Privatizarea in RM

7/28/2019 Privatizarea in RM

1/21

1

Introducere

La nceput ideea privatizrii a fost ntmpinat de populaie cu precauie. Muli priveau cu

suspiciune la cele ce se ntmplau n jur, ateptau, polemizau i erau de neclintit n opiniile lor.

ntr-un moment se prea chiar c o bun parte din bonurile patrimoniale, repartizate cetenilor,aa i vor rmne nefolosite. Totui, la licitaia final, nr. 15, n cadrul creia au fost expuse

aproape 600 de obiective, au participat simultan circa 1 milion 200 mii de persoane. Acest

viguros acord final ne-a facut s concluzionm: oamenii au neles - mai departe n-au unde se

retrage. Totodat, nu putem s nu observm c prin aceast implicare activ oamenii i

manifestau i dorina de a susine reformele. Nu exist, probabil, o familie, o cas, un colectiv, n

care s nu fi fost discutat aprins modul de investire a bonurilor: crui fond sau companii

fiduciare s le ncredineze, iar dac e s participe la licitaie de sine stttor, care o fi

ntreprinderile cu cele mai valoroase aciuni... Cetenii urmreau presa, fceau calcule,

sistematizau informaiile, analizau cu perspicacitate rezultatele licitaiilor, chibzuiau asupra

eventualelor avantaje i dezavantaje, luau decizii i, chiar dac nu toi se aventurau s cread c

viitorul lor depinde de bonuri, aciuni, dividende, totui majoritatea lor s-au antrenat n acest

proces, definit drept epocal, care a fost determinant pentru metamorfozele produse n contiina

noastr.

Privatizarea, sau, cum se mai numete, revoluia blnd", a devenit o etap de cotitur

pentru existena majoritii rilor ex-socialiste i un grandios eveniment pentru destinele a sute

de milioane de oameni. Adus parc de valurile transformrilor democratice, destrmarea

propriu-zis a vechii ornduiri social-economice a fost perceput de oameni ca o necesitate

obiectiv de a schimba radical modul de via. La rndnl ei, privatizarea a devenit momentul-

cheie pentru plasarea economiei pe fagaul relaiilor de pia.

n acest context se cere s subliniem c procesele privatizrii nu sunt specifice doar pentru

rileex-socialiste. Actualmente, asemenea procese se produc n peste 50 de ri, printre care se

numr i unele state nalt dezvoltate, cum sunt Anglia, Frana, Germania, Japonia. Chiar i

pentru aceste ri a devenit problematic susinerea economic a ntreprindenlor de stat. De

exemplu, o dat cu instaurarea la putere a premierului Margaret Thatcher n Anglia a nceput

privatizarea n mas a locuinelor. n Frana, n 1986 a fost adoptat o lege care permitea

deetatizarea a 65 de companii de stat i grupuri de bnci. Pn nu demult n majoritatea rilor

europene activau companii de telecomunicaii de stat, dar n ultimii ani a nceput privatizarea lor

n mas.

Acum, cnd privatizarea a parcurs o bun parte din cale, cnd s-a ncheiat acest proces n


2/21

2

mas, este oportun s sintetizm faptele, s ptrundem mai adnc n esena lucrurilor. Scopul

acestei tentative de a nelege i interpreta obiectiv situaia este evident: ncercm nu doar s

facem bilanul unei etape de munc, dar mai ales s formulm i s examinm ct se poate de

atent problematica ei de baz, pentru a putea rspunde la dificila ntrebare: ce-i de facut mai

departe?Privit n ansamblu, privatizarea este o aciune social-politic de mare importan. Esena ei

principal const n deetatizarea n mas a proprietii, deschiznd astfel calea proprietii private

i antreprenoriatului, crend premise i condiii pentru o activitate mai eficient a ntreprinderilor

n noile condiii ale relaiilor de pia.

Sensul principal al privatizrii rezid n schimbarea fundamental a relaiilor de proprietate,

n sporirea pe baza ei a eficienei utilizrii resurselor i a potenialului de producie. Chiar dac

lum drept exemplu mica noastr republic, vom avea de constatat c n numai ultimii 20-30 deani statul a investit mijloace enorme n dezvoltarea economiei naionale doar pe baza investiiilor

capitale centralizate, care erau concentrate in minile statului posesor i proprietar.

Pe fundalul acestor realizri, din an nan devenea tot mai acut i mai actual chestiunea cu

privire la utilizarea proprietii de stat i a proprietii cooperatist-colhoznice. Muli economiti

i tehnocrai reveneau mereu la problema privatizrii, se strduiau s transforme colectivele

ntreprinderilor i unitilor agricole colective n subieci reali ai proprietii. Dovad sunt

reformele i experimentele anilor60, 70, 80, modelul iugoslav de ntreprinderi populare, ideile

antreprizei de brigad i colective, stimularea muncii conform rezultatelor finale etc. Toate

acestea se faceau cu un singur scop: ca omul s se simt stpn la ntreprindere, in colectiv i s

depun maximum de eforturi pentru obinerea unui randament nalt prin utilizarea raional a

mijloacelor tehnice i patrimoniale din proprietatea public. i totui, nu s-a mers, pe aceast

idee, pn la obinerea unui rezultat logic, adic pn la recunoaterea posibilitii principale de

divizare a proprietii (de stat) publice i de dezmembrare din ea a unei prticele mici, a a celei

cote pe care omul o poate considera personal, dei face parte din proprietatea public.

Anume acest drept firesc al omului asupra unei pri din proprietatea creat cu concursul su

i st la baza ideii de privatizare. Cu alte cuvinte, privatizarea nu nseamn revenirea la

capitalism, ci realizarea unor pai siguri pe fagaul evoluiei, care se cocea n adncurile

economiei sovietice i care i-a gsit ntruchipare n experiena rilor postcapitaliste dezvoltate,

despre care se spune, nu fr temei, c anume lor le-a reuit furirea sodetii socialiste

dezvoltate".


3/21

3

Capitotlul I: Formele de privatizare n Republica

Moldova i cile ei

Privatizarea n Republica Moldova a nceput dup o perioad de pregtiri ndelungate.

Documentul de temelie al programului de reformare a proprietii a devenit Legea cu privire la

privatizare, adoptat n iulie 1991. n conformitate cu experiena Cehiei i a Rusiei, a fost

determinat modelul de bonuri patrimoniale. Valoarea bonului patrimonial nominal, care nu era

considerat ca obiect de vnzare-cumprare i pe care putea s-1 primeasc fiecare cetean al

republicii, era stabilit proporional n funcie de durata vechimii n munc. Bonul oferea

posibilitatea de a primi gratis o parte din proprietatea de stat i de a privatiza apartamentele de

stat. n martie 1993 a fost aprobat Programulde privatizare n mas, iar peste 50 de acte nor-

mative i legislative au constituit baza lui juridic. Organizarea privatizrii a decurs cu asistena

organismelor internaionale, n primul rnd, a Ageniei SUA pentru dezvoltare internaional

(USAID), reprezentat n Republica Moldova de ctre compania Price-Waterhouse", PBN,

precum i a programului TACIS n republica noastr. In total pregtirile au durat 3 ani, aa nct

privatizarea n mas a nceput abia n iulie 1994. Cu toate acestea, ea a decurs n ritm accelerat i

s-a ncheiat spre finele anului 1995, ncadrndu-se ntr-o perioad de 1415 luni.

Schema General a Procesului de Privatizare n Mas (schema nr. 1) reflect cele mai

importante elemente ale acestui proces n ara noastr. Ea conine multe principii i modaliti

care au fost aprobate n alte ri (Cehia, Rusia). ns unele elemente ale acestei scheme au fost

realizate insuficient. Mecanismul de organizare a privatizrii a funcionat, dar au fost comise i

multe greeli, despre care vom vorbi pe parcurs.

Rezultatele privatizrii n mas sunt bine cunoscute. Ele vor mai fi precizate, sintetizate, dar deja

se poate afirma c la ea au participat peste 3,2 milioane de ceteni ai rii noastre. Contra bonuri

patrimoniale au fost privatizate peste 2235 de ntreprinderi mari, mici i mijlocii, adic n

realitate complexul industrial al republicii, pe deplin comerul i sfera deservirii sociale,

complexul agrar. Au fost privatizate circa 90 la sut din apartamentele de stat.


4/21

4

Schemanr.1


5/21

5

Diagrama nr. l

Privatizarea n Moldova. ntreprinderi mari, medii i mici privatizate conform

Programului de privatizare

Majoritatea obiectelor (circa 70 procente) au fost privatizate prin intermediul fondurilor de

investiii i companiilor de trast. ns, s-a dovedit a fi reuit formula crerii asociaiilor deceteni. 52,6 procente din obiectele privatizate prin licitaii i cu strigare" i concurs au fost

privatizate de asociaiile de ceteni (diagrama 2).

Diagrama nr. 2

Proprietatea colhozurilor i sovhozurilor a fost repartizat nemijlocit locuitorilor de la sate.

Au devenit deintori ai cotelor circa 1 milion de persoane. Pmntul, de asemenea, a devenit

proprietate a stenilor.


6/21

6

Capitolul II : PROPRIETATEA IN SISTEMUL

ECONOMIEI CONTEMPORANE

In economia de piata exista o stransa legatura dintre formele de proprietate si modul deimplicare a agentilor economici in viata societatii. Formele de proprietate pot genera fie interes

pentru sporirea performantelor agentilor economici, fie dezinteres fata de intreaga desfasurare aactivitatii economice. S-a dovedit ca dezvoltarea societatii depinde de progresul inregistrat inmaterie de proprietate.

2.1 CONCEPTUL, OBIECTUL SI SUBIECTUL PROPRIETATII

Proprietatea este un concept complex, cu o incarcatura juridica, filosofica si economica.In sens juridic proprietatea reprezinta dreptul de a utiliza si de a dispune de un bun, intr-unmod excesiv si absolut, sub rezerva unor limitari precizate de legiuitor.

Optica juridica a proprietatii exprima relatia de posesiune a ceva de catre cineva.Viziunea filosofica fundamentala ideea de proprietate, pornind de la personalitatea umana : in

proprietate omul se implica si se realizeaza ca fiinta totala, manifestandu-si responsabilitatea prinproprietatea pe care o poseda, de care dispune si pe care o integreaza social prin folosire eficienta.

In sens economic, proprietatea este definita ca totalitate a relatiilor dintre oameni inlegatura cu bunurile, relatii legate de norme istoriceste determinate pe plan social. Caraport socio-economic,proprietatea exprima :

Dreptul de posesiune al bunurilor; Dreptul de dispozitie asupra obiectului proprietatii; Dreptul de gospodarire, administrare, gestionare a bunurilor; Dreptul de a culege roadele utilizarii proprietatii.

In cadrul acestor atribute, dreptul de posesiune are rol hotarator,din acesta decurgandtoate celelalte. Aceste atribute reprezinta monopolul proprietarului, instrainarea lor fiind ofunctie exclusiva acestuia: instrainarea lor totala genereaza relatii de vanzare-cumparare, donatie,mostenire; iar instrainarea lor partiala provoaca relatii de inchiriere, arendare, concesionare.

Atributele mentionate ale proprietatii nu trebuie intelese simplist, in sensul ca se rezumala puterea dea detine, a folosi si a dispune de lucruri.In jurisprudenta vestului se opereazacu conceptul de proprietate inteles ca un set de drepturi, care determina legitimitatea

participarii la procesul de dezvoltare sociala.

In esenta, proprietatea exprima unitatea dintre obiectul si subiectul ei.

Obiectul proprietatii il formeaza bunurile, in intreaga lor tipologie :

1. bunurile de consum, vizeaza omul ca fiinta biologica, consumator de bunuri,2. bunurile economice sau mijloacele de productie, vizeaza omul ca factor de productie.

Societatea este interesata atat in dezvoltarea productiei de bunuri de consum cat si a


7/21

7

bunurilor economice, de volumul si productivitatea acestora din urma depinzand, in buna parte,posibilitatea de multiplicare a intregului obiect al proprietatii.

O forma distincta a proprietatii, care prezinta mult interes pentru ingineri esteproprietatea intelectuala, industriala si comerciala, reprezentata de patente, marci de fabrica saucomerciale, dreptul de autor si drepturi conexe dreptului de autor, desene si modele industriale,

scheme ale configuratiei circuitelor integrate si altele.

Subiecti ai proprietatii sunt :

1. persoane fizice;2. persoane juridice;3. statul, care prin intermediul administratiei publice, detine, utilizeaza si gestioneaza o

anumita parte din bunurile societatii;4. organizatiile internationale , constituite prin aderarea anumitor agenti din diferite tari.

In economia contemporana, odata cu progresul tehnico-stiintific, cu sporirea

considerabila si diversificarea obiectului proprietatii,se imbogateste structura raportului deproprietate. Proprietatea evolueaza, adaptandu-se noilor conditii,permitand dezvoltarea continuaa economiei de piata. Astfel, se accentueaza pluralismul formelor de proprietate, se intensificaraporturile de competitie intre formele proprietatii, are loc intrepatrunderea sferelor publice si

private ale proprietatii. Constituindu-se proprietatea mixta, se amplifica interventia statului ineconomie. In aceste conditii, drepturile de proprietate formeaza o parte tot mai importanta dinregulile care guverneaza majoritatea interactiunilor economice, hotarand ce miscari economicetrebuie facute. Pluralismul formelor de proprietate creeaza premisele stimularii initiativei, ofera

posibilitati neingradite de actiune si optiune tuturor agentilor economici, prin instrumentele simecanismele pietei. Revolutia manageriala determina trecerea puterii de decizie si a controluluide la proprietari la manageri, fapt reflectat si pe planul redistribuirii veniturilor. Crestereainterventiei statului in economie isi face simtita tot mai mult prezenta prin parteneriat, in sensultransformarii statului intr-un veritabil partener pentru intreprinzatori, integrandu-se organic inmecanismul economiei de piata.

2.2 FORMELE PROPRIETATII IN ECONOMIA DE PIATA

Istoria economica atesta existenta concomitenta a mai multor forme de proprietate, incadrul fiecareia distingem mai multe modalitati de insusire a factorilor de productie si deexercitare a prerogativelor proprietatii de catre subiectul acesteia. Atat formele proprietatii cat siformele ei de gestiune difera in timp si spatiu. Diversitatea formelor de proprietate si de gestiune

a acestora depinde de: epocile istorice, natura sistemelor economice, sistemul intereselor,competitia interna si externa, specificul productiei, gradul de eficienta economica, dimensiuneaunitatilor economice etc.

In economia de piata contemporana coexista urmatoarele forme principale :

proprietatea privata, cu forma de administrare individuala, individual-asociativa, privatade familie si privat-asociativa;

proprietatea publica, aflata in proprietatea statului si in proprietatea unitatiloradministrativ-teritoriale ;

proprietatea mixta, rezultata prin combinarea formelor de proprietate privata si publica,atat in cadrul national, cat si la nivel international.


8/21

8

Proportia fiecarei forme de proprietate in cadrul economiilor nationale difera. In generalin tarile cu economie de piata proprietatea privata ocupa locul central, predomina.Compatibilitatea multiplelor forme de proprietate are sens si suport in cresterea eficienteieconomice si in modernizarea aparatului tehnic al societatii. Eficienta si rationalitatea economicareprezinta criteriul absolut de apreciere a tuturor formelor de proprietate, care se afla intr-o

permanenta competitie.

Ca forma principala a proprietatii in economia de piata, proprietatea privata sedistanteaza de celelalte forme prin urmatoarele avantaje :

asigura autonomie deplina unitatilor economice, constituind fundamentul libertatilorindividuale si al democratiei economice;

genereaza o concurenta reala intre agentii economici; stimuleaza libera initiativa in infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor; asigura o cointeresare inalta si o motivare superioara in munca; permite o mai buna adaptare a activitatii unitatii la cerintele schimbatoare ale pietei,

diminuand astfel riscul; asigura raspundere maxima pentru valorificarea factorilor de productie ai unitatii pentru

sporirea eficientei ei economice .

Prin toate aceste virtuti, proprietatea privata sustine in mod constant interesul pentru oactivitate economica performanta. Datorita acestor avantaje, in sistemul economiei de piataintreprinderea privata este considerata tipul fundamental si caracteristic de organizare a unitatiloreconomice. Cu toate acestea, proprietatea privata nu este lipsita de unele limite, care pot fi insainlaturate sau atenuate prin interventia statului. Intre aceste limite avem in vedere faptul ca

proprietatea privata :

contine tendinte de extindere continua, de concentrare si centralizare, conducand treptatla monopoluri, cu urmari negative asupra functionarii mecanismului economiei;

permite tendinte de specula cu marfuri si titluri de proprietate; poate favoriza o stare de nesiguranta materiala si neliniste in randul proprietarilor mici si

mijlocii; favorizeaza polarizarea societatii intre bogati si saraci, iar prin posibilitatea mostenirii

conduce la formarea unei paturi parazite.

In ceea ce priveste proprietatea publica, constituita in principal pe calea nationalizarilor

si a unor investitii speciale, ca avantaje de retinut : cuprinde unele domenii devenite in mod traditional de utilitate publica, cum ar fi

:transportul feroviar, telecomunicatii, posta, retelele de apa, gaze, retele electrice,exploatarea si conservarea unor resurse ale solului si subsolului etc.

se angajeaza in activitati cu riscuri mari dar necesare societatii, pentru careintreprinzatorii privati nu manifesta interes, cum ar fi :cercetarea stiintifica si cercetareaspatiala;

asigura populatiei un acces mai larg la unele nevoi sociale :asistenta sanitara, invatamantpublic, activitati culturale ;

ofera o mai mare stabilitate locurilor de munca;toate aceste virtuti ale proprietatii publice prezinta importanta deosebita pentru dezvoltarea


9/21

9

oricarei economii nationale, dar efectul lor se poate reduce daca nu se actioneaza consecvent indirectia atenuarii consecintelor si limitelor acesteia.

Astfel, in modul de organizare si conducere a activitatii unitatilor economice trebuie tinutseama de faptul ca proprietatea publica :

1. limiteaza initiativa si creativitatea in procesul muncii, nivelul castigurilor fiind relativmai redus;determina instrainarea lucratorilor de mijloacele de productie folosite, limitand interesul si

raspunderea in activitatea lor;

2. datorita existentei mai multor verigi administrative, favorizeaza elemente de birocratism,care intarzie in luarea deciziilor si reduce capacitatea de adaptare la schimbarile pietei;

3. poate admite nerentabilitatea unor intreprinderi care supravietuiesc prin subventii de labugetul de stat.

Proprietatea publica ocupa un loc mai putin important in SUA, Elvetia, si are o ponderemai mare in tari ca :Franta, Italia, Germania, Austria, Anglia. In general, in toate tarile dezvoltateeconomic exista un sector public puternic, care contribuie cu 25% la productia de bunurieconomice si la ocuparea fortei de munca. Rolul sectorului public este determinant in sistemul deinvatamant, ocrotirea sanatatii, justitiei, protectie sociala.

Analiza comparativa a proprietatii private si a proprietatii publice, sub aspectulavantajelor si limitelor conduce la concluzia ca prezenta lor in economia de piata se impune inmod obiectiv, fiecare , in virtutile proprii si functiile de compensare, contribuind la dezvoltareaeconomica si asigurarea echilibrului general al societatii. Disciplina de piata impune egalitateaambelor forme de proprietate in fata legilor economice si juridice, fiecare unitate economica,indiferent de forma de proprietate, participand la procesul concurential general.

Adancind cercetarea, se pot delimita avantaje si limite si in cadrul formelor de gestiune,proprii fiecareia, ca si in cazul marii si micii proprietati. Din aceste puncte de vedere, avantajelesi limitele vizeaza :

capacitatea de adaptare la nevoia sociala si schimbarile pietei; intensitatea interesului, initiativei si responsabilitatii pentru activitatea economica; capacitatea investitionala, de cercetare si introducere a tehnicii noi; sfera si intensitatea economiilor de scara, seriilor de fabricatie si riscului economic;

formele de organizare, specializare si conducere a productiei.Importanta deosebita acordata intreprinderilor mici si mijlocii sunt, in general, mult mai

receptive la nevoile pietei, mai adaptabile la modificari si mai inovative in abilitatea de araspunde cerintelor consumatorilor, aducand o contributie semnificativa la imbunatatireamediului competitional, specific oricarei economii de piata. In plus, fiind un segment economicimportant, creator de locuri de munca in sectoare de activitate supuse unor transformaristructurale insemnate, intreprinderile mici si mijlocii contribuie la stabilitatea sociala a zoneirespective.

In cele 12 tari membre ale UE, intreprinderile mici si mijlocii detin 41% din totalul fortei

de munca angajate si 48,5% din volumul total al cifrei de afaceri realizate. In Romania,intreprinderile mici si mijlocii reprezinta 18% din totalul fortei de munca si 43% din volumul


10/21

10

total al cifrei de afaceri realizate.

Proprietatea mixta, constituita prin diverse forme de cooperare intre unitati publice siagenti privati, isi manifesta prezenta in toate tarile cu economie de piata. O structura mixta poateavea parteneri locali, din tara in care se constituie si parteneri din alte tari, straini sauinternationali.

Optiunea pentru constituirea unei societati mixte are la baza analiza avantajelor sidezavantajelor care ar putea fi obtinute.

Principalele avantaje, comune ambilor parteneri, ar fi :

largirea nomenclatorului de marfuri fabricate si comercializate ; posibilitatea de adaptare a productiei la cerintele si exigentele de calitate, prezentare ale

pietei externe ; beneficierea de calificarea superioara si tehnica inalta a partenerilor ; obtinerea de beneficii valutare suplimentare din operatiuni comerciale sau financiare ;Ca dezavantaje de retinut :

diferente intre metodele de gestiune ale partenerilor care pot impiedica realizareaprincipiului unitatii de gestiune, deci aparitia neintelegerilor intre parteneri ;

diferente in sistemele monetare, juridice, precum si reglementari privind fiscalitatea,regimul vamal, piata muncii etc.

evaluari diferite ale rezultatelor, in functie de interesul particular al fiecarui partener,precum si de sistemul propriu de valori si institutii.

De analizat ar fi si avantajele constituirii societatilor mixte in tara si in strainatate. Astfel,constituirea societatilor mixte in tara prezinta urmatoarele avantaje :

cucerirea de noi piete si extinderea pe pietele partenerilor straini ; importul de materii prime fara a greva balanta de plati valutare ; restrangerea cumpararii de licente, acestea putand face parte din aportul

partenerului strain ; valorificarea superioara la export a unor resurse interne ; diminuarea unor importuri de produse prin fabricarea lor in tara .

Pentru societatile mixte, constituite in strainatate, avantajele principale sunt :

1. posibilitatea de a actiona pe piata tarii respective prin relatii directe;2. obtinerea de facilitati vamale in unele tari;3. efectuarea de operatiuni financiare care duc la obtinerea de resurse valutare importante.Procedura de constituire a societatilor mixte cuprinde ca momente principale:alegerea

partenerului extern , stabilirea obiectului de activitate, alegerea nationalitatii societatii mixte,alegerea formei de societate comerciala, stabilirea duratei de functionare si a marimii capitaluluisocial, stabilirea aportului partilor.Rezulta, deci, ca in economia de piata pot exista variate formede proprietate. Criteriile care decid valabilitatea si extinderea uneia sau alteia dintre ele sunteficienta economica si eficienta sociala. Esential este ca respectiva conlucrare intre formele

proprietatii sa duca la cea mai mare eficienta totala.


11/21

11

Capitolul III: LEGEA REPUBLICII MOLDOVA

cu privire la privatizare

Nr.627-XII din 04.07.91

3.1 Titlul IPRINCIPII GENERALE

Articolul 1.Noiunea de privatizarePrivatizarea este un proces de transmitere a bunurilor ce constituie

domeniul privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale,denumite n continuare bunurile statului sau ale unitiloradministrativ-teritoriale, n proprietate privat, prin modalitile

prevzute de prezenta lege.

Articolul 2.Scopurile i principiile de baz ale privatizrii(1) Scopurile de baz ale privatizrii snt:a) crearea de condiii pentru restructurarea, stabilizarea i

dezvoltarea economiei;b) lrgirea sectorului privat;c) atragerea investitorilor persoane fizice i juridice autohtone i

strine la privatizarea obiectivelor;d) dezvoltarea pieei valorilor mobiliare i a pieei imobiliare;e) folosirea mai eficient a capacitilor de producie ale

ntreprinderilor, producerea mrfurilor (prestarea serviciilor)competitive i extinderea pieei de desfacere a acestora.

(2) Principiile de baz ale privatizrii snt:a) asigurarea proteciei sociale a populaiei;

b) accesul liber i egalitatea n drepturi pentru toi participaniila procesul de privatizare;

c) nstrinarea bunurilor statului sau ale unitiloradministrativ-teritoriale, att cu plat, ct i n mod gratuit;

d) transparena i publicitatea procesului de privatizare;e) acumularea veniturilor la buget;

f) acordarea anumitor faciliti, dup caz, salariailorntreprinderilor supuse privatizrii, inclusiv fondarea de ntreprinderipopulare;

g) respectarea legislaiei n vigoare n procesul de privatizare;h) utilizarea metodelor de marketing bazate pe concuren,

transparen, informarea ampl a potenialilor investitori, a populaieidespre obiectivele i rezultatele privatizrii.

Articolul 3.Domeniul i obiectivele privatizrii(1) Privatizarea se admite n toate domeniile i ramurile economiei

i se extinde asupra tuturor obiectivelor, cu excepia celor care,

potrivit legii, nu pot fi supuse privatizrii.(2) Obiective ale privatizrii snt ntreprinderile, instituiile i


12/21

12

complexele patrimoniale unice, valorile mobiliare (cotele departicipaie) din societile comerciale, incluse n programele deprivatizare, aprobate prin lege de ctre Parlament.

(3) Programele de privatizare stabilesc scopurile, sarcinile iparticularitile privatizrii bunurilor statului sau ale unitiloradministrativ-teritoriale n anumite ramuri ale economiei i pentru

anumite perioade de timp. La programul de privatizare se anexeaz, caparte integrant, lista obiectivelor supuse privatizrii.(4) Snt pasibile de privatizare, deopotriv cu obiectivele

specificate la alin.(2):a) valorile mobiliare (cotele de participaie) ale diferitelor

societi comerciale i alte bunuri transmise de ctre persoanele fizicei juridice n proprietatea statului sau a unitiloradministrativ-teritoriale n contul achitrii datoriilor fa de bugetulde stat i bugetele locale;

b) aciunile rmase nesolicitate contra bonuri patrimoniale;c) obiectivele nefinalizate a cror construcie a fost finanat din

mijloacele statului sau ale unitilor administrativ-teritoriale;d) fondul de locuine proprietate a statului sau a unitilor

administrativ-teritoriale i obiectivele din fondul de imobile cu altdestinaie dect cea locativ;

e) ntreprinderile agricole;f) terenurile;g) obiectivele restituite n proprietatea statului sau a unitilor

administrativ-teritoriale n urma rezilierii contractelor devnzare-cumprare.

(5) Nu snt pasibile de privatizare:a) obiectivele ce asigur capacitatea de aprare i securitatea

statului, precum i ordinea public;b) obiectivele ce fac parte din patrimoniul cultural naional,

incluse n Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;c) valorile materiale incluse n rezervele de stat i n rezervele

de mobilizare;d) obiectivele a cror activitate constituie monopolul statului;e) bogiile de orice natur ale subsolului, spaiul aerian, apele

i pdurile folosite n interes public, resursele naturale ale zoneieconomice i ale platoului continental;

f) cile de comunicaie, precum i pasajele subterane pentru pietoni;g) vinotecile care, potrivit legislaiei n vigoare, constituie

patrimoniul cultural naional;h) terenurile din fondul apelor, inclusiv terenurile de sub apele

folosite n interes public, fondul forestier, fiile forestiere deprotecie a apelor i cele din zonele sanitare, precum i terenurileexpuse riscului de alunecri;

i) alte obiective care, potrivit legislaiei n vigoare, facobiectul exclusiv al proprietii statului sau a unitiloradministrativ-teritoriale.

Articolul 4.Participanii la procesul de privatizare

(1) La procesul de privatizare pot participa, n condiiile legii:a) persoanele fizice i juridice din Republica Moldova, cu excepia


13/21

13

autoritilor administraiei publice, ntreprinderilor de stat imunicipale, instituiilor finanate de la bugetul de stat sau de la

bugetele locale;b) persoanele fizice i juridice strine, cu excepiile stabilite de

legislaia n vigoare;c) apatrizii.

(2) Participanii la procesul de privatizare pot aciona prinintermediul reprezentanilor lor, n conformitate cu legislaia nvigoare.

Articolul 5. Mijloacele folosite pentru procurarea obiectivelorsupuse privatizrii

Obiectivele supuse privatizrii pot fi procurate contra valutnaional sau contra echivalentului n valut strin liberconvertibil, acceptat de Banca Naional a Moldovei, conform cursuluistabilit de aceasta la momentul efecturii plii.[Titlul 1 n redacia Legii nr.100-XV din 07.03.03, n vigoare 15.04.03]

Not: Modificrile de mai jos se refer la titlul I pn la punerea

lui n redacie nou.[Art.5 completat prin Legea nr.890-XIV din 23.03.2000]

[Art.3 completat prin Legea nr.468-XIV din 25.06.99]

[Art.3,4,5 introdus prin Legea nr.1566-XIII din 26.02.98]

[Art.2,4 modificate prin Legea nr.580-XIII din 20.09.95]

[Art.1 modificat prin Legea nr.156-XIII din 29.06.94]

[Art.3 completat prin Legea nr.1332-XII din 12.03.93]

[Art.6 modificat prin Legea nr.1249-XII din 23.12.92]

3.2 Titlul IIORGANIZAREA PROCESULUI DE PRIVATIZARE

Articolul 6.Atribuiile organului abilitat cu efectuareaprivatizrii

(1) Departamentul Privatizrii, care este organul abilitat cuefectuarea privatizrii, denumit n continuare organul abilitat,realizeaz politica statului n domeniul privatizrii i exercit, n

perioada de privatizare, n numele Guvernului, funciile de proprietaral patrimoniului ce aparine statului, n modul stabilit i n limitelecompetenelor atribuite.

(2) Organul abilitat are urmtoarele atribuii principale ndomeniul privatizrii:

a) elaborarea, organizarea i asigurarea realizrii programelor deprivatizare, inclusiv ntocmirea, la propunerea autoritilor centralede specialitate i a autoritilor administraiei publice locale, alistelor obiectivelor supuse privatizrii;

b) desfurarea i administrarea procesului de privatizare n modulprevzut de lege;

c) determinarea modalitii de privatizare;

d) crearea comisiilor de privatizare n modul stabilit de Guvern;e) organizarea concursurilor, negocierilor directe i a licitaiilor;


14/21

14

f) gestionarea mijloacelor bneti prevzute pentru reorganizareai/sau restructurarea ntreprinderilor n cadrul pregtirii acestora

pentru privatizare i pentru derularea procesului de privatizare ipostprivatizare;

g) ncheierea contractelor de vnzare-cumprare a obiectivelorsupuse privatizrii;

h) organizarea procesului de privatizare a bunurilor ce aparin unitiloradministrativ-teritoriale.(3) Alte atribuii, dect cele specificate la alin.(2), ale

organului abilitat snt stabilite n regulamentul acestuia aprobat deGuvern.

(4) Organul abilitat efectueaz privatizarea obiectivelor incluse nprogramul de privatizare, innd cont de:

a) propunerile organelor centrale de specialitate sau aleautoritilor administraiei publice locale referitor la condiiile de

privatizare a obiectivului, n cazul privatizrii prin concurs;b) specificul zonal i cel ramural al obiectivului supus

privatizrii;c) importana social-economic i ecologic a obiectivului supus

privatizrii.(5) Cu dreptul de a efectua privatizarea fondului de locuine

proprietate a statului sau a unitilor administrativ-teritoriale sntabilitate:

a) consiliile raionale;b) organul abilitat al Comitetului executiv al unitii teritoriale

autonome Gguzia -pe teritoriul Gguziei.(6) Prevederile alin.(5) nu se extind asupra autoritilor

administraiei publice ale municipiilor Chiinu i Bli.[Art.6 completat prin Legea nr.230-XV din 01.07.04, n vigoare 29.10.04][Art.6 modificat prin Legea nr.430-XV din 31.10.03, n vigoare 01.01.04]

Articolul 7.Pregtirea obiectivelor pentru privatizare(1) Pregtirea obiectivelor pentru privatizare se efectueaz de

ctre organul abilitat, iar n cazul privatizrii prin concursuri sauprin negocieri directe - de ctre organele centrale de specialitate oriautoritile administraiei publice locale.

(2) Privatizarea se efectueaz de ctre organul abilitat, prin modalitile prevzute de legislaia n vigoare.

(3) Organul abilitat constituie, dup caz, comisiile de privatizare.Modul de constituire i competenele comisiilor de privatizare snt stabilite de Guvern.

(4) Procesul de pregtire a obiectivelor pentru privatizare include:a) reorganizarea i/sau restructurarea, dup caz, a ntreprinderilor

supuse privatizrii;b) evaluarea obiectivelor supuse privatizrii;c) elaborarea, dup caz, a condiiilor de privatizare;d) elaborarea contractului de vnzare-cumprare.(5) ntreprinderile ce dein poziia dominant pe piaa producerii

mrfurilor i prestrii serviciilor se privatizeaz n conformitate cu

prezenta lege i cu legislaia privind protecia concurenei.


15/21

15

Articolul 8.Reorganizarea i/sau restructurarea ntreprinderilorsupuse privatizrii

(1) Reorganizarea i/sau restructurarea ntreprinderilor supuseprivatizrii este asigurat de autoritile administraiei publicecentrale sau locale.

(2) ntreprinderea de stat poate fi privatizat ca un complex

patrimonial unic sau poate fi reorganizat n societate pe aciuni detip deschis, cu vnzarea ulterioar a aciunilor. Reorganizareantreprinderilor n societi pe aciuni i pregtirea lor pentru

privatizare se efectueaz n conformitate cu legislaia n vigoare.(3) Restructurarea ntreprinderilor include aciuni privind

evaluarea, reorganizarea i restructurarea financiar-economic aacestora, inclusiv vnzarea activelor neutilizate, restructurarea sauconvertirea datoriilor n aciuni, majorarea cotei statului n capitalulsocial al acestora, inclusiv prin includerea n el a obiectivelor demenire social-cultural, i alte msuri.

Articolul 9.Evaluarea obiectivelor supuse privatizriiEvaluarea obiectivelor supuse privatizrii i stabilirea preului

lor se efectueaz n conformitate cu actele normative n vigoare i custandardele naionale.

Articolul 10.Condiiile de privatizare(1) Condiiile de privatizare stabilesc cerine referitor la

modalitile i termenele de privatizare, la starea tehnic i economica obiectivului dup vnzare, alte cerine, precum i activitile deasanare ide restructurare financiar, de pstrare a locurilor de munc.

(2) Condiiile de privatizare se elaboreaz de ctre autoritileadministraiei publice centrale sau locale i se aprob de ctre organulabilitat sau de ctre comisia de privatizare respectiv.

Articolul 11.Modalitile de efectuare a privatizriiPrivatizarea se efectueaz prin urmtoarele modaliti:a) nstrinarea obiectivelor supuse privatizrii prin concursuri

comerciale sau investiionale, prin negocieri directe i prin licitaiipublice;

b) vnzarea valorilor mobiliare prin intermediul Bursei de Valori;c) transmiterea n proprietate privat, cu titlu gratuit, a

obiectivelor supuse privatizrii;d) vnzarea obiectivelor supuse privatizriila un pre simbolic;e) fondarea de ntreprinderi noi cu capital mixt sau majorarea, pe

contul investitorilor, a capitalului social al celor existente;f) compensarea, pe contul bunurilor (aciunilor) ntreprinderilor

supuse privatizrii, a datoriilor certe ale statului fa de subieciiprivatizrii;

g) prin modaliti combinate, inclusiv n baza unor proiecteindividuale aprobate de Parlament.

Articolul 12. Privatizarea prin concursuri, negocieri directe

i licitaii(1) n cadrul privatizrii prin concurs, cumprtorul este obligat


16/21

16

s ndeplineasc condiiile stabilite de vnztor. La ncheiereacontractului de vnzare-cumprare, condiiile concursului nu pot firenegociate sau modificate de nici una dintre pri.

(2) Guvernul poate stabili pentru participanii la concurs anumitecondiii, n funcie de specificul activitii obiectivelor supuse

privatizrii, cum ar fi: depunerea unei garanii bancare n suma deplin

a obligaiilor asumate privind achitarea preului obiectivului irealizarea integral sau parial a programului de investiii, asumareaobligaiilor privind achitarea datoriilor, pstrarea profiluluintreprinderii i dezvoltarea produciei, protecia mediului etc.

(3) n cadrul privatizrii prin concurs investiional, ofertantul vaprezenta un program investiional detaliat cu indicarea valoriiinvestiiilor, a modului i a termenelor de realizare a acestora, precumi a destinaiei lor.

(4) Pn la onorarea obligaiilor privind achitarea deplin apreului obiectivului i efectuarea integral a investiiilor, stipulaten contractul de vnzare-cumprare, cumprtorul nu este n drept s

gajeze, s vnd sau s nstrineze n orice alt mod obiectivulcontractului, nu poate, fr acordul vnztorului, s gajeze sau snstrineze n orice alt mod bunurile ntreprinderii, precum i sefectueze emisii suplimentare de aciuni. Pentru nclcarea acestorcondiii, cumprtorul poart rspunderea prevzut n legislaia nvigoare sau n clauzele contractului de vnzare-cumprare.

(5) Modul de pregtire a obiectivelor pentru privatizare princoncursuri, negocieri directe sau licitaii, modul de desfurare aacestora, condiiile de participare la ele a ofertanilor, modul de ncheiere a contractelor de vnzare-cumprare i de achitare aobiectivelor privatizate, prevederile generale viznd monitorizareandeplinirii obligaiilor stipulate n contractele de vnzare-cumpraresnt stabilite de Guvern.

(6) Licitaiile de vnzare a obiectivelor supuse privatizrii seorganizeaz prin decizie a organului abilitat. Pot fi organizatelicitaii att cu majorarea preului iniial, ct i cu reducerea

preului iniial. Regulamentele privind organizarea i desfurarealicitaiilor snt aprobate de Guvern.

(7) Valorile mobiliare care aparin statului sau unitiloradministrativ-teritoriale pot fi vndute prin intermediul Bursei deValori de ctre organul abilitat, conform procedurii stabilite de Guvern.

Articolul 13.Transmiterea gratuit a obiectivelor supuseprivatizrii

(1) Transmiterea gratuit n proprietate privat a obiectivelorsupuse privatizrii se efectueaz n cazurile prevzute de legislaia nvigoare.

(2) Prin hotrre de Guvern, pachetele de aciuni ale statului nsocietile pe aciuni, n care statul deine pn la 10 la sut dincapitalul social, scoase la vnzare de cel puin 5 ori, darnesolicitate, pot fi transmise gratuit societii pe aciuni respectiven calitate de aciuni de tezaur.

Articolul 14.Privatizarea la un pre simbolic


17/21

17

(1) Prin hotrre de Guvern, obiectivele supuse privatizrii pot fiprivatizate prin concurs la un pre simbolic, n contractul devnzare-cumprare stipulndu-se condiiile obligatorii de ordin socialiinvestiional.

(2) Pn la ndeplinirea condiiilor obligatorii, stipulate ncontractul de vnzare-cumprare, cumprtorul nu este n drept s

nstrineze obiectivul privatizat ori s-l cedeze n orice alt mod, iarbunurile ntreprinderii nu pot fi gajate sau nstrinate, fr acordulvnztorului.

(3) Lista obiectivelor ce se privatizeaz la un pre simbolic imodalitatea de privatizare a acestora snt aprobate de Guvern.

Articolul 15. Fondarea ntreprinderilor noi cu capital mixt saumajorarea capitalului social al celor existente pecontul investitorilor

Fondarea ntreprinderilor noi cu capital mixt sau majorareacapitalului social al celor existente pe contul investitorilor se

efectueaz conform legislaiei n vigoare, cu preselectareainvestitorilor n modul stabilit de Guvern.

Articolul 16.Compensarea din contul bunurilor (aciunilor)ntreprinderilor supuse privatizrii a unor datoriicerte ale statului

Compensarea din contul bunurilor (aciunilor) ntreprinderilorsupuse privatizrii a unor datorii certe ale statului fa de subiecii

privatizrii se efectueaz conform unui regulament aprobat de Guvern.

Articolul 17.Facilitile acordate salariailor ntreprinderilorsupuse privatizrii

(1) Salariaii ntreprinderilor supuse privatizrii particip laprivatizare n aceleai condiii ca i ceilali ofertani. n cazul ncare salariaii i ceilali ofertani prezint n cadrul concursuluicondiii echivalente de privatizare, prioritate se d salariailor.

(2) Prin hotrre de Guvern, salariaii ntreprinderilor supuseprivatizrii audreptul s procure, la preuri nominale, pn la 20 lasut din bunurile ce se privatizeaz. n limitele cotei stabilite, deacest drept beneficiaz i fotii salariai ai ntreprinderilorrespective, i anume cei care:

a) au lucrat la aceste ntreprinderi cel puin 10 ani;b) au fost concediai dup intrarea n vigoare a prezentei legi n

cazul reducerii statelor, reorganizrii ntreprinderii, necorespunderiifunciei ocupate sau muncii prestate din motive de sntate, indiferentde vechimea n munc la ntreprinderea n cauz;

c) i satisfac serviciul militar n termen sau serviciul dealternativ;

d) snt alei n funcii elective de stat.(3) Salariaii ntreprinderilor supuse privatizrii pot fonda, n

condiiile legii, ntreprinderi populare.[Titlul II n redacia Legii nr.100-XV din 07.03.03, n vigoare 15.04.03]

Articolul 17/1.Utilizarea veniturilor obinute din privatizarea


18/21

18

i vnzarea patrimoniului public(1) Veniturile obinute din privatizarea i vnzarea patrimoniului

public se utilizeaz dup cum urmeaz:a) veniturile obinute din privatizarea patrimoniului public

aparinnd statului se vars la bugetul de stat, iar veniturile obinutedin privatizarea patrimoniului public aparinnd unitilor

administrativ-teritoriale - la bugetul unitii administrativ-teritoriale respective;b) veniturile obinute din vnzarea patrimoniului instituiilor

finanate de la bugetele de toate nivelurile se vars integral labugetul respectiv;

c) veniturile obinute din vnzarea pachetelor de aciuni alestatului n ntreprinderile care se privatizeaz dup proiecteindividuale se utilizeaz larambursarea mprumuturilor interne iexterne.

(2) Din veniturile obinute din privatizare, inclusiv aconturile igaraniile de participare (cu excepia veniturilor obinute din

privatizarea obiectivelor dup proiecte individuale), ncasate labugetul de stat, cel mult 2% se defalc pentru acoperirea, conform unuideviz aprobat de Guvern, a cheltuielilor de pregtire a ntreprinderilorctre privatizare (organizarea de licitaii, concursuri, de negocieridirecte, desfurarea marketingului, expertiza obiectivelor, plataserviciilor de mediere) i de asigurare a activitii postprivatizare.[Art.17/1 introdus prin Legea nr.430-XV din 31.10.03, n vigoare 01.01.04]

Not: Modificrile de mai jos se refer la titlul II pn la punerea

lui n redacie nou.[Art.11 modificat prin Legea nr.1307-XIV din 19.10.2000]

[Art.8,10,11 modificate prin Legea nr.358-XIV din 15.04.99][Art.11 completat prin Legea nr.468-XIV din 25.06.99]


[Art.11 modificat prin Legea nr.955-XIII din 19.07.96]




[Art.11 modificat prin Legea nr.1332-XII din 12.03.93]Not: Vezi Hot. Parl. nr.972-XII din 17.03.92 "Asupra modului de

aplicare a articolului 11 punctul 4 din Legea cu privire

la privatizare"[Art.7,11 modificate prin Legea nr.1249-XII din 23.12.92]

PreedinteleRepublicii Moldova Mircea Snegur

Chiinu, 4 iulie 1991.Nr. 627 - XII

__________

Legile Republicii Moldova627/04.07.91 cu privire la privatizare


19/21

19

Rezumat :La nceput ideea privatizrii a fost ntmpinat de populaie cu precauie. Muli priveau cu

suspiciune la cele ce se ntmplau n jur, ateptau, polemizau i erau de neclintit n opiniile lor.ntr-un moment se preachiar c o bun parte din bonurile patrimoniale, repartizate cetenilor,aa i vor rmne nefolosite. Totui, la licitaia final, nr. 15, n cadrul creia au fost expuseaproape 600 de obiective, au participat simultan circa 1 milion 200 mii de persoane. Acestviguros acord final ne-a facut s concluzionm: oamenii au neles - mai departe n-au unde seretrage. Totodat, nu putem s nu observm c prin aceast implicare activ oamenii imanifestau i dorina de a susine reformele. Nu exist, probabil, o familie, o cas, un colectiv, ncare s nu fi fost discutat aprins modul de investire a bonurilor: crui fond sau companiifiduciare s le ncredineze, iar dac e s participe la licitaie de sine stttor, care o fintreprinderile cu cele mai valoroase aciuni...

Privatizarea, sau, cum se mai numete, revoluia blnd", a devenit o etap de cotitur

pentru existena majoritii rilor ex-socialiste i un grandios eveniment pentru destinele a sute

de milioane de oameni. Adus parc de valurile transformrilor democratice, destrmarea

propriu-zis a vechii ornduiri social-economice a fost perceput de oameni ca o necesitate

obiectiv de a schimba radical modul de via. La rndnl ei, privatizarea a devenit momentul-

cheie pentru plasarea economiei pe fagaul relaiilor de pia.

Privatizarea n Republica Moldova a nceput dup o perioad de pregtiri ndelungate.Documentul de temelie al programului de reformare a proprietii a devenit Legea cu privire la

privatizare, adoptat n iulie 1991. n conformitate cu experiena Cehiei i a Rusiei, a fostdeterminat modelul de bonuri patrimoniale. Valoarea bonului patrimonial nominal, care nu eraconsiderat ca obiect de vnzare-cumprare i pe care putea s-1 primeasc fiecare cetean alrepublicii, era stabilit proporional n funcie de durata vechimii n munc.

Schema General a Procesului de Privatizare n Mas (schema nr. 1) reflect cele mai

importante elemente ale acestui proces n ara noastr. Ea conine multe principii i modaliti

care au fost aprobate n alte ri (Cehia, Rusia). ns unele elemente ale acestei scheme au fost

realizate insuficient. Mecanismul de organizare a privatizrii a funcionat, dar au fost comise i

multe greeli, despre care vom vorbi pe parcurs.

Proprietatea este un concept complex, cu o incarcatura juridica, filosofica si economica.In sens juridic proprietatea reprezinta dreptul de a utiliza si de a dispune de un bun, intr-unmod excesiv si absolut, sub rezerva unor limitari precizate de legiuitor.

Ca raport socio-economic,proprietatea exprima :

Dreptul de posesiune al bunurilor; Dreptul de dispozitie asupra obiectului proprietatii; Dreptul de gospodarire, administrare, gestionare a bunurilor; Dreptul de a culege roadele utilizarii proprietatii.


20/21

20

Obiectul proprietatii il formeaza bunurile, in intreaga lor tipologie :

1.bunurile de consum, vizeaza omul ca fiinta biologica, consumator de bunuri,

2.bunurile economice sau mijloacele de productie, vizeaza omul ca factor de productie.

Subiecti ai proprietatii sunt :

1.persoane fizice;

2.persoane juridice;

3.statul, care prin intermediul administratiei publice, detine, utilizeaza si gestioneaza oanumita parte din bunurile societatii;

4.organizatiile internationale , constituite prin aderarea anumitor agenti din diferite tari.

In economia de piata contemporana coexista urmatoarele forme principale :

proprietatea privata, cu forma de administrare individuala, individual-asociativa, privatade familie si privat-asociativa;

proprietatea publica, aflata in proprietatea statului si in proprietatea unitatiloradministrativ-teritoriale ;

proprietatea mixta, rezultata prin combinarea formelor de proprietate privata si publica,atat in cadrul national, cat si la nivel international.

Ca forma principala a proprietatii in economia de piata, proprietatea privata se distanteaza decelelalte forme prin urmatoarele avantaje :

asigura autonomie deplina unitatilor economice, constituind fundamentul libertatilorindividuale si al democratiei economice;

genereaza o concurenta reala intre agentii economici; stimuleaza libera initiativa in infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor; asigura o cointeresare inalta si o motivare superioara in munca; permite o mai buna adaptare a activitatii unitatii la cerintele schimbatoare ale pietei,

diminuand astfel riscul; asigura raspundere maxima pentru valorificarea factorilor de productie ai unitatii pentru

sporirea eficientei ei economice .

Intre aceste limite avem in vedere faptul ca proprietatea privata :

contine tendinte de extindere continua, de concentrare si centralizare, conducand treptatla monopoluri, cu urmari negative asupra functionarii mecanismului economiei;

permite tendinte de specula cu marfuri si titluri de proprietate; poate favoriza o stare de nesiguranta materiala si neliniste in randul proprietarilor mici si

mijlocii; favorizeaza polarizarea societatii intre bogati si saraci, iar prin posibilitatea mostenirii

conduce la formarea unei paturi parazite.

In ceea ce priveste proprietatea publica, constituita in principal pe calea nationalizarilorsi a unor investitii speciale, ca avantaje de retinut :


21/21

21

cuprinde unele domenii devenite in mod traditional de utilitate publica, cum ar fi:transportul feroviar, telecomunicatii, posta, retelele de apa, gaze, retele electrice,exploatarea si conservarea unor resurse ale solului si subsolului etc.

se angajeaza in activitati cu riscuri mari dar necesare societatii, pentru careintreprinzatorii privati nu manifesta interes, cum ar fi :cercetarea stiintifica si cercetareaspatiala;

asigura populatiei un acces mai larg la unele nevoi sociale :asistenta sanitara, invatamantpublic, activitati culturale ; ofera o mai mare stabilitate locurilor de munca;

Adancind cercetarea, se pot delimita avantaje si limite si in cadrul formelor de gestiune,proprii fiecareia, ca si in cazul marii si micii proprietati. Din aceste puncte de vedere, avantajelesi limitele vizeaza :

capacitatea de adaptare la nevoia sociala si schimbarile pietei; intensitatea interesului, initiativei si responsabilitatii pentru activitatea economica; capacitatea investitionala, de cercetare si introducere a tehnicii noi; sfera si intensitatea economiilor de scara, seriilor de fabricatie si riscului economic; formele de organizare, specializare si conducere a productiei.

Proprietatea mixta, constituita prin diverse forme de cooperare intre unitati publice siagenti privati, isi manifesta prezenta in toate tarile cu economie de piata. O structuramixta poate avea parteneri locali, din tara in care se constituie si parteneri din alte tari,straini sau internationali.

Principalele avantaje, comune ambilor parteneri, ar fi :

largirea nomenclatorului de marfuri fabricate si comercializate ; posibilitatea de adaptare a productiei la cerintele si exigentele de calitate, prezentare ale

pietei externe ; beneficierea de calificarea superioara si tehnica inalta a partenerilor ; obtinerea de beneficii valutare suplimentare din operatiuni comerciale sau financiare ;Ca dezavantaje de retinut :

diferente intre metodele de gestiune ale partenerilor care pot impiedica realizareaprincipiului unitatii de gestiune, deci aparitia neintelegerilor intre parteneri ;

diferente in sistemele monetare, juridice, precum si reglementari privind fiscalitatea,regimul vamal, piata muncii etc. evaluari diferite ale rezultatelor, in functie de interesul particular al fiecarui partener,

precum si de sistemul propriu de valori si institutii.

Documents

Privatizarea in RM