9
Lucrarea L2-09 Generarea documentaţiei tehnologice Tema Documentaţia tehnologică din Construcţia de Maşini este reprezentată de Planul de Operaţii. În prac- tica universitară de specialitate apare şi Fişa Film, ca document de prezentare a proceselor tehnologice la Examenul de Licenţă. În Inventor există o foarte interesantă utilitate, prin care putem reprezenta simultan pe un desen (.idw) o aceeaşi piesă în două stări distincte, de exemplu în stare brută şi în stare prelucrată. Putem exploata această utilitate pentru a crea planuri de operaţie şi fişe film, adică documentaţie tehnologică tipică, în care este necesară includerea desenelor pentru fiecare operaţie. Crearea modelelor intermediare Presupunem că dorim să prezentăm succesiunea de prelucrări necesare pentru obţinerea piesei din fig. 1. Plecăm de la un semifabricat matriţat la cald. Acesta va trebui să aibă conicităţile necesare pentru scoa- Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti - 1 - Facultatea IMST , Laboratorul de Inginerie Asistată Fig. 1 Desenul piesei

Generarea Documentatiei Tehnologice

  • Upload
    reludo

  • View
    332

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

inventor

Citation preview

  • Lucrarea L2-09

    Generarea documentaiei tehnologice

    Tema

    Documentaia tehnologic din Construcia de Maini este reprezentat de Planul de Operaii. n prac-tica universitar de specialitate apare i Fia Film, ca document de prezentare a proceselor tehnologice laExamenul de Licen. n Inventor exist o foarte interesant utilitate, prin care putem reprezenta simultanpe un desen (..iiddww) o aceeai pies n dou stri distincte, de exemplu n stare brut i n stare prelucrat.Putem exploata aceast utilitate pentru a crea planuri de operaie i fie film, adic documentaie tehnologictipic, n care este necesar includerea desenelor pentru fiecare operaie.

    Crearea modelelor intermediare

    Presupunem c dorim s prezentm succesiunea de prelucrri necesare pentru obinerea piesei dinfig. 1. Plecm de la un semifabricat matriat la cald. Acesta va trebui s aib co nicitile necesare pentru scoa-

    Universitatea POLITEHNICA din Bucureti - 1 - Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistat

    Fig. 1 Desenul piesei

  • terea semifabricatului din matri.Nu avem alt cale dect s modelm mai nti semi-

    fabricatul, apoi piesa obinut dup prima prelucrare.a.m.d., pn ce vom ajunge la modelul piesei finite. Vomsalva fiecare model intermediar sub cte un nume nu-merotat.

    ncepem modelarea semifabricatului prin schia dinfig. 2. Aici se poate vedea plasarea unui punct Point n po -ziie final, cum va fi el pe piesa finit. Facem acest lucrupentru a respecta poziio narea corect a suprafeei conicela unghiul de 75 (adic 15 pe desenul din fig. 1 - vezi),innd cont c aceast suprafa, ca i racordarea R4 dedeasupra ei, vor rmne ca atare, nepre-lucrate, pe piesa finit. Dac v este greus trasai linii nclinate, inei apsat tastaCtrl n timp ce le trasai i nu vei maiavea opieli pe puncte preferate. AplicmRevolve i obinem semifabricatul ma-triat din fig. 3 (din care am scos specialun sfert, ca s vedem partea interioar).Am aplicat i racordri R2 pe toate muchi-ile, fiindc tim c din matriarea la caldnu pot rezulta muchii vii. Salvm semifa -bricatul sub numele CCoorrpp 0011..iippttO.

    Crem apoi o nou schi ca n fig.4, la o altitudine de -24 mm n raport cufaa notat A pe fig. 3. Extru dm cu Cut

    Fig. 3 Semifabricatul matriat

    Fig. 4 A doua schi

    Universitatea POLITEHNICA din Bucureti - 2 - Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistat

    Fig. 2 Schia semifabricatului de revoluie

    Cote:9944fx:92.00fx:92.0082fx:92.00431417475.002892.00fx:92.00205060146

    Cote:30R895

  • cele dou zone circulare i rezult prima prelucrare, ca n fig. 5.Salvm piesa sub numele CCoorrpp 0022..iippttO.

    Crem apoi o nou schi la altitudinea de 23 fa de ceaanterioar, aa cum se vede n fig. 6. Extrudm exteriorul cu Cut

    i rezult a doua prelucrare ca n fig. 7. Salvm piesa sub numele CCoorrpp 0033..iippttO.Continum cu schia din fig. 8, cu cotele 46, 37 i 30. Aplicm Revolve cu Cut i obinem piesa

    Fig. 7 A doua prelucrare: frezare

    Fig. 5 Prima prelucrare: frezare

    Fig. 6 A treia schi

    Fig. 8 A treia schi

    Universitatea POLITEHNICA din Bucureti - 3 - Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistat

    Cote:70R1162

  • strunjit la partea superioar ca n fig. 9.Salvm piesa sub numele CCoorrpp 0044..iippttO.

    Urmeaz strunjirea inferioar.Crem schia din fig. 10, apoi aplicm Re-volve cu Cut i obinem piesa strunjit can fig. 11. n acest moment observm canumite pri ale piesei au rmas nepre-lucrate din cauz c adaousul de prelu-crare a fost prea mic, aa cum se vede n detaliul din fig. 12.

    Acesta este marele avantaj al modelrii: putem constata cum au fost prescrise adaosurile de prelu-crare i n ce msur sunt ele acoperitoare. Prima modificare care ne vine n minte este s schimbm unghi-urile de nclinare de la 93 din fig. 2 (vezi) n 92. Va fi suficient schimbarea unghiului de refe rin i se vor

    schimba automat i celelalte, fiindc am avut grij sle referim pe toate la un prim unghi (cel din stngajos). Dac facem acest lucru, vedem c se rezolvtoate necazurile, mai puin cel de la suprafaa mar-cat cu X n fig. 12. Aici trebuie s modificm cota28 ntro valoare mai mic, pentru a compensaracordarea R2. Fcnd cteva socoteli, punem 25i va fi n re gul, ca n fig. 13. Salvm piesa sub nu-mele CCoorrpp 0055..iippttO. Acum toate muchiile sunt vii, ca pedesen.

    i acum atenie! Trebuie s aplicm retroactivmodificrile (cota unghiu lar din 93 n 92 i cotaliniar din 28 n 25) i pe piesele CCoorrpp 0011..iippttO...CCoorrpp0044..iippttO. Facem acest lucru, fiindc avem nevoie mai de-parte de toate mo delele, nu doar de CCoorrpp 0055..iippttO.

    n practic am putea proceda altfel. Am facemodelarea piesei n ntregime, de la cap la coad, daram avea grij s plecm de la semifabricatul brut i Fig. 13 Piesa Corp 05.ipt

    Fig. 12 Detaliu

    Fig. 11 Strunjire inferioar

    Universitatea POLITEHNICA din Bucureti - 4 - Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistat

    Fig. 9 A treia prelucrare: strunjire

    Fig. 10 Alt schi

  • s simulm prelucrrile succesive, astfel nct n browser s apar caracteristicile (features) ordonate corect.Am face la final corecturile necesare - cum au fost cele dou fcute de noi n momentul n care am sesizaterorile (cota unghiu lar din 93 n 92 i cota liniar din 28 n 25), relund orice etap din modelarea dejafcut. Odat finalizat mo delul, l-am salva sub numele CCoorrpp nn..iippttO. Dup aceea am elimina ultimele caracter-istici (features) care corespund ultimei operaii i am salva modelul astfel obinut sub numele CCoorrpp kk..iippttO, undek=n-1. Am continua aceast ntoarcere n timp i am tot salva modelele intermediare, pn ce am ajunge laCCoorrpp 0011..iippttO.

    Revenim acum la cazul tratat aici. Dei prelucrrile nu s-au ncheiat, ca s nu consumm spaiu, con-si derm suficiente cele cinci modele create mai sus pentru a ilustra operaiile necesare n planul de operaiisau n fia film ale unui proces tehnologic de prelucrare prin achiere.

    Dac ne gndim un pic, operaia 1 produce transformarea CCoorrpp 0011..iippttO => CCoorrpp 0022..iippttO, operaia 2 pro-duce CCoorrpp 0022..iippttO => CCoorrpp 0033..iippttO etc. n general, operaia mm produce transformarea CCoorrpp mm..iippttO => CCoorrpp mm++11..iippttO.

    Piese de referin

    ntrun desen ..iiddww al unui ansamblu putem crea proiecii ale unor piese speciale, considerate piesede referinO. Proieciile respective vor fi desenate cu linie ntrerupt. Putem folosi astfel de proiecii pentrua ilustra piese fantom, ca referin pentru diverse reprezentri.

    n cele ce urmeaz vedem cum procedm i ce obinem.Deschidei modelul CCoorrpp 0011..iippttO, apoi activai unealta Document Settings aflat n tab-ul Tools, pa-

    noul Options, cum se vede n fig. 14. Ca efect, apare caseta din fig.15. Selectai tabul Bill of Materials, iaraici schimbai Default BOM Structure din Nor mal n Reference, aa cum se vede. Salvai modelul.

    Creai apoi un nou ANSAMBLU bazat pe ablonul SSttaannddaarrdd ((mmmm))..iiaamm. Folosind unealta Place, aducei nacest ansamblu piesa CCoorrpp 0011..iippttO abia salvat. Nu vei vedea la ea nimic deosebit, dei tim c are BOM detip Reference n loc de Normal. Salvai ansamblul sub numele OOppeerraattiiaa 0011..iiaammO.

    Acum vine noutatea. Creai un nou desen bazat pe ablonul IISSOO..iiddww. Folosind unealta Base creai o

    Fig. 15 Caseta de dialog Documents SettingsFig. 14 Unealta Documents Settingsdin tabul Tools

    Universitatea POLITEHNICA din Bucureti - 5 - Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistat

  • nou proiecie a ansambluluiO(format dintr-o singur pies).Adugai apoi alte proiecii, can fig. 16: seciunea AA iproiecia izometric.

    Dup cum se vede, liniilesunt linii ntrerupte de tip linie-dou-puncte, adic pies fic-tivO, sau fantomO. Maiobservai c la seciune nu aufost trasate liniile de haur.Dac vei ncerca, vei vedea cse pot pune i axe sau cote.

    O s zicei: OK, i ce-i cuasta?

    E corect, pn aici nueste nimic spectaculos. Acums mai aducem n ansamblu ipiesa CCoorrpp 0022..iippttO, creia nu-i maischimbm BOMul, ci l lsmNormal. Procedura este redatn fig. 17. n browser se vdpiesele cu planurile lor de refer-in. Se aplic res tricia Mate detip Flush pe perechile de planeYZYZ, api XZXZ i, respectiv,XYXY, numerotate cu 1, 2, 3.

    Practic, prin asta im punem suprapunerea absolut exact a piesei CCoorrpp 0022..iippttO peste CCoorrpp 0022..iippttO.

    Fig. 17 Aducerea unei piese cu BOM=Normal i suprapunerea

    Universitatea POLITEHNICA din Bucureti - 6 - Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistat

    Fig. 16 Proieciile unei piese de referin

  • Rezultatul imediat al acestei manevre se poatevedea n fig. 18, dar mai interesant se vede n de-senul asociat acestui ansamblu, ca n fig. 19. Rezul-tatul este remarcabil i se poate vedea mai bine npoza mrit din fig. 20: pe o aceeai proiecie avemi semifabricatul i rezultatul primei prelucrri! S maispunem c aici am selectat liniile ngroate i le-ammrit grosimea folosind BdM cu opiunea Properties.

    Alegnd altfel proieciile i punnd i cotele,obinem desenul pentru ope raia 1 ca n fig. 21. Dacmai adugai semne de prelucrare, tolerane, sim-boluri de orientare i fixare, scule etc., vei obine de-senul final al operaiei.

    Cel mai important este c aceast reprezentareeste vie: dac modificm una dintre piese, vom regsimodificarea i pe desen! Din aranjamentul cu BOMde tip Reference la semifabricat i Normal la piesaprelucrat am obinut prezentarea corect, cu liniiobinuite la piesa prelucrat.

    Ei bine, n continuare vom fi de ranjai tocmaide faptul c reprezentarea este vie! Mai exact, vom fideranjai de asociativitatea ntre model (OOppeerraattiiaa 0011..iiaamm,,

    care are n spate piesele CCoorrpp 0011..iippttO i CCoorrpp 0022..iippttO) idesen (OOppeerraattiiaa 0011..iiddww). De ce? Pi, v dai seama cdintre piesele CCoorrpp 0011..iippttO i CCoorrpp 0022..iippttO care fac partedin acest ansamblu, prima are BOM=Reference, iar adoua are BOM=Normal.

    Cnd trecem mai departe, la ope raia 2, vomfolosi piesele CCoorrpp 0022..iippttO i CCoorrpp 0033..iippttO i va fi necesars schimbm statutul piesei CCoorrpp 0022..iippttO din BOM=Nor-mal n BOM=Reference. Asta va face ca, dacrevenim la desenul OOppeerraattiiaa 0011..iiddww, s avem surpriza s Fig. 21 Operaia 1 - Frezare

    Universitatea POLITEHNICA din Bucureti - 7 - Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistat

    Fig. 20 Detaliu - seciunea B-B

    Fig. 19 Suprapunearea n desenul de ansamblu

    Fig. 18 Piesele suprapuse

  • vedem c ambele piese sunt reprezentate cu linie n-trerupt ca n fig. 22!

    Ce e de fcut? V dai seama att de faptul cavem nevoie s schimbm statutul BOM al piesei CCoorrpp0022..iippttO pentru a putea face desenul operaiei 2, ct ide faptul c putem dori oricnd s revenim la desenuloperaiei 1 i am fi deranjai s vedem ceva att deneateptat. Avem dou soluii:

    1/ Eliminm asociativitatea dese nului cu mod-elul dup ce am finisat schia, apoi comutm statutulpiesei CCoorrpp 0022..iippttO din BOM=Normal n BOM=Refer-ence.

    2/ Copiem piesa CCoorrpp 0022..iippttO sub numele CCoorrpp0022RR..iippttO i schimbm statutul BOM al piesei CCoorrpp 0022RR..iippttOdin BOM=Normal n BOM=Reference.

    V prezentm n continuare modul cum puteis eliminai asociati vitatea (i care sunt consecinele),rmnnd s alegei singuri varianta care v convine.

    Odat ntocmit un desen ..iiddww, putem eliminaasociativitatea lui cu modelul pe baza cruia a fostfcut folosind unealta Document Settings aflat ntab-ul Tools (vezi fig. 14). Bifai celula Defer Updates(Suspend Actualiz rile) din tab-ul Drawing ca n fig.23. Vei primi un mesaj de atenionare (de genul:chiar vrei s aplici chestia asta?), din cauz c este oprocedur rar, urmnd ca asociativitatea s fie sus-pendat, introducndu-se i alte limitri. Una dintrecele mai dure limitri este c nu mai avei voie screai nici o proiecie n acest desen. E de ateptat sfie nsoit de atenionri o asemenea setare! Puteioricnd s debifai aceeai celul i totul va reveni lanormal, nu se pierde nimica. Da, dar normalul implici ce se vede n figura anterioar, nui aa? Vei primiun mesaj similar de atenionare ori de cte ori veiredeschide fiierul cu acest desen.

    Pn la urm, mi se pare mai potrivit s facemcopii cu sufixul RO ale fiierelor la care BOM=Refer-ence (acestea sunt de fapt rare i insolite, so re-cunoatem!) i s crem ansambluri i desenealegnd componentele potrivit necesitilor. Lacrearea fielor film nici nu vei putea proceda altfel,din pricin c va trebui s avei toate modelele adusentrun acelai desen!

    Problema n acest al doilea caz este c, dacintervin modificri de schie sau de caracteristici (Fea-tures), trebuie s modificm dou rnduri de fiieren loc de unul.

    Folosind una sau alta dintre cele dou metodeexpuse, s facem i ansamblurile plus desenele pen-tru celelalte trei operaii. Acestea vor arta ca n fi -gurile 24, 25 i 26.

    Observai c au fost respectate condiiile dedesen: piesa a fost pus n po ziie de lucru,suprafeele prelucrate au fost marcate cu linie n-groat etc. Fig. 23 Caseta de dialog Documents Settings

    Universitatea POLITEHNICA din Bucureti - 8 - Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistat

    Fig. 22 Piesa Corp 02.ipt cu BOM=Reference

  • Cum vi se par cele patru desene? Foaaaartefrumoase! - o s zicei. E adevrat, sunt frumoase dinpunct de vedere al liniilor, dar din punct de vedere altehnologiei, vai de mama lui de proces tehnologic!

    Un bun tehnolog din Construcia de Maini vaobserva c nu sunt respectate nici mcar precepteleelementare. Regulile spun c n prima operaietrebuie s fie creat o baz tehnologic, adic osuprafa ct mai ntins, care s poat fi folosit lact mai multe prelucrri ulterioare. Totodat, estepreferat orientarea pe suprafee care nu se vor maiprelucra niciodat, chiar n defavoarea ntinderiisuprafeei. De ce? Este simplu: pentru c suprafeelecare nu se vor mai prelucra niciodat ar trebui s fieconcentrice i paralele cu suprafeele prelucrate, fi-nale.

    La noi, prima operaie este o operaie defrezare marginal i greu de folosit ca baz tehno-logic, iar celelalte se bazeaz pe prima, deci sunt iele greite.

    Puah! Asta nseamn c am muncit degeaba!Pi i cum e corect? Corect ar fi aa:

    Operaia 1 - Strunjire (actuala ope -raie 3 de la noi): orientarea se va face pesuprafaa conic ale crei cote principalesunt 50 i 15 (vezi fig. 2), din cauz caceast suprafa nu se va prelucra nicio-dat. Operaia 2 - Strunjire (actuala ope -raie 4 de la noi): piesa este aezat pebaza tehnologic abia prelucrat, pentruorientare fiind folosite suprafaa cilindricinterioar i suprafaa frontal de capt. Operaia 3 - Frezare (actuala ope -raie 1 de la noi). Operaia 4 - Frezare (actuala ope -raie 2 de la noi).

    Suntei invitai cu delicatee s re-luai modelarea ncepnd de la fig. 4,adic de la prima prelucrare. Schia iniialdin fig. 2 (vezi) rmne aceeai, fiindc eacorespunde semifabricatului matriat, carenu se schimb.

    Oricine i d seama c va trebui sremodelm CCoorrpp 0022..iippttO, CCoorrpp 0033..iippttO, CCoorrpp0044..iippttO i CCoorrpp 0055..iippttO, ba n plus, va trebui srefacem i copiile CCoorrpp 0022RR..iippttO, CCoorrpp 0033RR..iippttOi CCoorrpp 0044RR..iippttO, care, dup cum tim acum,vor trebui s aib setrile BOM=Referencei nu BOM=Normal.

    La munc!

    Fig. 25 Operaia 3 - Strunjire

    Fig. 24 Operaia 2 - Frezare

    Fig. 26 Operaia 4 - Strunjire

    Universitatea POLITEHNICA din Bucureti - 9 - Facultatea IMST, Laboratorul de Inginerie Asistat