şi reciclare

Instituirea de sisteme integrate de gestionare a

deşeurilor, precum şi instalaţiile de sortare şi

reciclare va avea un efect pozitiv semnificativ

asupra comportamentului responsabil privind

mediul din partea guvernului şi a sectoarelor

public şi privat.



protecţie a mediului şi conservare

naturală

- Procent de ampla-

samente ilegale de

evacuare a deşeurilor

închise şi reabilitate

din numărul total?

Instituirea sistemelor de gestionare a

deşeurilor va reduce evacuarea ilegală a

deşeurilor şi va creşte atractivitatea peisajului

rural şi urban, contribuind la dezvoltarea

turismului.


94/181



Obiectiv specific 3: Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea

schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi

până în 2015.


vanţi/întrebări

orientative


de mediu



limitele stabilite de normele legale

-Câte instalaţii sunt dotate

cu filtre adecvate (%)?

- Număr de instalaţii

pentru reducerea

poluanţilor acidifianţi?

- Reducerea emisii

lor de particule fine

(PM10) şi precursori

ai acestora?

- Număr de proiecte

în amplasamente în

care limitele de poluare a

aerului sunt peste norme?

Proiectele implementate pentru îm-

bunătăţirea emisiilor din vechile instalaţii

municipale, în special în localităţile în care

poluarea aerului depăşeşte normele şi

standardele stabilite vor aduce efecte

pozitive semnificative. Instalarea

contoarelor de căldură în sistemele

municipale pot reduce necesarul de căldură,

asigurând stimulente pentru conservarea

căldurii şi reducând poluarea inutilă a

aerului.


calităţii aerului în zonele rurale

şi urbane

- Va reduce emisiile

de particule fine

(PM10) ?

- Va reduce

concentraţiile de SO2,

NO2 şi va contribui

la atingerea valorilor-

ţintă pentru stratul

de ozon?

Reabilitarea vechilor centrale termice

municipale şi a sistemelor de încălzire

municipale poate reduce consumul de

combustibil în cazul centralelor electrice

şi termice şi poate minimiza impacturile

asupra calităţii generale a aerului, având

cel mai mare efect asupra zonelor urbane.


de poluare punctiforme şi

difuze şi îmbunătăţirea calităţii

apei

- Reducerea emisii

lor de acidifianţi

- Evacuarea cenuşii

Emisiile reduse din vechile centrale

municipale vor produce un efect pozitiv

semnificativ asupra îmbunătăţirii calităţii

apei, dată fiind limitarea poluării

provenite de la gazele de ardere şi

impactului asupra ploilor acide şi poluării

la distanţă lungă.

Îmbunătăţirea practicilor privind

evacuarea cenuşii va duce la scăderea

presiunii exercitate asupra apei şi solului.


95/181




până în 2015.


vanţi/întrebări

orientative


de mediu



- Reducerea cantită-

ţilor de cenuşă care

trebuie evacuată

- Reducerea emisiilor

Dacă se acordă sprijin îmbunătăţirii modului

de evacuare a cenuşii provenite din

instalaţiile de ardere care folosesc cărbune şi

petrol, se va înregistra un efect pozitiv asupra

solului. Reducerea emisiilor care determină

acidificarea precipitaţiilor şi a solului va avea

un efect pozitiv semnificativ.

Scăderea emisiilor care duc

la schimbări climatice

- Emisii reduse de

gaze cu efect de seră

Reducerea consumului de combustibili în

vechile sisteme de încălzire municipale pot

duce la scăderea semnificativă a emisiilor de

gaze cu efect de seră.





şi vânt

Nu există legătură

directă





marine împotriva de-gradării



Condiţiile şi funcţiile

ecosistemelor terestre şi

acvatice se vor

îmbunătăţi?

Reducerea emisiilor poate avea un efect

semnificativ pe termen lung asupra

ecosistemelor terestre şi acvatice şi asupra

vitalităţii acestora



ariile protejate şi potenţialele

amplasamente din Natura 2000

Va permite conser-

varea biodiversităţii

naturale în ariile

protejate/ arii din

reteaua Natura 2000

Reducerea emisiilor dăunătoare provenite din

amplasamente aflate în apropierea ariilor

protejate sau a ariilor din Natura 2000 poate

avea un efect pozitiv semnificativ asupra

faunei şi florei, precum şi a habitatelor din

acele arii.




poluării şi reducerii impactului

vechilor tare (de exemplu,

pesticide, deşeuri miniere etc.)

Va fi afectată calitatea

solului de îmbunătăţirea

vechilor centrale

electrice?

Poluarea istorică determinată de evacuarea

cenuşii din vechile centrale municipale

reprezintă o problemă importantă iar

proiectele de reabilitare, dacă există, pot avea

contribuţie semnificativă la îmbunătăţirea

situaţiei.


96/181




până în 2015.


vanţi/întrebări

orientative


de mediu


situaţiei aglomerărilor din

punctual de vedere al poluării cu

zgomot

Folosirea BAT (cele mai

bune tehnici disponibile)

Se poate înregistra o oarecare reducere a

zgomotului pe termen lung datorată

închiderii sau reabilitării vechilor centrale

municipale sau instalaţiilor de încălzire.





directă



naturale epuizabile


susţinute, care ar permite

trecerea la resurse de

energie regenerabile

Se poate înregistra un efect pozitiv datorat

reducerii folosirii resurselor de energie

printr-o eficienţă crescută sau prin trecerea la

alte tipuri de combustibil, de exemplu,

deşeuri lemnoase, biogaz etc.


deşeuri, creşterea recupe-rării


tuturor deşeurilor

Unele efecte pozitive pot apărea în urma

reducerii cantităţii de deşeuri produse având

în vedere reducerea consumului de

combustibil (cenuşă).

Asigurarea protecţiei peisajului

natural şi cultural (de exemplu,

revitalizarea zonelor industriale

dezafectate)

- Număr de centrale

municipale vechi sau

instalaţii închise şi

reabilitate

Trebuie să se asigure că centralele electrice

închise nu devin zone industriale dezafectate

şi nu apare niciun impact negativ. Se

preconizează efecte negative










directă



energetice şi a folosirii resurselor

de energie

- Contorizare

- Reabilitarea

sistemelor de încălzire

centrală

Se poate ajunge la o reducere a alimentării şi

consumului energetic, precum şi la reducerea

consumului de combustibil dacă proiectele

care promovează eficienţa energetică vor

beneficia de sprijin, cum ar fi contorizare,

economisirea energiei din pierderile datorate

transportului etc.


97/181




până în 2015.


vanţi/întrebări

orientative


de mediu

Facilitarea producerii de energie

din resurse regenerabile

- Număr de

proiecte de conversie

susţinute

- Creşterea folosirii

resurselor regenerabile

Se poate înregistra un efect pozitiv dacă se va

acorda sprijin în privinţa măsurilor care permit

trecerea de la folosirea resurselor energetice

epuizabile (petrol şi cărbune) la gaz sau

resurse regenerabile (cum ar fi deşeuri

lemnoase şi biogaz)



partea guvernului şi a



mediu

- Introducerea contorizării Contorizarea şi măsurile de

economisire/reducere a pierderilor de energie

provenite din distribuţia căldurii şi energiei

vor avea un efect pozitiv pentru consumatori.




naturală


directă



98/181



Obiectiv specific 4: Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin

sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.

. Obiective de mediu relevante Indicatori rele-

vanţi/întrebări ori-

entative


de mediu




- Creşterea numărului de

staţii de monitorizare

Sistemele de gestionare instituite pot ajuta

la monitorizarea calităţii aerului în

amplasamentele respective.


calităţii aerului în zonele urbane

şi rurale



Sistemele de gestionare instituite pot

permite monitorizarea arderilor ilegale şi

a altor emisii în aer (de exemplu, datorate

incendiilor ilegale din păduri) în ariile

protejate, precum şi în zonele învecinate.


de poluare punctiforme şi

difuze şi îmbună-tăţirea calităţii

apei



Măsurile pot permite monitorizarea

poluării ilegale a apei şi pot avea un efect

pozitiv asupra cali-tăţii apei prin stabilirea

unor regimuri speciale de gestionare în

ariile din Natura 2000.





Măsurile pot permite monitorizarea

poluării ilegale a solului şi au un efect

pozitiv asupra calităţii solului prin

stabilirea unor regimuri speciale de

gestionare în ariile din Natura 2000.





O mai bună gestionare a ariilor protejate

şi a ariilor din Natura 2000 poate ajuta

la creşterea numărului de arii cu

păduri şi ecosisteme neperturbate

care contribuie la absorbţia gazelor cu

efect de seră.

Şi monitorizarea arderilor ilegale de

deşeuri poate avea un efect pozitiv.





şi vânt

- Număr de planuri de

gestionare susţinute pentru

ariile din Natura 2000 şi

alte arii protejate din

România

Va duce la îmbunătăţirea gestionării

amplasamentelor şi la posibila

introducere de măsuri de adaptare la

SC şi împotriva eroziunii solului şi a apei.


99/181






entative


de mediu




marine împotriva de-gradării



- Dezvoltarea şi im

plementarea planurilor

de gestionare a ariilor

protejate şi a ariilor

din Natura 2000

- Stabilirea sistemului

de monitorizare privind

starea de conservare a

speciilor şi a habitate

lor naturale şi semi-

naturale

Acest obiectiv va avea un efect pozitiv

semnificativ asupra protecţiei

ecosistemelor şi habitatelor datorate unei

gestionări îmbunătăţite şi sistemelor de

monitorizare, după stabilirea acestora.



ariile protejate şi potenţialele arii

din Natura 2000

- Dezvoltarea şi

implementarea planurilor

de gestionare pentru

ariile protejate şi ariile

din Natura 2000

- Instituirea sistemului

de monitorizare a stării de

conservare pentru speciile şi

habitatele naturale sau

semi-naturale incluse în re-

ţeaua Natura 2000

Desemnarea ariilor speciale de

conservare şi instituirea planurilor de

gestionare pentru aceste arii va duce la o

mai bună protecţie a biodiversităţii.

Instituirea unui mecanism detaliat pentru

consultarea publică pentru Natura 2000 şi

regimul de protecţie ar trebui să genereze

un efect pozitiv în cazul implementării

programului Natura 2000.

Instituirea unui sistem de monitorizare

pentru capturarea accidentală sau

uciderea speciilor de animale enumerate

în anexa IV a Directivei privind habitatele

ar trebui să genereze efecte pozitive

pentru implementarea Natura 2000.

Trebuie să se acorde o atenţie specială

zonelor din apropierea ariilor protejate.

Instituirea sistemului de compensare a

proprietarilor de arii protejate din Natura

2000 va duce la scăderea pericolului de

supraexploatare a rezervelor naturale.

Instituirea mecanismului de promovare a

educaţiei şi informării publicului va avea

un efect pozitiv semnificativ pe termen

lung.


100/181






entative


de mediu




poluării şi reducerii impactului ve-

chilor tare (de exemplu,


- Numărul vechilor tare

tratate

Sistemele de gestionare a teritoriilor

protejate pot influenţa reabilitarea unor

tare vechi aflate în ariile respective sau în

apropierea acestora. Trebuie să se acorde

atenţie soluţiilor aplicate în vederea

eliminării tarelor astfel încât acestea să nu

mai fie dăunătoare pentru mediu în etapa

de tratare.


situaţiei aglomerărilor din punct

de vedere al poluării cu zgomot

Planurile de gestionare pentru ariile

din Natura 2000 şi alte arii protejate pot

cuprinde anumite măsuri împotriva

poluării cu zgomot şi pot avea efecte

pozitive, de exemplu, asupra reţelelor de

transport.





din Natura 2000 şi alte arii protejate pot

cuprinde anumite măsuri care vor fi

îndreptate spre gestionarea riscului de

dezastre naturale, cum ar fi refacerea zo-

nelor inundabile etc.


naturale epuizabile

Condiţiile stabilite în planurile de

gestionare a ariilor din Natura 2000 şi

a altor arii protejate pot limita folosirea

resurselor naturale în zonele respective.


deşeuri, creşterea recuperării

deşeurilor şi facilitarea


- Dezvoltarea şi im-

plementarea planurilor de

gestionare

O reducere a poluării cu deşeuri prin

evacuarea necontrolată a deşeurilor

sau depozitarea ilegală a deşeurilor va

avea un efect pozitiv semnificativ în ariile

protejate şi cele din Natura 2000.





- Număr de arii Natura 2000

afectate

Stabilirea anumitor arii în Natura 2000

poate duce la revitalizarea zonelor

industriale dezafectate


101/181






entative


de mediu









- Număr de planuri de

gestionare care beneficiază

de sprijin în vecinătatea

Mării Negre


din Natura 2000 şi alte arii protejate de pe

coasta Mării Negre vor avea un efect

pozitiv semnificativ asupra protecţiei

patrimoniului cultural şi al dezvoltării

durabile a zonei.

Îmbunătăţirea eficienţei energetice

şi a folosirii resurselor de energie

Proiectele trebuie să fie însoţite de EIA

pentru a putea asigura minimizarea

efectelor negative rezultate din

exploatarea resurselor naturale.


energie din resurse regenerabile

Datorită faptului că cel mai mare

potenţial eolian acoperă anumite arii

protejate, ar putea exista o presiune

privind instalarea morilor eoliene în

acele zone. Ar putea avea un

impact negativ pe termen lung asupra

ariilor din Natura 2000.



partea Guvernului şi a

sectoarelor public şi privat

prin promovarea aspectelor

legate de mediu

Componentele de educare, informare

şi conştientizare a publicului aferente

planurilor de gestionare din ariile

protejate sau din Natura 2000 pot

genera un efect pozitiv.




naturală

- Număr de turişti susţinut

de ariile protejate

Îmbunătăţirea gestionării ariilor

protejate poate facilita un turism mai

bun şi o mai mare atractivita-te a

amplasamentelor. Pentru a evita o

supra-populare cu turişti a ariilor

protejate, trebuie să se întreprindă

măsuri de direcţionare a turiştilor către

destinaţii turistice similare cu un nivel

mai redus de protecţie. Informaţiile

referitoare la restricţionarea accesului

turiştilor în zonele strict protejate (de

exemplu, rezervaţii ştiinţifice) ar

trebui să genereze un efect pozitiv

privind protecţia şi conservarea

biodiversităţii.


102/181



Obiectiv specific 5: Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra

populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

Obiective de mediu

relevante

Indicatori rele-

vanţi/întrebări

orientative


de mediu




Dacă măsurile de reîmpădurire şi refacere a

zonelor inundabile beneficiază de sprijin, se

poate înregistra un efect pozitiv asupra

calităţii aerului ambiental.


aerului în zonele urbane şi rurale


directă



de populare punctiforme şi difuze şi



directă


Limitarea poluării punctiforme şi

difuze a solului

Prin transformarea anumitor terenuri

arabile în zone inundabile şi aplicarea

regulamentelor speciale privind practicile

de gestionare se poate înregistra un impact

pozitiv asupra calităţii solului. Măsurile

care previn eroziunea solului vor avea un

efect pozitiv şi în ceea ce priveşte protecţia

solului împotriva poluării

Scăderea emisiilor cauzate de

schimbările climatice

Dacă se acordă sprijin măsurilor privind re-

împădurirea şi refacerea zonelor inundabile,

se poate înregistra un efect pozitiv privind

emisiile de gaze cu efect de seră.


efectele schimbărilor climatice şi fa-

cilitarea protecţiei solului împotriva

eroziunii cauzate de apă şi vânt

- Zone inundabile

refăcute

- Zone

reîmpădurite

Refacerea zonelor inundabile şi măsurile de

împădurire susţinute prin acest obiectiv pot

avea un efect pozitiv semnificativ asupra

protecţiei împotriva eroziunii şi a adaptării

la schimbările climatice.


condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor

terestre, acvatice şi marine

împotriva degradării antropogene,

a fragmentării habitatelor şi a

defrişării

- Zone inundabile

refăcute

- Zone reîmpădurite

Dacă se acordă sprijin refacerii zonelor

inundabile şi măsurilor de împădurire,

poate exista un efect pozitiv privind

protecţia habitatelor şi ecosistemelor.


103/181




Obiective de mediu

relevante

Indicatori rele-

vanţi/întrebări

orientative


de mediu



ariile protejate şi potenţialele arii

din Natura 2000

- Zone inundabile

refăcute

- Zone reîmpădurite

Dacă se acordă sprijin zonelor inundabile

şi măsurilor de împădurire va exista un

efect pozitiv privind protecţia habitatelor

şi ecosistemelor. Proiectele trebuie să fie

însoţite de EIA pentru a asigura

minimizarea efectelor negative generate

de in-tervenţii la nivelul funcţiilor ecosis-

temelor.




poluării şi reducerii impactului

vechilor poveri (de exemplu,


- Scăderea

numărului

persoanelor expuse

riscului

- Minimizarea

indicatorilor de

mortalitate şi

morbiditate

în caz de dezastre

- Abordarea

condiţiilor de

igienizare

- Abordarea

factorilor de risc şi

prevenire a

epidemiilor

Strămutarea persoanelor din zonele

inundabile va contribui la o îmbunătăţire

a sănătăţii umane şi la reducerea

costurilor. Elaborarea unor hărţi privind

pericolele şi riscul de inundaţii, precum

şi a sistemelor de avertizare pentru

populaţia expusă riscurilor va avea un

efect pozitiv.

Protejarea şi îmbunătăţirea situaţiei

aglomerărilor din punctual de vedere

al zgomotului


directă





- Zone inundabile

refăcute

- Minimizarea

indicatorilor de morta

litate şi morbiditate

în caz de dezastre

- Abordarea

factorilor de risc şi

prevenire a

epidemiilor

- Abordarea

condiţiilor de

igienizare

- Reducerea

numă-

rului de persoane

din zonele de risc

Măsuri aferente strămutării persoanelor,

precum şi sistemele de avertizare au un

efect pozitiv pe termen lung.


naturale epuizabile


directă



104/181




Obiective de mediu

relevante

Indicatori rele-

vanţi/întrebări

orientative


de mediu

Reducerea producerii de deşeuri,

creşterea recuperării deşeurilor şi

facilitarea reciclării tuturor

deşeurilor


directă






Refacerea zonelor inundabile,

împădurirea şi proiectele privind

reducerea dezastrelor naturale cauzate de

alunecări de teren, eroziune şi inundaţii

pot contribui la revitalizarea peisajului

cultural şi natural.






ecosistemelor acvatice şi terestre) şi

cultural în vederea realizării


Măsurile anti-eroziune privind coasta

Mării Negre vor contribui la realizarea

obiectivului.

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi

a folosirii resurselor de energie


directă


Facilitarea producerii de energie din

resurse regenerabile

Măsurile restrictive privind construcţia

de baraje mici şi mijlocii pe râuri în

vederea producerii de energie pot avea

un efect negativ asupra acestui obiectiv.


responsabil privind mediul din partea

Guvernului şi a sectoarelor public şi

privat prin promovarea aspectelor

legate de mediu


directă





naturală

Refacerea zonelor inundabile şi îm-

pădurirea zonelor pentru a permite

protecţia împotriva eroziunii poate atrage

turişti în astfel de amplasamente.

7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

105/181



Acest capitol prezinta potentialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra

aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul,

factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si

arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori.

7.1 Analiza elementelor care determina efecte semnificative asupra

mediului

Elementele principale ale unui proiect care determina efectele sale semnificative asupra

mediului sunt reprezentate de:

- natura proiectului,

- dimensiunea proiectului si/sau

- localizarea proiectului.

Natura proiectelor

In primul rand, trebuie mentionat ca proiectele sustinute prin POS Mediu, conform

obiectivului global al programului, vizeaza protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-

ului comunitar de mediu. In consecinta, tinand cont de scopul propus si de modalitatile de

selectie si aprobare a proiectelor, investitiile prevazute in cadrul Programului Operational

Sectorial Mediu sunt menite sa corecteze efectele adverse semnificative asupra mediului in

zonele de interventie, fara sa genereze prin aceste interventii forme de impact semnificativ

asupra mediului. Ca masura generica de prevenire a impactului asupra mediului datorat

activitatilor propuse, se mentioneaza verificarea aplicarii, din faza de proiect pana la

dezafectarea instalatiilor, a masurilor de prevenire a producerii/ reducere/ compensare a unor

efecte adverse asupra mediului.

Dimensiunea proiectelor

Din punct de vedere al dimensiunii, proiectele listate in anexa 2 a POS Mediu 2007-2013

revizuit sunt proiecte majore (peste 50 mil. EURO), concretizate insa, de cele mai multe ori,

in interventii/ investitii apartinand aceluiasi proiect, dar dispersate pe teritoriul unui

municipiu, judet, bazin hidrografic, „regiune” (reprezentata de doua judete, de ex. regiunea

Ialomita-Constanta, pentru proiectul « Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare

cu apă şi de canalizare ») sau chiar la nivelul teritoriului national (de ex. proiect WATMAN,

aferent Axei prioritare 5, DMI 5.1).


106/181


In afara proiectelor majore listate in anexa 2, in cadrul fiecarei axe prioritare/ domeniu major

de interventie sunt prevazute sa se realizeze si proiecte nemajore.

Localizarea proiectelor

Proiectele propuse in versiunea initiala a POSM, ca si cele introduse ca modificari in

versiunea curenta, acopera, cat mai echitabil, teritoriul national. In aceste conditii, zona

posibil a fi afectata coincide cu teritoriul Romaniei.

In capitolul 4 au fost identificate locatiile specifice pe harta tarii, la nivel de localitate, judet

sau teritoriu national, ale noilor propuneri de proiecte, ca raspuns la solicitarea autoritatii

competente pentru derularea procedurii SEA de a include in raportul de mediu „o evaluare a

efectelor asupra mediului ale proiectelor care constituie motivul modificarii POS Mediu”.

7.2 Evaluarea domeniilor majore de intervenţie şi sugerarea unor măsuri specifice

pentru minimizarea, reducerea sau compensare efectelor lor

semnificative probabile asupra mediului

Au fost realizate evaluări privind domeniile majore de intervenţie propuse în relaţie cu domeniile/

elementele de mediu relevante.

In scopul evaluării, fiecare dintre domeniile majore de interventie a fost evaluat în funcţie de

următoarea scară:

+ 2: impact pozitiv substanţial al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat

+ 1: impact pozitiv al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă

0: niciun impact

- 1: impact negativ al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat

- 2: impact negativ substanţial al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat

?: impactul nu poate fi identificat

Rezultatele evaluărilor au fost sintetizate în tabele. Evaluarea a urmărit identificarea unor

potenţiale conflicte negative importante ale domeniilor de interventie POSM cu elementele de

mediu si obiectivele relevante pentru protecţia mediului. Asa cum se poate observa, nu s-au

inregistrat in evaluare situatii de impact negativ (-1 sau -2).


107/181


Tabel 7-0-1: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 1

Axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare”

Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de

mediu

APA 2 Se preconizează un efect pozitiv semnificativ

datorită reducerii poluării apelor de la surse

punctiforme datorită operaţiilor indicative

precum extinderea/reabilitarea reţelelor de

canalizare şi construirea şi consolidarea staţiilor

de tratare a apei şi a nămolurilor.

SOL 1 Va exista un efect pozitiv semnificativ datorită

măsurilor care urmăresc reducerea poluării apei.

Construirea şi consolidarea staţiilor de tratare a

apei şi a nămolurilor vor reduce scurgerile şi

astfel vor reduce poluarea solurilor. Se poate

preconiza un oarecare impact negativ dacă

nămolul tratat, dar încă toxic (poluat cu metale

grele, etc.) ar fi utilizat în agricultură.

SCHIMBARI CLIMATICE 1 Îmbunătăţirile staţiilor de tratare a nămolurilor

vor limita emisiile de CH4 (metan) şi de gaze cu

efect de seră. Controlând apele prin diferite

tipuri de lucrări hidrotehnice, se va realiza

parţial şi protecţia solului împotriva eroziunii

prin apă. Trebuie facilitată în mod deosebit

protecţia solului împotriva eroziunii prin apă. Se

aşteaptă un efect pozitiv pe termen lung.

Îmbună-tăţirile staţiilor de tratare a nămolurilor

care limitează emisiile de CH4 (metan) pot avea

efecte colaterale pozitive asupra emisiilor de


BIODIVERSITATE 0 Extinderea şi modernizarea reţelelor şi staţiilor

de canalizare vor contribui la îmbunătăţirea

calităţii apei şi solului, îmbunătăţind condiţiile

pentru ecosistemele acvatice. Se aşteaptă un

efect pozitiv semnificativ. Este importantă

respectarea normelor de mediu pentru proiectare

şi construcţie, de aceea trebuie să se efectueze

studii de mediu pentru toate activităţile


108/181


Axa prioritară 1 – „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare”


mediu

BIDIVERSITATE :

SITURI NATURA 2000

1 Având în vedere reducerea poluării apei

anticipate din activităţile acestei axe prioritare,

va exista un efect ecologic pozitiv pe termen

lung. Se va acorda o atenţie deosebită la

proiectarea şi promovarea utilităţilor planificate,

prin obtinerea avizelor/ acordurilor de

gospodarire a apelor si de mediu, dupa caz. In

cazul locaţiilor aflate în apropierea zonelor

protejate şi a ariilor Natura 2000, se vor realiza

studii de evaluare adecavata, conform Ordinului

MMP nr. 19/2010.

SANATATE UMANA 2 O calitate mai bună a apei potabile, precum şi

colectarea apelor uzate şi sistemele de tratare vor

avea un impact pozitiv asupra sănătăţii umane.

Implementarea Axei prioritare va contribui şi la

reducerea numărului de vechi probleme

ecologice, în acest caz, reducerea prin tratarea

nămolurilor.

RESURSE NATURALE 0 O gospodărire mai bună a apelor va limita

scurgerile se apă

PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Implementarea acestui Axei prioritare va conduce

la limitarea surselor de poluare punctiformă din

zona de coastă a României din regiunea Mării

Negre, obţinând astfel un efect pozitiv pe termen

lung.

ENERGIE REGENERABILA 1 Prin îmbunătăţirea calităţii apei la barajele

hidroenergetice, durata de viaţă a

surselor/rezervoarelor va creşte, fiind un efect

pozitiv indirect asupra generării de hidroenergie


109/181


Tabel 7-0-2: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 2, DMI 2.1

Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi reabilitarea siturilor

contaminate‖

Domeniul major de intervenţie 2.1: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deşeurilor şi

extinderea infrastructurii de gestiune a deşeurilor

Domeniu/ Element de

mediu

Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de

mediu

AER 1 O gestionare mai bună a deşeurilor va contribui la

reducerea poluării aerului. Instalaţiile conectate la

depozitele ecologice (cele care vor permite

colectarea şi tratarea gazelor) sunt recomandate.

Va exista un efect pozitiv semnificativ pe termen

lung, dacă se vor asigura măsurile de control a

emisiilor în aer de la depozitele existente şi

viitoare.

APA 1 O gestionare mai bună a deşeurilor va contribui la

reducerea poluării aerului. Poluarea generală a

aerului va fi redusă şi se aşteaptă un efect pozitiv

semnificativ pe termen lung.

APA 2 Gestionarea deşeurilor va contribui la reducerea

poluării apelor în apropierea vechilor depozitele de

gunoi necontrolate şi va asigura protecţia apelor în

locaţiile celor noi. Măsurile sunt foarte importante

pentru apa freatică. Se aşteaptă efecte pozitive pe

termen lung.

SOL 1 Depozitele de deşeuri reabilitate şi cele noi vor

avea un impact pozitiv direct asupra reducerii

poluării solului. Deschiderea unor sisteme de

gestionare a deşeurilor care să urmărească

colectarea, sortarea şi reciclarea deşeurilor va avea

un efect pozitiv semnificativ şi pe termen lung.

Prin implementarea acestui DMI, va fi abordată

una dintre cele mai semnificative surse de poluare

a solului. Este recomandat sprijinul activităţi-lor

care urmăresc reducerea cantităţii de deşeuri

depozitate pe depozitele de deşeuri

SCHIMBĂRI CLIMATICE 1 Emisiile de gaze cu efect de seră din depozitele de

gunoi vor fi reduse prin implementarea unor

facilităţi de colectare a gazelor, conform

propunerilor din acest DMI.

SCHIMBARI CLIMATICE :

ADAPTABILITATE

0 Va exista un efect pozitiv indirect asupra protecţiei

solului împotriva eroziunii prin apă sau vânt,

datorită închiderii vechilor depozite şi a

depozitelor ilegale. Activităţile care urmăresc

reducerea deşeurilor generate şi promovarea

reciclării deşeurilor şi reu-tilizarea lor, vor spori

efectul pozitiv datorită reducerii pe termen lung a

poluării.

BIODIVERSITATE 1 Se aşteaptă un efect pozitiv asupra ecosistemelor

terestre.


110/181



contaminate‖



Domeniu/ Element de

mediu


mediu

BIODIVERSITATE:

SITURI NATURA 2000

1 Poluarea prin deşeuri în zonele protejate este o

problemă. Implementarea sistemelor integrate de

gestionare a deşeurilor şi reducerea depozitelor de

deşeuri clandestine vor avea un efect pozitiv

semnificativ asupra zonelor protejate existente şi a

potenţialelor situri Natura 2000.

SANATATE UMANA 2 O gestionare mai bună a deşeurilor ca avea un

impact ecologic pozitiv (ape, aer, sol, peisaj) şi

asupra sănătăţii umane. DMI va avea efect pozitiv

datorită măsurilor de curăţare pentru reducerea

vechilor probleme ecologice, închiderea şi

curăţarea depozitelor neorganizate.

RESURSE NATURALE 1 Reciclarea şi reutilizarea deşeurilor va contribui la

reducerea utilizării resurselor naturale epuizabile.

Se aşteaptă un efect pozitiv semnificativ datorită

înfiinţări şi utilizării sistemelor integrate de

gestionare a deşeurilor.

MANAGEMENTUL

DESEURILOR

2 DMI va avea un efect pozitiv direct pe termen lung

prin înfiinţarea structurilor de gestionare a

deşeurilor. Trebuie asigurată activarea colectării

selective şi a reciclării deşe-urilor

PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Construcţia de facilităţi corespunzătoare va asigura

protecţia peisajului natural şi cultural. Efecte

pozitive semnificative vor fi obţi-nute dacă

deşeurile industriale (de ex. de la centralele de

energie pe bază de cărbuni) vor fi reduse şi se vor

curăţa terenurile industriale dezafectate

PEISAJ SI PATRIMONIU

1 Poluarea datorată deşeurilor va fi mai bine

controlată prin stabilirea sistemelor de gestionare a

deşeurilor în zonele adiacente Mării Negre. Va

exista un efect pozitiv semnificativ datorită

reabilitării vechilor terenuri părăsite, precum şi un

efect indirect al reducerii fluxului de deşeuri aduse

de ape deschide (Dunărea) şi al reducerii aruncării

deşeurilor în mare


111/181



contaminate‖



Domeniu/ Element de

mediu


mediu

EFICIENTA ENERGETICA

1 Reciclarea deşeurilor va asigura eficienţa

energetică datorită implementării sistemelor

integrate de gestionare a deşeurilor. Se va consuma

mai puţină energie pentru a ţine sub control

gestionarea deşeurilor. Reutilizarea produselor şi

materialelor şi utilizarea materialelor reciclate va

reduce consumul de resurse naturale. DCI trebuie

să permită separarea biomasei şi folosirea ei pentru

generarea de energie. Efectul pozitiv va fi sporit

dacă sortarea şi colectarea selectivă a deşeurilor

este pusă în funcţiune şi există depozite conforme

pentru deşeuri (cu colectare de gaz).


112/181



Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deseurilor si reabilitarea siturilor

contaminate

Domeniul major de intervenţie 2.2: Reabilitarea siturilor contaminate

Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu

AER 1 Se preconizează un impact pozitiv indirect.

AER 1 Se aşteaptă un impact pozitiv indirect.

APA 1 Reabilitarea siturilor contaminate va asigura limitarea

poluării apelor şi va îmbunătăţi calitatea apei subterane.

Dacă vechile depozite de diferite tipuri de deşeuri toxice,

chimicale, etc. vor fi tratate, riscul poluării apelor subte-

rane va fi redus. Este importantă reducerea vechilor

probleme legate de poluarea activă pentru a permite

îmbunătăţirea situaţiei mediului, a naturii şi protecţia

sănătăţii.

SOL 1 Reabilitarea vechilor tare ecologice, va avea un impact

direct asupra limitării poluării solului. Este aşteptat un


SCHIMBĂRI CLIMATICE 1 Va exista un efect pozitiv indirect asupra emisiilor de


SCHIMBĂRI CLIMATICE:

ADAPTABILITATE

1 Protecţia solului împotriva eroziunii acide de la

închiderea şi curăţarea depozitelor neconforme şi a

vechilor probleme va avea un efect pozitiv asupra

protecţiei solului împotriva eroziunii prin apă şi vânt,

reducând condiţiile pentru răspândirea poluării

BIODIVERSITATE 1 Eliminarea şi curăţarea vechilor zone contaminate va

avea un impact direct semnificativ asupra ecosistemelor

terestre şi acvatice.

BIODIVERSITATE :

SITURI NATURA 2000

1 Se preconizează un efect pozitiv indirect

SANATATE UMANA 2 O mai bună calitate a mediului, datorată curăţării vechilor

probleme va asigura o îmbunătăţire a sănătăţii umane,

având aşadar un efect pozitiv semnificativ pentru mediu.

Recuperarea siturilor contaminate asociate cu

dezvoltările economice vor avea prioritate

RESURSE NATURALE 0 Ar putea exista un oarecare efect pozitiv. În cazul

dezmembrării unor vechi zone industriale şi reutilizarea

sau reciclarea materialelor extrase, obiectivul va fi parţial

atins.

MANAGEMENTUL

DESEURILOR

1 În cazul în care materiale reutilizabile sunt localizate în

zonele vechilor tare ecologice şi realizează utilizarea lor,

va exista un oarecare efect pozitiv. O astfel de reutilizare

poate fi iniţiată în cazul construcţiilor (pentru construcţia

de drumuri) sau a deşeurilor organice (vechi ferme).


113/181


Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor integrate de gestiune a deseurilor si reabilitarea siturilor

contaminate

Domeniul major de intervenţie 2.2: Reabilitarea siturilor contaminate

Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii cu privire la posibilele efecte de mediu

PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Reabilitarea vechilor tare ecologice va avea un efect

pozitiv direct asupra peisajului cultural şi revitalizarea

zonelor industriale dezafectate.

PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Prin reabilitarea vechilor probleme ecologice situate în

apele şi ecosistemele din vecinătatea zonei de coastă a

Mării Negre va fi atins obiectivul. Va exista un efect

pozitiv semnificativ dacă sunt reabilitate zonele de-a

lungul coastei

EFICIENTA ENERGETICA 0 Nu este un efect direct, decât dacă zonele reabilitate sunt

folosite pentru producţia de combustibili biologici

CONSTIENTIZARE 2 Prin identificarea/recunoaşterea şi gestionarea vechilor

probleme ecologice, va exista un efect pozitiv

semnificative, pe termen lung. Implicarea publicului va

consolida efectul pozitiv şi va oferi un exemplu pozitiv

de comportament ecologic a guvernului şi a sectorului

public şi privat.

Tabel 7-0-4: Evaluarea posibilelor efecte de mediu pentru Axa prioritara 3


restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă

energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”


mediu

AER 2 Reabilitarea sistemelor de încălzire municipală

prin reabilitarea cazanelor şi a turbinelor şi

introducerea celor mai bune tehnologii disponibile

pentru SO2, NOx şi reducerea prafului, va

contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului şi va

avea un efect pozitiv semnificativ pe termen lung

AER 2 Măsurile planificare în Axa prioritara 3 vor

contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului, în

special în zonele urbane. Reducerea emisiilor

poluante de la centrale termice municipale va fi

contribuţia majoră la calitatea aerului, după

reducerea impactului transportului.


114/181






mediu

SOL 1 Reabilitarea depozitelor neconforme pentru

zgură şi cenuşă va contribui la reducerea

poluării punctiforme şi difuze a solului. Mai

mult, reducerea emisiilor din aer propuse prin

măsuri, va avea un efect pozitiv semnificativ

asupra poluării difuze a solului, prin reducerea

acidificării şi contaminării solului cu metale

grele şi alte particule

SCHIMBĂRI CLIMATICE

1 Reabilitarea zonelor problematice din punct de

vedere a încălzirii municipale va conduce direct

la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Se aşteaptă un efect direct semnificativ.

BIODIVERSITATE 0 Va exista o reducere a poluării aerului, care va

conduce la îmbunătăţirea condiţiilor şi

funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice. Se

aşteaptă efecte pozitive directe şi indirecte pe

termen lung

SANATATE UMANA 2 O calitate mai bună a aerului şi reducerea

pierderilor de energie, condiţii mai bune de

viaţă şi igienă, datorate unui proces îmbunătăţit

de transfer al energiei, vor facilita direct sau

indirect îmbunătăţirea sănătăţii umane

RESURSE NATURALE 1 Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde

şi a agentului termic şi introducerea contorizării

va îmbunătăţi eficienţa energetică. Axa

prioritara 3 va contribui la un control mai bun

asupra cantităţilor de combustibil folosit,

consumul de energie la capătul conductei,

oportunitatea utilizării combustibililor

alternativi (biomasa), introducerea sistemelor

de cogenerare, precum şi reducerea

pierderilor de apă şi căldură în timpul

procesului.

PEISAJ SI PATRIMONIU 0 Reabilitarea depozitelor neconforme pentru

zgură şi cenuşă va contribui la protecţia

peisajului cultural.


115/181






mediu

EFICIENTA ENERGETICA 2 Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde

şi a agentului termic şi introducerea

contorizării, va îmbunătăţi eficienţa energetică

şi va avea un efect direct semnificativ pe

termen lung asupra resurselor de energie

consumate şi asupra reducerii pierderilor de

energie în sistemul de producţie şi distribuţie.

Trebuie încurajata si cogenerarea.

ENERGIE DIN RESURSE

REGENERABILE

1 Va exista un efect pozitiv indirect asupra

generării de energie din surse regenerabile,

datorită eficienţei crescute; totuşi, măsurile

prevăzute de DCI pot fi extinse pentru a

include conversia generării de energie din

surse convenţionale la surse regenerabile.

Susţinerea unor măsuri adecvate pentru

energie, poate permite introducerea

resurselor regenerabile.

CONSTIENTIZARE 1 Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde

şi a agentului termic şi, în special,

introducerea contorizării va îmbunătăţi

responsabilităţile ecologice guvernamentale,

private şi publice. Va exista un efect pozitiv

semnificativ pe termen lung.


116/181




Domeniul major de intervenţie 4.1: Dezvoltarea planurilor de infrastructură şi management

pentru protecţia biodiversităţii şi Natura 2000

Domeniu/Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu

CONSTIENTIZARE 2 Un management mai bun al zonelor protejate şi

al potenţialelor arii Natura 2000 va îmbunătăţi

comportamentul ecologic al publicului şi al

sectorului economiei, având un efect pozitiv

semnificativ asupra obiectivelor. Dacă

organizaţiile neguvernamentale vor fi sprijinite

în cadrul asistenţei pentru construcţia

capacităţii instituţionale (pentru elaborarea

studiilor ştiinţifice, a inventarelor, pentru

monitorizare şi cartografiere) efectul pozitiv va

fi sporit.

TURISM DURABIL 1 Structuri mai bune şi o infrastructură mai bune

de management în zonele protejate şi

potenţialele situri Natura 2000 pot contribui

direct la dezvoltarea durabilă a turismului

datorită măsurilor care permit conservarea

naturii şi mobilitatea turistică în zona protejată,

cu cel mai mic efect negativ.



Domeniul major de intervenţie 4.2: Dezvoltarea şi implementarea planurilor de management

pentru zonele protejate

Domeniu/ Element de mediu Evaluare Comentarii privind posibilele efecte de mediu

BIODIVERSITATE 2 Se preconizează un efect pozitiv direct datorită

DMI prin asigurarea managementul viitor a

tuturor ecosistemelor

BIODIVERSITATE:

SITURI NATURA 2000

2 Se preconizează un efect pozitiv direct datorită

DMI prin asigurarea managementului viitor al

zonelor protejate şi al potenţialelor arii Natura

2000

RESURSE NATURALE 1 Ar putea exista un efect pozitiv datorită planurilor

de management şi potenţiala reducerii a presiunii

asupra resurselor naturale din zonele protejate


117/181



Domeniul major de intervenţie 4.2: Dezvoltarea şi implementarea planurilor de management

pentru zonele protejate


PEISAJ SI PATRIMONIU 2 Se poate aştepta un oarecare efect pozitiv indirect

asupra zonelor din vecină-tatea zonelor protejate,

care conţin terenuri industriale dezafectate

PEISAJ SI PATRIMONIU 2 Se preconizează un efect pozitiv direct datorită

planurilor de management implementate pe zona

de coastă a României de la Marea Neagră

ENERGIE DIN SURSE

REGENERABILE

1 Se poate aştepta un efect pozitiv indirect, dacă

planurile de management vor conţine măsuri cu

privire la generarea sustenabilă a energiei pentru

zonele protejate şi parcurile naţionale

CONSTIENTIZARE 2 Se preconizează un efect pozitiv direct a

planurilor de management asupra com-

portamentului ecologic, datorită măsurilor

prevăzute pentru conservarea mediului din zonele

protejate şi promovarea şi aplicarea lor

TURISM DURABIL 2 Se preconizează un efect pozitiv direct, deoarece

planurile de management pentru zonele protejate

conţin măsuri legate de turism. Este recomandat

să se realizeze SEA pentru acele planuri pentru a

asigura o consultare cât mai largă a factorilor

implicaţi în pregătirea şi implementarea măsurilor

cuprinse în planuri.


118/181



Axa prioritară 5 “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în

zonele cele mai expuse la risc”

Domeniu major de intervenţie 5.1: Protecţia împotriva inundaţiilor


SCHIMBARI CLIMATICE 1 Infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor,

reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor şi

bazele de date cu informaţii, hărţile de risc, precum şi

prevenirea riscului de inundaţii vor contribui

semnificativ la adaptarea la schimbările climatice şi

vor facilita protecţia solului împotriva eroziunii

cauzate de apă şi vânt

BIODIVERSITATE 1 Impactul construcţiilor asupra prevenirii inundaţiilor

poate avea efecte negative semnificative asupra

ecosistemelor acvatice şi terestre. Toate proiectele cu

impact semnificativ asupra mediului sunt supuse

evaluarii de impact de mediu si/sau evaluarii adecvate

pentru a preveni/ reduce potenţialul lor impact negativ.

BIODIVERSITATE :

SITURI NATURA 2000

1 Construcţiile pentru prevenirea inundaţiilor pot genera

efecte negative semnificative asupra ecosistemelor

acvatice şi terestre. Toate proiectele cu impact

semnificativ asupra mediului sunt supuse evaluarii de

impact de mediu si/sau evaluarii adecvate pentru a

preveni/ reduce potenţialul lor impact negativ.

SANATATE UMANA 0 Se va înregistra un efect pozitiv semnificativ datorat

implementării măsurilor de prevenire a inundaţiilor în

anumite amplasamente, salvând vieţi omeneşti şi

asigurând informarea şi formarea publicului cu

privire la gestionarea reducerii riscurilor. Efectele

pozitive vor fi mai puternice dacă se includ şi ONG-

urile ca beneficiare a sprijinului acordat şi ca membrii

activi în toate acţiunile întreprinse

DEZASTRE NATURALE 2 Lucrările de construcţie pentru prevenirea

inundaţiilor şi elaborarea hărţilor de riscuri şi risc de

inundaţii vor duce la o mai bună protecţie a populaţiei

împotriva riscurilor asociate. SEA şi/sau EIA trebuie

elaborate pentru planurile şi/sau proiectele care

solicită finanţare în cadrul acestei măsuri. Se

recomandă implicarea ONG-urilor în perioada de

implementare a proiectelor care beneficiază de

sprijin.

PEISAJ SI PATRIMONIU 0 Se vor înregistra efecte negative asupra peisajului

natural din cauza măsurilor implementate şi se va

înregistra un efect pozitiv dacă măsurile care susţin

reconstruirea zonelor inundabile vor beneficia de

sprijin.


119/181




Domeniu major de intervenţie 5.1: Protecţia împotriva inundaţiilor


PEISAJ SI PATRIMONIU 1 Este posibil să nu existe un impact direct asupra zonei

costiere româneşti a Mării Negre din cauza

implementării măsurilor. Măsuri mai bune de

protecţie împotriva inundaţiilor vor reduce riscurile

asociate cu poluarea Dunării în urma inundaţiilor,

prin urmare este posibilă reducerea riscului de

poluare a Mării Negre.

CONSTIENTIZARE 1 Vor exista anumite efecte pozitive datorate măsurilor

care vizează elaborarea de hărţi de risc şi prevenire a

riscului de inundaţii, planuri şi măsuri, inclusiv

informarea publicului şi educarea în privinţa reducerii

riscurilor


120/181





Domeniu major de intervenţie 5.2: Reducerea eroziunii zonei costiere


SCHIMBARI CLIMATICE 1 Reabilitarea litoralului Mării Negre afectat de

eroziune va facilita protecţia solului. Se va înregistra

un efect pozitiv semnificativ direct în cazul

obiectivului.

BIODIVERSITATE 2 Metodele potrivite şi durabile de protecţie împotriva

eroziunii costiere vor ajuta în mod direct la

îmbunătăţirea şi menţinerea durabilă a tuturor

ecosistemelor marine ale Mării Negre (relaţia directă

între barierele de protecţie de sub apă şi formarea şi

dezvoltarea ecosistemelor marine existente). Se va

înregistra un impact negativ asupra ecosistemelor

terestre şi acvatice din cauza activităţii antropogene

BIODIVERSITATE :

SITURI NATURA 2000

2 Managementul siturilor din reţeaua Natura 2000 din

regiune poate fi afectat de lucrarile pentru reducerea

eroziunii zonei costiere. Tehnicile de evaluare a

impactului si de evaluare adecvata trebuie folosite

pentru a evalua impactul şi pentru a propune soluţii în

astfel de cazuri.

SANATATE UMANA 0 Va exista un efect pozitiv indirect asupra sănătăţii

umane din cauza activităţilor DMI.

RISCURI NATURALE 1 Reducerea eroziunii zonei costiere va duce la

creşterea nivelului de protecţie al populaţiei

împotriva riscurilor asociate. O elaborare insuficientă

a planurilor de gestionare a eroziunii zonei costiere

poate duce la o „deplasare” greşită a curenţilor din

mare. SEA şi/sau EIA trebuie realizate pentru

planurile şi/sau proiectele care solicită finanţare în

cadrul acestei măsuri. Se recomandă implicarea

ONG-urilor în implementarea proiectelor susţinute.

PEISAJ SI PATRIMONIU 0 Protecţia peisajului natural şi cultural în cadrul

acestor activităţi va fi posibilă dacă se realizează EIA.

În caz contrar, se vor înregistra efecte negative

semnificative

PEISAJ SI PATRIMONIU 2 Măsurile durabile împotriva eroziunii zonei costiere

vor duce la o mai bună conservare, protecţie şi

reabilitare a zonei costiere româneşti a Mării Negre

dacă se imple-mentează măsuri selectate în mod

cores-punzător. Se va înregistra un efect pozitiv

direct


121/181


7.3 Evaluarea efectelor cumulative ale POS Mediu 2007-2013 asupra obiectivelor de

mediu relevante

Efectele cumulative de mediu generate de implementarea POSM au fost analizate cu ajutorul unei

abordări simplificate propuse în Metodologia Manualului SEA. Efectele cumulative sunt efecte

care rezultă din schimbările determinate de alte acţiuni din trecut, prezent sau care pot fi prevăzute

în viitor, împreună cu implementarea programului. Efectele cumulative pot fi determinate de

acţiuni individuale minore, dar colectiv semnificative, care au loc într-o anumită perioadă de timp.

Pentru această analiză s-au folosit informaţii generate din evaluările anterioare ale măsurilor

individuale din documentul de programare, prezentate în sub-capitolul 7.1. În scopul realizării

acestei analize, au fost colectate toate efectele relevante ale domeniilor majore de intervenţie

asupra mediului. Acest lucru a permis luarea în considerare a efectelor semnificative de mediu

cumulative care ar putea apărea în cazul fiecărui DMI.

Evaluarea este prezentată pentru fiecare domeniu/ elment de mediu relevant, rezumând efectele

pozitive şi negative, precum şi efectele globale cumulative.

Tabel 7-0-9: Rezumat al posibilelor efectelor de mediu cumulative ale POSM

Domeniu/ Element

de mediu

Efecte asupra mediului Efect global cumulativ

AER Pozitive:

- Reabilitarea vechilor zone

contaminate în trecut va asigura o

mai bună calitate a aerului;

- Reabilitarea sistemului central

de încălzire prin reabilitarea

cazanelor şi turbinelor şi

introducerea CTD pentru SO2, NOx

şi reducerea prafului vor contribui la

îmbunătăţirea calităţii aerului şi vor

avea un efect pozitiv semnificativ pe

termen lung

Este posibil ca POS

Mediu să aibă un efect

global pozitiv

semnificativ asupra

îmbunătăţirii calităţii

aerului în zonele în care

sunt depăşite CMA


122/181


Domeniu/ Element

de mediu


AER Pozitive:

- O mai bună gestionare a

deşeurilor va contribui la reducerea

poluării aerului

- Reabilitarea sistemelor

centrale de încălzire din zonele

afectate de poluare va duce

la îmbunătăţirea calităţii aerului,

în special în zonele urbane.

Reducerea emisiilor poluante

provenite din instalaţiile de

încălzire centrală va reprezenta unul

din factorii principali

care va contribui la calitatea aerului

după reducerea impactului

generat de transport;

Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ asupra


aerului în zonele urbane

şi rurale.

APA Pozitive:

- Efect pozitiv semnificativ

datorat reducerii poluării apei din

surse punctiforme cauzată de

operaţiuni indicative, cum ar fi

extinderea/reabilitarea reţelelor de

apă şi canalizare, construirii şi

modernizării staţiilor de tratare a

apelor uzate şi a unităţilor de tratare

a nămolului;

- Gestionarea deşeurilor va

contribui la reducerea poluării apei

în zonele din apropierea depozitelor

de deşeuri vechi şi necontrolate şi

va asigura protecţia apei în

zonele amplasamentelor noilor

depozite;


contaminate va asigura reducerea

poluării apei şi îmbunătăţirea

calităţii apei subterane.

Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ asupra


apei şi a limitării

poluării apei din surse

punctiforme sau difuze

şi asupra îm-bunătăţirii

calităţii apei


123/181


Domeniu/ Element

de mediu


SOL Pozitive:

- Efect pozitiv semnificativ

datorat măsurilor de reducere a

poluării apei;

- Depozitele de deşeuri

reabilitate şi noi vor contribui la

reducerea poluării directe a solului;


contaminate va asigura limitarea

poluării solului;

- Reabilitarea depozitelor

neconforme de nămol şi cenuşă va

avea un efect pozitiv semnificativ.

Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ pe termen

lung asupra limitării

poluării solului din

surse punctiforme şi

difuze

SCHIMBĂRI

CLIMATICE

Pozitive:

- Permite controlul evacuării şi

gestionării deşeurilor, reducerea

gazelor cu efect de seră din deşeuri;

- Reabilitarea in zonele afectate

a sistemelor centrale de încălzire va

duce direct la reducerea emisiilor de


Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ asupra

scăderii emisiilor care

duc la schimbări

climatice

SCHIMBĂRI

CLIMATICE:

ADAPTABILITATE

- Infrastructura pentru

prevenirea inundaţiilor şi reducerea

consecinţelor distructive ale

inundaţiilor, precum şi bazele de

date cu informaţii şi hărţile de risc şi

prevenire a riscului de inundaţii

au o contribuţie semnificativă la

adaptarea la schimbările climatice şi

facilitează protecţia solului

împotriva eroziunii cauzate de apă şi

vânt;

- Reabilitarea litoralului Mării Negre afectat de eroziune va facilita protecţia solului.

Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ asupra

adaptării la schimbările

climatice şi facilitării

pro-tecţiei solului

împotriva eroziunii

cauzate de apă şi vânt


124/181


Domeniu/ Element

de mediu


BIODIVERSITATE Pozitive:

- - Prin extinderea şi modernizarea

reţelelor şi staţiilor de tratare a

apelor uzate, calitatea apei şi

solului va creşte, iar ecosistemele

terestre şi acvatice vor beneficia de

condiţii mai bune şi se preconizează

un efect pozitiv semnificativ.

- - Eliminarea şi curăţarea vechilor

contaminanţi vor avea un impact

direct semnificativ asupra

ecosistemelor terestre şi acvatice;

- - Se va înregistra o reducere a

poluării aerului care va duce la

îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor

ecosistemelor terestre şi acvatice;

- - Dezvoltarea infrastructurii şi

capacităţii organismelor de

gestionare a ariilor protejate,

elaborarea studiilor ştiinţifice,

inventarele, monitorizarea,

cartografierea, vor proteja şi

vor duce la îmbunătăţirea ecosiste-

melor;

- - Impactul construcţiilor de susţinere

a măsurilor de prevenire a inundaţii-

lor poate avea un impact negativ

semnificativ asupra ecosistemelor

terestre şi acvatice;

- - Metodele potrivite şi durabile de

protecţie împotriva eroziunii costiere

vor ajuta în mod direct la

îmbunătăţirea şi menţinerea tuturor

ecosistemelor marine ale Mării

Negre (relaţia directă între barierele

de protecţie de sub apă şi formarea şi

dezvoltarea ecosistemelor marine

existente).

Este posibil ca PO să

aibă un efect pozitiv

sau unul neutru asupra

protecţiei şi

îmbunătăţirii condiţiilor

şi funcţiilor ecosiste-

melor terestre şi acvati-

ce. Natura impactului

depinde de gradul de

integrare a problemelor

de mediu în măsurile de

protecţie împotriva

inundaţiilor.

Impactul negativ poate

fi eliminat prin

integrarea aspectelor

privind protejarea

ecosistemelor terestre

și acvatice, a

conservării naturii și a

biodiversității, în

planurile de

management al riscului

la inundații, în special

la proiectarea

structurilor de apărare

împotriva inundațiilor.


125/181


Domeniu/ Element

de mediu


BIODIVERSITATE :

SITURI NATURA

2000

Pozitive:

- - Datorită reducerii poluării apei anti-

cipate de extinderea/ modernizarea

sistemelor de apă şi ape uzate, se va

înregistra un efect pozitiv semnifica-

tiv asupra mediului pe termen lung;

- - Odată cu implementarea sistemelor

integrate de gestionare a deşeurilor şi

cu reabilitarea vechilor zone con-

taminate, se va înregistra un efect

pozitiv asupra ariilor protejate exis-

tente şi potenţialele arii Natura 2000;

- - Curăţarea vechilor contaminanţi din

ariile protejate şi potenţialele arii din

Natura 2000, dacă există, ar trebui să

reprezinte o prioritate;

- - Dezvoltarea infrastructurii şi a pla-

nurilor de gestionare pentru protejarea

biodiversităţii şi Natura 2000 va avea

un efect pozitiv semnificativ asupra

protecţiei diversităţii naturale a ariilor

protejate şi a potenţialelor arii Natura

2000;

- - Desemnarea şi îmbunătăţirea reţelei

Natura 2000 în regiune va fi afectată

de reducerea eroziunii zonei costiere.

Negative:

- - Impactul construcţiilor pentru pre-

venirea inundaţiilor poate afecta

ecosistemele terestre şi acvatice.

- Efectele negative pot fi datorate

potenţialelor schimbări ale habitatelor

în ariile protejate şi situri Natura

2000.

Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ asupra pro-

tecţiei şi îmbunătăţirii

condiţiilor şi funcţiilor

ecosistemelor terestre şi

acvatice. Cu toate aces-

tea, acţiunile pentru pre-

venirea inundaţiilor vor

avea un efect pozitiv da-

că soluţiile implementate

vor lua în considerare

ariile protejate/ siturile

Natura 2000.

Impactul negativ poate

fi eliminat prin

integrarea aspectelor

privind protejarea

ecosistemelor terestre

și acvatice, a

conservării naturii și a

biodiversității, în

planurile de

management al riscului

la inundații, în special

la proiectarea

structurilor de apărare

împotriva inundațiilor.


126/181


Domeniu/ Element

de mediu


SANATATE UMANA Pozitive:

- O mai bună calitate a apei

potabile, precum şi a sistemelor de

colectare şi tratare a apei va contribui

la îmbunătăţirea sănătăţii umane;


deşeurilor va contribui la

îmbunătăţirea calităţii

mediului (apă, aer, sol, peisaj) şi a

sănătăţii umane;

- O mai bună calitate a mediului

datorată curăţării vechilor zone

contaminate va asigura îmbunătăţirea

sănătăţii umane, prin urmare un

efect pozitiv semnificativ asupra

mediului;

- O mai bună calitate a aerului şi

reducerea pierderilor de energie

în procesul de transfer al energiei va

facilita direct sau indirect

îmbunătăţirea sănătăţii umane;

- Va exista un efect pozitiv

semnificativ datorat implementării

măsurilor de prevenire a inundaţiilor,

salvare a vieţilor omeneşti şi

informării şi educării publicului

privind gestionarea

reducerii riscurilor.

Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ asupra

sănătăţii umane.

RISCURI

NATURALE

Pozitiv:

- Va exista un efect pozitiv

datorat unei mai bune calităţi a apei la

nivel hidrotehnice/ hidroenergetic;

- Lucrările de construcţie pentru

prevenirea inundaţiilor şi

elaborarea hărţilor de risc şi risc de

inundaţii vor duce la creşterea

protecţiei populaţiei împotriva

riscurilor asociate;

- Reducerea eroziunii zonei

costiere va duce la creşterea protecţiei

populaţiei împotriva riscurilor

asociate.

Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ privind

protecţia populaţiei

împotriva riscului

asociat cu dezastrele

naturale.


127/181


Domeniu/ Element

de mediu


RESURSE

NATURALE

Pozitive:


resurselor de apă va reduce pierderile

de apă.

Prin exploatarea adecvată a surselor de

apă şi readucerea apelor uzate corect

tratate (prin respectarea limitelor

legale) în cursurile de apă/ natură,

se va înregistra un efect pozitiv

semnificativ pe termen lung;

- Reciclarea şi refolosirea

deşeurilor va contribui la reducerea

folosirii resurselor naturale epuizabile;

- Reabilitarea reţelelor de

distribuţie a apei calde şi a căldurii şi

introducerea contorizării vor duce la

îmbunătăţirea eficienţei energetice şi la

limitarea resurselor naturale de

energie. Axa prioritara 3 va contribui la

un mai bun control al cantităţilor de

combustibil folosit, al consumului de

energie la capătul conductelor,

oportunitatea de a folosi combusti

bili alternativi (biomasă), introducerea

sistemelor de cogenerare, precum şi

reducerea pierderilor de apă şi căldură

pe parcurs;

- Consolidarea capacităţii de

gestionare va contribui la limitarea

folosirii resurselor naturale

Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ asupra

limitării folosirii

resurselor naturale

epuizabile. S-a propus

acordarea de sprijin

pentru elaborarea

strategiei naţionale pen-

tru utilizarea durabilă a

resurselor naturale din

România

MANAGEMENTUL

DESEURILOR

Pozitive:

- Dezvoltarea sistemelor de

gestionare a deşeurilor şi extinderea

infrastructurii de gestionare a

deşeurilor vor avea un efect pozitiv

direct pe termen lung prin instituirea

structurilor de gestionare a

deşeurilor. Trebuie să se asigure

realizarea colectării selective a

deşeurilor şi reciclarea deşeurilor.

Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ asupra

reducerii producerii de

de-şeuri şi creşterii

recuperării şi reciclării

deşeurilor


128/181


Domeniu/ Element

de mediu


PEISAJ SI

PATRIMONIU

Pozitive:

- Construcţia unor facilităţi

adecvate de gestionare a deşeurilor şi

reabilitarea vechilor zone contaminate

vor asigura protecţia peisajului

cultural şi vor avea un efect pozitiv

direct semnificativ asupra peisajului

cultural şi a revitalizării zonelor

industriale dezafectate;

- Reabilitarea depozitelor

neconforme de nămol şi cenuşă va

avea un efect pozitiv semnificativ.

Un efect indirect se va datora

reducerii poluării cauzate de sistemele

centrale de încălzire neconforme;

- Dezvoltarea infrastructurii şi

planurile de gestionare pentru

protecţia biodiversităţii şi Natura

2000 vor avea un efect pozitiv

indirect.

POS Mediu poate duce

la protecţia peisajului

natural, având un efect

pozitiv direct

semnificativ asupra

peisajului cultural şi

revitalizării zonelor in-

dustriale dezafectate.

Impacturile pozitive vor

fi consolidate dacă se

realizează EIA în cazul

proiectelor promovate.


129/181


Domeniu/ Element

de mediu


PEISAJ SI

PATRIMONIU

Pozitive:

- Extinderea/modernizarea

sistemelor de apă şi ape uzate vor duce

la limitarea poluării din surse

punctiforme a zonei costiere româneşti

a Mării Negre, prin urmare va

exista un efect pozitiv semnificativ pe

termen lung;

- Poluarea cauzată de deşeuri va

fi controlată prin instituirea unor sis-

teme de gestionare a deşeurilor în

zonele adiacente Mării Negre;


contaminate situate în vecinătatea

apelor de coastă ale Mării Negre şi a

ecosistemelor va permite

realizarea obiectivului;

- Dezvoltarea infrastructurii şi

planurile de gestionare pentru

protecţia biodiversităţii şi siturilor

Natura 2000 vor avea un efect pozitiv

asupra reabilitării zonei costiere


dezvoltarea infrastructurii necesare

pentru reabilitarea şi

îmbunătăţirea amplasamentelor,

dacă se finanţează măsuri specifice

care se implementează pe litoralul

Mării Negre;

- Măsurile durabile împotriva

eroziunii zonei costiere ar putea

îmbunătăţi conservarea, protecţia şi

reabilitarea zonei costiere româneşti a

Mării Negre dacă măsurile alese se

implementează corespunzător.

POS Mediu poate duce

la conservarea, protecţia

şi reabilitarea zonei

costiere româneşti a

Mării Negre şi a

patrimoniului cultural

naţional


130/181


Domeniu/ Element

de mediu


EFICIENTA

ENERGETICA

Pozitive:

- Reciclarea deşeurilor va asigura

eficientizarea energetică datorată

implementării sistemelor integrate de

gestionare a deşeurilor; se va con-

suma mai puţină energie pentru a

menţine gestionarea deşeurilor sub

control. Refolosirea materialelor re-

ciclate va reduce consumul de resurse

naturale.

- Reabilitarea reţelelor de

distribuţie a apei calde şi a căldurii şi

introducerea contorizării vor duce la

îmbunătăţirea eficienţei energetice şi

vor avea un efect direct semnificativ

pe termen lung asupra resurselor de

energie consumate şi a reducerii

pierderilor de energie din sistemele de

producţie şi distribuţie.


aibă un efect global

pozitiv semnificativ

asupra îmbunătăţirii

eficienţei energetice

şi a folosirii resurselor

energetice

ENERGIE DIN

SURSE

REGENERABILE

Pozitive:

- Prin îmbunătăţirea calităţii

apei în barajele centralelor

hidroenergetice, durata de viaţă a

surselor/ rezervoarelor va creşte şi se

va înregistra astfel un efect pozitiv in

direct asupra producerii de

hidroenergie;

- Se va înregistra un efect pozitiv

in direct asupra producerii de energie

din resurse regenerabile din cauza

unei eficienţe crescute. Dacă « Re-

abilitarea sistemelor centralizate de

încălzire municipală » din zonele

afectate este extinsă astfel încât să

includă conversia producerii de

energie de la surse de energie

convenţionale la cele regenerabile,

efectul va fi consolidat.




asupra producerii de

energie din resurse

regenerabile.


131/181


Domeniu/ Element

de mediu


CONSTIENTIZARE Pozitive:

- Îmbunătăţirea serviciilor de tratare

a deşeurilor şi de alimentare cu apă

va duce direct la îmbunătăţirea unui

comportament responsabil în privinţa

protecţiei mediului din partea lo-

cuitorilor în ceea ce priveşte gestio-

narea deşeurilor

- Instituirea sistemelor de sortare,

reciclare şi colectare selectivă a

deşeurilor va contribui la adoptarea

unui comportament responsabil în

privinţa protecţiei mediului. Existenţa

unui sistem de gestionare a deşeurilor

presupune prezenţa unui sistem

funcţional de conştientizare şi

educare pentru diferiţii factori in-

teresaţi care reprezintă un factor

critic al succesului implementarii;

- Prin identificarea/ recunoaşterea

şi gestionarea vechilor zone contami-

nate se va înregistra un efect pozitiv

semnificativ pe termen lung;

- Reabilitarea reţelelor de apă

caldă şi căldură şi în special

introducerea contorizării vor

îmbunătăţi comportamentul

responsabil în privinţa protecţiei

mediului din partea guvernului,

sectoarelor public şi privat;

- O mai bună gestionare a ariilor

protejate şi a siturilor Natura 2000 va

îmbunătăţi comportamentul

responsabil în privinţa protecţiei

mediului al publicului şi mediului de

afaceri şi va avea un efect pozitiv

semnificativ asupra obiectivelor;

- Se va înregistra un oarecare

efect pozitiv datorat măsurilor care

vizează elaborarea hărţilor de risc şi

de prevenire a riscului de inundaţii, a

planurilor şi măsurilor, inclusiv in

formarea publicului şi educarea

acestuia privind reducerea riscurilor




asupra îmbunătăţirii

unui comportament

responsabil în privinţa

protecţiei mediului din

partea guvernului şi

sectoarelor public şi

privat.


132/181


Domeniu/ Element

de mediu


TURISM DURABIL Pozitive:

- Structuri de gestionare şi o

infrastructură mai buna în cazul

ariilor protejate şi siturilor Natura

2000 pot contribui direct la

dezvoltarea turismului durabil datorită

măsurilor care permit conservarea

naturii şi a turismului în ariile

protejate cu cel mai mic efect negativ

posibil.

Este posibil ca POS


global pozitiv

semnificativ asupra

promovării turismului

care să asigure un nivel

ridicat de protecţie a

mediului şi conservării

naturale

7.4 Impactul asupra mediului al unor proiecte specifice propuse prin revizuirea

POS Mediu 2007-2013

In minuta sedintei Grupului de lucru din 12.03.2013, reprezentantii autoritatii competente

pentru desfasurarea procedurii SEA au mentionat ca :

« in Raportul de Mediu trebuie să se regăsească o evaluare a efectelor proiectelor care

constituie motivul modificarii POS Mediu asupra mediului».

Pentru o parte din proiectele propuse prin revizuirea POS Mediu 2007-2013, au fost depuse

solicitari de finanatare, care contin deciziile si actele de reglementare emise de autoritatile

competente pentru protectia mediului in urma parcurgerii procedurii de evaluare a impactului

de mediu si/sau a evaluarii adecvate, dupa caz.

Au fost selectionate pentru exemplificare detaliata doua proiecte majore, avand fiecare

particularitati deosebite legate fie de solutiile tehnice alese (ca de ex. « Extinderea si

reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în municipiul Bucureşti », care introduce

incinerarea namolurilor din statia de epurare), fie de complexitatea procedurilor de evaluare a

impactului asupra mediului (ca de ex. „Proiectul de investitii pentru reabilitarea zonei

costiere”, situat in zona unor situri NATURA 2000 si cu potential impact transfrontier).

Pentru celelalte proiecte majore si nemajore propuse, se apreciaza ca evaluarea efectelor

asupra mediului prezentate in tabelele de la sectiunile 7.2 si 7.3 este edificatoare.

1. SEAU Glina faza 2, inclusiv incineratorul de namol

Proiectul detine acordul de mediu nr. 1 din 18.06.2012, revizuit in data de 30.01.2013, emis de

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.


133/181


Faza 2 a SEAU Glina inclusiv incineratorul de namol vor fi construite in conexiune directa cu

faza 1 care este in prezent in functiune. SEAU Glina este situata la sud–est de Bucuresti, pe

malul drept al raului Dambovita, pe un teritoriu al comunei Glina desemnat prin Planul

Urbanistic General (PUG) ca zona industriala. Proiectul include:

- Linia a doua de tratare a SEAU Glina, inclusiv incineratorul de namol;

- Lucrarile de reabilitare a sistemului de canalizare a municipiului Bucuresti.

Procesul de tratare a apei uzate va cuprinde:

- o tratare primara - mecanica (site rare si site dese, desnisipare, indepartarea grasimilor,

decantare primara) proiectata pentru un debit egal cu 2 x debitul maxim orar pe timp uscat;

- o tratare biologica, cu namol activ cu recirculare, combinata cu indepartarea fosforului prin

precipitare chimica.

Tratarea namolului va fi facuta prin ingrosare, fermentare anaeroba, deshidratare prin

centrifugare si in final incinerare.

Configurarea procesului de incinerare a fost aleasa tinand cont de cele mai bune tehnici

disponibile (BAT) pentru incinerarea namolurilor care considerate a fi urmatoarele:

- tehnologia patului fluidizat – datorita eficientei ridicate de combustie si a volumelor mai

reduse de gaze de ardere resultate din proces;

- uscarea namolului prin folosirea caldurii recuperate din procesul de ardere in asemenea

masura incat adaugarea de combustibil suplimentar sa nu fie necesara pentru operarea normala

a instalatiei (operarea normala exclude fazele de pornire, oprire si de folosire ocazionala a

combustibilului pentru mentinerea temperaturii de combustie).

Comparatie intre prevederile BAT si procesul de incinerare a namolului la SEAU Glina

Prevederile BAT pt. incinerare namol

Configuratia procesului de incinerare la

Glina Tehnologia de incinerare in pat fluidizat Combustie in pat fluidizat, cu eficienta de

ardere ridicata si volum redus de gaze de

ardere

Uscarea namolului folosind caldura recuperata

din interiorul incineratorului

Uscarea namolului folosind caldura recuperata

din proces, pentru a evita consumul de

combustibil suplimentar in conditii de operare

normala

Folosire ocazionala a combustibilului

suplimentar pentru mentinerea temperaturii de

combustie

Arzatoare auxiliare folosite la pornire si oprire

pentru a mentine temperatura necesara pentru

combustie

Temperatura de ardere - 850ºC. Temperatura de ardere - 850ºC.

Timp de retentie in camera de combustie

pentru minimum 2 secunde

Minim 2 secunde timp de retentie in camera

de ardere in prezenta a cel putin 6% oxigen

dupa ultima injectie de aer de combustie.


134/181


Incineratorul de namol al SEAU Glina va fi proiectat, echipat si operat astfel incat sa nu se

depaseasca limitele de emisie stabilite prin Directiva 2010/75/EU (IED) -Anexa VI Partea 3,

respectiv HG 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificată şi completată prin HG

268/2005 şi HG 427/2010, care transpune Directiva 2000/76/CE privind incinerarea

deşeurilor.

Studiul de dispersie a stabilit ca o inaltime de 30 m a cosului incineratorului este optima

pentru dispersia in atmosfera a poluantilor rezultati din incinerare in asemenea masura incat sa

determine un impact minim care sa nu afecteze conformarea cu valorile limita /valorile tinta si

nivelele critice in aerul inconjurator.

Pentru inaltimea de 30 m a cosului incineratorului, in zonele locuite cu receptori sensibili la

NO2, care este cel mai important poluant generat de incinerarea namolului (din cauza la acest

poluant se inregistreaza valoarea cea mai mare a raportului intre emisia estimata si valoarea

pentru o buna calitate a aerului), un vor exista depasiri a valorii limita nici in cazul cumularii

impactului operarii incineratorului cu nivelul poluarii de fond, in cazul nici uneia din

perioadele de mediere legiferate.

Pentru inaltimea de 30 m a cosului incineratorului, concentratiile maxime ale celorlati

poluanti analizati (SO2, PM10, PM2.5, CO, Pb, As, Cd, Ni, Hg and PAH) sunt mult sub

valorile limita/ tinta/niveluri critice in cazul functionarii exclusive a incineratorului. In acelas

timp, in ariile continand receptorii sensibili (localitatile situate in zona de impact maxim)

valorile limita/ tinta/niveluri critice nu vor fi depasite nici de impactul cumulat cu poluarea de

fond datorata emisiilor de la alte surse.

Referitor la disconfortul provocat de mirosuri, raportul de evaluare a impactului asupra

mediului precizeaza :

« Discomfortul creat locuitorilor zonei prin emisia de mirosuri va fi mai mic in comparatie cu

situatia fara statie de epurare. Argumentele care sustin aceasta estimare sunt urmatoarele:

- componentele statiei care genereaza cele mai puternice mirosuri (cele de la intrarea in

statie) sunt localizate opus satului Glina si la cea mai mare distanta de acesta; aceste strucuri vor fi acoperite iar aerul eliminat va fi tratat inainte de exhaustare;

- emisia de mirosuri la intrarea in statie se va reduce si datorita indepartarii materialelor

depuse in interiorul Casetei si colectoarelor, din a caror descompunere rezulta substantele rau mirositoare;

- mirosurile generate acum de apele uzate netratate si care se percep dealungul raului

Dambovita vor disparea complet ca urmare a tratarii in SEAU Glina a intregului debit de apa uzata evacuat de municipiul Bucuresti, ceea ce va duce la o reducere semnificativa a

impactului asupra calitatii aerului in zona ».

Proiect de investitii pentru reabilitarea zonei costiere


135/181


Proiectul detine acordul de mediu nr. 18 din 07.08.2012 emis de Agentia pentru Protectia

Mediului Constanta.

Proiectul „Protectia si reabilitarea coastei sudice a Marii Negre in zona municipiului

Constanta si in zona Eforie Nord”, corespunde primei faze prioritare de interventie pentru

imbunatatirea protectiei costiere identificata prin Master Planul „Protectia si reabilitarea zonei

costiere”si cuprinde interventii asupra urmatoarele zone:

Studiile au aratat ca in scenariul corespunzator alternativei „O” (de a nu intreprinde nimic), in

50 de ani risca sa fie afectate peste 490 de obiective (incluzand proprietati si obiective

comerciale), cu o valoare totala de cca 468 milioane de EURO.

Lucrarile propuse constau in principal in reabilitarea si extinderea digurilor si epiurilor,

incarcarea plajei in lungul tarmului, constructia de noi epiuri si diguri submerse pentru

retinerea acumularilor,

Master Planul a fost supus evaluarii de mediu pentru planuri si programe cf. HG nr.

1076/2004 si evaluarii adecvate, conform art. 28 din Ordonanta de urgentă a Guvernului

nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei si faunei sălbatice, cu modificările si completările ulterioare, si ale Ordinului nr.

19/2010, iar proiectul prezentat a fost supus evaluarii impactului de mediu cf. HG 445/2009.

Consultari transfrontiera

● Mamaia Sud

● Tomis Nord

● Tomis Centru

● Tomis Sud

● Eforie Nord


136/181


Atat pentru procedura SEA, cat si pentru cea privind evaluarea impactului asupra mediului au

fost initiate consultari cu state posibil sa fie afectate de plan/ proiect (Bulgaria). Pentru

procedura SEA, Master Planul, raportul de mediu aferent acestuia si studiul de evaluare

adecvata au fost transmise Ministerului Bulgar al Mediului si Apei, care a solicitat si primit

informatii suplimentare.

In ceea ce priveste procedura EIA pentru proiectul prioritar „Protectia si reabilitarea coastei

sudice a Marii Negre in zona municipiului Constanta si in zona Eforie Nord”, Ministrul

Bulgar al Mediului si Apelor a confirmat ca nu va participa in procedura de consultare.

8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

137/181


8. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE

ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013 revizuit vizeaza realizarea unui nmar

mare de proiecte, diferite prin: natura, dimensiune si localizare.

De aceea, realizarea evaluarii de mediu (pentru planurile/programele, altele decat POS

Mediu, prin care sunt propuse proiectele), cat si a evaluarii adecvate si a evaluarii

impactului asupra mediului trebuie riguros verificate sub aspectul aplicarii cerintelor

legale din procedurile de evaluare.

O atentie deosebita se va acorda aplicarii prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (pentru

planurile/programele, altele decat POS Mediu, prin care sunt propuse proiectele),

referitoare la consultarea autoritatilor de mediu din statele posibil a fi afectate, continute

in art 22 (2), art. 23 (2) si art. 34.

De asemenea, in cazul proiectelor cu impact transfrontiera supuse procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului, procedura de selectare a proiectelor va include verificarea

aplicarii prevederilor referitoare la realizarea consultarii autoritatilor centrale pentru

protectia mediului din statele posibil a fi afectate, continute in art. 17, din HG nr.

445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra

mediului.

Dintre proiectele propuse prin modificarile POS Mediu 2007-2013, a fost exemplificat in

ultima sectiune a capitolului 6 proiectul „Protectia si reabilitarea coastei sudice a Marii

Negre in zona municipiului Constanta si in zona Eforie Nord”, care a fost supus

consultarii cu Bulgaria atat pentru etapa de realizare a Master Planului, cat si pentru

evaluarea de mediu a proiectului prioritar propus prin POS Mediu.

9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA

ORICE EFECTE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

138/181


9. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA, CAT

DE COMPLET POSIBIL, ORICE EFECTE ADVERSE

ASUPRA MEDIULUI CAUZATE DE IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI

9.1 Măsuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa, pe cat posibil, orice

efect advers asupra mediului al implementarii

programului

Tabelele de evaluare pentru fiecare domeniu major de intervenţie prezentate în capitolul 8

cuprind măsurile principale care ar trebui luate pentru a minimiza, reduce sau compensa

posibilele efecte semnificative asupra mediului sau pentru a creşte efectele pozitive.

9.2 Măsuri suplimentare pentru a preveni, reduce si compensa, pe cat posibil,

orice efect advers asupra mediului al implementarii

programului

Chiar dacă POS Mediu 2007-2013 genereaza un efect pozitiv global semnificativ pentru

starea mediului în România, unele proiecte pot duce la efecte locale adverse asupra

mediului (de exemplu, construcţiile pentru protecţia împotriva inundaţiilor pot afecta

biodiversitatea cursurilor de apă). Evaluarea impactului asupra mediului si evaluarea

adecvata în cazul cererilor de finanţare pentru proiecte cu impact semnificativ asupra

mediului oferă un sistem general pentru identificarea proiectelor care vor avea cele mai

reduse efecte dăunătoare pentru mediu şi cele care vor avea cele mai mari beneficii pentru

mediu. Scopul sistemului este acela de a asigura că POS Mediu 2007-2013 va susţine în

principal acele proiecte care vor avea un efect pozitiv asupra mediului.

Exemplificarii modului in care cerintele privind protectia mediului sunt integrate in

selectarea proiectelor se regaseste chiar in formularul de solicitare a finantarii, reprodus

mai jos.

9.2.1 Reflectarea cerintelor legale privind evaluarea impactului de mediu, evaluarea

adecvata si evaluarea strategica de mediu in procedura de selectare a proiectelor



139/181


Formularele de aplicatie intocmite pentru proiectele pentru care se solicita finantare

contin o sectiune „F” dedicata „Analizei impactului asupra mediului”, avand

urmatorul continut:

F.1. In ce mod reuseste proiectul sa:

(a) Contribue la obiectivul de dezvoltare durabila (pliticile europene privind

schimbarile climatice, oprirea pierderii biodiversitatii, altele…);

(b) Respecte principiile actiunilor preventive si ca daunele de mediu trebuie, in

mod prioritar, sa foe corectate la sursa;

(c) Respecte principiul “poluatorul plateste”.

F.2. Consultarea autoritatilor de mediu

F.3. Evaluarea impactului asupra mediului

F.3.1. APROBAREA DE DEZVOLTARE

F.3.2. APLICAREA DIRECTIVEi CONSILIULUI 85/337/CEE PRIVIND

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

F.3.2.1. Reprezinta proiectul o clasa de dezvoltare acoperita de:

Anexa I la aceasta Directiva (mergi la intrebarea F3.2.2)

Anexa II la acesta Directive (mergi la intrebarea F.3.2.3)

Niciuna din cele doua anexe (mergi la intrebarea F.3.3)

F.3.2.2. Cand proiectul este acoperit de Anexa I la aceasta Directiva, includeti

urmatoarele documente:

(a) Informatiile la care se refera Articolul 9(1) al Directivei;

(b) Rezumatul non-tehnic al studiului de evaluare a impactului realizat pentru

proiect;

(c) Informatii privind consultarea autoritatilor de mediu, a publicului si, unde

este cazul, a altor State Membre.

F.3.2.3. Cand proiectul este acoperit de Anexa II la aceasta Directiva, a fost realizata o evaluare de mediu pentru acest proiect?

Daca “DA”, se furnizeaza informatiile de la pct. (a)-(c) din F.3.2.2.

Daca “NU”, se includ docuemntele necesare, se explica motivele si se dau

pragurile, criteriile sau examinarea caz cu caz care a fost realizata pentru a se ajunge la concluzia ca proiectul nu are efecte semnificative asupra mediului.

F.3.3. APLICAREA DIRECTIVEI 2001/42/CE PRIVIND EVALUAREA

STRATEGICA DE MEDIU

Proiectul rezulta dintr-un plan sau program sub incidenta Directivei SEA?



140/181


Daca “DA”, se furnizeaxza link-ul catre site-ul de internet unde poate fi gasit raportul

de mediu.

F.4. Evaluarea efectelor asupra siturilor NATURA 2000

F.4.1. Proiectul poate avea efecte negative semnificative asupra siturilor incluse sau

care se intentioneaza sa fie incluse in reteaua NATURA 2000?

Daca “DA”, se solicita:

1. furnizarea sumarului concluziilor evaluarii adecavate realizate

conform art. 6 (3) din Directiva COnsiliului 92/43/CEE;

2. In cazul in care au fost considerate necesare masuri compensatorii, conform art. 6 (4), solicitantul furnizeaza o copie

a formularului “Informatii asupra proiectelor care pot avea efecte

negative semnificative asupra siturilor NATURA 2000, asa cum

au fost notificate Comisiei (DG Mediu), conform Directivei 92/43/CEE”.

Daca “NU”, se ataseaza « Declaratia NATURA 2000 », emisa de autoritatea

competenta pentru protectia mediului.

F.5. Masuri integratorii de mediu, aditionale

Daca proiectul prevede, in afara evaluarii impactului supra mediului, orice alte

masuri integratoare de mediu ( ex. bilant d emediu, management de mediu, monitorizare specifica de mediu)?

F.6. Costul masurilor luate pentru corectarea impactului negative de mediu

In concluzie, toate proiectele selectionate se vor conforma cerintelor legale privind

evaluarea impactului asupra mediului si/ sau evaluarea adecvata, dupa caz.

9.2.2 Masuri pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra

Siturilor NATURA 2000

Asa cum s-a prezentat in capitolul 3 din prezentul raport, în România au fost

desemnate in anii 2007 si, respectiv 2011:

- 383 situri de importanţă comunitară si

- 148 de arii de protecţie specială avifaunistică.

Suprafaţa inclusă în reţeaua Natura 2000 reprezinta 23,38% din suprafata

totala a tarii.

Potrivit prevederilor art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si

faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru orice PP care poate

afecta in mod semnificativ aria naturala protejata de interes comunitar, singur sau in

combinatie cu alte PP, care se afla in procedura de reglementare sau sunt prevazute in

strategii de dezvoltare, este obligatorie efectuarea procedurii de evaluare adecvata, in

http://www.legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-57-2007-regimul-ariilor-naturale-protejate-conservarea-habitatelor-naturale-florei-faunei-salbatice-%28MjU0NTQ5%29.htm



141/181


conformitate cu metodologia aprobata prin Ordinul MMP nr. 19/2010. Prin evaluarea

adecata vor fi identificate efectele adverse si a stabili masurile pentru a preveni,

reduce si compensa orice efecte adverse asupra habitatelor naturale.


142/181


10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA

SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

Prezentul capitol contine expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi (cum sunt

deficienţele tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute.

10.1 Motivele care au condus la selectarea variantelor alese

Au fost avute in vedere doar alternativa „0”, de nu intreprinde nimic si alternativa analizata

in acest raport a revizuirii POS Mediu 2007-2013 pentru includerea modificarilor propuse.

In sedinta Grupului e Lucru din 12.03.2013, reprezentantii autoritatii competente pentru

procedura SEA au solicitat „să se evalueze și varianta in cazul in care nu se realizează

numarul maxim de proiecte propuse”. Se apreciaza ca acesta nu reprezinta o varianta

distincta, ci un rezultat al implementarii, ilustrat in analiza SWOT din cadrul POS Mediu

2007-2013 revizuit.

Revizuirea POS Mediu pentru a include si alte categorii de beneficiari eligibili si pentru

actualizarea listei de proiecte majore a aparut absolut necesara pentru a facilita accesul la

fondurile europene, asigurand cresterea ratei de absorbtie, dar si pentru a evita

dezangajarea fondurilor europene.

In absenta revizuirii programului, problemele de mediu relevante pentru revizuirea POS

Mediu si analizate in acest raport vor persista, datorita lipsei finantarii pentru rezolvarea

lor, conducand la agravarea efectelor directe si indirecte asupra mediului.

Pentru exemplificare, doar in cazul proiectului de investitii pentru reabilitarea zonei

costiere, studiile au aratat ca in scenariul corespunzator alternativei „O” (de a nu

intreprinde nimic), in 50 de ani risca sa fie afectate peste 490 de obiective (incluzand

proprietati si obiective comerciale), cu o valoare totala de cca 468 milioane de EURO.


143/181


10.2 Dificultatii intampinate in prelucrarea informatiilor cerute

Principale dificultati legate de obtinerea si prelucrarea informatiilor necesare realizarii

raportului de mediu au fost reprezentate de:

- stadiul diferit al evaluarii proiectelor, multe aflate in faze incipiente de „de pregatire”,

pentru care in raport nu s-au putut specifica decat cerintele legale privind protectiea

mediului si cele legate de obiectivele relevante de mediu;

- localizarea proiectelor, de cele mai multe ori foarte dispersata in cadrul municipiiilor,

judetelor, bazinelor hidrografice si chiar al teritoriului national, nu poate face posibila

identificarea receptorilor sensibili potential direct afectati si distantele face de acestia –

asezari umane, arii protejate, etc.

11. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE

145/181


11 DESCRIEREA MĂSURILOR DE MONITORIZARE PRECONIZATE

Acest capitol contine descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării planului sau programului.

11.1 Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra

mediului

Sistemul de monitorizare a mediului propus de SEA ia în considerare faptul că, în cadrul

monitorizării indicatorilor de mediu la nivel regional şi naţional, este imposibil să se facă

diferenţierea între impactul de mediu datorat POS Mediu şi impactul altor activităţi/ intervenţii (de

exemplu, proiecte finanţate din alte surse).

Se ia in considerare si ca propunerea de mai jos ar putea fi modificată astfel încât să se poată

respecta modul de implementare a POS Mediu şi să fie conformă cu caracterul specific al

proiectelor depuse. Respectarea acestei ipoteze este însă condiţionată de asigurarea unui personal

suficient şi a unor capacităţi profesionale suficiente în cadrul întregului sistem de monitorizare a

impactului generat de implementare.

Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante specificate in

prezentul raport de mediu. Aceste obiective reprezintă domeniile şi elementele/subiectele de mediu

care pot fi puternic influenţate de implementarea programului. In consecinta, impactul asupra

mediului al implementării programului va fi monitorizat pe baza măsurii în care ar putea fi

influenţate aceste obiective.

Pentru a monitoriza efectele pe care le are programul asupra mediului, au fost propusi indicatori de

mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant. Se recomanda folosirea selectivă a indicatorilor de

monitorizare pentru a monitoriza efectele de mediu pe baza caracteristicilor proiectelor selectate

pentru finanţare. Se preconizează ca acele obiective de mediu folosite la evaluarea şi selectarea

proiectului să fie folosite în continuare pentru monitorizarea proiectului. Prin monitorizarea şi

sintetizarea rezultatelor de monitorizare a proiectelor individuale va fi posibilă estimarea efectului

global de mediu asupra obiectivelor de mediu relevante.

Indicatorii de mediu propuşi trebuie să fie incluşi în sistemul global de monitorizare a POS Mediu.

Aceste date de monitorizare privind performanţa proiectelor ar trebui obţinute la sfârşitul

proiectelor, iar rezultatele ar trebui publicate periodic, preferabil în format electronic (pe Internet).

Tabelul cu indicatorii de mediu propuşi pentru a evalua efectele programului de mediu este

prezentat mai jos.

Tabel 11-0-1: Indicatori de monitorizare de mediu propuşi


146/181


Obiective de mediu relevante Indicatori Descriere/aplicabilitate




legislative

Emisii atmosferice de:

- oxizi de azot (NOx)

-SO2

- COV

- PM10

Emisiile de poluanţi pe durata unei

anumite perioade de timp si pe unitate de

teren in mii tone/an/km2


calităţii aerului la nivel rural şi

urban

Aceeaşi indicatori ca

şi pentru obiectivul

„Menţinerea şi îmbu-

nătăţirea calităţii ae-

rului ambiental în li-

mitele stabilite de

normele legislative”

Ca mai us


punctiforme şi difuze de poluare şi

îmbunătăţirea cali-tăţii apei

Creşterea volumului de

ape uzate epurate (% şi

m3);

Date din implementarea proiectului

Limitarea poluării punctiforme şi

difuze a solului

Suprafaţa de teren

curăţată de deşeuri/

poluanti

Suprafaţa reabilitată a solului erodat sau

poluat;

Date din implementarea proiectului



Reducerea emisiilor de


(echivalent CO2)

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră conform cu echivalentul CO2 pe

durata monitorizării.


efectele schimbărilor climatice şi fa-

cilitarea protecţiei solului împotriva

eroziunii cauzate de apă şi vânt

Aceeaşi indicatori ca

pentru obiectivul

Scăderea emisiilor care

duc la schimbări

climatice

Ca mai sus


condiţiilor şi funcţiilor apelor

terestre şi continentale şi a

ecosistemelor marine împotriva

degradării antropogene,

fragmentării habitatului şi de-frişării

Suprafaţa ariilor pro-

tejate, inclusiv a situ-

rilor Natura 2000 care

beneficiază din măsu-

rile de conservare a

naturii

% a suprafeţei totale a ariilor protejate din

România care beneficiază din măsurile de

conservare a naturii. Date din

implementarea proiectelor


faunei, florei şi habitatelor din ariile

protejate şi siturile Natura 2000

Suprafaţa ariilor pro-

tejate şi a siturilor

Natura 2000 afectate

(ha)

Date din implementarea proiectelor


147/181





măsurilor care vizează prevenirea

poluării şi reducerea impactului

vechilor contaminanţi (de ex.


- Morbiditatea şi

mortalitatea generale şi

specifice pentru

populaţia expusă

Indicatorii pot fi suplimentaţi cu o

evaluare preliminară a impactului asupra

sănătăţii, posibile tendinţe ale mortalităţii

şi morbidităţii, descrierea de către

beneficiarii proiectului a posibilelor

efecte asupra să-nătăţii. Acest indicator

cuprinde riscurile sau beneficiile pentru

sănătatea umană generate de activităţile

din proiect. Aplicabil în cazul tuturor

proiectelor


situaţiei aglomerărilor din punct

de vedere al zgomotului

Nivelul zgomotului

exterior/ interior

Reducerea nivelului de zgomot

(schimbări la locul de derulare a

proiectului dacă se preconizează astfel de

efecte la începutul sau sfârşitul acestuia).

Aplicabilitatea trebuie stabilită de către

AM prin consultarea cu Autoritatea de

mediu.


împotriva riscului asociat dezastrelor

naturale


care contribuie la pro-

tecţia împotriva


Aplicabilitatea trebuie stabilită de către

AM prin consultarea cu Autoritatea de

mediu.

Limitarea utilizării resurselor

naturale epuizabile

Utilizarea durabilă a resursei de apă

Reducerea consumului

de apă pe persoană

(din populaţia deser-

vită)

Reducerea pierderilor

de apă în reţea


Reducerea generării de deşeuri,

creşterea nivelului de valorificare a


tuturor deşeurilor

Deşeuri reciclate (to-

ne)

Deşeuri separate (tone)

Deşeuri recuperate

pentru folosire ulte-

rioară (tone) Rata de

conectare a populaţiei

la serviciile de

salubritate (urbane şi

rurale, %)



natural şi cultural (de ex. prin

revitalizarea zonelor industriale

dezafectate)

Suprafaţa vechilor zone

contaminate istoric

curăţată, revitalizată

sau recuperată pentru a

fi refolosită (ha)



148/181



Conservarea, protecţia şi reabilitarea

zonei costiere a Mării Negre,

asigurând protecţia patrimoniului

natural şi cultural în vederea

atingerii unui nivel de dezvoltare

durabilă a regiunii

Lungimea zonei costiere

reabilitată (km)

Aplicabil proiectelor privind gestionarea

durabilă a inundaţiilor, protecţiei şi

reabilitării Mării Negre. Date din


Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi

folosirea resurselor energetice

Sporirea eficienţei

energetice în sistemele

termice şi electrice

sprijinite prin proiecte

(%)


Facilitarea producerii de energie din

surse regenerabile

Numărul de proiecte

care facilitează con-

versia la surse ener-

getice regenerabile



responsabil din punct de vedere ale

mediul din partea guvernului,



mediu

Număr de proiecte care

implică stimularea

comportamentului re-

sponsabil în privinţa

protecţiei mediului.

(ex. campanii de con-

ştientizare) Număr de

persoane afectate de

proiect

Primii indicatori pot fi suplimentaţi cu

un indicator descriptiv prin care să se

solicite beneficiarilor proiectului să

descrie efectele, dacă există). Date din




protecţie a mediului şi con-

servarea naturală

Număr de proiecte care

vizează promovarea

turismului durabil (ex.

in siturile Natura 2000)

Număr de proiecte care includ acţiuni de

promovare a turismului durabil. Acţiunile,

chiar şi nefocusate pe turismul durabil,

pot conduce la activităţi turistice sau

facilita turismul durabil, (ex. prin

planurile de management ale ariilor

Natura 2000). Date din implementarea

proiectelor.

Datele de monitorizare privind efectele de mediu ale POS Mediu trebuie prezentate de către

titularii de proiecte împreună cu rapoartele finale de proiect la sfârşitul implementării proiectelor.

Autoritatea de Management trebuie să solicite datele la sfârşitul fiecărui proiect implementat, cel

puţin o dată. Datele de mediu trebuie însumate şi interpretate in rapoartele interimare si de evaluare

ex-post într-un capitol separat, care va folosi concluziile raportului SEA, secţiunii de mediu şi a

sistemelor de monitorizare. A fost elaborat un program de monitorizare, prezentat anexat.

11.2 Recomandări generale privind monitorizarea

Un sistem de calitate şi eficient pentru monitorizarea şi evaluarea efectelor asupra mediului

generate de implementarea programului va contribui nu doar la prevenirea posibilului impact de

mediu negativ al programului, dar va şi ajuta la îmbunătăţirea efectelor pozitive ale acestuia, nu


149/181


numai din punctul de vedere al mediului, ci şi din perspectiva unei mai mari calităţi a proiectelor

depuse.

Pentru a asigura monitorizarea, se impune:

Includerea indicatorilor de mediu propuşi în sistemul general de monitorizare a impactului

implementării POS Mediu

Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selectare a proiectelor, adică

folosirea aceloraşi obiective/indicatori de mediu atât la evaluarea şi selectarea proiectelor, cât

şi la monitorizarea ulterioară a proiectului;

Corelarea monitorizării POS Mediu cu monitorizarea proiectelor individuale, adică

sintetizarea rezultatelor monitorizării de la nivel de proiect pentru a putea estima efectele

globale ale POS Mediu asupra obiectivelor de mediu relevante.

Publicarea periodică a rezultatelor monitorizării;

Asigurarea unui personal suficient şi a capacităţilor profesionale suficiente pentru domeniile

de mediu din cadrul monitorizării POS Mediu;

Implicarea departamentelor cheie ale MMGA în discuţii despre sistemul general de

monitorizare şi în special modul de includere a problemelor de mediu în sistemul general

înainte de lansarea acestuia;

Candidaţii trebuie să fie informaţi corespunzător cu privire la problemele de mediu şi

posibilele legături dintre propunerile de proiect şi mediul;

Includerea ONG-urilor de mediu in comitetul/comitetele de monitorizare ce vor stabilite.

Sistemul de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi:

Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor de la nivel de

proiect);

Examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în cazul

indicatorilor de mediu;

Iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu negative ale POSM;

Publicarea rezultatelor monitorizării;

Selectarea şi modificarea indicatorilor de mediu în funcţie de caracterul proiectelor depuse;

Comunicarea cu autoritatea de protecţie a mediului şi organismele de conservare a naturii,

precum şi cu alte autorităţi care se ocupă de protecţia mediului;

Asigurarea serviciilor de consultanţă privind mediul pentru persoanele care lucrează la

structura de implementare a POS Mediu, în special membrii comisiilor de evaluare şi selecţie;

Asigurarea serviciilor de consultanţă pentru entităţile care depun proiecte în domeniul

mediului;

Asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din POS Mediu către toţi factorii

interesaţi.

Pentru a avea un sistem de calitate şi eficient pentru monitorizarea efectelor de mediu generate de

implementarea programelor operaţionale, trebuie luate în considerare câteva aspecte de importanţă

majoră. Acestea constau în orientare precisă, selecţie, analiză şi posibila modificare a obiectivelor


150/181


de mediu relevante pentru evaluarea şi selecţia proiectelor şi a indicatorilor de mediu aferenţi

propuşi în cadrul SEA pe baza conţinutului domeniilor individuale de intervenţie POS Mediu,

precum şi a contextului proiectelor individuale depuse.

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

151/181


12 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

12.1. Introducere

Pentru cresterea ratei de absorbtie si pentru a evita dezangajarea fondurilor europene, in anul

2012 a fost analizata posibilitatea finantarii unor investitii cu implementare si rambursare rapida,

care fac necesara revizuirea POS Mediu pentru a include si alte categorii de beneficiari eligibili

si pentru actualizarea listei de proiecte majore.

Conform prevederilor art. 5 (3) din HGR nr. 1076/2004, modificarile propuse Programului

Operational Sectorial Mediu au fost supuse etapei de incadrare din procedura de evaluare de

mediu, in cadrul sedintei Comitetului Special Constituit.

Demararea procedurii de evaluare de mediu a fost comunicata in mass-media in zilele de

16.01.2013 si 21.01.2013, iar sedinta de incadrare Comitetului Special Constituit.

In urma parcurgerii etapei de incadrare a fost luata decizia de continuare a procedurii de evaluare

de mediu „in vederea identificarii efectelor si masurilor necesare” pentru diminuarea impactului

cumulat datorat introducerii „unui numar mare de proiecte a caror evaluare, din punctul de

vedere al impactului cumulat nu a fost luata in consuiderare in POS Mediu initial”.

12.2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale

12.2.1 Continutul POS Mediu 2007-2013 revizuit

Modificarile introduse prin propunerea de revizuire au fost prezentate in „Nota privind necesitatea

modificarii Programului Operational Sectorial Mediu” intocmita de AM POS Mediu si aprobata in

cadrul sedintei oficiale din data de 15.11.2012 a Comitetului de Monitorizare pentru POS Mediu.

Aceste modificari sunt:

I. Includerea in lista de beneficiari POS Mediu a unor noi beneficiari

Pentru Axa Prioritara 1, Domeniul Major de Interventie 1.1

Primaria Municipiului Bucuresti;


Ministerul Sanatatii;


Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice;

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR).

Aprobarea de noi proiecte ai caror beneficiari vor fi entitatile mai sus mentionate se va face

respectand criteriile de selectie aplicabile proiectelor finantate din POS Mediu, respectiv a

strategiei de finantare a progranului.

II. Actualizarea listei de proiecte majore


152/181


Lista indicativa a proiectelor majore prezentate in Anexa 2 a POS Mediu a fost actualizata pentru a

reflecta evolutiile recente cu privire la proiectele majore finantate/ in curs de finantare in cadrul

programului.

12.2.2 Obiectivele POS Mediu 2007-2013 revizuit

Obiectivul revizuirii POS Mediu 2007-2013 este crearea conditiilor pentru facilitarea

accesului la fondurile europene, in scopul cresterii ratei de absorbtie si al evitarii

dezangajarii automate a acestor fonduri. Pentru realizarea acestui obiectiv, AM POS Mediu a

analizat si identificat posibilitatea finantarii unor investitii care pot fi implementate si rambursate in

timp scurt, dar care implica modificarea programului initial (POS Mediu - versiune 2007), pentru

includerea noilor beneficiari eligibili identificati si pentru extinderea/ modificarea listei indicative

de proiecte majore din anexa 2 a programului in scopul integrarii proiectelor care pot fi

implementate si rambursate in intervalul de timp ramas pentru implementarea POS Mediu 2007-

2013.

Revizuirea propusa pentru POS Mediu nu modifica nici obiectivul general si nici obiectivele

specifice ale programului aprobat initial. In consecinta, in cele ce urmeaza sunt prezentate

obiectivele stabilite in varianta initiala a Programului Operational Sectorial Mediu 2007-2013.

Obiectivul global este definit prin:

Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se

conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

Obiectivele specific sunt reprezentate de:

1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi

stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea

managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de

judeţe până în 2015.

3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice

cauzate de sistemele de încălzire urbanăîn cele mai poluate localităţi până în 2015.

4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea

managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.

5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin

implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.

12.2.3 Relaţia cu alte documente strategice relevante

Identificarea relaţiilor dintre diferite documente strategice relevante şi programul supus evaluării

serveste urmatoarelor scopuri:

- Identificarea existenţei eventualelor sinergii sau potenţiale neconcordanţe şi constrângeri;

- identificarea aspectelor care au fost deja tratate în alte politici, planuri, programe sau proiecte;

- verificarea informaţiilor de mediu colectate pentru o SEA efectuată pentru alte politici,

planuri, programe sau proiecte, care pot fi utilizate pentru SEA programului evaluat;


153/181


- considerarea efectelor cumulative asupra receptorilor cheie în urma implementării mai multor

planuri/programe conectate, pentru a fundamenta evaluarea opţiunilor alternative şi a formelor

specifice de impact ale planului evaluat.

POS Mediu a fost elaborat conform politicilor comunitare reflectate în următoarele documente:

Liniile Directoare Strategice pentru Politica de Coeziune 2007 – 2013.

Agenda Lisabona reînnoită.

Al-6-lea Program de Acţiune pentru Mediu.

Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă.

Prin Axele Prioritare, POS Mediu (2007-2013) a integrat obiectivele şi prioritatile strategice

stabilite în documentele/strategiile nationale :

- Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu;

- Documentul Complementar de Pozitie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – şi Planurile

de Implementare sectoriale aferente acestuia;

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi 2010–2020-2030;

- Strategia Nationala pentru Gestionarea Deseurilor ;

- Planul National de Gestiune a Deşeurilor şi Planurile Regionale de Gestiune a Deşeurilor;

- Strategia Naţională pentru protecţia atmosferei;

- Strategia Energetică a României (SER);

- Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung (SMI);

- Planul naţional de management aferent porţiunii naţionale a bazinului hidrografic internaţional

al fluviului Dunărea (PNMD);

- Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN);

- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020;

- Strategia naţională de gestionare a nămolurilor de epurare ;

- Planul Naţional de Tranziție pentru instalațiile de ardere aflate sub incidența prevederilor

capitolului III al Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale.

12.3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în

situaţia neimplementării planului

Informatiile privind starea mediului in Romania au fost preluate din cel mai recent raport intocmit

de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului: „Raportul național privind starea mediului

pentru anul 2011”.

12.3.1 Aerul

Plafoane nationale de emisii

Figura 12-1: Evolutia emisiilor de gaze cu efect acidifiant si de eutrofizare si precursori ai ozonului


154/181


Calitatea aerului

Cele mai relevante rezultate din monitorizarea calitatii aerului sunt prezentate in mai jos.

NO2

Concentrațiile medii anuale de dioxid de azot în aerul înconjurător arată depăşiri ale valorii

limită anuale pentru sănătatea umană (40µg/m3) în unele aglomerări urbane, respectiv:

- Bucureşti - la stația de tip industrial (B-5 - Drumul Taberei), 41,96µg/m3;

- Braşov - la stația de trafic (BV-3 - B-dul Gării), 56,71µg/m3.

SO2

Depăşiri ale valorilor limită pentru protecţia sănătăţii umane au fost înregistrate la staţia de trafic

DJ-1 din Calea Bucureşti, municipiul Craiova, fiind identificate 26 de depăşiri ale valorii limită

orare (350µg/m3) şi 4 depăşiri ale valorii limită zilnice (125µg/m

3).

Pragul de alertă (500µg/m3 media orară înregistrată timp de 3 ore consecutiv) a fost depăşit la

stația de trafic DJ-1 în data de 13 decembrie 2011 orele 15,16,17, valorile medii orare fiind 660

µg/m3,1225 µg/m

3, 667µg/m

3. Acumularea de SO2 a fost favorizată de condițiile de ceață

persistentă și calm atmosferic pe parcursul mai multor zile.

PM10

Depăşiri ale valorii limită anuale pentru protecția sănătății umane (40μg/m3) s-au înregistrat la:

- staţia de tip industrial B-5 (Drumul Taberei, Bucureşti), fiind atins nivelul de 43μg/m3;

- staţia de trafic IS-1 (B-dul N. Iorga, Iaşi), fiind atins nivelul de 42,25μg/m3);


155/181


- staţia de trafic TM-1 (str. Oituz,Timişoara), fiind atins nivelul de 41,87 μg/m3.

De asemenea, s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice (mai mult de 35 ori într-un an

calendaristic) la următoarele stații:

- stația de fond urban B-1 (Lacul Morii) - 69 depăşiri;

- stația de tip industrial B-2 (Titan) - 69 depăşiri;

- stația de tip industrial B-4 (Berceni) - 49 depăşiri;

- stația de tip industrial B-5 (Drumul Taberei) - 79 depăşiri;

- stația de fond suburban B-7 (Măgurele, jud. Ilfov) - 54 depăşiri;

- stația de fond suburban MM-3 (Firiza, Baia Mare) - 58 depăşiri;

- stația de tip industrial MM-5 (str. Luncii, Baia Mare) - 38 depăşiri;

- stația de trafic TM-1 (str. Oituz, Timişoara) - 64 depăşiri;

- stația de trafic TM-5 (calea Aradului, Timişoara) - 56 depăşiri;

- stația de trafic BV-3 (b-dul Gării) - 60 depăşiri.

12.3.2 Apa

În anul 2011, evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr total de 798

corpuri de apă, corpuri prevăzute cu program de monitoring anual. Repartiţia lor pe categorii de

resurse de apă se prezintă astfel:

- 476 corpuri de apă naturale din categoria râuri, reprezentând 59,65%;

- 145 corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri, reprezentând 18,17%;

- 51 corpuri de apă - lacuri naturale, reprezentând 6,39%;

- 106 corpuri de apă puternic modificate - lacuri de acumulare şi artificiale, reprezentând

13,28%;

- 20 corpuri de apă artificiale din categoria râuri, reprezentând 2,51%.

Corpuri de apa subterane

Rezultatele evaluării preliminare anuale a stării chimice a celor 139 de corpuri de apă subterană

monitorizate la nivelul anului 2011 sunt următoarele:

- 112 corpuri se află în stare chimică bună. (80,58%),

- 27 de corpuri de apă subterană se află în stare chimică slabă (19,42%).

Alimentarea cu apa potabila

Evolutia populatiei conectata la retele de aprovizionare cu apa potabila este prezentata in diagrama

de mai jos.


156/181


Sistemul public de canalizare

Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelor supravegherii

efectuate în anul 2011, a prezentat ca dintr-un un volum total evacuat de 5303,99 milioane m3/an,

3005,94 milioane m3/an, respectiv 56,67%, constituie ape uzate care nu necesită epurare, fiind

considerate ape convenţional curate.

Din volumul de ape uzate necesitând epurare de 2298,05 mil. m3/an:

- 572,29 mil.m3/an (cca. 25%) s-au epurat corespunzător;

- 826,83 mil. m3/an (cca. 36 %) reprezintă ape uzate neepurate;

- 898,93 milioane m3/ an (cca. 39 %) reprezintă ape uzate insuficient epurate.

Marea Neagra si procese costiere

Eroziunea care afectează zona costieră a României, extinzându-se de-a lungul a 240 km din partea

nord-vestică a Mării Negre reprezinta un risc potenţial pentru mediu. În ultimele decenii, litoralul

Mării Negre a fost afectat de serioase probleme de eroziune. Pe baza cercetãrilor recente efectuate

de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marinã “Grigore Antipa”, partea nordică a zonei

costiere româneşti, care constituie Rezervaţia Biosferei Delta Dunãrii, este cea mai afectată

(aproximativ 2400 ha suprafaţã de plajă au fost pierdute în ultimii 35 ani). Partea sudică este şi

aceasta în pericol acolo unde activitatea economică este puternică, incluzând şi activităţi turistice.

Eroziunea costieră nu numai că ameninţă activitatea turistică în sezonul de vară prin pierderea

zonei de plajă, dar pune în pericol şi siguranţa locuinţelor şi bunăstarea publică.

12.3.3 Solul

În anul 2010 ponderea principală, ca şi în anii precedenţi, o deţineau terenurile agricole (61,39%),

urmate de păduri şi de alte terenuri cu vegetaţie forestieră (28,35%). Alte terenuri ocupă 10,26%

din suprafaţa ţării (ape, bălţi, curţi, construcţii, căi de comunicaţie, terenuri neproductive).

Suprafete intinse de sol (45.161.495 ha) sunt afectate de procese naturale sau antropice.


157/181


12.3.4 Biodiversitate

În scopul asigurării măsurilor speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului

natural, au fost desemnate următoarele categorii de arii naturale protejate:

a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii

naturale, parcuri naturale;

b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone

umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;

c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale

de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;

d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor

administrativ-teritoriale, după caz.

Tabel 12-12-1: Ariile protejate din Romania (2011)

12.3.5 Gestionarea deseurilor municipale

Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în

România nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.

Depozitarea deșeurilor municipale, în anul 2010, s-a realizat atât pe depozite conforme (27) care

pot continua operarea, cât și pe depozitele neconforme (106) care sistează activitatea conform

perioadelor de tranziţie aprobate de UE (prevăzute în H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea

deșeurilor).

Tabel 12-12-2: Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubritate in perioada 2006-2010


158/181


12.3.6 Gestionarea deseurilor medicale

În anul 2011, la nivelul celor 347 de unităţi sanitare în România, care au raportat, cantitatea

generată de deşeuri rezultate din activitatea medicală a fost de 34.511 tone/an deşeuri, din care:

- 25.663 tone/an deşeuri nepericuloase, asimilabile celor menajere,

- 7.497 tone/an deşeuri infecţioase periculoase şi

- 1.351 tone/an deşeuri înţepătoare/tăietoare periculoase.

În concluzie, cantitatea de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală generată în anul

2011 a fost de 8.848 tone. Eliminarea finală a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea

medicală se realizează prin incinerare sau depozitare în depozitul de deşeuri pentru deşeurile

infecţioase şi înţepătoare – tăietoare care au fost în prealabil tratate prin sterilizare termică.

12.3.7 Evolutia probabilă a stării mediului în situaţia neimplementării programului

In absenta implementarii programului, problemele de mediu scose in evidenta in sectiunea

precedenta si prezentate detaliat in capitolul 5, vor persista, datorita lipsei finantarii pentru

rezolvarea acestora, conducand la agravarea efectelor directe si indirecte asupra mediului.

12.4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Analiza localizarii proiectelor propuse prin modificarea POS Mediu 2007-2013 conduce la

concluzia ca se poate aprecia ca zona ce urmeaza a fi analizata ca posibil afectata semnificativ

este reprezentata de teritoriul national, iar caracteristicile de mediu au fost descrise in

sectiunea 12.3.

12.5. Problemele de mediu existente, relevante pentru plan (în particular, cele legate de

ariile speciale de protecţie avifaunistica sau de ariile speciale de

conservare)

Problemele majore de mediu au fost identificate in POS Mediu (versiune 2007) şi in evaluarea

de mediu realizata pentru aceasta. Concluziile evaluarii precedente de mediu au fost

actualizate pe baza analizei curente a starii mediului si sunt rezumate în tabelul de mai jos.


159/181


Tabel 12-4: Probleme de mediu existente, relevante pentru program

Domenii


Aer Calitatea aerului ambiental depăşeşte normele legale din cauza

poluării din (poluare pe termen scurt şi pe termen lung).

Tinte actualizate de reducere a emisiilor

Apă Probleme de poluare a apei datorate apei uzate netratate provenită din

surse municipale şi industriale ca şi poluării difuze datorate

activităţilor agricole şi absenţei gestionării deşeurilor.

Sol Poluarea solului provocată de capacitatea insuficientă de colectare a


mediu

Schimbările climatice Tinte de reducere a emisiilor respectate datorita declinului economic.

Degradarea solurilor, desertificare.

Biodiversitate Degradarea continuă a ecosistemelor terestre şi acvatice datorată


Absenţa gestionării corespunzătoare a zonelor protejate şi a aplicării

reglementărilor în zonele protejate şi în ariile potenţiale din cadrul

Natura 2000

Sănătate umană Deteriorarea sănătăţii umane datorită poluării mediului (aer, apă şi

sol) şi vechilor tare ecologice (de ex. pesticide, deşeuri minier, etc.)

Problema semnificativă a zgomotului în aşezările urbane

Managementul riscului de

mediu

Risc crescut datorită dezastrelor naturale

Conservarea si gestionarea

durabilă a resurselor

Amplificarea utilizării şi exploatării resurselor naturale epuizabile

Amplificarea generării de deşeuri şi absenţa iniţiativelor de valori-

ficare şi reciclare a deşeurilor


cultural

Pericolul continuării degradării peisajului natural şi cultural (de ex.



Deteriorarea zonei româneşti de coastă a Mării Negre

Eficienţa energetică şi

sursele regenerabile de

energie

Eficienţa energetică scăzută ca şi amplificarea utilizării resurselor de

energie;

Slabe iniţiative de investiţii în resurse regenerabile

Conştientizarea privind

aspectele de mediu

Slaba conştientizare a sectoarelor guvernamental, privat şi public în


durabilă

Turism durabil Practici nedurabile în domeniul turismului care conduc la continuarea


patrimoniului


160/181


12.6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru program

Pentru a asigura coerenta cu evaluarea de mediu realizata pentru versiunea initiala a Programului

Operational Sectorial Mediu 2007-2013 au fost mentinute obiectivele de mediu stabilite pentru

evaluarea precedenta.

În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate aspecte şi obiective relevante de

mediu formulate pe baza tintelor şi obligaţiilor naţionale şi internaţionale asumate de România în

domeniul protectiei mediului.

Tabelul de mai jos prezintă cadrul final propus pentru obiectivele de protectie a mediului relevante

pentru POS Mediu 2007-2013.

Tabel 12-5: Obiective de mediu relevante

Domeniu/ Element de

mediu


Aer

Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în limitele stabilite de

normele legale

Minimizarea impactului asupra calităţii aerului la nivel rural şi urban

Apă

Limitarea poluării apei de la surse punctiforme şi difuze de poluare şi


Sol

Limitarea poluarea punctiformă şi difuză a solului

Schimbări climatice

Reducerea emisiilor care provoacă schimbările climatice

Sporirea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi fa-

cilitarea protecţiei solului împotriva eroziunii cauzate de apă şi vânt

Biodiversitate Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi

acvatice împotriva degradării antropogene, a fragmentării habitatelor şi a

defrişării

Păstrarea diversităţii naturale a faunei, florei şi a habitatelor din zonele

protejate şi ariile Natura 2000

Sănătate umană Facilitarea îmbunătăţirii sănătăţii umane prin implementarea unor măsuri

pentru prevenirea poluării şi reducerea vechilor tare (de ex. pesticide,

deşeuri miniere, etc.)

Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor referitoare la zgomot în locali-tăţi

Managementul riscului

ecologic

Sporirea protecţiei populaţiei faţă de riscul asociat dezastrelor naturale

Gestionarea eficientă a

resurselor şi conservare

/ gestionarea durabilă a

resurselor

Limitarea utilizării resurselor naturale epuizabile

Reducerea generării de deşeuri, creşterea recuperării deşeurilor şi facilitarea


Peisaj şi patrimoniu Asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural (de ex. prin revitalizarea

zonelor industriale dezafectate)


161/181


Domeniu/ Element de

mediu


cultural Păstrarea, protejarea şi reabilitarea zonei de coastă a României de la Marea

Neagră asigurând protecţia patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor

acvatice şi terestre) şi cultural, pentru a realiza dezvoltarea durabilă a

regiunii

Eficienţa energetică

şi surse de energie

regenerabilă

Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a utilizării resurselor de energie

Facilitarea generării de energie din surse regenerabile

Conştientizarea cu

privire la problemele

de mediu

Îmbunătăţirea comportamentului responsabil faţă de mediu din partea

sectoarelor guvernamental, privat şi public, promovând problemele de

mediu

Turism durabil Promovarea unui turism care să asigure un nivel înalt de protecţie a mediului

şi de conservare a naturii

12.7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului

Au fost realizate evaluări privind domeniile majore de intervenţie propuse în relaţie cu domeniile/

elementele de mediu relevante.

In scopul evaluării, fiecare dintre domeniile majore de interventie a fost evaluat în funcţie de

următoarea scară:

+ 2: impact pozitiv substanţial al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat

+ 1: impact pozitiv al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă

0: niciun impact

- 1: impact negativ al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat

- 2: impact negativ substanţial al domeniului de sprijin asupra obiectivului de referinţă dat

?: impactul nu poate fi identificat

Rezultatele evaluărilor au fost sintetizate în tabele. Evaluarea a urmărit identificarea unor

potenţiale conflicte negative importante ale domeniilor de interventie POSM cu elementele de

mediu si obiectivele relevante pentru protecţia mediului. Nu s-au inregistrat in evaluare situatii de

impact negativ (-1 sau -2).

O abordare speciala fost adoptata pentru a raspunde cerintelor formulate de reprezentantii

autoritatii competente pentru desfasurarea procedurii SEA in minuta sedintei Grupului de

lucru din 12.03.2013:

« in Raportul de Mediu trebuie să se regăsească o evaluare a efectelor proiectelor care

constitueie motivul modificarii POS Mediu asupra mediului».


162/181


Pentru o parte din proiectele propuse prin revizuirea POS Mediu 2007-2013, au fost depuse

solicitari de finanatare, care contin deciziile si actele de reglementare emise de autoritatile

competente pentru protectia mediului in urma parcurgerii procedurii de evaluare a impactului

de mediu si/sau a evaluarii adecvate, dupa caz.

Au fost selectionate pentru exemplificare detaliata doua proiecte majore, avand fiecare

particularitati deosebite legate fie de solutiile tehnice alese (ca de ex. « Extinderea si

reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în municipiul Bucureşti », care introduce

incinerarea namolurilor din statia de epurare), fie de complexitatea procedurilor de evaluare a

impactului asupra mediului (ca de ex. „Proiectul de investitii pentru reabilitarea zonei

costiere”, situat in zona unor situri NATURA 2000 si cu potential impact transfrontier).

Pentru celelalte proiecte majore si nemajore propuse, se apreciaza ca evaluarea efectelor

asupra mediului prezentate in tabelele de la sectiunile 7.2 si 7.3 este edificatoare.

12.8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in

context transfrontiera

Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013 revizuit vizeaza realizarea unui nmar mare de

proiecte, diferite prin: natura, dimensiune si localizare.

De aceea, realizarea evaluarii de mediu (pentru planurile/programele, altele decat POS Mediu, prin

care sunt propuse proiectele), cat si a evaluarii adecvate si a evaluarii impactului asupra mediului

trebuie riguros verificate sub aspectul aplicarii cerintelor legale din procedurile de evaluare.

O atentie deosebita se va acorda aplicarii prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe (pentru

planurile/programele, altele decat POS Mediu, prin care sunt propuse proiectele), referitoare la

consultarea autoritatilor de mediu din statele posibil a fi afectate, continute in art 22 (2), art. 23 (2)

si art. 34.

De asemenea, in cazul proiectelor cu impact transfrontiera supuse procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului, procedura de selectare a proiectelor va include verificarea aplicarii

prevederilor referitoare la realizarea consultarii autoritatilor centrale pentru protectia mediului din

statele posibil a fi afectate, continute in art. 17, din HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

Dintre proiectele propuse prin modificarile POS Mediu 2007-2013, a fost exemplificat in ultima

sectiune a capitolului 6 proiectul „Protectia si reabilitarea coastei sudice a Marii Negre in zona

municipiului Constanta si in zona Eforie Nord”, care a fost supus consultarii cu Bulgaria atat


163/181


pentru etapa de realizare a Master Planului, cat si pentru evaluarea de mediu a proiectului prioritar

propus prin POS Mediu.

12.9. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, pe cât posibil,

orice efect advers asupra mediului al implementării programului

12.9.1 Masuri propuse

Tabelele de evaluare intocmite pentru fiecare domeniu major de intervenţie prezentate în capitolul

8 cuprind măsurile principale care ar trebui luate pentru a preveni, reduce sau compensa posibilele

efecte semnificative asupra mediului sau pentru a creşte efectele pozitive.

12.9.2 Masuri suplimentare

Chiar dacă POS Mediu 2007-2013 genereaza un efect pozitiv global semnificativ pentru starea

mediului în România, unele proiecte pot duce la efecte locale adverse asupra mediului (de

exemplu, construcţiile pentru protecţia împotriva inundaţiilor pot afecta biodiversitatea cursurilor

de apă). Evaluarea impactului asupra mediului si evaluarea adecvata în cazul cererilor de finanţare

pentru proiecte cu impact semnificativ asupra mediului oferă un sistem general pentru identificarea

proiectelor care vor avea cele mai reduse efecte dăunătoare pentru mediu şi cele care vor avea cele

mai mari beneficii pentru mediu. Scopul sistemului este acela de a asigura că POS Mediu 2007-

2013 va susţine în principal acele proiecte care vor avea un efect pozitiv asupra mediului.

Exemplificarii modului in care cerintele privind protectia mediului sunt integrate in selectarea

proiectelor se regaseste chiar in formularul de solicitare a finantarii.

12.10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

12.10.1 Motivele care au condus la selectarea variantelor alese

Au fost avute in vedere doar alternativa „0”, de nu intreprinde nimic si alternativa, analizata in

acest raport, reprezentand revizuirea POS Mediu 2007-2013 pentru includerea modificarilor

propuse.

In sedinta Grupului de Lucru din 12.03.2013, reprezentantii autoritatii competente pentru

procedura SEA au solicitat „să se evalueze și varianta in cazul in care nu se realizează numarul

maxim de proiecte propuse”. Se apreciaza ca acesta nu reprezinta o varianta distincta, ci un

rezultat al implementarii, ilustrat in analiza SWOT din cadrul POS Mediu 2007-2013 revizuit.


164/181


Revizuirea POS Mediu pentru a include si alte categorii de beneficiari eligibili si pentru

actualizarea listei de proiecte majore a aparut absolut necesara pentru a facilita accesul la

fondurile europene, asigurand cresterea ratei de absorbtie, dar si pentru a evita dezangajarea

fondurilor europene.

In absenta revizuirii programului, problemele de mediu relevante pentru revizuirea POS Mediu si

analizate in acest raport vor persista, datorita lipsei finantarii pentru rezolvarea lor, conducand la

agravarea efectelor directe si indirecte asupra mediului.

Pentru exemplificare, doar in cazul proiectului de investitii pentru reabilitarea zonei costiere,

studiile au aratat ca in scenariul corespunzator alternativei „O” (de a nu intreprinde nimic), in 50

de ani risca sa fie afectate peste 490 de obiective (incluzand proprietati si obiective comerciale),

cu o valoare totala de cca 468 milioane de EURO.

12.10.2 Dificultatii intampinate in prelucrarea informatiilor cerute

Principale dificultati legate de obtinerea si prelucrarea informatiilor necesare realizarii raportului

de mediu au fost reprezentate de:

- stadiul diferit al evaluarii proiectelor, multe aflate in faze incipiente de „de pregatire”, pentru

care in raport nu s-au putut specifica decat cerintele legale de protectie a mediului si cele legate

de obiectivele relevante de mediu;

- localizarea proiectelor, de cele mai multe ori foarte dispersata in cadrul municipiiilor, judetelor,

bazinelor hidrografice si chiar al teritoriului national, coroborata cu „stadiul de pregatire” a

proiectului (in care informatiile nu sunt disponibile) face imposibila identificarea receptorilor

sensibili potential direct afectati si distantele face de acestia – asezari umane, arii protejate, etc.

12.11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării planului


165/181


12.11.1 Descrierea sistemului propus pentru monitorizarea efectelor asupra mediului

Sistemul de monitorizare a mediului propus de SEA ia în considerare faptul că, în cadrul

monitorizării indicatorilor de mediu la nivel regional şi naţional, este imposibil să se facă

diferenţierea între impactul de mediu datorat POS Mediu şi impactul altor activităţi/ intervenţii (de

exemplu, proiecte finanţate din alte surse).

Se ia in considerare si ca propunerea de mai jos ar putea fi modificată astfel încât să se poată

respecta modul de implementare a POS Mediu şi să fie conformă cu caracterul specific al

proiectelor depuse. Respectarea acestei ipoteze este însă condiţionată de asigurarea unui personal

suficient şi a unor capacităţi profesionale suficiente în cadrul întregului sistem de monitorizare a

impactului generat de implementare.

Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante specificate in

prezentul raport de mediu. Aceste obiective reprezintă domeniile şi elementele/ subiectele de

mediu care pot fi puternic influenţate de implementarea programului. In consecinta, impactul

asupra mediului al implementării programului va fi monitorizat pe baza măsurii în care ar putea fi

influenţate aceste obiective.

Pentru a monitoriza efectele pe care le are programul asupra mediului, au fost propusi indicatori de

mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant. Se recomanda folosirea selectivă a indicatorilor de

monitorizare pentru a monitoriza efectele de mediu pe baza caracteristicilor proiectelor selectate

pentru finanţare. Se preconizează ca acele obiective de mediu folosite la evaluarea şi selectarea

proiectului să fie folosite în continuare pentru monitorizarea proiectului. Prin monitorizarea şi

sintetizarea rezultatelor de monitorizare a proiectelor individuale va fi posibilă estimarea efectului

global de mediu asupra obiectivelor de mediu relevante.

12.11.2 Recomandări generale privind monitorizarea

Un sistem de calitate şi eficient pentru monitorizarea şi evaluarea efectelor asupra mediului

generate de implementarea programului va contribui nu doar la prevenirea posibilului impact de

mediu negativ al programului, dar va şi ajuta la îmbunătăţirea efectelor pozitive ale acestuia, nu

numai din punctul de vedere al mediului, ci şi din perspectiva unei mai mari calităţi a proiectelor

depuse.

Pentru a asigura monitorizarea, se impune:

Includerea indicatorilor de mediu propuşi în sistemul general de monitorizare a impactului

implementării POS Mediu


166/181


Conectarea sistemului de monitorizare la sistemul de evaluare şi selectare a proiectelor, adică

folosirea aceloraşi obiective/indicatori de mediu atât la evaluarea şi selectarea proiectelor, cât

şi la monitorizarea ulterioară a proiectului;

Corelarea monitorizării POS Mediu cu monitorizarea proiectelor individuale, adică

sintetizarea rezultatelor monitorizării de la nivel de proiect pentru a putea estima efectele

globale ale POS Mediu asupra obiectivelor de mediu relevante.

Publicarea periodică a rezultatelor monitorizării;

Asigurarea unui personal suficient şi a capacităţilor profesionale suficiente pentru domeniile

de mediu din cadrul monitorizării POS Mediu;

Implicarea departamentelor cheie ale MMGA în discuţii despre sistemul general de

monitorizare şi în special modul de includere a problemelor de mediu în sistemul general

înainte de lansarea acestuia;

Candidaţii trebuie să fie informaţi corespunzător cu privire la problemele de mediu şi

posibilele legături dintre propunerile de proiect şi mediul;

Includerea ONG-urilor de mediu in comitetul/comitetele de monitorizare ce vor stabilite.

Sistemul de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi:

Monitorizarea indicatorilor de mediu (în special pe baza agregării datelor de la nivel de

proiect);

Examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în cazul

indicatorilor de mediu;

Iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu negative ale POSM;

Publicarea rezultatelor monitorizării;

Selectarea şi modificarea indicatorilor de mediu în funcţie de caracterul proiectelor depuse;

Comunicarea cu autoritatea de protecţie a mediului şi organismele de conservare a naturii,

precum şi cu alte autorităţi care se ocupă de protecţia mediului;

Asigurarea serviciilor de consultanţă privind mediul pentru persoanele care lucrează la

structura de implementare a POS Mediu, în special membrii comisiilor de evaluare şi selecţie;

Asigurarea serviciilor de consultanţă pentru entităţile care depun proiecte în domeniul

mediului;

Asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din POS Mediu către toţi factorii

interesaţi.

Pentru a avea un sistem de calitate şi eficient pentru monitorizarea efectelor de mediu generate de

implementarea programelor operaţionale, trebuie luate în considerare câteva aspecte de importanţă

majoră. Acestea constau în orientare precisă, selecţie, analiză şi posibila modificare a obiectivelor

de mediu relevante pentru evaluarea şi selecţia proiectelor şi a indicatorilor de mediu aferenţi

propuşi în cadrul SEA pe baza conţinutului domeniilor individuale de intervenţie POS Mediu,

precum şi a contextului proiectelor individuale depuse.

13. SURSE DE INFORMATII SI BIBLIOGRAFICE

167/181


13. SURSE DE INFORMATII SI BIBLOGRAFICE

1. Hotărârea de Guvern nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri sau programe (MO nr. 707/5.08.2004), care transpune prevederile Directivei SEA în

legislaţia naţională.

2. „Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe”,

elaborat de MMGA şi ANPM, aprobat prin Ordinul nr. 117/2006.

3. „Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe”, elaborat în cadrul proiectului

EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea capacităţii instituţionale

pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de Raportare”.

4. „Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de dezvoltare din sectorul energetic”,

elaborat în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea

capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de

Raportare”.

5. „Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului si urbanism”,

elaborat în cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea

capacităţii instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de

Raportare”.

6. Ghidul Comisiei Europene privind implementarea Directivei 2001/42/CE privind evaluarea efectelor

anumitor planuri şi programe asupra mediului, 2004, publicat de Comisia Europeanã în sprijinul

Statelor Membre care trebuie sã implementeze Directiva SEA.

7. Manual de resurse în sprijinul aplicãrii Protocolului UNECE privind Evaluarea Strategicã a Mediului,

2006, Naţiunile Unite şi Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centralã si de Est.

8. Ghidul SEA, elaborat de ERM în 2005 pentru Republica Slovaca.

9. Departamentul Mediului, Patrimoniului şi al Autorităţilor Locale, 2004; Implementarea Directivei SEA

(2001/42/CE): Evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, Dublin, Irlanda.

10. Materialele de prezentare pentru seminarul Analiza bunei practici SEA în Marea Britanie, Danemarca,

Austria, Suedia şi Cehia şi Raport privind legislaţia şi evaluarea institutionalã elaborat în cadrul

proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 – 772.03.03) „Întărirea capacităţii

instituţionale pentru implementarea şi punerea în aplicare a Directivei SEA şi a Directivei de

Raportare”.

11. Raportul final al Proiectului IMPEL „Implementarea Articolului 10 al Directivei SEA”, publicat în

2002.

12. Ghid practic pentru Directiva privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe, Biroul Vice-

Prim Ministrului, Londra UK, din septembrie 2005.

13. Manual SEA pentru politica de coeziune 2007 – 2013, elaborat în cadrul proiectului „Ecologizarea

programelor regionale de dezvoltare” (GRDP) din 2006.

14. Linii directoare pentru evaluarea impactului strategic, 2003, Banca Africanã de Dezvoltare, elaborat de

ERM.

15. Instrumente pentru evaluarea strategicã de mediu, 2006, Executivul Scoţian.

16. Fischer, T.B. 2007. Teoria şi practica evaluãrii strategice de mediu – spre o abordare mai sistematicã,

Earthscan, Londra.

14. CONSULTARI

168/181


14. CONSULTARI

NOTA : Se completeaza dupa sedinta de dezbaterea publica.

14.1 Lista participantilor la consultari

14.2 Reacţii, sugestii şi obiecţii formulate de participantii la consultari

ANEXE

169/181


ANEXA 1

Minuta primei sedintei a Grupui de Lucru

ANEXE

170/181


ANEXA 2

Minuta celei de-a doua sedinte a Grupului de Lucru

ANEXE

171/181


ANEXA 3

Documents

PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIUold.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/stiri-am-oi/2013/... · 2 EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRICIPALE ALE PROGRAMULUI,