of 17 /17
 În conditiile globalizarii, problema investitiilor straine directe (ISD), influenta lor asupra modernizarii economiilor în tranzitie, continua sa se înscrie în categoria problemelor-cheie ale teoriei economice. Necesitatea atragerii si utilizarea eficienta a ISD tin de însasi esenta procesului investitional, proces care asigura, în mare masura, prosperitatea sociala, politica si economica a fiecarei tari. Experienta mondiala denota ca, în multe tari în curs de dezvoltare, saltul investitional în economie a început anume cu venirea capitalului strain. Cercetarea problemelor ISD este conditionata si de faptul ca investitiile straine constituie una din caile de baza ale integrarii economiilor nationale în economia mondiala. Totodata, efectele ISD asupra tarilor în tranzitie sunt studiate insuficient. Particularitatile economiei în tranzitie necesita nu doar un instrumentar propriu, adaptat la conditiile nationale, ci si cunoasterea obligatorie si aplicarea în  practica a conceptiilor despre investitiile straine directe, elaborate de diferite scoli ale gândirii economice contemporane. În prezent, atât în literatura straina, cât si în cea autohtona, problemelor investitiilor straine directe li se acorda o atentie tot mai mare. Exista un numar important de lucrari teoretice în care sunt examinate problemele ISD. Diferitele aspecte ale atragerii si utilizarii ISD si-au gasit reflectare în lucrarile savantilor europeni si americani,  precum: J.Dunning, S.I.Lizonda, P.Lindert, M.Porter, R.Vernon În ultimul timp, în conditiile tranzitiei la relatiile de piata, problema respectiva este examinata si în tarile ex- socialiste. Au aparut multe articole si monografii în care sunt studiate diferitele aspecte ale atragerii si functionarii ISD, crearea conditiilor favorabile pentru utilizarea lor eficienta. Scopul principal al lucrarii consta în identificarea si prezentarea impactului investitiilor straine directe asupra  procesului de modernizare a economiei în tranzitie si elaborarea recomandarilor cu privire la ameliorarea climatului investitional TITLUL I    STUDIUL TEORETIC CAPITOLUL I IPOTEZE SI TEORII CU PRIVIRE LA INVESTITIILE STRAINE DIRECTE 1. Ipoteze cu privire la ISD Teoriile cu privire la investiţiile străine directe (ISD) au la baza lor un şir de ipoteze. Aceste i  poteze nu se e xclud una pe alta: ele sunt interconexe şi se completează reciproc. În unele cazuri, motivele investitorilor pot fi explicate în  baza unei teorii, iar în alte cazuri    prin ntermediul câtorva teorii. Apariţia primelor ipoteze despre investiţiile străine directe are loc în anii 50 şi 60 ai sec.XX. Ele au apărut ca rezultat al activităţii dinamice a filialelor companiilor americane pe pieţele Europei şi ale Americii Latine. În decursul unei perioade îndelungate de timp, concomitent cu modificarea sistemului economic mondial, ipotezele vechi au suportat modificări, au apărut şi altele noi. În condiţiile contemporane, este cunoscută următoarea clasificare a ipotezelor investiţiilor străine directe: Ipotezele macroeconomice ale ISD, Ipotezele microe conomice ale ISD, Ipotezele teoriilor comerţului extern. În cercetarea noastră, vor fi examinate, în primul rând, Ipotezele macroeconomice ale ISD. La baza tuturor ipotezelor despre ISD stau motivele de investire. Motivarea investitorului întotdeauna a fost, şi rămâne, în continuare, obţinerea profitului, iar baza tuturor motivelor investitorilor străini este obţinerea, în alte ţări, a unor venituri mai mari decât în ţara de origine a capitalului. Ipotezele existente în prezent explică motivele investiţiilor străine directe prin deosebirile economice şi psihologice dintr -o ţară sau alta. În lucrările teoretice cu privire la ISD, se subliniază faptul că motivele strategice principale pentru efectuarea investiţiilor străine sunt: căutarea noilor pieţe de desfacere şi a surselor noi de materie primă; căutarea posibilităţilor de sporire a eficienţei producţiei; a accesului liber la ideile tehnologice noi.  În lumea contemporană, corporaţiile (firmele), cărora nu le convine importul unor anumite tipuri de materie primă, materiale şi energie, aplică următoarele strategii. În conformitate cu prima strategie, pătrund pe pieţele ţărilor, unde există resursele necesare, încep de sine stătător să facă rost de ele şi să le prelucreze pe loc ori să le expedieze în ţară  pentru prelucrare. Acestea, în special, sunt firmele de exploatare a minereurilor (petrol, minereurilor de metale neferoase). O altă strategie răspândită este căutarea accesului direct la ideile tehnologice noi în străinătate prin intermediul stagierilor, utilizării experienţei managerilor altor ţări.  Odată cu motivele strategice pentru efectuarea ISD, un rol important îl deţin şi motivele psihologice (opiniile  personale ale conducătorilor şi ale managerilor companiilor, relaţiile personale, angajamentele şi  necesităţile unor grupuri de persoane). În cazul luării deciziilor investiţionale, o însemnătate mare au început să aibă şi stimulentele  psihologice şi anume: Teama de a pierde piaţa de perspectivă; propunerea investiţională primită de la experţi, organizaţii sau guverne naţionale; concurenţa pe piaţa naţională etc.  Investiţiile străine reprezintă, pentru Republica Moldova, una din sursele ce asigură o creştere durabilă a economiei naţionale. Influenţa acestora asupra economiei naţionale este dublă. Pe de o parte este vorba de credite, împrumuturi şi investiţii prin intermediul cărora capitalul străin poate completa resursele financiare naţionale în aplicarea programului de macro-stabilizare, iar pe de altă

Investitiile Straine in RM

Embed Size (px)

Citation preview

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    1/17

    n conditiile globalizarii, problema investitiilor straine directe (ISD), influenta lor asupra modernizarii

    economiilor n tranzitie, continua sa se nscrie n categoria problemelor-cheie ale teoriei economice. Necesitateaatragerii si utilizarea eficienta a ISD tin de nsasi esenta procesului investitional, proces care asigura, n maremasura, prosperitatea sociala, politica si economica a fiecarei tari.Experienta mondiala denota ca, n multe tari n curs de dezvoltare, saltul investitional n economie a nceput anumecu venirea capitalului strain. Cercetarea problemelor ISD este conditionata si de faptul ca investitiile straine

    constituie una din caile de baza ale integrarii economiilor nationale n economia mondiala.Totodata, efectele ISD asupra tarilor n tranzitie sunt studiate insuficient. Particularitatile economiei n tranzitienecesita nu doar un instrumentar propriu, adaptat la conditiile nationale, ci si cunoasterea obligatorie si aplicarea n

    practica a conceptiilor despre investitiile straine directe, elaborate de diferite scoli ale gndirii economicecontemporane.n prezent, att n literatura straina, ct si n cea autohtona, problemelor investitiilor straine directe li se acorda oatentie tot mai mare. Exista un numar important de lucrari teoretice n care sunt examinate problemele ISD.Diferitele aspecte ale atragerii si utilizarii ISD si-au gasit reflectare n lucrarile savantilor europeni si americani,

    precum: J.Dunning, S.I.Lizonda, P.Lindert, M.Porter, R.Vernonn ultimul timp, n conditiile tranzitiei la relatiile de piata, problema respectiva este examinata si n tarile ex-socialiste. Au aparut multe articole si monografii n care sunt studiate diferitele aspecte ale atragerii si functionariiISD, crearea conditiilor favorabile pentru utilizarea lor eficienta.Scopul principal al lucrarii consta n identificarea si prezentarea impactului investitiilor straine directe asupra

    procesului de modernizare a economiei n tranzitie si elaborarea recomandarilor cu privire la ameliorarea climatuluiinvestitionalTITLUL I STUDIUL TEORETICCAPITOLUL IIPOTEZE SI TEORII CU PRIVIRE LA INVESTITIILE STRAINE DIRECTE1. Ipoteze cu privire la ISDTeoriile cu privire la investiiile strine directe (ISD) au la baza lor un ir de ipoteze. Aceste ipoteze nu se excluduna pe alta: ele sunt interconexe i se completeaz reciproc. n unele cazuri, motivele investitorilor pot fi explicate n

    baza unei teorii, iar n alte cazuri prin ntermediul ctorva teorii.Apariia primelor ipoteze despre investiiile strine directe are loc n anii 50 i 60 ai sec.XX. Ele au aprut carezultat al activitii dinamice a filialelor companiilor americane pe pieele Europei i ale Americii Latine. ndecursul unei perioade ndelungate de timp, concomitent cu modificarea sistemului economic mondial, ipotezelevechi au suportat modificri, au aprut i altele noi. n condiiile contemporane, este cunoscut urmtoarea

    clasificare a ipotezelor investiiilor strine directe: Ipotezele macroeconomice ale ISD, Ipotezele microe conomiceale ISD, Ipotezele teoriilor comerului extern. n cercetarea noastr, vor fi examinate, n primul rnd, Ipotezelemacroeconomice ale ISD.La baza tuturor ipotezelor despre ISD stau motivele de investire. Motivarea investitorului ntotdeauna a fost, irmne, n continuare, obinerea profitului, iar baza tuturor motivelor investitorilor strini este obinerea, n alte ri,a unor venituri mai mari dect n ara de origine a capitalului. Ipotezele existente n prezent explic motiveleinvestiiilor strine directe prin deosebirile economice i psihologice dintr-o ar sau alta.n lucrrile teoretice cu privire la ISD, se subliniaz faptul c motivele strategice principale pentru efectuareainvestiiilor strine sunt: cutarea noilor piee de desfacere i a surselor noi de materie prim; cutarea posibilitilorde sporire a eficienei produciei; a accesului liber la ideile tehnologice noi. n lumea contemporan, corporaiile (firmele), crora nu le convine importul unor anumite tipuri de materie prim,materiale i energie, aplic urmtoarele strategii. n conformitate cu prima strategie, ptrund pe pieele rilor, undeexist resursele necesare, ncep de sine stttor s fac rost de ele i s le prelucreze pe loc ori s le expedieze n ar

    pentru prelucrare. Acestea, n special, sunt firmele de exploatare a minereurilor (petrol, minereurilor de metaleneferoase). O alt strategie rspndit este cutarea accesului direct la ideile tehnologice noi n strintate prinintermediul stagierilor, utilizrii experienei managerilor altor ri.Odat cu motivele strategice pentru efectuarea ISD, un rol important l dein i motivele psihologice (opiniilepersonale ale conductorilor i ale managerilor companiilor, relaiile personale, angajamentele i necesitile unorgrupuri de persoane). n cazul lurii deciziilor investiionale, o nsemntate mare au nceput s aib i stimulentelepsihologice i anume:Teama de a pierde piaa de perspectiv; propunerea investiional primit de la experi, organizaii sau guvernenaionale; concurena pe piaa naional etc.

    Investiiile strine reprezint, pentru Republica Moldova, una din sursele ceasigur o cretere durabil a economiei naionale. Influena acestora asupraeconomiei naionale este dubl. Pe de o parte este vorba de credite, mprumuturi iinvestiii prin intermediul crora capitalul strin poate completa resurselefinanciare naionale n aplicarea programului de macro-stabilizare, iar pe de alt

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    2/17

    parte capitalul strin joaca un rol fundamental n restructurarea i modernizareaeconomii naionale.

    Un rol deosebit n acest sens le revine investiiilor strine directe, cereprezint un catalizator al dezvoltrii economice pentru toate rile din EuropaCentral i de Est, i permit a realiza proiecte majore i nsemnate, a atrage

    tehnologii avansate (spre exemplu la crearea unor produceri noi), la fel noi practiciale administrrii corporative.Investiiile straine directe sunt privite ca o micare a capitalurilor ale cror zon dedeplasare nu se oprete la graniele naionale, devenind o activitate internaional.ncepnd cu anul 2010, datorit nviorrii economiei mondiale i stabilizriieconomice a principalelor ri-investitori n Republica Moldova, se remarcsporirea interesului investitorilor strini, vis--vis de posibilitile oferite deeconomia naional, fluxul investiiilor strine demonstrnd o sporireconsiderabil. Potrivit rezultatelor pentru anul 2011, fluxul net al investiiilor

    strine directe n economia naional a constituit 274 mil.dolari SUA, ceea cedepete nivelul anului 2010 cu 38,8 % i reprezint cel mai nalt ritm de creteren ultimii patru ani.Investiii strine directe n economia naional*(mil.USD)*inclusiv capitalul social, venitul reinvestit i mprumuturile intragrup.De asemenea, menionm, c n trimestrul IV 2011 volumul fluxului de investiiistrine atrase n economia republicii, a depasit cu 58,7% nivelul trimestrului IV2010,constituind 72,9 mil. USD.Sporirea interesului investitorilor strini fa de Moldova se confirm i de dateleCamerei nregistrrii de Stat. Aadar, cota-parte a ntreprinderilor cu participareacapitalului strin din numrul total al ntreprinderilor noi nregistrate s-a majorat dela 6,8% n anul 2007 pn la 9,1% n anul 2011 .Dinamica ntreprinderilor, inclusiv cu capital strin nregistrate n RepublicaMoldovaDup cum s-a menionat anterior, fluxul net al investiiilor strine directe neconomia naional n anul 2011 a crescut considerabil, nsumnd 274 mil . dolariSUA.Situaia pe sectoare a fluxului net al investiiilor strine directe este diferit. Astfel,n sectorul bancar, investiiile n capitalul social n anul 2011 au fost cele mai

    nensemnate n ultimii 5 ani (7,64 mil. USD). n alte sectoare fluxurile nete deinvestiii directe au fost mult mai mari i au constituit 247,75 mil. USD, crescndn comparaie cu anul 2010 cu 31,8%.Intrrile de investiii strine directe n economia naional pe parcursul anului 2011au fost evaluate la 431.80 mil.USD, n cretere cu 19.2 la sut comparativ cu anul2010. Cele mai mari intrri au fost nregistrate la capitalul social 187,24 mil.USD,venitul reinvestit de nerezideni fiind evaluat la 94,42 mil.USD. mprumuturile dela investitorii strini au nsumat 142,87 mil.USD, din care 130,03 mil. USD sunttrageri efective.

    Ieirile de investiii strine directe au fost determinate de rambursrile efectuate deagenii economici rezideni la mprumuturile acordate lor anterior de ctreinvestitorii strini. Conform orarului, urmau s fie rambursate mprumuturi n

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    3/17

    valoare de 93.98 mil.USD, din care 69.58 mil.USD au fost efectiv achitate i 5.51mil.USD au fost stinse printr-o emisiune suplimentar de aciuni, restul majorndarieratele. Retragerile din capitalul social au fost evaluate la 43.34 mil.USD.Investiiile strine directe nete n economia Republicii Moldova (incluznd refluxulde capital), n anul 2012, au totalizat 159,21 milioane de dolari, micorndu-se fa

    de anul precedent de 1,8 ori. Potrivit informaiei acordate NOI.md de surse dincadrul Bncii Naionale a Moldovei (BNM), fluxul total al investiiilor strinedirecte n economia Moldovei, n anul 2012, a constituit 336,59 mil. dolari, nscdere cu 93,9 mil. dolari (28,5%) fa de anul 2011. Totodat, refluxul de capitals-a cifrat la 177,38 mil. dolari sau cu 27,91 mil. dolari (18,7%) mai mult.Investiiile n capitalul acionar i veniturile reinvestite, n anul 2012, au constituit135,79 mil. dolari, cu 43% mai puin, comparativ cu anul 2011 (238,32 mil.dolari). Investiiile n capitalul social s-au cifrat la 204,58 mil. dolari, n cretere cu9,3% fa de anul 2011, iar refluxul de investiii s-a majorat cu 36%pn la 58,95

    mil. dolari. Totodat, n anul 2012, veniturile reinvestite au constituit minus 9,84mil. dolari, n timp ce, n anul 2011, acestea au nsumat 94,42 mil. dolari.Potrivit BNM, n pofida creterii invetiiilor n capitalul social, reducerea

    investiiilor strine directe a fost determinat de micorarea veniturilor reinvestitedin cauza c mai multe ntreprinderi cu capital strin au achitat acionarilordividende care au depit veniturile obinute n anul 2012. Din volumul total deinvestiii strine directe n Moldova, n anul 2012, circa 27,7% au reprezentat

    procurarea imobilelor de ctre persoanele fizice i juridice nerezidente.n primele 6 luni ale anului 2013, investiiiledirecte n economia RepubliciiMoldova s-au majorat considerabil, iar ritmul de cretere a exporturilor adevansat creterea importurilor, potrivit unei analize a MinisteruluiEconomiei.n perioada menionat, soldul pozitiv al balanei veniturilor s-a majorat cu 5,8%,comparativ cu primul semestru al anului 2012,datorit sporirii cu 10,4% aintrrilorveniturilor din munca peste hotare.Transferurile persoanelor fizice(compensarea pentru munc i transferurileefectuate de muncitori)n primul semestru din 2013 au atins 881,6 mil.dolari (25% n raport cu PIB), majorndu-se cu 9,9%, fa de prima jumtate aanului 2012.

    Partea major a transferurilor a venit din Rusia 60,5% din valoareatotal(15,1% n raport cu PIB).Ministerul Economiei constat, n analiza privind Balana de pli n I semestru alanului 2013, o majorare a investiiilor strine directe n economia republicii, aexporturilor i importurilor, precum i o diminuare a cererii de resurse energetice.Analiza balanei de pli pentru semestrul I al anului 2013 relev cintrrileinvestiiilor strine directe au constituit 177 mil. dolari SUA, comparativ cu152,6 mil. dolari SUA n perioada corespunztoare a anului 2012.Cea mai mare cot a investiiilor strine a fost alocat n capitalul social

    51,5%(91,1 mil. dolari SUA).n distribuia geografic a capitalului social acumulat, investitorilor din rile UE

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    4/17

    le-a revenit ponderea major 53,2%, celor din rile CSI 11,1%, altor ri 35,7%.Astfel, investiiile strinedirecte n economia Republicii Moldova(n valoarenet) s-au majorat de circa 1,5 ori, comparativ cu prima jumtate a anului2012 iau constituit 3,5% n raport cu PIB(n semestrul I 20122,5%).

    Exportul de bunuri s-a majorat cu 7,5%, iar importurilecu 6,3%.De asemenea, transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru munc itransferurile efectuate de muncitori) n primul semestru din 2013 au crescut cu9,9%, constituind 25% n raport cu Produsul Intern Brut (n semestrul I 2012 24,2%).Activele oficiale de rezerv ale statului ctre 28.06.2013 au atins nivelul de2466,6 mil.dolari SUA, majorndu-se cu 19,8% fa de nivelul nregistrat la29.06.2012. i asigurnd 4,8 luni de import mediu lunar de bunuri i servicii.De asemenea, investiiile de portofoliu pe parcursul perioadei ianuarie-iunie 2013

    au nregistrat un sold pozitiv de 5,6 mil. dolari. Soldul la alte investiii a constituit66,2 mil. dolari, fa de 199,5 mil. dolari n ianuarie-iunie 2012.Exporturile n ianuarie-iunie 2013, conform datelor balanei de pli, au totalizat1152,1 mil. dolari i s-au majorat cu 7,5% comparativ cu prima jumtate a anului2012, iar n raport cu PIB acestea au nregistrat o majorare cu 0,2 p.p., constituind32,6%.Volumul total al importurilor a nsumat 2567,5 mil. dolari, fiind cu 6,3% mai marefa de ianuarie-iunie 2012.Importul a constituit 72,7% n raport cu PIB, diminundu-se cu 0,3 p.p. fa desemestrul I din 2012.Intensificarea creterii volumului importului a fost determinat, n mare parte, derestabilirea cererii interne.Importul de resurse energetice (fr energia electric) s-a micorat cu 3,1% fa deianuarie-iunie 2012.Soldul pozitiv al balanei veniturilor s-a majorat cu 5,8%, comparativ cu primulsemestru al anului 2012, datorit sporirii cu 10,4% a intrrilor veniturilor dinmunca peste hotare.Majorarea transferurilor curente nete cu 0,7% a fost determinat preponderent desporirea transferurilor personale cu 9,4% comparativ cu aceeai perioad a anului

    2012, care au atins valoarea de 383,3 mil. dolari (n valoare net).Transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru munc i transferurileefectuate de muncitori) n primul semestru 2013 au atins 881,6 mil. dolari (25% nraport cu PIB), majorndu-se cu 9,9%, fa de prima jumtate a anului 2012.Aceast valoare practic a depit nivelul maxim, nregistrat n primul semestru alanului 2008 (802 mil. dolari).Partea major a transferurilora venit din Rusia60,5% din valoarea total (15,1%n raport cu PIB).Contul de capital i financiar al balaneide plis-a soldat n ianuarie-iunie

    2013 cu un excedent n valoare de 183,8 mil. dolarifa de 154,3 mil. dolarinregistrat n aceeai perioad a anului 2012, care s-a majorat ca rezultat al creteriiintrrilor nete a investiiilor strine directe.

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    5/17

    Excedentul acestui cont a fost determinat de fluxul de investiiistrinedirecten economia naional n proporie de 66,9%, comparativ cu 54,6% n Isemestru 2012.Ieirilede capital aferente investiiilorstrinedirecte au fost evaluate la 54,1mil. dolari SUA, determinate preponderent de rambursrile de mprumuturi

    contractate anterior de la creditorii afiliai de peste hotare.

    Acas

    Statistica

    Statistica

    Structura numarului de ntreprinderi care snt nregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, conform

    formelor juridice de organizare.

    ntreprinderile nregistrate n anii 2000 - 2013

    ntreprinderile radiate n anii 2000 - 2013

    Numarul ntreprinderilor nregistrate de OT Chisinau si oficiile teritoriale n anii 2009 - 2013

    Numarul ntreprinderilor radiate de OT Chiinu i oficiile teritoriale nanii 2009 - 2013

    Genurile de activitate declarate la momentul nregistrrii pn la data de 01.01.2014

    Numrul ntreprinderilor din Registrul de stat la 01.01.2014

    Investitii straine

    La data de 01.01.2014, Registrul de stat conine informaii despre 164566 persoane juridice i ntreprinztori

    individuali, dintre care:

    84 410 societi cu rspundere limitat

    65 134 ntreprinztori individuali

    4 664 societi pe aciuni

    3 987 cooperative (cooperative de producie, cooperative de consum i cooperative de ntreprinztor)

    1 524 ntreprinderi de stat i municipale

    1 735 organizaii necomerciale

    3 112 altele (filiale, reprezentane, societi n nume colectiv, societi n comandit, ntreprinderi de arend,ntreprinderi intergospodreti, colhozuri, asociaii de gospodrii rneti i alte ntreprinderi)

    Structura numarului de ntreprinderi care snt nregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, conform formelor

    juridice de organizare.

    http://www.cis.gov.md/http://www.cis.gov.md/http://www.cis.gov.md/content/6#1http://www.cis.gov.md/content/6#1http://www.cis.gov.md/content/6#1http://www.cis.gov.md/content/6#1http://www.cis.gov.md/content/6#1http://www.cis.gov.md/content/6#2.http://www.cis.gov.md/content/6#2.http://www.cis.gov.md/content/6#3.http://www.cis.gov.md/content/6#3.http://www.cis.gov.md/content/6#4.http://www.cis.gov.md/content/6#4.http://www.cis.gov.md/content/6#11.http://www.cis.gov.md/content/6#11.http://www.cis.gov.md/content/6#5.http://www.cis.gov.md/content/6#5.http://www.cis.gov.md/content/6#6.http://www.cis.gov.md/content/6#6.http://www.cis.gov.md/content/6#6.http://www.cis.gov.md/content/6#9.http://www.cis.gov.md/content/6#9.http://www.cis.gov.md/content/6#9.http://www.cis.gov.md/content/6#6.http://www.cis.gov.md/content/6#5.http://www.cis.gov.md/content/6#11.http://www.cis.gov.md/content/6#4.http://www.cis.gov.md/content/6#3.http://www.cis.gov.md/content/6#2.http://www.cis.gov.md/content/6#1http://www.cis.gov.md/content/6#1http://www.cis.gov.md/
  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    6/17

    ntreprinderile nregistrate n anii 2000 - 2013

    Evoluia numrului de ntreprinderi nregistrate nianuarie -noiembrie anii 2012 - 2013

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    7/17

    ntreprinderile radiate n anii 2000 - 2013

    Evoluia numrului ntreprinderilor radiate din Registrul de statn ianuarie - noiembrie anii 2012 - 2013

    Numarul ntreprinderilor nregistrate de OT Chiinu i oficiile teritorialen ianuarie - noiembrie anii 2009 - 2013

    ianuarie-noiembrie OT Chiinu oficiile teritoriale Totala. 2009 3622 3021 6643

    a. 2010 3488 2432 5920

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    8/17

    a. 2011 3575 2585 6160

    a. 2012 3492 2290 5782

    a. 2013 3470 2254 5724

    Evoluia nregistrrii ntreprinderilor de OT Chiinu i oficiile teritoriale

    n ianuarie - noiembrie anii 2009 - 2013

    sus

    Structura numrului de ntreprinderi nregistraten ianuarie -noiembrie anul 2013

    Numarul ntreprinderilor radiate de OT Chiinu i oficiile teritorialen ianuarie - noiembrie anii 2009 - 2013

    ianuarie-noiembrie OT Chiinu oficiile teritoriale Total

    a. 2009 857 2089 2946

    a. 2010 875 1958 2833

    a. 2011 1109 2058 3167

    a. 2012 804 2071 2875

    a. 2013 760 1761 2521

    Evoluiantreprinderilor radiate de OT Chiinu i oficiile teritorialen ianuarie - noiembrie anii 2009 - 2013

    http://www.cis.gov.md/content/6#10.http://www.cis.gov.md/content/6#10.
  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    9/17

    Structura numrului dentreprinderi radiate n ianuarie - noiembrie anul2013

    Genurile de activitate declarate la momentul nregistrrii pn la datade 01.01.2014

    Numrul ntreprinderilor din Registrul de stat la 01.01.2014(cu descifrare pe unitile administrativ-teritoriale)

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    10/17

    nr. Oficiul teritorial nr. ntreprinderi

    1

    mun. Chiinu 89404

    Anenii Noi 2537

    Ialoveni 3657

    Criuleni 1510Straeni 2664

    Dubsari 406

    ofic. ter. Chiinu 100178

    2

    mun. Bli 8336

    Fleti 2170

    Rcani 1819

    Glodeni 1080

    Sngerei 1450ofic. ter. Bli 14855

    3

    Cahul 4417

    Cantemir 1279

    Taraclia 1182

    ofic. ter. Cahul 6878

    4

    Cueni 1815

    tefan Vod 1211

    ofic. ter. Cueni 3026

    5

    Edine 2905

    Briceni 1825

    Ocnia 1157

    Dondueni 1104

    ofic. ter. Edine 6991

    6 ofic. ter. Gguzia 5200

    7

    Hnceti 2334

    Basarabeasca 885

    Cimilia 1212

    Leova 1111

    ofic. ter. Hnceti 5542

    8

    Orhei 4519

    Teleneti 1655

    Rezina 1084

    oldaneti 1155

    ofic. ter. Orhei 8413

    9 Soroca 2411

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    11/17

    Drochia 2470

    Floreti 2013

    ofic. ter. Soroca 6894

    10

    Ungheni 3183

    Clrai 1247Nisporeni 1567

    ofic. ter. Ungheni 5997

    11 TDS Nistrului 592

    Total n Republica Moldova 164566

    Investitii straine n capitalul social (199401.07.2013)

    anula.199

    4a.199

    5a.199

    6a.199

    7a.199

    8a.199

    9a.200

    0a.200

    1a.200

    2a.200

    3nr.ntr.* 345 380 315 308 290 280 218 286 314 318

    capit.investit (mln. lei)

    597 567 133 171 325 1 036 418 1 388 447 326

    a.2004 a.2005a.2006 a.2007a.2008a.2009a.2010 a.2011 a.2012I

    sem. a.2013Total

    475 624 723 768 719 460 533 625 583 321 8 885

    933 369 376 1 210 490 258 201 460 239 51 9 995

    Evoluia nregistrrii ntreprinderilor cu investiii strine i a capitalului investit n capitalul social n perioada anilo r

    01.01.1994 - 01.07.2013

    Not: n numrul ntreprinderilor nregistrate nu se includ ntreprinderile radiate din Registrul de stat

    sus

    Sortare dup numrul de ntr epr ind eri

    http://www.cis.gov.md/content/6/#tophttp://www.cis.gov.md/content/6/#tophttp://www.cis.gov.md/content/6#10.http://www.cis.gov.md/content/6#10.http://www.cis.gov.md/content/6#10.http://www.cis.gov.md/content/6/#top
  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    12/17

    nr. ara nr. ntreprinderi % capitalul investit(mln. lei)

    1 Romnia 1381 16 452,9

    2 Italia 1013 11 1330,5

    3 Turcia 977 11 285,94 Rusia 863 10 970,7

    5 Ucraina 759 9 174,8

    6 Germania 397 5 628,5

    7 S.U.A. 383 4 554,3

    8 Cipru 277 3 811,8

    9 Israel 266 3 35,5

    10 Marea Britanie 212 2 465,5

    11 Frana 205 2 131,9

    12 Siria 177 2 8,4

    13 Bulgaria 167 2 51,8

    Altele 1808 20 4093

    Total 8885 100 9995

    Sortare dup investiiile n capitalul social

    nr. ara nr. ntreprinderi capitalul investit (mln. lei) %

    1 Olanda 153 2081,1 21

    2 Italia 1013 1330,5 13

    3 Rusia 863 970,7 10

    4 Cipru 277 811,8 8

    5 Germania 397 628,5 66 S.U.A. 383 554,3 6

    7 Marea Britanie 212 465,5 5

    8 Romnia 1381 452,9 4

    9 Spania 64 318,2 3

    10 Turcia 977 285,9 3

    11 Insulele Virgine Britanice 74 255,2 3

    12 Polonia 68 212,4 2

    13 Ucraina 759 174,8 2Altele 2264 1453 14

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    13/17

    Total 8885 9995 100

    Distributia investitiilor n capitalul social pe regiuni n I semestru anul 2013

    Prima/ Clasamentul investiiilor strine n Republica Moldova

    16.10.2013 - Clasamentul investiiilor strine n Republica MoldovaSursa:ECOnomist.md

    Clasamentul investiiilor strine n Republica Moldova

    Republica Moldova se bucur de o aezare geografic favorabil, de o calitate bun a solului, de o for

    de munc ieftin i relativ nalt calificat i de un potenial tiinific nalt, factori prielnici pentru

    http://www.contabilsef.md/index.php?l=rohttp://www.contabilsef.md/index.php?l=rohttp://www.eco.md/http://www.eco.md/http://www.eco.md/http://www.eco.md/http://www.contabilsef.md/index.php?l=ro
  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    14/17

    efectuarea unor investiii nsemnate n economie. ns, acetia nu sunt pe deplin valorificai la justa lor

    valoare i asta se reflect asupra volumului i calitii investiiilor.

    Conform situaiei la data de unu septembrie, 2013, Registrul de stat conine informaii despre 163 562 persoane

    uridice i ntreprinztori individuali, dintre care: 83 228 sunt societi cu rspundere limitat, 65 381 -

    ntreprinztori individual, 4 670 - societi pe aciuni, 3 993 - cooperative (cooperative de producie, cooperative

    de consum i cooperative de ntreprinztor), 1 503 -ntreprinderi de stat i municipale, 1 667 - organizaii

    necomerciale i 3 120 de alte genuri de ntreprinderi (filiale, reprezentane, societi n nume colectiv, societi ncomandit, ntreprinderi de arend, ntreprinderi inter-gospodreti, colhozuri, asociaii de gospodrii rneti i

    alte ntreprinderi). Descifrarea pe unitile administrativ-teritoriale este reprezentat n tabelul de mai jos.

    Numrul ntreprinderilor din Registrul de stat la 01.09.2013

    n Registrul de stat n ultimii cinci ani s-a atenuat o scdere a noilor afaceri. n a. 2009 sau nregistrat 4890

    ageni economici (a.e.), 2010 - 4258 a. e., 2011 4553 a. e., 20124139 a. e., iar pentru anul 2013 n

    perioada ianuarieaugust sau nregistrat un numr de 4246 de ageni economici ce nvioreaz sectorul

    investiional.

    Dac s analizm situaia radierii ntreprinderilor, informaia este la fel de alarmant. Tot mai multe persoane

    doresc lichidarea afacerilor. Evoluia se prezint n urmtoarea ipostaz. n 2009 au fost radiai 2228 agenieconomici (a. e.), 20101935 a. e., 20112405 a. e., 2012 2262 a. e., iar pentru anul 2013 n perioada

    ianuarieseptembrie au fost radiai 1857 de ageni economici din registrul de stat.

    Cele mai multe ntreprinderi cu capital strin sunt din Romnia

    nia

    Conform situaiei la 1 septembrie 2013 n Republica Moldova sunt nregistrate 8885 ntreprinderi cu capital

    strin. Capitalul investiional este de circa 9995 mil. lei, conform datele Camerei nregistrrii de Stat.

    Clasamentul dup numrul de ntreprinderi

    Cele mai multe ntreprinderi cu investiii strine au ca ar de origine Romnia (1381 de ntreprinderi), Italia

    (1013 ntreprinderi) i Turcia( 977 ntreprinderi). Dup volumul capitalului investit, n top se afl Italia 1330,9 mil.lei, Rusia 970,7 mil., lei, Cipru 811,8 mil.. lei.

    Dupvolumul investiiilorn capitalul social, n top se aflOlanda. Capitalul social investit de ctreaceastar

    constituie 2081,1 mil.. lei urmatde Italia cu 1330,50mil.. lei, Rusia cu 970,7 mil. lei.

    Clasamentul dup volum

    Cifra investiiilor directe este exagerat

    n opiniadirectorului executiv al Asociaiei Investitorilor Strini din Moldova, Dinu Armau, exprimat n cadrul

    unui interviu pentru revista Profit, cifra privind investiiile directe n Republica Moldova este exagerat.

    ,,

    Statisticile oficiale spun c stocul investiiilor strine directe depete cifra de dou mld. euro. Dar, avnd nvedere faptul c multe investiii strine vin din zonele off-shore, iar originea capitalului acestora deseori este

    Moldova, consider aceast cifr exagerat, cea a investiiilor strine directe clasice, n opinia mea, fiind n jur

    de 1,3 mld. euro. Din sondajele pe cale le efectum periodic, nivelul total al investiiilor membrilor Asociaiei n

    economia Republicii Moldova se ridic la puin peste jumtate din aceast sum - 700 mil. euro. Companiile

    membre ale Asociaiei au n total circa 11 mii de angajai....'', a menionat acesta.

    Investiiile strine ans de depire a subdezvoltrii economice, care poate fi ratat

    Pe lng atribuiile principale de atragere a investiiilor n economie, statul trebuie s -i axeze atenia i asupra

    optimizrii i simplificrii continue a procedurii de nregistrare, reorganizare a persoanelor juridice i a

    ntreprinztorilor individuali, ajustnd-o la standardele Uniunii Europene. Reformarea pn la rdcin a cadruluiuridic-legislativ pentru a asigura o protecie eficient a concurenei, modernizarea reglementrii relaiilor de

    munc, armonizarea legislaiei fiscale, transparena n deciziile de organizare a tenderelor din partea autoritilor

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    15/17

    statale, strpirea birocraiei i corupiei. Cazurile companiei "Dra Draexlmaier Automotive" , care a avut anul

    trecut unele dificulti survenite din atitudinea ostil a Fiscului dar i cazurile de privatizare absolut

    netransparent a Bncii de Economii i de concesionare a Aeroportului Internaional Chiinu, nu mbuntesc

    cu nimic imaginea rii ca destinaie pentru investiii.

    i acesta este un lucru profund regretabil, deoarece vecintatea imediat cu Uniunea European, surs

    important de capital, ofer o oportunitate remarcabil pentru Republica Moldova de a atrage investiii cu ajutorul

    crora s depeasc starea de subdezvoltare economic.Pe parcursul anilor, n climatul investiional al RM au avut loc mai multe schimbri pozitive, elementele cele

    mai atractive ale acestuia fiind presiunea fiscal redus (una dintre cele mai mici din Europa), stabilitatea

    macroeconomic, fora de munc relativ ieftin i calificat. Cu toate acestea, n comparaie cu alte ri din

    regiune, climatul investiional nu este un atu pentru R. Moldova. Faptul acesta l denot att poziia Moldovei

    n rating-urile internaionale, ct i comparaia direct a performanelor privind atragerea Investiiilor Strine

    Directe (ISD) dintre ri. Moldova se poziioneaz pe ultimul loc n Europa la indicatorii de atragere a ISD.

    Care sunt cauzele i cum ar putea fi remediat acest aspect important pentru o dezvoltare economic

    durabil, aflm din interviul realizat cu expertul IDIS Viitorul, economistul Ion Tornea.

    Stimate dle Ion Tornea, ce i atrage pe investitorii strini n R. Moldova i care sunt motivele ce i determin

    s evite investiiile n ara noastr?

    S ncepem prin a explica importana fluxurilor de ISD. Acestea joac un rol din ce n ce mai important n economia

    contemporan. Acestea, alturi de capitalul autohton, particip direct la procesul de dezvoltare a economiilor

    naionalei contribuie considerabil la sporirea competitivitii economiilor. Cu toate acestea, nici fluxurile de ISD, i

    nici beneficiile de pe urma acestora nu vin n mod automat. Odat cu realizarea tot mai mare de ctre toate rile a

    importanei ISD, acestea acord o atenie tot mai mare politicilor care pot spori beneficiile unor astfel de investiii

    asupra dezvoltrii rilor lor. n cazul rilor mici, cu capaciti locale limitate (cum este cazul Republicii Moldova),

    orice proces de dezvoltare este sortit s fie mult mai dependent de ISD, dect n cazul altor ri.

    Dac e s vorbim de aspectele pozitive, de factorii care atrag investitorii strini, atunci trebuie s menionm

    presiunea fiscal redus (una dintre cele mai mici din Europa); stabilitatea macroeconomic (stabilitatea relativ a

    valutei naionale i rata relativ redus a inflaiei, deficitul bugetar i ponderea datoriilor de stat n PIB n limitele

    valorilor moderate, creterea economic nregistrat n ultimul deceniu); amplasarea geografic strategic a rii,

    solul, clima favorabil, existena tradiiilor n industria prelucrtoare, n special n cea a produselor agro -alimentare;

    fora de munc relativ ieftin i calificat; existena unor acorduri de comer i de liber schimb la nivel mondial i

    regional, ceea ce face ca limitrile legate de dimensiunea mic a pieei interne s fie n mare parte eliminate.

    Cu toate acestea, R. Moldova e pe ultimele locuri n topul rilor privind ISD.

    Da. Conform ultimului Sondaj al ntreprinderilor, realizat de Banca Mondial (Enterprise Surveys 2009), cele mai

    mari 3 obstacole n derularea afacerilor n R. Moldova sunt accesul la finanare, calificarea joas a forei de munc i

    accesul la terenuri. Un alt indice important, ce caracterizeaz atractivitatea economiei unei ri pentru investitori este

    indicele libertii economice, calculat de ctre Heritage Foundation. Potrivit acestuia, n anul 2013, Moldova se situa

    pe poziia 115 din 185 de ri, fiind plasat n categoria rilor preponderent nelibere. n acelai clasament,Macedonia se situa pe poziia 43, Armenia pe locul 38, iar Albaniape locul 58. n ceea ce privete libertatea

    investiional, Moldova mprea locurile 129-141 mpreun cu alte 12 state. n alt clasament internaional, Doing

    Business 2013, elaborat de Banca Mondial, Moldova s-a clasat pe locul 83 din 185 de ri dup uurina derulrii

    afacerilor, inclusiv pe locul 82 la protecia investitorilor. mbuntirea performanei n cadrul acestor clasamente ar

    trebui s fac parte din eforturile politicii de atragere a ISD. Iar acest lucru nu este posibil fr mbuntirea

    climatului investiional i de afaceri.

    Interveniile guvernamentale active, influena mare a politicii asupra sferei economice, aciunile cu caracter represiv

    ale organelor statului, inclusiv asupra unor investitori strini sau instabilitatea politicilor economice sunt cteva

    elemente care determin investitorii strini s evite ara noastr. Desigur c un rol important l are i emigrarea

    masiv a forei de munc, precum i imaginea nefavorabil a RM n lume, aceasta fiind perceput ca o ar srac iimprevizibil. Conflictul din Transnistria nrutete i mai mult aceast imagine. Nici fenomene precum birocraia

    sau corupia nu trebuie neglijate. Un alt impediment este cauzat de interveniile administrative frecvente n activitatea

    agenilor economici, inclusiv sub form de controale i inspecii.

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    16/17

    Investitorii strini au preferine pentru anumite regiuni ale rii?

    Un specific al ISD n Moldova este cacestea sunt foarte concentrate sub aspect teritorial i c, n timp, aceast

    concentrare doar s-a consolidat. Cu toate c numrul companiilor cu participarea capitalului strin, care au investit n

    Moldova n perioada 2008-2011 a crescut cu 26%, absoluta majoritate a unor astfel de companii (mai mult de 84%)

    este amplasat n Chiinu. Pentru comparaie, numrul unor astfel de companii a crescut n regiunea de dezvoltare

    Nord (fr Bli) cu 15%, n regiunea de dezvoltare Sud cu 20% i n regiunea de dezvoltare Centru cu 23%.

    Oraul Bli a nregistrat n aceast perioad cea mai mare cretere a numrului de companii care au n componena

    lor investiii strine cu 58% (chiar mai mult dect Chiinul, n care creterea a fost de 26%), confirmnd faptul c

    se transforma n al doilea pol important de cretere a activitii economice i industriale din Moldova, dup Chiinu.

    n mare parte, acest lucru se datoreaz numrului relativ mare al populaiei, prezenei infrastructurii fizice i sociale

    mai dezvoltate dect n alte regiuni (cu excepia Chiinului), tradiiilor i existenei unui numr de companii

    industriale, precum i prezenei zonei economice libere. Gguzia, de asemenea, a nregistrat n aceast perioad o

    cretere semnificativ a numrului de companii cu capital strin cu 31%.

    Care sunt dom eni i le de act iv i tate cele mai sol ic i tate?

    Cu toate c numrul total al companiilor cu participarea capitalului strin nregistrate (3877 n 2011) poate preadestul de mare, n afara faptului c absoluta lor majoritate se afl n Chiinu (3270), cea mai mare parte a acestora

    este, de asemenea, concentrat n sectorul comerului cu ridicata/amnuntul 1420, i doar 531 n industrie. n lipsa

    unor date statistice referitoare la mrimea acestor companii, putem presupune c, n marea lor majoritate, acestea

    fac parte din categoria ntreprinderilor mici i mijlocii, cu o valoare medie a capitalului social de ceva mai puin de 2

    milioane lei (fr sectorul activitilor financiare, precum i cel al aprovizionrii cu gaze, energie electric i ap).

    Aceste date denot faptul c, n afara capitalei i a oraului Bli, R. Moldova nu este foarte atractiv pentru

    investitori, n special din cauza infrastructurii fizice i sociale slab dezvoltate. Totui, fora de munc mai ieftin n

    raioane reprezint un avantaj competitiv al acestora i a determinat amplasarea unor companii strine n afara mun.

    Chiinu. Aceasta se refer la sectoarele intensive n for de munc (cum ar fi industria confeciilor i a

    mbrcmintei, producerea echipamentelor electrice i electronice), sectoarele n care proximitatea fa de materiaprim este important (fabricarea buturilor, prelucrarea i conservarea fructelor i legumelor, a produselor lactate,

    producerea materialelor de construcie) i sectoare orientate spre deservirea agenilor economici amplasai prioritar

    n alte zone dect capitala (de exemplu, servicii de nchiriere i servicii prestate altor ntreprinderi).

    Cum au evoluat companiile cu capital strin din ara noastr de-a lungul t imp ului?

    Capitalul strin a avut un aport important la creterea economiei moldoveneti dup declinul dramatic din anii 90.

    Republica Moldova a reuit s atrag ISD ct de ct mai importante, doar dup anul 2004. Pn atunci, fluxurile de

    ISD nu au urmat un trend bine definit, iar creterile mai semnificative se datoreaz intrrii episodice pe piaa

    moldoveneasc a unor companii mari, de ex. Lukoil (Rusia) n 1995, Union Fenosa (Spania) n 2000. Ponderea cea

    mai mare n stocul ISD acumulate n capitalul social la sfritul anului 2012 (52,7%) a revenit investitorilor din rile

    UE. Conform datelor BNM, circa un sfert din investiiile UE n R. Moldova provin din Olanda i Cipru. Investitorilor din

    CSI le-au revenit 11,6% din stocul investiiilor strine directe n capitalul social, iar investitorilor din alte ri 35,7%.

    Pe ri individuale, cei mai mari investitori n Moldova sunt companiile din Rusia, cu peste 190 mil. $, dar investiiile

    reale provenind de la investitorii rui ar putea fi mai nalte din contul investiiilor care figureaz ca fiind din Olanda sau

    Cipru. Urmeaz investiiile din Olanda, cu ceva mai mult de 150 mil. USD, SUA cca. 145 mil. $, Cipru i Germania,

    cu cca. 140 mil. $ fiecare.

    Cele mai multe din investiiile strine directe sunt concentrate n activitile de intermediere financiar, n special n

    bnci. Acest lucru dovedete c piaa ISD din R. Moldova este dominat de investiiile de valorificare a pieelor,

    aparinnd unor grupuri financiare cu reele extinse n mai multe ri (Groupe Socit Generale, Gruppo Veneto

    Banca, Erste Bank, Pro Credit, Raiffeisen, etc.).

    Urmtorul sector ca interes pentru investitori strini este industria prelucrtoare, ponderea acesteia n stocul ISD

    crescnd n ultimii 4 ani de la 19,1% pn la 23,5%. Printre cei mai mari investitori n acest sector se numr Lafarge

    (producerea cimentului), Knauf (materiale de construcie), Sudzuker (producerea zahrului), Draexlmaier i Lear

  • 5/24/2018 Investitiile Straine in RM

    17/17

    Corporation (industria componentelor i accesoriilor automobilistice), Lactalis Group i Efes (industria alimentar i a

    buturilor) etc. Se pare c motivul principal al investiiilor companiilor respective n acest sector este exploatarea

    costurilor locale reduse (n special fora de munc), precumi a resurselor locale (n industria materialelor de

    construcie i prelucrarea materiei prime agricole), dar i piaa local (industria alimentar i a buturilor).

    Ponderea comerului cu ridicata i amnuntul n totalul stocului de ISD s -a redus de la 23,3% n 2008 pn la 16,8%

    n 2012. Principalii investitori n acest sector sunt grupurile Metro, Lukoil, Mabanaft, Petrom, Rompetrol etc. Evident,

    aceti investitori sunt interesai n primul rnd de piaa local, ns criza economic i epuizarea boom -ului

    consumului din anii 2007-2008 a mai temperat ritmul investiiilor n acest sector. Cu toate acestea, se observ o

    predilecie a investitorilor strini pentru sectoarele de bunuri necomercializabile (non-tradable), cu rate nalte ale

    recuperrii investiiilor, ns fr un impact major asupra competitivitii economiei RM (cca. 75% din stocul total de

    ISD). De asemenea, majoritatea ISD n R. Moldova aparin unor companii mari. Sectorul real productiv al economiei

    i al IMM se bucur mai puin de efectele investiiilor strine, de unde i competitivitatea joas a acestor sectoare i a

    produselor autohtone.

    Care ar fi recomandrile pentru atragerea sporit de IDS n ara noastr?

    Acordarea dreptului investitorilor strini de a achiziiona terenuri agricole; dezvoltarea infrastructurii, prin atragerea

    sectorului privat n reconstrucia i gestionarea drumurilor naionale; mbuntirea legislaiei fiscale i a administrriifiscale; armonizarea legislaiei referitoare la gestionarea corporativ i concuren, la standardele i normele UE;

    diminuarea poverii administrative, prin reducerea numrului de rapoarte i optimizarea procesului de raportare;

    revizuirea funciilor organelor de inspecie; eliminarea dublrii controalelor i documentelor solicitate de la agenii

    economici; facilitarea comerului prin eliminarea barierelor administrative i a practicilor de monopol n derularea

    operaiunilor de import-export i recunoaterea certificatelor eliberate de rile membre ale UE pe teritoriul RM i lista

    poate continua.