Embed Size (px)
Citation preview
Mark TWAIN (1835-1910), pseudonim literar al lui Samuel
Langhorne Clemens, scriitor american. ,,Pirintele literaturii ame-ricane" (William Faulkner). Biografia lui aventuroasi (ucenic,
tipograf, pilot pe Mississippi, soldat, ciutitor de argint, jurnalist)este transpusi, cu umor gi imaginafie debordanti, in naraliuniromanegti (Aventurile lui Tom Sawyer, Aventurile lui HuckleberryFinn). A scris romane pentru copii qi tineret, cu aluzii satirice lacontemporaneitate (Prinl ti certetor, Un yankeu la curtea regelui
Arthur). Este primul umorist american recunoscut ca mare maestrual genului in toati lumea.
La moartea sa, pregedintele Statelor Unite, William HowardTaft, a declarat: ,,Mark Twain a dat bucurie - distrac{ie cu adevdratintelectuald. - la milioane de oameni, iar operele sale vor continuasi faci plicere altor milioane din generafiile urmitoare... Umorulsiu a fost american, dar el a fost aproape la fel de apreciat de englezigi de alte natiuni, ca gi de conalionalii sii. El a creat o parte trainicia literaturii americane".
,,inainte, nu aveam nimic. De atunci incoace, nimeni n-a fdcutceva mai bun."
Ernest HEMINGWAY
CARTIER POPULAR
Mark TWAIN
Print si cersetor,,,
Traducere din englezd de Radu Tdtdrucd
Introducere
Capitolul ICapitolul IICapitolul IIICapitolul IVCapitolul VCapitolul VICapitolul VIICapitolul VIIICapitolul IXCapitolul XCapitolulXlCapitolulXIICapitolulXIilCapitolulXIVCapitolulXVCapitolulXVICapitolulXVIICapitolul XVUICapitolul XIXCapitolulXXCapitolulXXICapitolulXXIICapitolulXXIilCapitolulXXIVCapitolulXXVCapitolulXXVICapitolulXXVilCapitolulXXVilICapitolulXXIX
Cuprins
...............5
Capitolul XXX Ascensiunea lui Tom......................................2o4
Capitolul XXXI Procesiunea recunoagterii .............................2o7
Capitolul XXXII Ziua incorondrii.................... ...........................2t4
Capitolul XXXIII Edward rege................. ............227
incheiere Dreptate qi rdsplatd...... ...........46
Notele editorului qi ale lui Mark TWain..........................................239
Capitolul I
Nagterea prin{ului s1 a cerqetorului
in vechiul oraq al Londrei, intr-o anume zi de toamnidin al doilea sfert al veacului al qaisprezecelea, intr-o familiesirmani cu numele de Canty, se niEtea un bdiat care nu fusese
dorit. in aceeagi zi se n5:gtea alt copil englez, intr-o familiebogati, care se numea Tudor gi care il agtepta foarte mult.Dorit era gi de intreaga Anglie. AtAt de mult il dorise Anglia,tdnjise dupl el gi se rugase citre Dumnezeu, incAt acum, ci se
niscuse odati, poporul mai ci se smintise de bucurie. Oamenicare abia se cunoqteau se imbrdligau qi se s[rutau, strigdndu-gibucuria. Cu tolii s-au pus pe sirbitorit, qi mari si mici, siracigi bogali, benchetuiau, dansau gi cAntau, prietenoqi cum nu se
mai poate. $i au dus-o aga zile gi nopli in qir. Ziua,Londrafilceasi fie priviti, cu flamuri vesele fluturAnd la fiecare balcon gi pe
fiecare acoperig gi cu splendidele alaiuri. $i noaptea ili fermeca
ochii, cu focuri mari aprinse la fiecare coll de stradi gi grupuride petrecireli invArtindu-se in jurul lor. in toati Anglia nu se
vorbea decAt despre copilul nou-ndscut, Edward Tudor, prin{de Wales, care stitea infigat in mitase gi satin, inconqtient de
toati zawa asta gi neavAnd habar cd lorzi gi doamne de seamiil vegheau qi se aplecau asupra lui, firi ca lui mdcar si-i pese.
CAt despre celllalt copil, Tom Canty, infiqat in zdrentele luisirdcicioase, despre el nu vorbea nimeni, in afari de familiade nevoiagi cerora le picase pe cap, ca o pacoste.
CapitoIuI II
Primii ani de viati ai lui Tom
Si trecem peste un numir de ani.Londra avea cincisprezece veacuri qi era un orag mare
pentru acele timpuri. Avea o sutd de mii de locuitori, uniizic de doul ori pe atAt. Str[zile erau inguste, intortocheateqi murdare, mai cu seamd in partea unde trlia Tom Canty,
nu departe de Podul Londrei. Casele erau din lemn, cu un al
doilea cat ridicat peste primul gi cu al treilea intinzdndu-gicollurile in afara celui de-al doilea. Casele, cu cdt se inillaumai sus, cu atAt erau mai largi. Erau structuri din grinzi pu-
ternice, incrucigate, umplute cu materiale solide gi lipite cutencuial[. Dupi gustul proprietarului, grinzile erau vopsite inrogu, albastru sau negru gi asta le didea caselor o infiligarefoarte pitoreasci. Geamurile erau mici, cu ferestre in formide romb, gi se deschideau in afard, din balamale, ca ugile.
Casa in care trdia tatdl lui Tom era deasupra unei micifundituri murdare, numitd Offal Court, din Pudding Lane.
Era micd, gubredi, dirlpdnati qi ticsiti de familii sirace gi
nenorocite. Tribul lui Canty ocupa o camerd la etajul trei.Tat[l qi mama aveau un soi de alcituire de pat intr-un col!,dar Tom, bunica gi cele dou[ surori, Bet gi Nan, nu aveau nicioopreligte - toatd podeaua era a lor gi puteau dormi unde aveau
chef. Erau nigte resturi de la vreo doui pituri gi nigte malddre
murdare de paie uscate, dar acestea nu puteau fi numite la
drept vorbind paturi: erau inghesuite dimineafa toate intr-oclaie, iar seara se alegeau din grimadi pentru a fi folosite.
Bet gi Nan erau doui gemene de cincisprezece ani. Eraufete bune la suflet, murdare, imbricate in zdrenle Ei sdrace cu
duhul cum nu se mai po ate.Lafel era qi mama lor. Dar tatil gi
bunica, igtia ficeau o pereche de diavoli. Se imbitau de cAte
ori aveau prilejul; atunci se inciierau unul cu celdlalt sau cu
oricine le ies,ea in cale. Mai gi-njurau qi blestemau tot timpul,treji sau be{i. }ohn Canty se tinea de ho1ii, iar maici-sa de
cergit. I-au pus la cerqit pe toli copiii, dar ho{i nu au reugit siscoat[ din ei. Firi a face parte din gloata insplimdntltoarecare trdia in casi, dar locuind in ea, se afla un bun preotbitrin, pe care regele il izgonise din ciminul siu, cu o pensie
de ciliva bi'nu!i, gi acesta obiqnuia sd-i strAngi pe copii pe
lAngd el gi si-i indrume in secret pe calea cea bund. PirinteleAndrew l-a invilat pe Tom s5:- scrie gi si citeascd, dar gi pufinilatini. La fel ar fi ficut gi cu fetele, dacd ele nu s-ar fi temutde batjocura prietenelor, clrora nu le-ar fi venit la indemdnisi le vadi stipAnind asemenea ciudate deprinderi.
intreaga Offal Court era un stup, ca gi casa lui Canty.Befiile, zarva qi incdieririle erau lege acolo in fiecare searigi lineau aproape cdt era noaptea de lungi. Capetele sparte
erau un lucru la fel de obiqnuit ca qi foamea. Cu toate acestea,
miculul Tom nu se simfea nefericit. O ducea tare greu, darnu-gi dldea seama. Avea soarta tuturor biielilor din OffalCourt, de aceea igi inchipuia cd aga se cuvenea gi aga era bine.
Cdnd se intorcea seara acasb cu mdinile goale, gtia ci mai intAitaici-su avea s[-l injure gi s[J burdugeasci qi cdnd terminacu el, cotoroanfa de bunici-sa avea si-l ia in primire de la
capit, ba chiar cu vArf gi-ndesat, qi ci, mai tirziu in noapte,
flimdnda lui mami se va strecura pe furiq pdni la el, cu vreo
nenorocite de landiri sau coaji de pdine, pe care i-o plstrase,
rupAndu-gi-o de la guri, deEi nu o datd fusese surprinsi cu
asemenea inqeliciune gi betute zdravdn de birbatul ei.
Nu, viala lui Tom curgea destul de bine, mai ales in timpulverii. Cerea de pomani atdta cdt sd-gi lini zilele, fiindcd legile
impotriva cergetoriei erau neinduritoare, iar pedepsele erau
grele. Zirbovea o bund parte din timp, ascultind fermecitoa-
rele legende gi poveEti de demult ale bunului pirinte Andrew,
despre zine gi uriagi, piticofi gi duhuri, despre castele vrijitegi strlluci{i regi gi prinli. Ajunsese sd aibi capul doldora de
aceste minun[fii gi deseori noaptea, intins in intuneric pe
agternutul de paie supiritor de sublire, ostenit, flimdnd, cu
trupul arzind de durerea bitiilor, l[sa inchipuirea sd colinde
slobodi qi uita indatl de usturimea loviturilor, imaginindu-gifermecitoarea viali a vreunui prin! risfilat de soarti in cas-
telul s[u. Cu timpul ajunsese si-l bdntuie zi si noapte dorinlade a vedea cu propriii sii ochi un prin! adevdrat. Odati le-a
vorbit despre ea cdtorva dintre tovarigii sii din Offal Court,dar acegtia l-au luat cu atdta cruzime peste picior, incdt s-a
mullumit s[ pistreze visul numai pentru sine.
Citea mereu vechile cdrli ale preotului gi ii cerea si i leexplice in aminunt. incetul cu incetul, visurile gi lecturaoperau schimbiri in el. Lumea sa de vis era atAt de rafinati:incit ajunsese s6-gi depldngi siricicioasa imbrdcdminte gi
murdiria gi si-gi doreasc[ s[ fie curat si mai bine imbricat.Continua si se joace in noroi ca mai inainte, la fel de bucuros,
dar, in loc sd se b[liceasci in Tamisa doar de dragul distracliei,
incepu si pre{uiascl gi spilatul gi curdlenia de care avea parte.
Tom gdsea mereu ceva de vizut in jurul prijinii de ar-
minden din Cheapside sau pe la bAlciuri; din cind in cind,impreuni cu restul Londrei, avea prilejul si priveasci o parad[
militarl atunci cdnd vreun nenorocit de vazd era dus s[ fieincarcerat in Turn, pe uscat ori pe ap[. intr-o zi de vard av6.zut-o pe sirmana Anne Askew gi inci trei birba{i, arqi pe
rug in Smithfield, gi a ascultat predica - neinteresanti pentruel - pe care le-a linut-o un fost episcop. Da, puse toate cap lacap,viala lui Tom era plicutd qi plinn de evenimente.
Cu timpul, lecturile si visurile sale princiare produseriun efect atdt de puternic asupra sa incAt intri, fird sd-gi dea
seama, in rolul de prinf. AtAt vorba, cdt si comportamentulsdu deveniri neobignuit de ceremonioase gi de aristocratice,spre marea admiralie gi pldcere a cunogtinlelor sale. Si zi de
zi creEtea influenta lui Tom asupra acestor oameni, cu vremea
incepAnd si fie privit cu un fel de uimire gi de adoralie, ca o
fiin
Apoi se ducea in zdrente si cergeasc[ cdliva pitaci, rodea vreonenorociti de coaji de pdine, avea parte de obignuitele mus-
triri gi de nelipsita plesneali, dupi care se intindea pe mAna sa
de paie puturoase gi se afunda iar in degartele vise de mirire.
$i astfel dorinfa sa de a vedea micar o datd un prin! ade-
vlrat, in carne gi oase, il mistuia, zi dupir zi, sipt[mAni de
siptlmAn[, pdnd ce orice alte dorinle dispiruri in fala acestei
unice pasiuni.
intr-o zi de ianuarie, umbldnd ca de obicei cu cergitul,hoindrea amirdt de ore bune in sus qi in jos pe Mincing Lane
gi Little East Cheap, descull gi infrigurat, si privea prin gea-
murile plicintdriilor, rdvnind la grozavele plicinte cu carne
de porc gi la alte scorniri mortale ce se puteau vedea iniuntru;pentru el acestea erau bundtili nimerite pentru ingeri - cel
pufin dacl socoteai dupi miros - cici nici vorbi de noroculde a se fi cipdtuit vreodati cu una. Burnila rece gi aerul mo-horAt fdceau ziua Ei mai posomorAti. Seara Tom ajunse acaslatAt de murat gi rupt de foame incAt tatdlui gi bunicii le furdcu neputinti sd nu bage de seami starea lui mizerabili gi sinu fie miscati, pe cit erau ei in stare, inainte de a-i trage o
scurti chelfineali gi a-l trimite la culcare. O buni bucati de
timp durerea qi foamea, ca si zarva de sudilmi gi bitii care
nu mai conteneau in restul casei, l-au linut treaz. in cele dinurmi gindurile ii alunecard departe cdtre linuturi romanticegi adormi inconjurat de prinligori impodobili cu aur gi cusmaralde, care trdiau in mari palate, cu servi care le ficeautemenele si zburau s[ le indeplineasce poruncile. $i, ca de
fiecare datI, se vis[ el insugi un prinligor.Toati noaptea fu scdldat in slava mdreliei sale regale; era
inconjurat de mari lorzi gi de inalte doamne, sub un potop
de lumind, in parfumuri care-ti tiiau respiralia, sorbind
acordurile imbltdtoare ale muzicii si rS.spunzdnd supuselorreverente ale mullimii sclipitoare ce se desficea in fala lui,ici cu un z6,mbet, colo cu o inclinare a capului sdu princiar.
Cdnd a deschis ochii diminea{a gi s-a uitat la mizeriacare-l inconjura, visul sdu a avut obignuita urmare - tot celinconjura i se pirea de o mie de ori mai sordid. Atunci se lisapradi amiriciunii, inimii rele gi lacrimilor.
