Upload
ngokhue
View
327
Download
5
Embed Size (px)
Citation preview
PROCESE TEHNOLOGICE DE OBŢINERE A PRODUSELOR DIN STICLĂ
Gales Cristina-profesor ing. Educatie Tehnogica- Scoala Gimnaziala Bertea, judetul Prahova
Bratean Lica lect.dr..ing. -UTCB
This work is to be considered as a guidelines for starting a family business, on the basis of the need
of training and development entrepreneurship, taking into account correlation vocational choice
with the needs and the resources geographical area- It is desirable to aim students toward a concrete
activity, creative, revenue-generating, which will contribute to the welfare of the Community which
is part thus becoming a bridge between school and the Community, by the business environment, an
opportunity to increaseskills and confidence in formats and developed in school.
Introducere:
Lucrarea se doreste a fi considerată un ghid orientativ pentru pornirea unei afaceri de familie
pornind de la necesitatea formării şi dezvoltării spiritului antreprenorial, avandu-se in vedere
corelarea opţiunilor profesionale cu nevoile şiresursele zonei geografice.- se doreste sa orienteze
elevii către o activitate concretă,creatoare, generatoare de venit, care să contribuie la bunăstarea
comunităţii din care face partedevenind astfel un liant între şcoală şi comunitate,
prin mediul de afaceri, o oportunitate de creştere a încrederii încompetenţele formate şi dezvoltate
în şcoală.
1.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE OBŢINERE A PRODUSELOR DIN STICLĂ
Procesul tehnologic de obţinere a articolelor din sticlă cuprinde patru faze mai importante:
obţinerea masei sticloase, fasonarea, recoacerea şi finisarea.
În mod ideal, fabricile producătoare de sticlă primesc de la furnizori materii prime care
corespund cerinţelor tehnologice de procesare. Totuşi, în unele cazuri, se impune efectuarea în
fabrică a unor operaţii de pregătire a materiilor prime înainte de a se realiza amestecul lor. Aceste
operaţii sunt:
Figură 1
Operaţia de uscare este aplicată în special nisipului care ajunge în fabrică transportat în
vagoane de cale ferată. Din această cauză el prezintă o umiditate variabilă şi trebuie uscat până
aceasta ajunge la valoarea impusă, de circa 5%. În acest scop se utilizează cel mai frecvent
uscătoare cilindrice rotative încălzite cu gaze calde rezultate prin arderea unui combustibil.
Clasarea se execută cu diverse site şi are ca scop menţinerea în fabricaţie doar a particulelor cu
dimensiunile cuprinse între anumite limite.
Cioburile de sticlă, care urmează a fi reciclate în procesul de fabricaţie, sunt mărunţite
(sfărâmate), până la dimensiuni convenabile, în mori cu valţuri (cu cilindri)
1.2 FABRICAREA FIRELOR ŞI FIBRELOR DE STICLĂ
Linia tehnologică de de obţinere a vatei de sticlă cuprinde următoarele
faze:
a. obţinerea firelor scurte de sticlă
b. obţinerea covorului de vată de sticlă
c. uscarea şi întărirea covorului de vată de sticlă
d. finisarea /ambalarea covorului de vată de sticlă
1. Sticla topită este adusă din cuptor într-un canal de alimentare (feeder) prevăzut la partea
inferioară cu mai multe filiere din aliaj Pt-Rh, având orificii calibrate. Prin orificiile filierei, sticla se
scurge, sub influnţa forţei gravitaţionale, formând iniţial o picătură de sticlă.Picătura de sticlă se
desprinde de filieră şi antrenează după sine un filament de sticlă care este tras continuu pe un
tambur metalic.
2. Filamentele de sticlă sunt grupate în mănunchiuri de grosime variabilă ( tip
strand) prin tratare cu ancolant în instalaţia de ancolare şi bobinare la diametre
variabile prin intermediul tamburului de tragere.
deferizarea mărunţirea cioburilor
clasareauscarea
Operatii de pregatire
Figura2
1.3 FABRICAREA AMBALAJELOR DE STICLĂ
Tipuri de ambalaje de sticlă
borcane,butelii,
flacoane incolore şi colorate de
diferite capacităţi utilizate pentru
păstrarea alimentelor, produselor
farmaceutice, cosmetice sau
tehnice.
Compoziţia chimică a sticlei
este o sticlă silico – calco – sodică
pentru îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice şi a
stabilităţii chimice se adaugă 1 – 2 % Al2O3
Procedeul de fasonare presat – suflat pentru borcane
alimentare picătură încărcare picătură presare transfer din preformă în formă
reîncălzire realizare vid şi preluare produs
răcire interioară
Fluxul tehnologic pentru relizarea ambalajelor din sticla
1. Alimentarea maşinii automate prin picătură
- primirea topiturii de sticlă din bazinul de lucru al cuptorului şi transportul
la maşina automată
- condiţionarea termică a topiturii
- formarea picăturii în greutate, diametru şi lungime, după mărimea şi
formatul articolului
2. Presuflarea sticlei în formă – realizarea unui format intermediar apropiat
de al produsului
Figura8
wikipedia 1
Figura7
1.4 Realizarea produselor de creaţie prin fasonare manuală la ţeavă
APLICATIE PRACTICA VIZITAREA ATELIERULUI DE STICLARIE ROMBLAST
Un MEŞTER sticlar introduce ţeava de suflat sticlă în gura unui cuptor bine încins,. Sfera de
sticlă topită pe care o scoate din cuptor străluceşte ca soarele în amurg. Un fir subţire cu sclipiri
portocalii se întinde între cuptor şi ţeavă, dar se rupe repede şi dispare. Meşterul sticlar învârte masa
sticloasă topită pe o placă de metal până când sfera devine un cilindru. Apoi, suflând uşor prin
ţeavă, el umflă bucata de sticlă, după care o învârte din nou pe placă. O ridică, se uită cu atenţie la
ea şi o pune din nou în foc.
Elevii plini de uimire intra in hala de productie.
Cuptorul incins 1200-20000C
3. Suflarea sticlei în formă finală – se realizează profilul definitiv al
produsului
Figura9
4. Transportul produsului spre cuptorul de recoacere
Figura10
arhivă personală 1
arhivă personală 2
Sunt prezentate elementele din care se obtine masa sticloasa.
Nisip cuartos
Cioburi de sticla
Moara de macinat cioburi de sticla
Catalog mostre coloranti
Amestecarea se face intr-un malaxor.
arhivă personală 3
arhivă personală 4
arhivă personală 5
Topirea
Cuptorul incins 1200-20000C
Teava de suflat sticla, cu maner din lemn.
Suflarea sticlei
Adăugarea colorantilor
Fasonarea sticlei pe un banc metalic
Fasonare prin presare in matrite.
arhivă personală 6
arhivă personală 7
Materialul sticlos este introdus in matrita metalica
Recoacerea are loc in cuptoare Antonini
Banda transportoare a cuptorului
Produsele sunt preluate de lucratori si vor fi verificate C.T.C.
1.5 Sticla termoformata.
Sticla termoformata ia nastere prin fuziunea sticlei de mai multe forme si culori. Rezultatul
este unul deosebit, un produs inedit menit sa puna in valoare zona in care este utilizat. Sticla
termoformata capata notorietate devenind tot mai cunoscuta si mai cautata, mai ales in randul
arhitectilor si al designerilor, vesnic in cautare de nou.
Sticla termoformata este obtinuta prin prelucrarea sticlei
clare la temperaturi ridicate. In general sticla termoformata este
mai groasa, dar acest lucru depinde de matrita utilizata si de
modelul solicitat de client.
arhivă personală 9
arhivă personală 7
arhivă personală 8
Produse obtinute prin termoformare
Sticla termoformata poate fi utilizata cu incredere atat
in interior pentru obtinerea diverselor obiecte de decor
precum: aplice, fructiere, pentru delimitarea sau
compartimentarea zonelor din locuinta, cat si la
exterior in locul clasicelor ferestre.
Promovarea produselor
in atelierul de creatie
Concluzii Se subliniaza necesitatea formării şi dezvoltării spiritului antreprenorial,abordare care sa aduca
şcoala şi elevul într-o relaţie funcţională cu comunitatea locală şi cu piaţa muncii, pregătirea
elevilor pentru viaţă şi opţiunea pentru cariera profesională prin dezvoltarea spiritului de iniţiativă
necesare într-o economie bazată pe cunoaştere
BIBLIOGRAFIE
C. Tănase, Auxiliar curricular ciclul superior al liceului- Proiectul Phare TVET RO2005
G Lichiardopol, C Galin , Manual Educatie tehnologica, clasa a VII-a, Editura: Aramis
Ovidiu Dumitrescu , Anghel Ioncea Dorel Radu Constantin ,Dorinel Voiniţchi, Materiale şi tehnologii sticlă,
ceramică, lianţi, metale,Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2005
Stanciu Ion, Olaru Marieta- Bazele merceologiei, Bucuresti,Editura ASE , 1999
arhivă personală 10
arhivă personală 11