-
f ,,r0, u Universitatii Babeq-Bolyai din Cluj-Napoca,r ,l'1,spt,
Facultatea de Drept al Universitdlii din P€cs,[,'"
1il1f| ,pl6 este lector universitar la disciplinele Crimino-'
r;/Partea Speciald in cadrul Universitflfii Sapientia
1llri"'1adamentul de $tiinle Juridice. Din anul 2012 este,
'"1,
Babeg-Bolyai dinDrept din cadrul
qi Criminalistici in cadrul Universitdlii Sapientia
mai multor articole de specialitate in domeniulrcspectiv in
domeniul infractiunilor din Codul
Qrept din cadrul Universit[1iid' doctor in drept, Facultatea
def[alyai Cluj-Napoca (2005).
,076 a delinut func1ia de procuror pdnd in anul 2014
ll4cdtor. iar din anul 2015 deline funclia de Prege-iJv,lr din
cadrul Judecdtoriei Cluj-Napoca; din anul
f['rlsitar la disciplinele Drept penal - partea generald,
Eugen Gheorghe Criqan Hunor Krfldfr(editori-coordonatori)
Probleme de drept apirute in legislafia,doctrina ;i
jurispruden{a penali ulterior
reformei legislative din 2014
Editura C.H. BeckBucurepti 2019
-
AVERTISMENT!de fenomenul fotocopierii lucrdrilor de specia-
atragem aten{ia cf,, potrivit art. 14 9i 196 dinautor fi
drepturile conexe, republicatd, reprodu-
purtiitoare de drepturi conexe, dacd respectivaFd aulorizarea
sau consimldmdntul ritularului
constituie infractiune $i se pedepsefteconform legii, se
inlelege realizarca,
i a nai multor copii ale unei opere, direct sauorice mijloace fi
sub orice formf,.
la distrugerea c6(ii!
CNATDCU $i este consideratd
doctrina gi jurispruden{a penali
(editori-coordonatori )Beck
iiC.H. Beckfi copiatd fiir[ acordul scris al Editurii
aparfin in exclusivitutc cditurii
le a Romflniei
fia, doctrinn gi jurisprudenfadin 2014 / ed. coord.: Eugen
-Bucureqti : Editurn C.l L Bcck, 2019
6, Bucureqti, 060015
Redactor: Claudiu OniqoariTchnoredactor: Cdtilin Mantu
Cuprins
Abrevieri... ..................... VII
Protecfia conferitl drepturilor de autor gi drepturilorconexe
prin intermediul normelor dreptului penal(Bogdan Bodea)........
........1
Despre martor in procesul penal. Dreptul la
ticere.Autoincriminarea. Asistenf a j uridicl(Cristian Dumitru
Mihe$...
Opinie privind posibilele efecte juridice ale
Decizieinr.29712018 a Curfii Constitufionale a Rominieireferitoare
la excepfia de neconstitu{ionalitatea dispozifiilor art. 155 alin.
(1) C.pen.(Rdzvan Doseanu) ..........25
Institufia camerei preliminare qi unele problemeridicate de
aplicarea sa practici (Hunor Kdddr) .................... 3 f
Confirmarea actelor pi mlsurilor procesuale penale(Ionuf
Borla,?) ................ ....................40
Urmarea socialmente periculoasi a infracfiunii;i proiecfia sa in
latura civil5 a cauzei penale(Eugen Gheorghe Cri;an)
..................68
Probleme de interpretare qi aplicare a noilor normece
incrimineazi pornografia infantill comisiprin sisteme informatice
(Gabri el a-Aur a Fo dor).................. 108
10
-
Protecfia conferiti drepturilor de autor qi drepturilorconexe
prin intermediul normelor dreptului penal
Lector univ. Dr. Bogdan BodeaFacultatea de Drept, Universitatea
din Oradea
4vocat - Baroul Bihor
Apdrarea valorilor importante ale unei societdli reclamd
uneoriintervenlia promptd a puterii publice prin intermediul celei
maisevere coercilii. Sfera valorilor ocrotite se modificd, insd, in
modconstant, odatd cu evolufia societdfli gi cu necesitdlile
acesteia.Proteclia penala a drepturilor de autor ;i a drepturilor
conexe aapdrut qi s-a dezvoltat, astfel cum s-a arlrtatin doctrind,
ca efect alpresiunii directe exercitate de titularii drepturilor
amintitel, in con-difiile unei incdlcdri frecvente a acestor
drepturi, in special astdzi,in era tehnologiei informatiei2.
Cu toate acestea, unii autori au ardtat cd in aceastb
materiedreptul penal a intervenit nu ca o mdsurd de ultim resort,
menitl s6protejeze interesul public, ci ca un instrument accesoriu
pentruvalorificarea unor interese private in vederea sanclionSrii
imediateEi asigurarea prevenirii incalcdrilor viitoare3.
Deqi ne raliem in parte acestei pozilii, apreciind la r6ndul
nostrucd aceste incriminiri sunt mult prea vaste qi tind s6
protejeze un
I A se vedea L. Poenaru, Protec{ia dreptului de autor in dreptul
penal,Ed. C.H. Beck, BucureEti, 2015, p. l.
2 Aceastl,proteclie esterealizatdin dreptul pozitiv rom6n in
principalprin intermediul Legii nr. 811996 privind dreptul de autor
gi drepturileconexe, republicati, insd proteclia crealiei
intelectuale se realizeazi gi prinintermediul Legii nr. 641199l
privind brevetele de invenfie, republicati,qi, respectiv, Legea nr.
84/1998 privind mdrcile qi indicatiile geografice,republicatS.
3 L. Poenaru, op. cit., p. 23.
-
intersilimat:jsillmis zdillsufrrr-}ue
fIunorofl!litat.JsiilreprIqelpatrrJ6qocro1?0SANO1162
adu:ubozint:Jnisdeviveb
opoar6oqasuHU26per=T3q
Icon=nocinte elniscrioirczpreLlstqmel Ietttcari iric;i d-b
iqtice=scilopereq0opereqOarhi idmgraffsgautuF
conlJfloc=
tualSlsd
2 Probleme fu fuept rydrute ulterior reformei legislative din
2014interes privata, nu putem fi intru totul de acord cu opinia
expri-mat6,in condiliile in care intervenfia coerciliei penale
reprezintd omdsurd de ultim resort dacd o alt[ mdsurd nu ar asigura
protecliasuficienta a valorilor incidente.
Dacd in unele cazuri o sanclionare pe tdrdm contravenlional
aunor fapte ar putea fi suficientd5, pentru alte fapte, acdror
repetabi-litate nu poate fi prevenitd intr-un alt mod, sancJionarea
penalareprezintd ultima ratio. Pe de altd parte, dincolo de
protejarea unuipatrimoniu sau a unui interes privat, ce cu titlul
particular esteocrotit de norma penald, subzistd interesul public
al societdjii insanclionarea unor asemenea fapte in condiliile in
care atingereaadusd unui patrimoniu privat sau intereselor unui
particular repre-zintd o lezare a intereselor societd{ii insaqi, in
mdsura in caredevine un obicei de nestdvilit.
Obiectul protecliei penale il constituie dreptul de autor
cepoartd asupra unei opere literare, artistice sau ;tiinlifice,
precum qiasupra altor opere de crealie intelectuald fiind strict
legate depersoana autorului.
in raport de dispozitiile art.7 din Legea nr.811996,
republicatf,,constituie obiect al dreptului de autor operele
originale de crea{ieintelectuala in domeniul literar, artistic sau
;tiinlific, cum sunt:scrierile literare qi publicistice,
conferin{ele, predicile, pledoariile,prelegerile ;i orice alte
opere scrise sau orale, precum ;i progra-mele pentru calculator,
operele ;tiinfifice, scrise sau orale (comuni-cdrile, studiile,
cursurile universitare, manualele qcolare, proiecteleqi
documentaliile qtiinJifi ce), compoziliile muzicale, operele
drama-tice, dramatico-muzicale, operele coregrafice ;i
pantomimele,operele cinematografice, precum qi orice alte opere
audiovizuale,operele fotografice, operele de artL graficL sau
plasticE, operele dearhitecturS, lucrdrile plastice, harlile qi
desenele din domeniul topo-grafiei, geografiei ;i Etiinlei in
general, precum gi operele derivate careau fost create plecdnd de
la una sau mai multe opere preexistente
a Trebuie sd ne reamintim, insi, cu titlu de exemplu, cd gi
infracliunilecontra patrimoniului tind sd protejeze in special un
interes privat.
5 A se vedea situa{ia entit[filor care copiazd opere de creajie
intelec-tual6 in preajma facultdlilor.
-
lene de drept apdrute ulterior reformei legislative din
2014,l
ll' 1tala, nu putem fi intru totul de acord cu opinia
expri-,
.pflpnditiite in care intervenlia coerci{iei penale reprezintd
o
/,]jt,uhim resort dacd o altd mdsurd nu ar asigura
protecliaI
r[,, d/ avalorilor incidente.
't"il,tlrnrn.1. cazuri o sanclionare pe tdrdm contravenlional
a
,'1it]lf 1 * put.u fi 5ufiglentd5, pentru alte fapte, a cdror
repetabi-
'l/'r/vpoate fi prevenitd intr-un alt mod, sanclionarea
penald1l''tr:
"'ultima ratio. Pe de alta parte, dincolo de protejarea unui
irlr,/f1sau a unui interes privat, ce cu titlul particular
este,iil'|il'norma penala, subzist[ interesul public al societalii
in,tll ,d',ra unor asemen€a fapte in condiliile in care
atingerealrtriprl,ipatrimoniu privat sau intereselor unui
particular repre-
,lr'fl{pare a intereselor societa{ii insdqi, in mdsura in
caretl'lu iolit.i de nestavilit.
lrrllrtr,ul protectiei penale il constituie dreptul de autor
cerrlilrrii,rpraunei opere literare, artistice sau gtiin{ifice,
precum Ei
,6li1or opere ds glsalie intelectuald fiind strict legate de
rll",,r [,rutorului.
i'(lrr'1rtOe Oispoziliile art. 7 din Legea
nr.817996,republicat5,
ltrj,ril,obiect al dreptului de autor operele originale de
crealie
iillill in domeniul literar, artistic sau qtiinlific, cum
sunt:riri.ltrtr];nrare qi publicistice, conferin{ele, predicile,
pledoariile,11,1[,f l orice alte opere scrise sau orale, precum ;i
progra-lr"grj6ucalculator, operele gtiinfifice, scrise sau orale
(comuni-ll11,lpiite, cursurile universitare, manualele Ecolare,
proiectelerl,X lxntaliile ;tiinfifice), compoziliile muzicale,
operele drama-L'ptLpatico-muzic2ls, operele coregrafice qi
pantomimele,lli, ilnematografice, ptecum Ei orice alte opere
audiovizuale,lnlrtirografice, operele de artd graficd sau plastic5,
operele der,lltllucrarile plastice, ha{ile Ei desenele din domeniul
topo-t]l
tlr urafiei si stiintei in general, precum qi operele derivate
careirl!
l,lrr,pate plecdnd de la una sau mai multe opere
preexistentefil,
1u si ne reaminti6, insh, cu titlu de exemplu, cd gi
infracliunilerlirlmoniului tind sa protejeze in special un interes
privat.
,rNjvrdea situatia entitililor care copiazd opere de creafie
intelec-
Il,tjmafacultalilor.
,l['
Bogdan Bodea 3
(traducerile, adaptdile, adnotdrile, lucrdrile documentare,
aranja-mentele muzicale Ei orice alte transformari ale unei opere
literare,artistice sau qtiin{ifice, care reprezintd, o muncb
intelectuald decrealie, culegerile de opere literare, artistice sau
qtiinlifice).
Nu beneficiazd de protec{ia legal5 a dreptului de autor
ideile,teoriile, conceptele, descoperirile qtiinlifice, procedeele,
metodelede funclionare sau conceptele matematice ca atare Ei
invenliile,con{inute intr-o oper6, textele oficiale de naturd
politici, legisla-tivd, administrativd, judiciard si traducerile
oficiale ale aces-tora, simbolurile oficiale ale statului, ale
autoritSlilor publice Ei aleorganizaliilor, mijloacele de platd,
;tirile gi informaliile de presasau simplele fapte qi date.
Cu toate acestea, crea{iile fiintei umane nu sunt expuse in
modexhaustiv in Legea nr.811996, republicata, fapt ce ne determin5.
sdafirmi,m cd no{iunea de autor al acestor opere este folositi
delegiuitor in sens restrdns. in sens larg, prin autor se va
inlelege atdtno{iunea de autor in sens restrdns, c6t gi cea de
inventator6 saucreator al unei mdrci7, astfel incdt opindm ca
obiectul proteclieidrepturilor de autor in sens largilva constitui
gi o invenlie avdndca obiect un produs sau un procedeu, in toate
domeniile tehno-logice, cu condilia ca aceasta sd fie noud, si
implice o activitateinventiva qi sd f,re susceptibila de aplicare
industriald, precum gi omarcd de produse qi servicii, individuale,
colective Ei de certificare,definitd ca fiind orice semn
susceptibil de reprezentare graficd(cuvinte, inclusiv nume de
persoane, desene, litere, cifre, elemente
6 Inventatorul este definit ca fiind persoana care a creat
invenlia ?ncuprinsul art.2 lit. g) din Legea nr. 641199l privind
brevetele de invenJie,astfel cum a fost aceasta republicatd in
M.Of. nr. 613 din l9 august 2014.
7 Noliunea de creator al unei mirci nu este definitd legal,
dispozitiileLegii nr. 84/1998 privind mdrcile Ei indicaliile
geografice, republicatd,fhcdnd trimitere la titularul mdrcii, ins6
constituie persoana care a con-tribuit la na;terea conceptului ce
reprezinti marca in sine, respectiv, cutitlu de exemplu, persoana
care a desenat efectiv marca inregistratd.Desigur, in misura in
care drepturile privind crearea mircii sunt transmisesau
recunoscute in raport de o te(i persoand, proteclia penali a
mircilorse va raporta la titularul acesteia. Distinc{ia este insd
necesarb, astfel cumvom vedea in cele ce wmeazd.
-
.o
EIIHe
H&IeTJ
4 Probleme fu fuept qdrute ulterior reformei legislative din
2014figurative, forme tridimensionale ;i, in special, forma
produsuluisau a ambalajului sdu, culori, combinalii de culori,
holograme,semnale sonore, precum Ei orice combinafie a acestora),
carepermit a distinge produsele sau serviciile unei intreprinderi
de celeale altor intreprinderi.
Odatd stabilit obiectul protecliei, inlelegem sd supunem
analizeipatru probleme ce suscitd interes in practicd, neavdnd
pretenlia dea putea trata in mod exhaustiv protectia penala a
dreptului de autorsau a drepturilor conexe, in condifiile ?n care o
asemenea temd aconstituit subiectul unor ample cercetarii
doctrinare materializatein diverse capitole de c[(i sau lucrdri de
doctorat.
Un prim aspect ce suscitd interes il reprezintd modalitatea
defunctionare a cauzei de nepedepsire prevdzutd de art. 200
dinLegea nr. 811996, republicatS, in condiliile intrdrii in vigoare
anoului Cod de procedurd penald. Textul articolului prevede cd nuse
pedepseqte persoana cate, mai inainte de a fi inceputa
urmdrireapenal6, denunla autoritdJilor competente participarea sa
la o aso-cialie sau inlelegere in vederea comiterii uneia dintre
infracliunileprevdzute laart. 193, permildnd astfel identificarea
ryi tragerealardspundere penald a celorlalli participanli.
Problema care se ridic[ in raport de acest text este in ce
mdsurdlimita temporala de inciden{d a cauzei de nepedepsire este
datd deinceperea urmiririi penale in rem sau in personams.
La momentul adoptdrii textului normativ ce conJine cauza
denepedepsire, o asemenea distincJie nu exista in condiliile in
caresub imperiul vechiului Cod de procedurd penalS inceperea
urmS-ririi penale constituia un moment unic cu prilejul cdruia se
realizaSi analiza subzisten{ei unuia dintre cazurile de impiedicare
apunerii in mipcare a acliunii penale prevdzutela art. l0
C.proc.pen.din 1969.
in ceea ce ne prive$te, vom opina cd momenful inciden{eicauzei
de nepedepsire este limitat temporal de efectuarea in
8 Desigur, ne referim aici la institutiile inceperii urmiririi
penale cuprivire la fapl6, previnutd de art. 305 alin. (l)
C.proc.pen. qi, respectiv,efectuarea in continuare a cercetdrii
penale cu privire la suspect, incondifiile art. 305 alin. (3)
C.proc.pen.
fl.ilrJteAf,e-tf,r=4
t=lTflT
n-/1sta
rirl'salPAdp
c-2
PJqe6eccJc
-
4 Probleme de fuept rydrute ulterior reformei legislative din
2014figurative, forme tridimensionale qi, in special, forma
produsuluisau a ambalajului sdu, culori, combina{ii de culori,
holograme,semnale sonore, precum ;i orice combinalie a acestora),
carepermit a distinge produsele sau serviciile unei intreprinderi
de celeale altor intreprinderi.
Odatd stabilit obiectul protecfiei, inlelegem sd supunem
analizeipatru probleme ce suscitd interes in practicd, neavdnd
pretenlia dea putea tratain mod exhaustiv proteclia penal6 a
dreptului de autorsau a drepturilor conexe, in condiliile in care o
asemenea temd aconstituit subiectul unor ample cercetarii
doctrinare materializatein diverse capitole de cdrli sau lucrbri de
doctorat.
Un prim aspect ce suscitd interes il reprezintd modalitatea
defunctionare a cauzei de nepedepsire prevdzuta de art. 200
dinLegea rr. 811996, republicatd, in condiliile intrarii in vigoare
anoului Cod de procedurd penald. Textul articolului prevede cd nuse
pedepseqte persoana care, mai inainte de a fi inceputd
urmdrireapenald, denun{d autoritS{ilor competente participarea sa
la o aso-ciafie sau inlelegere in vederea comiterii uneia dintre
infracliunileprevdzute laart. 193, permijdnd astfel identificarea
Ei tragerealardspundere penald a celorlalli participanfi.
Problema care se ridicd in raport de acest text este in ce
mdsurdlimita temporald de inciden{d a cauzei de nepedepsire este
datd deinceperea urmdririi penale in rem sau in personams.
La momentul adoptdrii textului normativ ce con{ine cauza
denepedepsire, o asemenea distinc{ie nu exista in condiliile in
caresub imperiul vechiului Cod de procedurd penald inceperea
urm6-ririi penale constituia un moment unic cu prilejul cdruia se
realizaSi analiza subzistenlei unuia dintre cazurile de impiedicare
apunerii in mipcare a acliunii penale prevdzute la art. l0
C.proc.pen.din 1969.
in ceea ce ne prive$te, vom opina cd momentul incidenleicauzei
de nepedepsire este limitat temporal de efectuarea in
8 Desigur, ne referim aici la instituliile inceperii urmdririi
penale cuprivire la fapt6, previzutd de art.305 alin. (l)
C.proc.pen. 9i, respectiv,efectuarea in continuare a cercetirii
penale cu privire la suspect, incondi{iile art. 305 alin. (3)
C.proc.pen.
Bogdan Bodea 5
continuare a cercetdrii penale cu privire la suspect
(urmarireapenal5 in personam), injelegdnd sd invocdm in sprijinul
solulieipropuse patru argumente:
Primul line de insugi modul de redactare a cauzei de
nepedep-sire, textul fbcdnd trimitere expresd la denunful
participlriiproprii la o asocialie sau inlelegere in vederea
comiterii uneiadintre infracliunile prevdzute laart. 193 din Legea
rtr. 811996,republicat5, fapt ce coroborat cu scopul identificdrii
qi tragerii lardspundere penald a celorlalfi participanli ne duce
cu gdndultocmai la lipsa posibilitatea existenJei unei urmdriri
penale in rem.Astfel, cu titlul de exemplu, persoana audiatd ca
martor intr-ocauz6 in care s-a dispus inceperea urmdririi penale in
rem poalebeneficia de cauza de nepedepsire in mdsura in care
contribuie lastabilirea situaliei de fapt complete qi la
identificarea fiptuitorilor.
Un al doilea argument ce derivd oarecum din cel expus anterioril
reprezintd aplicarea principiului neautoincrimindrii; o persoandce
participd la o activitate vdtdmdtoare pentru valorile protejate
nupoate fi determinatd sd denunle propria sa participare nici
chiarprin raportare la beneficiul unei cauze de nepedepsire.
Un al treilea argument este necesitatea analizei implicarii
obiec-tive a persoanei in cauz6, ?n activitatea vdtdmdtoare pentru
obiectulprotecJiei penale ?n discuiie, insd tocmai analiza acestei
implicdriobiective a persoanei presupune evaluarea condiJiilor
existenteivreunui caz care impiedicd punerea in migcare gi
exercitarea acJiuniipenale. Iar o atare analizit se poate desfiqura
doar subsecvent ince-perii urmdririi penale in rem, in condiliile
in care impedimenteleprev1zfie de art. 16 C.proc.pen. Jin, astfel
cum s-a ardtat in doc-trind, de tragerea la rdspundere penal5 a
unei persoanee.
Un ultim argument il reprezintd formularea utilizald,in cazul
altorasemenea cauze de nepedepsire specialS. Spre exemplu, in
situafiadarii de mitd, legiuitorul a stabilit at6t sub imperiul
vechiului codpenal, c6t qi sub imperiul celui nou, un alt moment
pdnd la caredenunlul s6 survind, respectiv inainte ca organul de
urmdrire
e M. (Jdroiu, Procedurd penald. Partea specialf,, edBeck,
Bucuregli, 2017, p. 41.
a 4-a, Ed. C.H.
-
Probleme de fuept apdrute ulterior reformei legislative din
2014
penald sd fi fost sesizat cu pdvire la aceastalo. Existdnd o
asemeneadistincfie, qi ludnd in considerare cA, de principiu, la
momentulinceperii urmdririi penale organul judiciar examineazd doar
respec-tarea condiliilor formale de sesizare, apare evidentd
opfiunealegiuitorului de a stabili un moment distinct de cel ales
?n situaliadarii de mitd, in condiliile in care sesizarea organului
;i incepereaurmdririi penale in rem pot fi atdt de apropiate
temporal ?ncdt sd nupermitd efectuarea unui denun!. O interpretare
logicd ar presupuneca implicit legiuitorul a avut in vedere
momentul efectulrii incontinuare a urmaririi penale fala de
suspect, ca limita temporala.
Desigur, va putea fi contra-argumentat prin faptul cd
momentulinceperii urmdririi penale este reglementat legal doar prin
raportarela urmdrirea penala in rem, neexistdnd in fapt un text
legal care sdfacd trimitere Ia tnceperea urmdririi penale in
personqm. Credem,insd, cd aceasta este o omisiune legislativd
datoratd necoreldriitextelor legale, iar operafiunea de
interpretare a normei se poaterealiza in concret, cu atdt mai mult
cu cdt interpretarea oferitd esteuflapro reo.
Un al doilea aspect ce suscitd interes din perspectiva
modifi-carilor de datd recentd il reprezinti abrogarea refuzului de
a declaraprovenienla marfurilor-pirat ori a dispozitivelor-pirat de
control alaccesului, utilizate pentru serviciile de programe cu
acces condi-Jionat, care se pedepse;te cu inchisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cuamenddll.
Problema care se pune este ?n ce mdsurd avem sau nu o
dezin-criminare a infracliunii, respectiv de a stabili dacd fapta
in sine semai regaseqte incriminatd intr-o altd normd penalS
subsecventdabroglrii textului legal. in ceea ce ne priveEte,
apreciem cd",infapt,este vorba despre o dezincriminare, legea
penalb nesancliondndrefuzul de a declara provenienla acestor bunuri
nici prin prismarecalificdrii ca o form[ de participa{ie
(complicitate) la sdvdrqirea
1o A se vedea dispoziliile art. 255 C.pen. din 1968 Ei,
respectiv, art.290C.proc.pen.
11 Art. 1397 ce sancfiona acest refuz a fost abrogat prin
Legeam. 18712012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009
privindCodul penal.
-
,ydtdrept aparute ptlterior reformei legislative din 2014
,l\rlli ,ptlsesizat cu privire la aceastalo. ExistAnd o
asemenea
,ii,/ fulnd in considerare c5, de principiu, la momentul,
lr rll,,irrrir
penale organui judiciar examinea zd doar respeo-
lllll,rrliihr fonrrate de sesizare, apare evidentd
op{iunearu'trlJraslabili un rnornenl distinct de cel ales in
situalialrl
"lrtl,,hcondiliile ip care sesizarea organului ;i
inoepereal',',,',u,1'',dr*rr* pot fi atat de apropiate temporal
incdt sd nuI ',/irnrea unui denunt. O interpretare logica ar
presupunellji,i/pruitorul a avuf in vedere momentul efectuarii
inrili,1t pmaririi penale fafa de suspect, ca limitd
temporald.,tr
ilr,rr,lputea fi contra-argumentat prin faptul cd
momentull'^t,,,ltr'ii p.nul. este reglementat legal doar prin
raportare
lrtrpnah in ,t*, pexist?tnd in fapt un text legal care si
l',r,,ii"lt inc e p e r e a 4y 4 ar i r i i p e n al e i n p e r
s o nam. Cr edem,rtlr,,[rpa este o omisiune legislativa datoratd
necoreldriiIt jip iar operaliunea de interpretare a normei se
poate,i
illrrst, cu atet mai mult cu cdt interpretarea oferitd esteu'
.l'
1",, l,,leaaspect ce suscita interes din perspectiva
modifi-l]i,'l|;*rnta il reprezinta abrogarea refuzului de a
declara
lt,lirfurilor-pirat s1i a dispozitivelor-pirat de control
all',,1l,1zate pentru 5grviciile de programe cu acces condi-
'l]f1,',ifdrnt.+t. gu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu
l',ililI,'
',0 rr pun. gsls in ce mdsurd avem sau nu o dezin-
r('lrliacliunii, respectiv de a stabili dacd"faptain sine
se',r,ncriminata intr-o alta normd penala subsecventdI
,1rl Lil legal. In ceea ce ne priveEte, apreciem cd, in
fapt,
l,irryre o dezinc6pinare, legea penala nesancliondndi']
'l"t*u provenien{a acestor bunuri nici prin prisma
tt o formi de participalie (complicitate) la sdv6rpirea,1lr
lr-
, rdispoziliile art. 255 C.pen. din 1968 gi, respectiv,
art.290
,tl
,11 ce sancliona acest refuz a fost abrogat prin Legea
r!, rtru punerea ip aplicare a Legii m. 28612009 privind
,11
tl'
Bogdan Bodea 7
unei alte infrac{iuni, lipsind rezoluJiunea infracJional5 comund
cuprivire la elementul material al laturii obiective, nici ca
infracJiunede sine stdtdtoare (de omisiune a sesizbrii, nedenunlare
sau tainuire)lipsind in fiecare cazun element de tipicitate al
infracliunii.
Un al treilea aspect supus analizei il reprezintd
dezincriminareareproducerii obiectului protectiei pentru persoane
beneficiare defi-nite ca fiind persoanele nevdzdtoare, cu
deficienle de vedere, dis-lexice, par alizate etc.12
Problema ce se pune privegte utilitatea dezincriminarii
sau,altfel spus, posibilitatea sanctiondrii unei asemenea fapte
anteriorinterven{iei acestei dezincrimindri. in ceea ce ne
privepte, apreciemca depi dezincriminarea contribuie categoric la
sporirea previzibili-tAJii legii penale, o fapta de natura celei
anterior expuse, respectiv,cu titlu de exemplu, reproducerea unei
opere intr-un limbaj acce-sibil persoanelor cu deficienle
(Braille), nu constituia in sine ol'aptd penald, iar temeiul
neantrendrii rdspunderii penale consta inlipsa de tipicitate
afaptei, in condiliile in care insdsi transpunereaoperei presupune
o anumiti activitate de interpretare, specificd
12 Potrivit dispozifiilor art. 35r din Legea nr.811996,
republicatd, suntpermise, fdri consimldmdntul titularului oriclrui
drept de autor sau aloricdrui drept conex qi {brd plata vreunei
remunerafii, reproducerea, distri-buirea, comunicarea cdtre public,
punerea la dispozilia publicului, radiodi-fuzarea, inchirierea qi
imprumutul unei opere sau altui obiect protejat, cucondilia ca
acestea si nu contravind exploatdrii normale a operei ;i si nuil
prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor, in scopul:
a) realizirii, de citre o persoani beneficiard sau o persoani
care acfio-neazd in numele acesteia, a unui exemplar in format
accesibil al uneiopere sau al unui alt obiect protejat prin drept
de autor sau drepturiconexe, Ia care persoana beneficiard are acces
in mod legal, pentru uzulcxclusiv al persoanei beneficiare;
b) realizirii, de cdtre o entitate attorizatd, a unui exemplar
in formataccesibil al unei opere sau al unui alt obiect protejat
prin drept de autorsau drepturi conexe, la care persoana
beneficiard are acces in mod legalsau comunicarea public[, punerea
la dispozilie, distribuirea sau impru-mutul, fhri scop lucrativ, al
unui exemplar in format accesibil citre opersoani beneficiar[ sau o
alt[ entitate autorizatil in scopul utiliziriiexclusive de citre o
persoand beneficiari (...).
-
8 Probleme de fuept rydrute ulterior reformei legislative din
2014unei creaJii proprii, fapt ce ar fi condus la crearea unei noi
operedacL aceasta respecta drepturile autorului inilial.
Suplimentar, o atare activitate de translajie putea fi ugor
califi-catd prin intermediul analogiei in favoarea inculpatului
drept oactivitate de traducere ce este definitd de lege ca fiind o
transpuneredintr-o limba in alta gi exceptatd expres de la
antrenarea raspunderiipenale. Este adevdrat, textul legal face
trimitere la notiunea delimbd, insd tocmai prin raportare la acest
aspect am inteles sdinvederdm subzistenfa analogiei cdtd vreme
transpunerea unei opereintr-un alt limbaj, realizatd cu respectarea
operei initiale qi exclusivpentru punerea acesteia la dispozilia
unor persoane cdrora nu le eraaccesibila nu poate fi consideratl
drept o incdlcare mai gravd aobiectului protecliei decdt traducerea
ei intr-o alti limba.
O ultimd problema ce intentionam a o supune analizei
privegteproteclia penalS acordatd desenului unei invenJii, anterior
breve-tdrii acesteia. Situa{ia premisa este una simpla, anterior
brevetariiinventiei desenul acesteia este prezentat gi publicat cu
titlu deexemplu ?ntr-un volum al unei conferinte, Ei p6na la
momentulbrevetdrii acesta este utilizat sau chiar apropriat de
cbtre un ter!.
Potrivit dispozi{iilor arI.73 din Legea nr.641199l privind
bre-vetele de invenlie, republicatS, cererea de brevet de invenfie,
redac-tatd in limba rom6n5, trebuie sd cuprindS, printre altele,
desenele lacare se face referire in descriere sau revendicari.
Potrivit art.32 alaceluiaEi act normativ, cu incepere de la data
publicdrii cererii debrevet, in conformitate cu prevederile art.22
alin. (l)-(3), cerereaasigurd solicitantului, in mod provizoriu,
protec{ia conferitdpotrivit dispoziliilor art. 3l.
in aceste condilii, apreciem cd vtilizar:ea de cdtre un ter! a
dese-nului, respectiv realizarea obiectului acestuia ;i producerea
unuibun de natura celui cuprins in desen (care urmeazd a fi
brevetat) nucontravine unei norme penale Ei nu face obiectul
protecliei penale,pdnd la momentul expres prescris de lege,
respectiv data publicdriicererii de brevet.
in mdsura in care acest desen este obiectul aproprierii ;i
esteprezentat de cdtre ter! ca fiind crealia sa proprie,
rdspundereapenala a acestuia poate fi antrenatd, insl nu in temeiul
dispoziliilorLegii nr. 6411997 privind brevetele de invenfie,
republicatd, ci a
