ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PRINCIPALELE CAZURI DE ACCIDENTE/EVENIMENTE CBRNe

LA NIVEL MONDIAL CONCLUZII ŞI LECŢII INVĂŢATE CA URMARE A DESFĂŞURĂRII

MISIUNILOR DE INTERVENŢIE

- BUCURESTI - -2015-

ISBN 978-973-0-18904-9

2 / 42

ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PRINCIPALELE CAZURI DE ACCIDENTE/EVENIMENTE CBRNe LA

NIVEL MONDIAL CONCLUZII ŞI LECŢII INVĂŢATE CA URMARE A DESFĂŞURĂRII

MISIUNILOR DE INTERVENŢIE

Colonel inginer COMAN VALENTIN COSMIN

3 / 42

„În război se pot produce o sută de schimbări în cursul unei etape. Când constaţi că este posibil, înaintezi; când vezi că situaţia este grea, te retragi. A spune că un general trebuie să aştepte ordinele unui suveran în asemenea împrejurări e ca şi cum ai informa un superior că vrei să stingi un incendiu. Înainte ca ordinul să vină, cenuşa va fi rece.”

Sun Tzu, General chinez „Arta Războiului”

Toate informaţiile din acest material documentar sunt protejate de Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, lege modificată şi completată prin Legea 285/2004 şi OUG nr.123/2005. Preluarea fără cost a unor date din prezentul material se poate realiza doar în limita a 500 de semne pentru cazurile prezentate, dar fără a depăşi jumătate din informarea respectivă, asigurându-se astfel libera circulaţie a informaţiei. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa informaţiei.

4 / 42

In memoria eroilor căzuţi în accidentul de la Mihăileşti şi a celorlalţi care şi-au dăruit viaţa pentru a o salva pe a semenilor săi.

1- ROMEO NECULA- maior post-mortem, 35 de ani, Verneşti, Buzău 2- DORU MIHAI MIHALACHE - maior post-mortem 33 ani, Buzău 3- GEORGIAN MEDELEANU- locotenent post-mortem, 21 de ani, Blăjani, Buzău 4- NICOLAE JIANU- locotenent post-mortem, 25 de ani, Ruşeţu, Buzău 5- FLORIN VALENTIN OPREA- locotenent post-mortem, 21 de ani, Blăjani, jud.

Buzău 6- LIVIU STAN- locotenent post-mortem, 23 de ani, Tisău, Buzău 7- VALENTIN CEZAR MANTA- locotenent post-mortem, 21 de ani, Tisău, Buzău 8- ELENA POPESCU - 26 ani,Valea Râmnicului, Buzău, ziarist reporter Antena 1 9- IONUŢ OVIDIU BARBU- 25 de ani, ziarist cameraman Antena 1, Buzău 10- MARIAN AILINCAI - 26 ani Roman, Neamț 11- ION TUDOSE - 34 de ani, Mihăileşti, Buzău 12- DANIEL BELMUŞ- 37 de ani, Mihăileşti, Buzău 13- RICA IONESCU- 34 de ani, din Mihăilești, Buzău 14- EMIL ŞERBU - Valea Râmnicului, Buzău 15- CAMELIA SIMION- 50 de ani, Râmnicu Sărat, Buzău 16- ALIN MAGEARU - 37 ani, Buzău 17- VALENTIN MAGEARU- 23 de ani, Buzău 18- ROMAN MARCU FLORIN- 36 de ani, Craiova, şoferul TIR-ului

Persoane rănite:

1- GABRIEL HURLUP 2- VASILESCU CONSTANTIN 3- MARIAN ILIE SIMI, echipaj de intervenţie 4- ROMEO PANCIU, echipaj de intervenţie 5- RAMON PATRASCU, echipaj de intervenţie 6- ROMEO BACIU, echipaj de intervenţie 7- RALUCA NOVAC 8- CORNEL CIOBANU 9- BIANCA GHEORGHE 10- NICOLETA POPA 11- GABRIEL TUDOSE 12- GHEORGHE BANICA 13- MARIANA BRATU

5 / 42

CUPRINS

Preambul _____7 I ACCIDENTE CHIMICE 1.1 Accidente pe căile de transport

1.1.1 Accident feroviar/amoniac/SUA 2002 _____8 1.1.2 Accident feroviar/clor/SUA 2004 _____9 1.1.3 Accident feroviar/clor/SUA 2005 ____10 1.1.4 Accident feroviar/clor/Suedia 2005 ____11 1.2.5 Accident feroviar /amoniac/ Norvegia 2002 ____12 1.2.6 Accident rutier/nitrat de amoniu/România 2004 ____13

1.2 Accidente tehnologice în care au fost implicate substanţe chimice periculoase

1.2.1 Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic/ dioxină/Italia 1976

____14

1.2.2 Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic, scurgere de gaze/ izocianat de metil/India 1984

____16

1.2.3 Accident tehnologic, bazin de retenţie cianuri/ape reziduale conţinut cianură, cupru/România 2000

____17

1.2.4 Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic/nitrat de amoniu/ Franţa 2001

____18

1.2.5 Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic/nitrat de amoniu/ SUA 2013

____19

1.2.6 Accident tehnologic/deversări de clor/SUA 2002 ____19 1.2.7 Accident tehnologic, iaz de decantare/reziduuri toxice

/Ungaria 2010 ____21

II ACCIDENTE/INCIDENTE BIOLOGICE, EPIDEMII, PANDEMII 2.1 Epidemie/antrax/Federaţia Rusă 1979 ____22 2.2 Toxiinfecţie alimentară în masă/botulism alimentar/Marea

Britanie 1989-2005 ____23

2.3 Pandemie/sindromul acut respirator sever (SARS)/Nivel mondial 2003

____25

2.4 Pandemie/virusul influenza/ Nivel mondial 2009 ____26 III. ACCIDENTE RADIOLOGICE 3.1 Accident radiologic cu echipament de radiografie/Iran, 1999 ____28 3.2 Accident radiologic cu echipament de radiografie/Peru 1999 ____29 3.3 Accident radiologic cu echipament de radiografie/Bolivia 2002 ____30 3.4 Accident radiologic cu echipament de radiografie/Chile 2005 ____30 3.5 Accident cu sursă orfană/Brazilia 1987 ____31 3.6 Accident cu sursă orfană/Estonia 1994 ____32 3.7 Accident cu surse pierdute/Georgia 1997 ____32 3.8 Accident cu sursă orfană/Turcia 1998 ____33 3.9 Accident cu sursă orfană/Spania 1998 ____34

6 / 42

3.10 Accident cu sursă orfană/Spania 2000 ____34 3.11 Accident cu sursă orfană/India 2010 ____35 IV. ACCIDENTE NUCLEARE 4.1 Accident la reactor nuclear/SUA 1979 ____36 4.2 Accident la reactor nuclear/Rusia 1986 ____36 4.3 Accident la reactor nuclear/Japonia 2011 ____37 V. CAZURI ISTORICE DE TERORISM CBRNe 5.1 Atac biologic/dispersie de salmonella/SUA 1984 ____38 5.2 Atac chimic/dispersie de sarin/Japonia 1994 şi 1995 ____40 5.3 Atac biologic/agent biologic, antrax/SUA 2001 ____41 Epilog ____42

7 / 42

PREAMBUL Existenţa ameninţărilor privind utilizarea de către grupări teroriste a

substanțelor chimice, biologice, materiale radiologice sau nucleare şi substanţe explozive (CBRNe) şi a riscurilor potenţiale ca urmare a producerii de eventuale accidente, catastrofe naturale sau pandemii dau o nouă dimensiune analizării posibilelor efecte asupra populaţiei, mediului înconjurător şi a activităţilor socio-economice, cu impact atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Selecţionarea cazurilor de accidente CBRNe prezentate în acest material s-a realizat având în vedere următoarele considerente:

a) consecinţele acestor accidente ar putea fi mult mai catastrofale, dacă, de exemplu, acestea s-ar fi petrecut în zone mult mai populate;

b) toate incidentele puteau fi ca urmare a producerii unor acte intenţionate (teroriste);

c) costurile aferente revenirii la condiţii de normalitate; d) modul de acţiune al autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul

intervenţiei. Scopul principal al realizării acestui material a derivat din necesitatea

prezentării câtorva exemple de incidente relevante la nivel mondial şi care pot constitui baza de plecare pentru realizarea unor scenarii de exerciţii CBRNe de către structurile de intervenţie şi autorităţile naţionale şi locale.

Selectarea principalelor incidente în acest material documentar nu a fost făcută bazându-se doar pe un studiu comprehensiv, ci pe baza posibilelor efecte asupra populaţiei şi potenţialele riscuri asupra factorilor de mediu, impactul economic, social şi nu în ultimul rând, modul în care populaţia poate percepe eficienţa gestionării situaţiei de către autorităţile competente, lista acestor incidente rămânând în continuare deschisă.

Totodată, executarea intervenţiilor în situaţia producerii unui accident major în care sunt implicate substanțe chimice periculoase, agenţi patogeni cu risc ridicat, materiale radioactive sau substanţe explozive, impune realizarea şi menţinerea unei cooperări permanente şi eficiente nu numai la nivel declarativ, între toate structurile cu responsabilităţi în managementul intervenţiei atât la nivel naţional, judeţean cât şi local.

Un alt rol deosebit de important pentru reducerea sau limitarea pierderilor în rândul populaţiei îl constituie conştientizarea populaţiei asupra riscurilor existente şi modul de comportare a acestora în situaţia producerii unor astfel de evenimente.

Pentru o reacţie adecvată a echipelor de intervenţie profesioniste în situaţia producerii unui eveniment/accident care să limiteze apariţia de decese sau traumatisme în rândul populaţiei este necesară analiza modului post eveniment a structurilor de intervenţie, verificarea existenţei procedurilor de intervenţie specifice tipului de eveniment, revizuirea acestora, după caz, pregătirea continuă a autorităţilor locale, realizarea de programe de pregătire şi intervenţie comune şi implicarea organizaţiilor nonguvernamentale în activităţi de informare.

8 / 42

I. ACCIDENTE CHIMICE 1.1 ACCIDENTE PE CĂILE DE TRANSPORT 1.1.1 TIP EVENIMENT: Accident feroviar DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2002 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Amoniac LOCAŢIA: Minot, SUA În data de 18 ianuarie 2002, pe timpul nopţii au deraiat 31 din cele 112 vagoane ale unui tren marfar în Minot, Dakota de Nord, SUA. Cinci vagoane cisternă conţinând 70 de tone fiecare de amoniac anhidru au fost grav avariate, conţinutul acestora, aproximativ 338 de tone, au fost imediat împrăştiate la nivelul solului.

Mai mult de atât, pe parcursul a următoarelor cinci zile s-au mai scurs încă 170 de tone datorită faptului că şi alte cisterne au fost distruse. Condiţiile meteorologice locale existente (temperaturi scăzute la nivelul solului şi inversiunea termică), au contribuit la menţinerea norului de amoniac la nivelul solului, acesta deplasându-se pe o distanţă de 8 km pe direcţia de propagare a vântului, ajungând deasupra unei zone populate de circa 11.600 persoane. Efecte:

- persoane decedate: 1 (în urma expunerii cu amoniac); - persoane cu răni grave: 11; - persoane cu răni superficiale: 322 (19 persoane din rândul

personalului de intervenţie) Pagubele totale s-au ridicat la 2,5 milioane de USD Costurile de remediere a mediului au ajuns până la 8 milioane de

USD. Cauza probabilă a accidentului s-a datorat ineficienţei unui program şi a unei practici a Căilor Ferate Canadiene Pacifice în vederea inspecţiei şi întreţinerea şinelor de tren. Barele de prindere crăpate nu au fost înlocuite, acestea s-au rupt contribuind astfel la distrugerea şinei.

9 / 42

Rezultatul anchetei realizate de către Comitetul Naţional de Siguranţă în Transport (NTSB), care a realizat o evaluare minuţioasă şi a avut ca rezultat îmbunătăţirea metodelor de întreţinere şi de inspecţie a şinelor de cale ferată. Raportul de analiză a incidentului e evidenţiat faptul că răspunsul de urgenţă a fost eficient. Anterior evenimentului, serviciile de urgenţă din Minot în septembrie 2001, au făcut un exerciţiu de simulare în caz de urgenţă, iar acest fapt a contribuit semnificativ la managementul eficient în cazul producerii evenimentului. Raportul de analiză mai spune că decizia Departamentului de Pompieri de a adăposti rezidenţii în casele lor în timpul dezastrului a fost o măsură de urgenţă eficientă. 1.1.2

TIP EVENIMENT: Accident feroviar DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2004 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Clor LOCAŢIA: Macdona, SUA

În data de 28 iunie 2004, două

trenuri au intrat în coliziune în apropierea oraşului Macdona, statul Texas, SUA. O cisternă conţinând 90 de tone de clor a fost avariată având ca efect scurgerea a 60 de tone de clor.

Pe lângă substanţa deversată, s-au mai scurs încă 354.900 de litri de uree de îngrăşământ care s-au amestecat cu combustibilul diesel provenit de la locomotivele deraiate.

Echipajele de intervenţie aparţinând Departamentului de Pompieri Voluntari Southwest au raportat că au intrat într-un „nor galben” dintr-o substanţă necunoscută.

Personalul de intervenţie sosit la locul evenimentului a întâmpinat probleme în a ajunge la populaţia afectată de dezastru datorită faptului că deraierea trenului a blocat drumul principal către locul intervenţiei. Un râu care a provocat inundaţii a făcut şi mai complicată misiunile de intervenţie pentru salvarea persoanelor afectate.

Datorită faptului că personalul de intervenţie nu avea în dotare echipament de protecţie corespunzător situaţiei, operaţiunea de salvare a

10 / 42

fost mult mai puţin eficientă. Când în cele din urmă, echipa de intervenţie de specialitate (HAZMAT–CBRNe) a ajuns în raionul contaminat şi venind în contact cu persoanele contaminate au constatat că mulţi dintre rezidenţi au fost găsiţi în incapacitate respiratorie acută.

Având în vedere că echipa de intervenţie a reuşit să ajungă la locul accidentului, după şapte ore de la incident, două persoane din cele mai sus prezentate, au decedat în urma intoxicării cu clor.

Ca urmare a incidentului au apărut critici în legătură cu lipsa coordonării la nivel de proceduri de intervenţie din partea agenţiilor implicate.

A fost evidenţiat faptul că rezidenţii puteau fi salvaţi dacă echipele de intervenţie ajungeau mai devreme.

Efecte:

- persoane decedate: 3 (conducătorul de tren şi 2 în urma inhalării de clor);

- persoane cu nevoie de îngrijiri medicale de urgenţă: 43. Costurile de curăţare în urma scurgerilor de clor au fost estimate la aproximativ 7 milioane de USD.

1.1.3 TIP EVENIMENT: Accident feroviar DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2005 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Clor LOCAŢIA: Graniteville, SUA

În data de 6 ianuarie 2005, un

tren venind de la Norfolk Southern ce transporta clor a intrat în coliziune cu o locomotiva parcată în oraşul Graniteville, statul Carolina de Sud din SUA, constatându-se scurgeri masive de substanţă. Un echipaj a folosit macazul dar au uitat să îl pună în poziţia iniţială, trimiţând trenul ce avea să vină direct în locomotiva parcată.

Un vagon conţinând 131 de tone de clor a fost avariat, în urma impactului rezultând scurgerea a 70% din conţinut. În plus, trenul mai transporta şi hidroxid de sodiu lichid şi crezol lichid. 14 vagoane au deraiat la Graniteville.

11 / 42

Efecte: - persoane decedate: 9 (în urma intoxicării prin inhalare cu clor); - persoane cu nevoi de asistenţă medicală: aproximativ 550; - persoane evacuate: aproximativ 5.400.

1.1.4 TIP EVENIMENT: Accident feroviar DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2005 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Clor LOCAŢIA: Kungsbacka, Suedia

În data de 28 februarie

2005, un marfar cu o garnitură formată din 12 vagoane ce transportau fiecare 65 de tone de clor a deraiat lângă localitatea Kungsbacka, Suedia.

Acest accident a survenit în urma încercării nereuşite de a trage trenul pe o linie moartă în aşteptarea trecerii altui tren. Locomotiva trenului şi patru dintre vagoane au ieşit de pe şine şi au deraiat în câmpul din imediata apropiere.

Din fericire niciunul dintre vagoane nu a fost grav avariat şi nu au apărut scurgeri iar operaţiunile de salvare care au s-au desfăşurat au limitat producerea de pierderi de vieţi omeneşti.

Faptul că acest accident nu a fost catalogat ca un incident chimic din moment ce nu au existat scurgeri toxice, dar a fost introdus şi analizat în cadrul acestui material, deoarece efectele unui asemenea accident puteau fi dezastruoase în situaţia în care ar fi avut loc scurgeri masive de clor.

După producerea acestui incident a fost reevaluată modul de pregătire a forţelor de intervenţie suedeze. Fiind simulate consecinţele efectelor ipotetice de risc, urmate de întrebări, au fost evidenţiate grave lacune în pregătirea de urgenţă a forţelor de intervenţie, în cazul în care, ar fi existat deversări. Eliberarea de clor ar fi avut consecinţe grave pentru populaţia din zona imediată, din moment ce niciuna dintre autorităţile competente în domeniu nu era pregătită pentru intervenţia în cazul producerii unui astfel de eveniment.

12 / 42

Deoarece, în Suedia, accidentele în care au fost implicate substanţe toxice industriale au fost foarte rare, competenţele practice şi cunoştinţele în acest domeniu ale forţelor de intervenţie sunt limitate.

Raportul de analiză a incidentului a indicat că serviciile de sănătate ar fi trebuit să prioritizeze contramăsurile dinaintea decontaminării, cel puţin înaintea deversării clorului sau a altor gaze sau lichide chimice sub presiune. Pentru a obţine o minimalizare efectivă a urmărilor accidentelor chimice s-a stabilit că sunt necesare planificări comprehensive, pregătire şi antrenament pentru toate organizaţiile implicate în acţiunile de răspuns. 1.1.5 TIP EVENIMENT: Accident feroviar DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2002 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: cisternă amoniac LOCAŢIA: Vestfold, Norvegia În urma unei exploziei unei cisterne în data de 30 iulie 2002 lângă ferma Kjondal din Vestfold a avut ca efect contaminarea cu amoniac a atmosferei.

Cisterna era parte componentă dintr-un transport marfar, iar datorită creşterii temperaturii şi creşterii presiunii din interiorul cisternei a avut ca efect producerea unei deflagraţii.

Accidentul a dus la dezbateri în legătură cu regulamentele de siguranţă în folosirea extinsă a amoniacului în agricultură şi industrie. Regulamentele de siguranţă stipulează că cisternele ce conţin amoniac nu pot depăşi un volum de 86%, deoarece 14% se păstrează ca volum de siguranţă în cazul în care temperaturile variază.

În cazul exploziei de la ferma din Kjondal, volumul de amoniac din cisternă atingea aproximativ 100%.

Efecte: - persoane decedate: 1 (ca urmare a intoxicaţiilor cu gaz); - persoane rănite - 9; - persoane cu nevoi de îngrijiri medicale: 5 (se aflau în vecinătatea

fermei şi pe direcţia de propagare al gazului toxic); - animale afectate: 187 de vite (intoxicate cu amoniac) - animale sacrificate: 45.

13 / 42

Costuri Societatea Yara, sucursala concernului Hydro şi responsabili cu

umplerea în exces a cisternei de la ferma Kjondal, au fost obligaţi la despăgubiri în valoare de 1 milion de coroane (aproximativ 125.000 de euro) pentru compensarea animalelor decedate de la fermă. Raportul de analiză a incidentului Conform raportului de accident al poliţiei, personalul de intervenţie nu a luat în considerare efectele direcţiei vântului asupra populaţiei din imediata vecinătate a fermei.

Raportul poliţiei a evidenţiat importanţa rolurilor şi a responsabilităţilor în managementul intervenţiei de urgenţă, dar şi cooperarea şi exerciţiile dintre serviciile de urgenţă pentru îmbunătăţirea coordonării şi managementul intervenţiilor. 1.1.6 TIP EVENIMENT: Accident rutier DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2004 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: nitrat de amoniu LOCAŢIA: Mihăileşti, Buzău, ROMÂNIA

Reprezintă cel mai grav accident în care au fost implicate substanţe chimice şi care au provocat cel mai număr de persoane decedate şi rănite, din anii 1990 până în prezent. Un camion care transporta 20 de tone de nitrat de amoniu (aproximativ 400 de saci) de la Combinatul Chimic Doljchim, pe drumul european E 85, s-a oprit într-un şanț la marginea comunei Mihăileşti din judeţul Buzău. După câteva momente, în cabină s-a produs un incendiu care se extindea şi către încărcătura din camion.

Doi reporteri aflaţi în imediata apropiere a evenimentului au început filmarea atunci când echipele de intervenţie au încercat să stingă incendiul şi propagarea acestuia spre încărcătură.

14 / 42

În momentul în care s-a produs deflagraţia nitratului de amoniu, resturi umane şi ale camionului au fost aruncate de suflu pe o rază de peste un kilometru.

Efecte: - persoane decedate: 18 (7 din rândul echipajelor de intervenţie); - persoane rănite: 13 (4 din rândul echipajelor de intervenţie); - s-a creat un crater în asfalt cu adâncime de 6,5 m şi un diametru de

42 m. Cauzele probabile de producere a incidentului

- necunoaşterea producerilor de intervenţie de către transportatori în cazul implicării în incendii a substanţelor explozive sau periculoase;

- inexistenţa la acea dată, a procedurilor de intervenţie specifice pe categorii de substanţe periculoase;

- dotarea precară cu echipamente de detecţie şi protecţie a personalului de intervenţie.

- lacune în legislaţia naţională în situaţia producerii unor evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase.

1.2 ACCIDENTE TEHNOLOGICE ÎN CARE AU FOST IMPLICATE SUBSTANŢE CHIMICE PERICULOASE

1.2.1 TIP EVENIMENT:Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1976 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Dioxină LOCAŢIA: Seveso, Italia

Pe data de 10 iulie 1976,

Italia a suferit de pe urma unui accident la o staţie chimică de procesare de lângă oraşul Seveso, situat în nordul Italiei.

O instalaţie chimică care producea pesticide şi erbicide s-a supraîncălzit şi în momentul ruperii unei supape o parte din conţinut a ajuns în atmosferă printr-o ţeavă de eliberare din acoperiş, producând un nor toxic

15 / 42

de 2,3,7,8 tetraclorodibenzoparadioxin (TCDD), o formă foarte toxică a dioxinei.

Norul toxic creat a contaminat o suprafaţă de aproximativ 17 km², lăsând în urma sa o zonă de nelocuit de aproximativ 4 km².

Efecte:

- persoane evacuate: aproximativ 600 de; - persoane tratate împotriva otrăvirii cu dioxină: peste 2.000; - de asemenea, TCDD-ul a avut efecte carcinogenice asupra

populaţiei din vecinătatea oraşului Seveso la momentului producerii incidentului.

- au apărut efecte negative asupra populaţiei şi a mamiferelor (ierbivorelor) din cauza contaminării solului Raportul de analiză a incidentului O serie de scenarii de accident pentru Seveso fuseseră deja făcute, dar niciunul dintre acestea nu era similar cu situaţia pentru tipul de instalația în speţă.

Autorităţile nu au fost informate imediat după emisiile de TCDD, ceea ce a îngreunat aplicarea unor sisteme de management al siguranţei. De abia după ce patru elevi s-au îmbolnăvit au fost alertate serviciile de urgenţă. Înaintea producerii acestui accident, Manualul cu Proceduri Locale, care oferea informaţii despre modul de gestionare a urgenţele chimice, nu fusese distribuit tuturor celor implicați în această activitate. Ca urmare a accidentului de la Seveso, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Directiva Consiliului 96/82/CE care se referă la accidente majore şi riscuri ale anumitor activităţi industriale, supranumită Directiva Seveso, din 1982, care reprezintă un regulament de siguranţă relevant pentru toţi operatorii de instalații industriale care manipulează materiale periculoase în cantităţi mari.

Ca urmare a adaptărilor a prevederilor referitoare la accidentele majore datorate substanţelor chimice periculoase, la 4 iulie 2012 a fost adoptată, noua Directivă 2012/18/EU-Seveso III de înlocuire a Directivei 96/82/CE – Seveso II cu termen de implementare 2015.

16 / 42

1.2.2 TIP EVENIMENT: Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic,

scurgere de gaz DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1984 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Izocianat de metil, gaz LOCAŢIA: Bhopal, India

Una dintre cele mai grave

accidente industriale din istorie a reprezentat-o scurgerea de gaze din India, din 2-3 decembrie 1984.

Aproximativ 42 de tone de gaz extrem de toxic (izocianat de metil -CMI), au fost eliberate dintr-un rezervor de depozitare din cadrul fabricii de pesticide aparţinând Union Carbide India Limited (UCIL).

Acesta a transferat o cantitate de apă în rezervoarele de stocare având ca efect producerea unei reacţii puternic exoterme cu eliberarea în atmosferă a unui gaz toxic, datorită deschiderii supapelor de siguranţă.

Efecte: - persoane decedate: aproximativ 2.500; - persoane expuse la gaze toxice: peste 200 000.

Raportul de analiză a incidentului După evaluarea sistemului de siguranță la UCIL în 1982, conducerea

societăţii Union Carbide Corporation, a concluzionat că au fost numeroase deficiențe de siguranţă în cazul acestui operator. Pe parcursul timpului au mai fost semnalate scurgeri mai mici din cadrul uzinei. Proprietarul majoritar şi operator al fabricii de pesticide, compania americană Union Carbide, a trebuit să plătească 470 milioane USD despăgubiri victimelor afectate.

Ca măsuri de prevenire a unor incidente similare celui de la Bhopal, o serie de ţări europene au stabilit punerea în aplicare a unor reglementări mai stricte privind stocarea şi producerea de materiale periculoase. În ciuda faptului ca autorităţile au interzis produsele chimice din 1985, cu toate acestea, în India, au mai fost identificate situaţii de evacuări de produse chimice de pe amplasamentul operatorului până în anul 2004.

17 / 42

1.2.3 TIP EVENIMENT: Accident tehnologic, bazin de retenţie cianuri DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2000 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ:ape reziduale cu conţinut de cianură, cupru,

zinc sau plumb LOCAŢIA: Baia Mare, Romania În procesul de obţinere al aurului din minereul aurifer, se foloseşte sare de cianură. Pe data de 30 ianuarie 2000, un baraj de retenţie pentru substanţe de purificare de la Mina Aurul din România, a depăşit cota maximă deversându-se, eliberând 100.000 de metri cubi ce conţineau cianuri în râul Tisa.

Din cauza existenței unei fisuri în barajul care înconjura un bazin, s-a ajuns la producerea incidentului cu deversări de cianură. Apele reziduale conţineau cianură, dar şi cupru, zinc sau plumb. Autorităţile române au dat alarma imediat, fapt care a împiedicat apariţia de victime în rândul populației, deşi, potrivit unor surse, în jur de 100 de oameni, majoritatea copii, au avut nevoie de tratament medical după ce au consumat peşte poluat. Unda de poluare a ajuns în fluviul Dunărea tranzitând Ungaria, Serbia şi revenind în România. Urme ale cianurii au fost detectate în apă, două săptămâni mai târziu când aceasta a ajuns la Marea Neagra. Raportul de analiză a incidentului

Imediat după producerea incidentului, autorităţile naţionale responsabile cu gestionarea riscului au alarmat autorităţile locale

Câteva lucruri au mers bine pe timpul deversării de la Baia Mare. De exemplu, înştiinţarea-alarmarea promptă a autorităţilor în aval de locul producerii incidentului și monitorizarea undei de poluare până la deversare acesteia în Marea Neagră.

Localitățile din aval au avut timpul necesar pentru a se asigura cu apa potabilă. Încercările de neutralizare a cianurii din cursurile de apă, au fost din pacate sortite eșecului. Au fost determinate prezenţa cianurilor în apa prelevată precum și anumite substanţe toxice cu valori peste concentrațiile maxime admise.

18 / 42

1.2.4 TIP EVENIMENT: Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2001 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ:explozia de nitrat de amoniu LOCAŢIA: Toulouse, Franţa

Pe data de 21 septembrie 2001, la ora 10.17 în Franţa, a avut loc unul dintre cele mai mari accidente industriale. O deflagrație deosebit de puternică s-a produs la fabrica de azotat de amoniu, AZF, societate ce producea atât îngrăşăminte cât şi o varietate de produse chimice, aflându-se la o distanţă de numai 3 km de oraşul Toulouse.

Producerea pierderilor de vieție omenești și a pagubelor s-a datorat în mare parte datorită efectelor exploziei și nu ca urmare a emisiei de substanțe toxice, neîncadrându-se în tiparul producerii acestor tipuri de evenimente.

Totuși, acest eveniment a fost introdus în acest material datorită faptului că în imediata sa apropiere se aflau staţii de procesare și depozitare a clorului şi a amoniacului iar în situația în care acestea ar fi fost afectate riscul producerii de pagube ar fi fost mult mai mare prin eliberarea gazelor toxice în atmosferă.

În jur de 300-400 de tone fiind stocate la acea dată în fabrică în timpul exploziei. Estimările spun că în jur de 40-80 de tone de material a fost detonat.

Efecte: - persoane decedate: 30 (din care 22 au murit la faţa locului); - persoane rănite: aproximativ 2.500. - distrugerea ferestrelor clădirilor: pe o rază de câţiva kilometri; - producerea unui crater în jur de 40 de metri în diametru şi 7 metri în

adâncime;

Raportul de analiză a incidentului Fabricile din apropiere depozitau cantităţi considerabile de amoniu şi

clor. O parte dintre aceste clădiri au suferit pagube în urma exploziei, dar cisternele conţinând substanţele nu au prezentat urme de defecţiune. Toate fabricile au fost obligate în a-şi opri activitatea imediat după explozie luând în considerare că AZF se afla aproape de centrul oraşului Toulouse.

19 / 42

Consecinţele accidentului ar fi putut fi cu mult mai dezastruoase în cazul în care fabricile ar fi fost distruse de către explozie. Criza a creat o dezbatere publică în Franţa în legătură cu riscurile industriale şi urbanizarea de pe lângă centre ce manipulează materiale periculoase, ceea ce a dus în 2003 la o îmbunătăţire în regulamentele de siguranţă a factorilor de risc industriali, de informare publică şi management de criză. 1.2.5 TIP EVENIMENT: Accident tehnologic la obiectiv sursă de risc chimic DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2013 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ:explozia de nitrat de amoniu LOCAŢIA: West, Texas SUA

Explozie la Compania de Îngrăşăminte Chimice West, în data de 17.04.2013, ca urmare a producerii unui incendiu. 20 minute mai târziu, nitratul de amoniu care era depozitat a explodat afectând aproximativ 80 de locuinţe.

Efecte: - persoane decedate: 15; - persoane rănite: aproximativ 200;

Raportul de analiză a incidentului Analiza ulterioară a evenimentelor a evidenţiat faptul că producătorul

avea depozitată o cantitate mult mai mare de nitrat de amoniu decât îi permitea legislaţia în vigoare. 1.2.6 TIP EVENIMENT: Accident tehnologic DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2002 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: deversări de clor LOCAŢIA: Festus, stat Missouri, SUA Pe data de 14 august 2002, în jurul orei 9:20 dimineaţa pe timpul efectuării procesului de transfer cu clor lichid de la o cisternă către staţia de procesare a oraşului Festus, statul Missouri, unul dintre furtunurile care se folosea pentru transferul clorului a cedat în timpul operaţiei şi 22 de tone

20 / 42

de clor sub formă de gaz a fost emis în atmosferă pe o perioadă de 3 ore. Eliberarea de clor a declanşat sistemul de alarmare. În momentul când au auzit alarma, angajaţii au evacuat clădirea şi managerul operaţiunii a declanşat butonul de oprire de urgenţă. Totuşi, ambele sisteme de siguranţă şi cel automat şi cel manual, care au fost proiectate a se declanşa automat în caz de urgenţă, nu au funcţionat în acel moment.

Deversarea de clor a continuat pe parcursul a încă trei ore până când un echipaj HazMat (Hazardous Material Team) al societăţii, a reuşit să oprească scurgerea închizând valvele de eliberare.

Efecte: - persoane cu nevoi de intervenţie: 66 (asistență medicală şi

monitorizare în caz de afecţii respiratorii) ; - persoane rănite: 3 (au suferit răni cutanate pe parcursul activităţilor

de curăţire).

Raportul de analiză a incidentului

Potrivit celor de la CSB, operatorul economic nu era pregătit în cazul unui accident major de deversări cu clor.

Comisia a identificat şase factori care au favorizat producerea incidentului:

1- Ghidurile de informare publică erau neadecvate; 2- Nu a existat o coordonare a responsabilităţilor între membrii

echipajelor de intervenţie; 3- În ghiduri nu era specificat dacă o scurgere de clor de acest fel

necesită ajutorul echipajelor din afara operatorului sau se rezumă la intervenţia personalului lucrător;

4- Operatorul economic nu a dispus de programe de antrenament pentru personalul de intervenţie în cazul producerii unor asemenea urgenţe;

5- Echipamentul de urgenţă nu a fost uşor de obţinut; 6- Nu existau ghiduri de proceduri de curăţare imediat după

producerea incidentului a materialelor periculoase. În cazul în care ar fi existat asemenea proceduri, cei trei lucrători nu s-

ar fi expus niciodată pe timpul curăţării. CSB-ul a indicat deficienţe în planul de urgenţă, deoarece planul de

urgenţă a districtului Jefferson nu a mai fost actualizat din 1996.

21 / 42

1.2.7 TIP EVENIMENT: Accident tehnologic, iaz de decantare DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2010 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: deversări reziduuri toxice LOCAŢIA: Ajka, Ungaria

Pe data de 4 octombrie 2010 ca urmare a cedării unui rezervor aflat în incinta staţiei de procesare a aluminiului din Ajka, Ungaria, un val de reziduuri lichide toxice, în principal bauxită, a ajuns în fluviul Dunărea, după ce acesta a afectat o serie de așezări urbane, infrastructuri rutiere, gospodării și anexe gospodărești. O parte din populație care au venit în contact direct cu noroiul caustic au suferit arsuri şi afecţiuni oculare.

Efecte: - persoane decedate: 9; - persoane rănite:150.

Statul ungar a reacţionat rapid prin instalarea stării de urgenţă în trei districte. Autorităţile au adăugat substanţe de neutralizare a materialului toxic în fluviul Dunărea, construind diguri subacvatice în încercarea de a reţine noroiul toxic pe cât posibil.

Aceste acţiuni au fost foarte importante, în special pentru că fluviul Dunărea străbate Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Moldova şi Ucraina.

Raportul de analiză a incidentului Imediat după acest accident, statul ungar a pus sub control

guvernamental staţia de la Mal Zrt până la clarificarea cauzelor producerii acestui eveniment. Staţia Mal Zrt a negat posibilitatea unei defecţiuni a rezervorului care îndeplinea standardele naţionale. Costurile de curăţare a terenului poluat au fost estimate la zeci de milioane de USD.

22 / 42

II. ACCIDENTE/INCIDENTE BIOLOGICE, EPIDEMII, PANDEMII 2.1 TIP EVENIMENT: Epidemie DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1979 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: antrax LOCAŢIA: Sverdlovsk (azi Yekaterinburg), Federaţia Rusă

În localitatea Sverdlovsk (azi Yekaterinburg), oraș cu o populaţie de aproximativ 1,2 milioane de locuitori și situat la 140 km vest de Moscova, în anul 1979 a izbucnit o epidemie de antrax.

În anul 1980, oficialii sovietici şi cercetători au raportat că izbucnirea era sub formă de afecţiuni gastrointestinale şi cutanate de antrax cauzate de consumul cărnii contaminate.

Epidemia a declanşat suspiciuni în rândurile autorităților americane, conform cărora izbucnirea se datora unor spori de provenienţă militară de la una dintre staţiile de procesare microbiologică, aceasta constituind dovada nerespectării Convenţiei Internaționale privind producerea și stocarea Armelor Toxice şi Biologice.

Efecte:

În anii 1992 şi 1993 un grup de cercetători americani a vizitat site-ul de la Sverdlovsk. Grupul, împreună cu cercetătorii ruşi, au întocmit un raport epidemiologic conform căruia 66 de persoane au decedat şi 11 supravieţuitori.

Raportul de analiză a incidentului

Studiul a prezentat concluziile conform cărora agentul patogen a fost

aeropurtat cu o eliberare predominantă îndeosebi în zona staţiei militare microbiologice.

Cauza accidentului a fost lipsa unui filtru la una din ţevile de evacuare acolo unde culturile de antrax erau puse la uscat pentru a produce pudră de antrax ce la rândul ei putea fi dispersată ca aerosoli. Filtrul fusese îndepărtat datorită înfundării, dar nu fusese înlocuit.

23 / 42

Este cea mai vastă răspândire atestată de contaminare a populației cu antrax. Există o estimare conform căreia în jur de 1mg de spori de antrax au ajuns în atmosferă.

2.2 TIP EVENIMENT: Toxiinfecție alimentară în masă DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1989-2005 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: botulism alimentar LOCAŢIA: Marea Britanie

Botulismul alimentar este o rară dar foarte serioasă boală cauzată de ingerarea neurotoxinei [neurotoxină botulinum – BoNT] obţinută ca rezultat a cultivării bacteriei Clostridium botulinum în mâncăruri înainte de consumare.

Efecte:

Boala este rară în Marea Britanie şi numai 62 de cazuri au fost identificate în perioada 1922 – 2005. În perioada 1989 şi 2005 pe teritoriul Marii Britanii au avut loc doar şase incidente ale acestei boli şi care ilustrează importanţa factorilor de risc declanşaţi de proasta depozitare a mâncărurilor şi a preparatelor comerciale, conservarea necorespunzătoare a alimentelor la domiciliu şi turismul în ţări unde botulismul este mult mai frecvent. Chiar şi cazurile izolate de botulism pot declanşa o urgenţă naţională şi pot pune în pericol sănătatea publică sau depozitele publice cu provizii.

Analiza incidentului Din 1989 până astăzi s-au înregistrat şase incidente (33 de cazuri

soldate cu trei decesuri) detectate care au fost descrie precum urmează:

1. Primul incident a declanşat cea mai mare răspândire de botulism din Marea Britanie, în anul 1989 când s-au înregistrat 27 de cazuri cu un singur deces provenite de la consumarea iaurtului cu alune. Testele ce au urmat asupra victimelor au demonstrat prezenţa tipului B de botulism şi a BoNTB în excrementele unuia dintre pacienţi, în cutii de iaurt deschise sau închise şi în conservele închise de alune.

2. Al doilea incident de botulism a avut loc in 1998. Un soţ şi soţie de origini italiene au adus cu ei din Italia, şi au consumat, ciuperci de casă în ulei. Amândoi membri ai familiei au dezvoltat botulism (unul

24 / 42

dintre ei murind), iar tipul B de botulism şi BoNTB au fost depistate în serul şi în excrementele unuia dintre pacienţi la fel şi în ciupercile îmbuteliate. Bacteria în sine a fost prelevată din excrementele pacientului care a decedat.

3. Al treilea incident, în anul 2003, un bărbat de origine poloneză cu reşedinţa în Marea Britanie, a contactat botulismul şi în cele din urmă murind. BoNTB a fost găsit în mostrele de ser extrase înainte ca acesta să moară. Pacientul a împărţit o masă cu un conaţional conţinând produse din carne preparate în casă (“bigosh”) aduse din Polonia. Cel de-al doilea polonez a fost diagnosticat cu botulism la întoarcerea în ţară.

4. Incidentul patru reprezintă un caz aparte de botulism în anul 2004, un pacient ce a consumat hummus din comerţ ce fusese depozitat neadecvat, la temperatura camerei, timp de câteva săptămâni în incinta apartamentului victimei. Mâncarea respectivă fusese descrisă ca fiind “închisă”, deoarece niciun alt membru al familiei nu a consumat acest produs. Din cauza întârzierilor investigaţiei pacientului, nu au putut fi prelevate mostre adecvate pentru a confirma din timp starea clinică a pacientului. Pacientul a avut o recuperare completă şi nu a mai fost diagnosticat ca fiind în vreun pericol chiar şi fără terapie antibotulinică.

5. Cazul numărul cinci a fost o femeie ce revenea în Anglia după o vizită în Georgia. Tipul A de Clostridium Botulinum a fost înregistrat în excrementele pacientei la aproximativ 10 – 14 zile după revenirea în Marea Britanie a acesteia. S-a realizat o recenzie a mâncărurilor consumate din care a reieşit ca persoana respectivă a avut contact cu câteva preparate tradiţionale înainte de plecarea sa din Georgia. Acest pacient, deasemenea, a fost externat fără tratament terapeutic specific antibotulinic.

6. Ce-l de-al şaselea caz şi ultimul, a implicat un cetățean polonez stabilit în Anglia în anul 2005, care a prezentat un caz de botulism la numai 24 de ore după consumarea unor cărnuri de porc preparate original în Polonia. Tipul B de Clostridium botulinum si BoNTB au fost prelevate din excrementele şi dintr-unul dintre porţiile de carne de porc ţinute in casă. Pacientul a urmat tratament cu antitoxine şi s-a recuperat complet. Carnea de porc a fost produsă, împachetată şi păstrată la temperatura camerei timp de câteva luni în Polonia înainte de a fi adusă în Anglia pentru a fi consumată.

25 / 42

2.3 TIP EVENIMENT: Pandemie DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2003 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Sindromul acut respirator sever (SARS) LOCAŢIA: Nivel Mondial

Sindromul respirator acut sever (SARS) este o boală virală respiratorie cauzată de coronavirus. Primul caz de SARS a fost depistat în Asia în luna februarie a anului 2003. Pe parcursul următoarelor luni, virusul s-a răspândit în mai bine de 24 de ţări din America de Nord, America Latină, Europa şi Asia până când epidemia globală de SARS a putut fi intrat sub control în 2003.

Efecte: Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO), un total de 8.098 de persoane din întreaga lume au contactat virusul SARS în timpul epidemiei din 2003. S-au înregistrat 744 de decesuri. Au mai existat cazuri în Singapore, Taivan şi China la finalul anului 2003, începutul anului 2004, dar nu s-au înregistrat cazuri în actualizările situaţionale ale celor de la WHO.

Analiza evenimentului Principalul mod de transmitere a SARS-ului este prin contact apropiat între două persoane. Infecţia are loc, de obicei, printr-o transmitere uşoară în timpul unui contact personal apropiat cu un caz simptomatic, sau prin contaminarea ochilor, a gurii sau a nasului cu secreţii respiratorii, fluide corporale, sau excrementele unui pacient. Niciun medicament antiviral sau de alt gen, cum ar fi steroizii de exemplu, nu s-a dovedit a avea vreun efect şi tratamentul este, în principiu, un mod de diminuare a efectelor virusului.

Detecţia rapidă şi izolarea din timp a cazurilor de SARS, la fel şi control eficient al infecţiei, sunt semnificative în stabilirea unui control asupra răspândirii virusului SARS.

26 / 42

2.4 TIP EVENIMENT: Pandemie DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2009 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Virusul gripei H1N1 LOCAŢIA: Nivel Mondial

Virusul H1N1 a fost pentru prima dată depistat la un pacient în vârstă de 10 ani din California, în luna aprilie a anului 2009. Urmând ca alte cazuri să apară în California şi în Texas.

O analiză a cazurilor din Mexic indică faptul că virusul ar fi apărut acolo înainte de a fi depistat în Statele Unite. Noul virus influenza s-a răspândit foarte repede în întreaga lume.

WHO a monitorizat foarte atent răspândirea virusului în perioada aprilie – iunie 2009, şi au ridicat nivelul de alertă al pandemiei gradual. Pe data de 11 iunie 2009, WHO a declarat că se va ajunge la un nivel internaţional pandemic de infectare cu virusul H1N1, ridicând nivelul de alertă. În acel moment, existau confirmate infecţii în mai bine de 74 de ţări. La acea dată, majoritatea ţărilor din lume au confirmat infecţii cu noul virus.

Efecte:

Deoarece virusul H1N1 nu a mai fost văzut la oameni înainte, mulţi dintre aceştia nu aveau nicio imunitate preexistentă. Pandemia a cauzat izbucniri neobişnuite şi răspândite ale bolii în lunile de vară şi niveluri înalte de boală în lunile de iarnă.

Virusul pandemic a dominat peste alte epidemii sezoniere de epidemii. A prezentat şi caracteristici neobişnuite în tiparele clinice îndeosebi întâlnite în cazuri grave ale unor grupuri mai tinere ca vârstă. Virusul H1N1 se răspândeşte de la o persoană la alta prin contaminarea cu picături lichide ce provin de la pacienţi infectaţi ce strănută sau tuşesc, prin inhalarea acestor microbi aerosoli, atingerea suprafeţelor contaminate sau a mâinilor contaminate.

Pentru a preveni răspândirea, persoanele care sunt contaminate ar trebui să îşi acopere gura şi nasul atunci când tuşesc sau strănută, să stea acasă pe cât de mult posibil, să îşi cureţe mâinile adesea şi să întrerupă contactul cu persoane sănătoase pe perioada bolii.

27 / 42

Raportul de analiză a incidentului

Când ne referim la consecinţele pandemiei virusului H1N1 din 2009, putem cita de pe pagina de internet a WHO (Organizaţia Mondială a Sănătăţii):

“Impactul global al pandemiei nu a fost încă estimat. Tipic pentru estimările decesurilor din cauza gripei se vor folosi modele statistice. În contrast cu celelalte, raportul curent de decesuri din cauza pandemiei cu H1N1 este de 16.000 de decesuri, ce reprezintă teste individuale şi decesuri confirmate, în principal raportate de ţări unde există resurse necesare pentru testări de laborator.”

28 / 42

III. ACCIDENTE RADIOLOGICE

3.1 TIP EVENIMENT: Accident radiologic cu echipament de radiografie DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1996 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Ir-192, 185 TBq LOCAŢIA: Gilan, Iran

Pe data de 24 iulie 1996 un muncitor în

construcţii a fost expus la radiaţii atunci când a ridicat o sursă neprotejată de Ir-192 de 185 TBq care picase de la o unitate industrială de radiografie. După ce a ţinut sursa în buzunarul bluzei sale pentru aproximativ 1 oră și jumătate, muncitorul a început să simtă o senzaţie de arsură în piept, la fel şi ameţeală şi greţuri.

Muncitorul a dus sursa înapoi unde o găsise, ce a fost ulterior descoperită de responsabilii cu

radiografia ce observaseră că sursa dispăruse. După câteva ore, muncitorul, încă simţindu-se foarte rău, îşi anunţă

managerul. Muncitorul a fost trimis pentru a efectua o inspecţie medicală. Şi ceilalţi muncitori au fost verificaţi, însă nu prezentau simptome de expunere radioactivă.

Două zile mai târziu, când leziunile la nivelul pielii deveneau din ce în ce mai grave şi nivelul de celule albe din sânge scădea, pacientul a fost internat la spital. Pe data de 16 august 1996 a fost transferat la un spital specializat din Franţa (Institutul Curie) unde a fost tratat cu grefe de piele pentru afecţiunile de la nivelul pieptului şi a coapsei.

Atunci când a fost reexaminat, la 4 ani jumătate după tratament, muncitorul a fost diagnosticat ca fiind în stare satisfăcătoare de sănătate, având încă probleme cu cotul drept şi mâna stângă.

29 / 42

3.2 TIP EVENIMENT: Accident radiologic cu echipament de radiografie DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1999 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Ir-192 LOCAŢIA: Yanango, Peru

Pe data de 20 februarie 1999, la o

hidrocentrală din Yanango, Peru, a avut loc un accident radiologic. Un sudor a găsit o sursă de Ir-192 care căzuse de la o unitate industrială de radiografie ce fusese folosită în perimetrul unde acesta lucra.

Muncitorul a ridicat sursa, ţinând-o în buzunarul de la pantaloni până la finalul zilei de muncă. După un anumit timp a început să acuze dureri de spate şi la coapsa din dreapta. Imediat

după muncă, acesta a consultat un doctor care văzând zona afectată, ce se umflase şi se înroşise, a concluzionat că este probabil o muşcătură de insectă.

Echipa de radiografie a observat în acea seară că echipamentul nu funcţionează, descoperind lipsa sursei pe la mijlocul nopţii. După ce au verificat zona cu aparatura dozimetrică, au ajuns la verificarea personalului ce se aflase în perimetrul de lucru în acea zi.

În jurul orei 1.00, operatorul echipamentului de radiografie împreună cu încă un inginer au ajuns la casa sudorului. Folosind un dozimetru ce verifica fondul natural, au putut observa nivelul crescut de radiaţii din jurul casei. Atunci când sudorul a adus sursa la uşă, operatorul i-a zis să o arunce în stradă, punând apoi o piatră deasupra acesteia. Inginerul a rămas pentru a asigura zona în timp ce operatorul s-a întors pentru a găsi echipamentul de manipulare şi extragere a sursei.

În dimineaţa următoare, muncitorul a fost internat în spital. În luna mai a fost transferat la un spital în Franţa. În ciuda tratamentelor intensive, amputarea braţului drept a fost imposibil de evitat.

30 / 42

3.3 TIP EVENIMENT: Accident radiologic cu echipament de radiografie DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2002 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Ir-192, 1,67 TBq LOCAŢIA: Cochabamba, Bolivia

În luna aprilie a anului 2002, în Bolivia, o unitate industrială de radiografie conţinând o sursă de 1,67 TBq Ir-192 a fost transportată ca marfă într-un autobuz de pasageri ce plecase de la Cochabamba cu destinaţia capitala La Paz, o distanţă de 400 km.

Când aceasta a ajuns la destinaţie a fost observat faptul că sursa nu fusese bine încastrată în echipamentul de protecţie după folosire. Acest fapt a însemnat că şoferul şi pasagerii au fost expuşi radiaţiilor pe timpul celor opt ore de călătorie.

Calculele de după incident au arătat că în cel mai rău caz, pasagerii din autobuz puteau acumula o doza de 190 mGy. Pe lângă aceasta, lucrătorii responsabili cu manipularea sursei au primit doze de 200 mGy.

Depistarea pasagerilor ce suferiseră o expunere a fost greoaie, dar dintre cei care au fost găsiţi au fost testaţi şi s-a putut observa faptul că nu au existat probleme de sănătate evidente. 3.4 TIP EVENIMENT: Accident radiologic cu echipament de radiografie DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2005 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Ir-192, 3,33 TBq LOCAŢIA: Nueva Aldea, Chile

Pe data de 14 decembrie 2005, o sursă de 3,33

TBq de Ir-192 a căzut dintr-un echipament industrial de radiografie de la un şantier de construcţii. Lucrătorii cu echipamentul de radiografie nu au luat la cunoștinţă de la bun început de lipsa sursei, aceasta ajungând pe mâinile unui muncitor care a încercat, alături de alţi doi colegi de-ai săi, să descopere ce este aceasta.

Muncitorul a dus apoi sursa în biroul managerului său, lucru care a declanşat alarma unui

dozimetru electronic dintr-un birou învecinat.

31 / 42

Muncitorul a fost instruit să lase sursa într-un container metalic improvizat de unde a fost ulterior recuperată şi pusă înapoi în carcasa de protecţie a unităţii de radiografie.

Cei trei muncitori şi un asistent specialist au avut nevoie de asistenţă medicală pentru leziuni cutanate. Muncitorul care a găsit sursa a fost puternic afectat şi a fost transportat la un spital în Franţa pentru tratament specializat. In jur de 190 de persoane au fost verificate pentru posibile efecte de iradiere deoarece s-au aflat în preajma sursei pe perioada când ea nu se afla sub protecţie. 3.5 TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1987 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Cs-137, 50,9 TBq LOCAŢIA: Goiania, Brazilia

Unul dintre cele mai extinse accidente cu o sursă

orfană a avut loc în Goiania, Brazilia 1987. În 1985, o sursa de telegrafie de 50,9 TBq de Cs-137 a fost lăsată în urmă de o unitate de radiografie aparţinând unui institut care îşi schimbase sediul. În luna septembrie a anului 1987, doi căutători de gunoaie au intrat în vechea clinică, au găsit şi au luat sursa capsulată.

Ulterior, cei doi au desfăcut sursa compromiţând siguranţa acesteia expunându-se la praful materialului radioactiv dinăuntru şi vânzând o parte din bucăţile de

metal la un centru de colectare fier. Pe parcursul următoarelor zile, cei de la centrul de colectare şi familiile

acestora au suferit afecţiuni de pe urma otrăvirii cu radiaţii, dar nu au dat vina pe sursă. Abia după două săptămâni de când luaseră contactul cu sursa, unul dintre cei expuşi radiaţiilor a suspectat că starea generală proastă se datorează materialului recuperat de la spitalul dezafectat. Astfel că a dus sursa la un doctor.

Doctorul a suspectat că sursa s-ar putea să fie radioactivă aşa că a luat legătura cu un expert în radiologie.

Efecte - persoane decedate: 4; - persoane expuse: 28; - persoane monitorizate: 112.000; - persoane verificate radiologic: 600;

32 / 42

- persoane contaminate radioactiv: 248 - clădiri contaminate: 85; - autovehicule contaminate: 50.

3.6 TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1994 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Cs-137, 7 TBq LOCAŢIA: Tammiku, Estonia

În luna octombrie 1994, trei fraţi au intrat prin efracţie într-un depozit de reziduuri radioactive şi au furat un container de metal. În timpul operaţiunii, o sursa de Cs-137 a căzut din container însă unul dintre infractori a luat-o, punând-o într-un buzunar. Sursa avea să fie ulterior evaluată ca având 7 TBq. În aceeaşi seară, omul a început să se simtă rău fiind ulterior internat în spital, vomitând şi cu arsuri severe la picior. Acesta a decedat zece zile mai târziu, pe data de 2 noiembrie 1994.

Moartea acestuia nu a fost atribuită radiaţiilor, astfel că sursa neprotejată de Cs-137 a fost lăsată în casa bărbatului. Băiatul vitreg al acestuia a fost internat în spital cu arsuri ale mâinilor, pe data de 17 noiembrie 1994. La această dată, câinele familiei a murit.

Rănile au fost diagnosticate de către doctori ca fiind arsuri provocate de radiaţii. Ceilalţi doi fraţi, la fel şi ceilalţi membri ai familiei care trăiau în casă au fost internaţi în spital, fiind trataţi pentru diverse răni provocate de radiaţii. 3.7 TIP EVENIMENT: Accident cu surse pierdute DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1997 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Cs-137, Co-60 LOCAŢIA: Tblisi, Georgia

Centrul de Antrenament Lilo din Georgia este o

zona militară mare cu o suprafaţă de 150.000 m² de pe lângă Tbilisi, Georgia. Zona este folosită la antrenamentul soldaţilor la cazarea lor şi a familiilor acestora.

Între lunile aprilie şi septembrie 1997, câţiva soldaţi prezentau arsuri la nivelul pielii, arsuri provocate de expunerea la radiaţii. La finele lunii august, o comisie a armatei formată din experţi în radiologie au identificat

33 / 42

un punct “fierbinte” de aproximativ 45 mGy/h în incintă. Un grup naţional de experţi a fost format pentru a găsi sursa de radiaţii

şi pentru a o izola. După ce au depistat câteva surse neprotejate în diferite locaţii din zonă, grupul operativ a decis să facă o inspecţie asupra întregului campus.

Astfel s-au găsit zece surse neprotejate de Cs-137 (0,2 – 164 GBq) şi o sursă mai mică de Co-60. Pe lângă acestea s-au mai găsit încă două surse de Cs-137 încă încastrate în containerele lor de plumb. Nouă militari au suferit de pe urma arsurilor provocate de radiaţii ca rezultat al acestui incident, dar dozele absorbite exacte nu au fost calculate. 3.8 TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1998 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Co-60 LOCAŢIA: Istanbul, Turcia

O companie specializată în transportul materialelor radioactive a primit trei surse de Co-60 de la un echipament vechi de tratament al cancerului ce data din 1993. Compania a cerut permisiunea pentru a transporta aceste surse în Statele Unite, unde compania producătoare putea să transforme aceste surse în deşeuri radioactive.

Din motive necunoscute, sursele au fost împachetate dar nu au mai fost livrate niciodată. În 1998, două dintre containere au fost preluate dintr-o instalaţie

de depozitare din Ankara şi transportate la un depozit în Istanbul. Atunci când acest depozit a fost vândut, noii proprietari găsind

containerele şi neştiind ce semnifică simbolul de radioactiv, le-au vândut la un centru de colectare fier vechi.

Pe data de 10 decembrie 1998, protecţia surselor a fost îndepărtată, fapt ce a dus la expunerea la radiaţii a muncitorilor din centrul de colectare. Trei zile mai târziu, zece persoane ce lucraseră în apropierea surselor aveau simptome de otrăvire cu radiaţii, şase dintre ei vomitând. Cauza bolii nu a fost identificată, decât abia după patru săptămâni când un doctor suspectând cauza bolii ca fiind expunerea la radiaţii a contactat autorităţile.

În tot acest timp, cel puţin o sursă neecranată a fost lăsată într-o zonă rezidenţială timp de câteva săptămâni. Curăţarea centrului de colectare s-a dovedit a fi extrem de dificilă. Numai o singură sursă, încapsulată, de Co-60 de aproximativ 3,3 TBq a fost găsită şi este încă neclar dacă cel de-al doilea container conţinea sau nu o sursă.

34 / 42

Efecte: - persoane verificate medical: 404; - persoane internate pentru tratament: 18.

3.9 TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1998 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Cs-137 LOCAŢIA: Algeciras, Spania

La finele lunii mai, începutul lunii iunie 1998, patru staţii diferite de prelevare probe aparţinând unei reţele de monitorizare a aerului, au depistat o doza crescândă de Cs-137. Cea mai mare măsurătoare a fost de 1,03 mBq/m³ în Lubjliana pe data de 1 iunie 1998.

Nu au existat creşteri semnificative de radiaţii în apa de ploaie. Unităţi de măsurare din alte state europene au depistat creşteri semnificative de radiaţii asemănătoare. Eliberarea de Cs-137 a fost măsurată ca având între 8 şi 80 Ci, aceasta provenind de la o fabrică de oţel din Algeciras, Spania, unde o sursă de Cs-137 a fost introdusă în topitorie. 3.10 TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2000 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Co-60, 15.6 TBq LOCAŢIA: Samut Prakan, Thailanda

În luna octombrie 1999, o unitate de teleterapie

veche ce conţinea o sursă de Co-60, estimată la o valoare de 15,6 TBq a fost furată de la o magazie dintr-o zonă neprotejată unde compania păstra trei surse radioactive. Un lucrător la un centru de colectare metale a cumpărat acest echipament, luându-l acasă.

Zona de pe lângă centrul de colectare a fost împrejmuită, iar un echipaj de evaluare a radiaţiilor a fost trimis în zonă depistând la intrarea principală un nivel de

radiaţii de 1 mSV/h. Intervenţia s-a dovedit foarte dificilă dat fiind faptul că existau niveluri mari de radiaţii.

Efecte: - persoane decedate : 4; - persoane contaminate: 7.

35 / 42

3.11 TIP EVENIMENT: Accident cu sursă orfană DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2010 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Co-60, LOCAŢIA: Mayapuri, India

Pe data de 10 februarie 2010, un dispozitiv de măsurare a materialelor prin iradiere cu gamma, conţinând o sursa de Co-60, a fost vândut de Departamentul de Chimie din cadrul Universităţii din Delhi unui centru de colectare.

La centru, dispozitivul a fost dezasamblat şi prin urmare persoanele din locaţie au fost expuse unor niveluri de radiaţii.

Efecte: - persoane expuse- 8 din care:

o persoane decedate: 1 o persoane spitalizate:2.

36 / 42

IV. ACCIDENTE NUCLEARE

4.1 TIP EVENIMENT: Accident la reactorul nuclear DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1979 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: - LOCAŢIA: Three Mile Island, SUA

Pe data de 28 martie 1979, a avut loc un accident la cel de-al doilea reactor al staţiei nucleare din Three Mile Islands, situată la 16 km de capitala statului Pennsylvania, în apropiere de Harrisburg, pe râul Susquehanna.

Reactorul conţinea apă presurizată şi producea 3000 MW (1000 MWe). Elementele de combustibil erau încapsulate într-un aliaj special ce conţinea zirconiu, un

material des folosit în centralele nucleare. Reactorul era relativ nou şi fusese folosit abia de trei luni.

Nu a fost încă identificat concret cum a avut loc accidentul dar este posibil ca totul sa fi plecat de la cel de-al doilea sistem de răcire care s-a oprit din funcţiune.

Criza s-a terminat pe data de 1 aprilie, dar planul de curăţare a durat mai bine de câţiva ani. În prezent, reactorul este oprit iar combustibilul uzat şi materialele radioactive rezultate de pe urma accidentului au fost transportate în altă locație. 4.2 TIP EVENIMENT: Accident la reactorul nuclear DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1986 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: - LOCAŢIA: Cernobâl, fosta Uniunea Sovietică

Pe data de 26 aprilie 1986, a avut loc un

accident de proporţii la Unitatea 4 a complexului energetic de la Cernobâl, 130 km distanţă de Kiev. Unitatea, de producţie rusească tip RBMK, utilizează combustibili din dioxid de uraniu, uşor îmbogăţit (2% U-235).

37 / 42

Unitatea 4 a fost oprită pentru controlul de rutină şi mentenanţă pe data de 25 aprilie 1986. Scopul acestui lucru era pentru a testa dacă sistemul de răcire al miezului poate opera în cazul pierderii curentului electric. Personalul lucrător nu a fost anunţat, deoarece totul fusese gândit ca un test care nu include operatorii la partea nucleară, astfel că personalul nu a luat măsuri de siguranţă.

Eliberarea totală de substanţe radioactive a fost estimată de oamenii de ştiinţă ruşi ca având o valoare aproximativă de 1,9 EBq.

În timpul şi după accident 31 de persoane şi-au pierdut viaţa, în timp ce 134 au fost tratate pentru sindromul acut de radiaţii. S-a înregistrat un număr mare de cazuri de cancer tiroidian.

Costurile de pe urma accidentului sunt greu de estimat. În Ucraina în jur de 7% din bugetul naţional este distribuit pentru a face faţă consecinţelor, iar în Belarus cheltuielile de până acum sunt evaluate la 13 milioane de dolari americani. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a cheltuit pentru ridicarea sarcofagului din beton în jurul Unităţii 4, în jur de 800 de milioane de dolari. 4.3 TIP EVENIMENT: Accident la reactorul nuclear DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2011 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: -, LOCAŢIA: Fukushima, Japonia

Accidentul a avut loc în urma unui

cutremur de 9 grade, pe data de 11 martie 2011, ce a afectat coasta de est a Japoniei fiind urmat de un tsunami.

Consecinţele nu au putut fi estimate concret până la această dată. Accidentul nu a avut ca urmări pierderi de vieţi omeneşti din cauza radiaţiilor emise, dar

cantităţi semnificative de radiaţii au ajuns în atmosfera şi în apa mării. O zonă de aproximativ 1.200 km² a trebuit sa fie evacuată şi în jur de 1600.000 de oameni au trebuit sa fie evacuaţi în primele două zile de la accident.

Potrivit legislaţiei japoneze, compania operatoare, TEPCO, are o asigurare obligatorie care acoperă pagube în valoare de 1,6 miliarde de dolari, însă estimările costurilor reale ale acestora pornesc de la 75 până la 250 de miliarde de dolari. Costurile totale ale accidentului de la Fukushima, care includ compensațiile și dezafectarea celor şase reactoare nucleare de la centrala nucleară se situează între 500 şi 600 de miliarde de dolari.

38 / 42

V. CAZURI ISTORICE DE TERORISM CBRNe

Folosirea armelor de clasa CBRNe în teatrele de război sau împotriva

propriei populaţii este exclusă din exemplele prezentate din următoarele considerente: războiul nu este considerat ca un act de terorism.

Folosirea la nivel statal a armelor CBRNe împotriva propriei populaţii poate fi catalogată ca terorism statal. Actele de terorism statal, la nivel naţional, nu au fost incluse în acest material şi ca atare au fost excluse ca exemple.

Scopul realizării acestui documentar constă în dorinţa autorului de conştientizare a factorilor de decizie şi a personalului de intervenţie din cadrul structurilor de specialitate privind existenţa riscurilor CBRNe la nivel naţional şi implicit al Uniunii Europene.

Terorismul radiologic care să afecteze mai mult de o singură persoană nu a avut succes deocamdată.

Singurele două incidente cunoscute care ar putea fi clasificate ca terorism radiologic au avut loc în Rusia. În 1995, rebelii ceceni au îngropat o sursă de Cs-137 în parcul Izmailovsky din Moscova, iar în 1998, un container cu materiale radioactive a fost găsit ataşat la o mină lângă o linie de cale ferată în apropiere de localitatea Argun din Cecenia.

Fostul director general al agenţiei de contrainformaţii din Marea Britanie, a declarat în 2003, că un atac împotriva unui oraş mare este "doar o chestiune de timp". Până în prezent nu au fost identificate exemple de terorism nuclear. 5.1 TIP EVENIMENT: Atac biologic DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1984 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Dispersie de Salmonella, LOCAŢIA: Oregon, SUA Dispersiile de Salmonela în Statele Unite au fost primul exemplu de terorism biologic din istoria ţării. Acesta a avut loc între lunile august şi septembrie 1984 atunci când aproximativ 751 de persoane au contactat virusul salmonela într-un mic orăşel mic din statul Oregon din Statele Unite. Un cult religios cunoscut sub numele de Rajneeshees a reuşit contaminarea bolurilor de salată din 10 restaurante cu un agent biologic numit serotip Tifimurium Salmonela Enterica.

39 / 42

Potrivit celor din Rajneeshees, aceştia nu au dorit să ucidă cetăţenii statului Oregon, ci să-i îmbolnăvească pe aceştia pentru a nu putea participa la votul din campania electorala ce avea sa urmeze. Cei din Rajneeshees au încercat asta pentru a influenţa votul deoarece îşi doreau autonomia faţă de autoritatea din Districtul Wasco. Departamentul de Sănătate din districtul Wasco-Sherman au primit informaţii ce relatau prima dintre îmbolnăviri pe data de 17 septembrie, atunci când o persoană s-a îmbolnăvit după ce a mâncat la unul dintre restaurante. În următoarele 4 zile, 25 de oameni au contactat virusul salmonela provenind de la numeroase restaurante din district, numărul de oameni contaminaţi fiind în creştere în următoarele săptămâni, astfel că până în data de 30 septembrie, numărul de persoane contaminate cu Salmonela ajunsese la 423. Deşi nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti în urma infectării cu virusul Salmonela, mai bine de 751 de persoane s-au îmbolnăvit din august până în septembrie 1984. Nu se cunoaşte de ce grupul terorist a ales să folosească serotipul Tifirium de Salmonela enterică. Ma Anand Puja, o asistenta medicală a fost găsită responsabilă pentru achiziţionarea virusului Salmonela şi incubarea acestuia în laborator înainte de incident. Ea fiind la rându-i o membră a grupării Rajneesh. Puja a luat legătura cu un urolog al spitalului întrebându-l pe acesta ce fel de otrăvuri poate folosi pentru a îmbolnăvi lumea. Aceasta şi-a dorit procurarea unui agent biologic care să fie greu de detectat, şi chiar dacă urologul nu i-a oferit un răspuns clar în vederea otrăvurilor i-a spus despre virusul Salmonela. Cooperativa Medicală Rajneesh (CMR) a dat comanda pentru un set de discuri conţinând sterotipul Tifirium de Salmonela enterică de la o companie din Washington. Acest schimb a avut un aspect legal deoarece cererea CMR-ului a fost una legitimă, aceștia invocând următoarele: “agentul reprezinta unul din organismele de control folosiți la stabilirea standardelor de calitate ce caracterizează laboratoarele clinice”. Parambodhi, un tehnician laborant de la CMR, deţinea capacitatea de a cultiva Salmonela şi în cooperare cu Puja şi un al treilea membru al cultului au pus la punct activitățile de laborator. În total, un număr de 18 de membri au fost implicați în plan. Opt dintre aceştia au fost responsabili cu împrăştierea virusului Salmonela, pe când doar Puja şi alţi doi membri au fost implicaţi în activităţi de laborator.

40 / 42

5.2 TIP EVENIMENT: Atac chimic DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 1994 şi 1995 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: Dispersie de sarin LOCAŢIA: oraşele Matsumoto şi Tokyo, Japonia

Cele mai cunoscute acte de terorism cu substanţe chimice au fost atacurile puse la cale de cultul Aum Shinrikyo în Japonia în anii 1994 şi 1995, respectiv. Acest cult a fost înfiinţat de către Shoko Asahara în 1987. În 1994 cultul avea aproximativ 40.000 de membri; 10.000 în Japonia şi 30.000 în Rusia şi alţi câţiva membri în S.U.A., Germania şi Australia. Membrii de bază ai cultului, în număr de 1.400, care

erau şi cei mai activi îşi donaseră averile cultului şi trăiau după dogmele cultiste. Gruparea dispunea de resurse substanţiale şi mulţi participanţi provenind din domenii tehnice, astfel că aceștia dispuneau şi de resursele necesare şi competenţa necesară producerii compuşilor chimici şi biologici periculoşi. Incă din 1990 cultul a început să dezvolte programe pentru obţinerea de agenţi biologici dar şi substanţe toxice de luptă. În perioada 1990 – 1993 gruparea a încercat să răspândească toxina botulinică şi bacteria antrax în Tokyo, dar fără succes. Cultul a început producerea în masă a tonelor de sarin într-o fabrică, cumpărând cantităţi mari de precursori chimici. Fabrica nu a reuşit să devanseze producerea în masă din cauza investigaţiilor poliției. Pe data de 27 iunie 1994, cultul a folosit primul lor atac terorist chimic cu prilejul obţinerii Sarinului. Motivul a fost asasinarea a trei judecători implicaţi într-un proces înaintat împotriva cultului. Dispozitivul de împrăştiere a fost lansat într-o parcare dintr-o zonă rezidenţială. Aproximativ 30 de kg de sarin au fost apoi împrăştiate în atmosferă timp de 10 minute. Şapte persoane au decedat şi sute au fost contaminate. Cel mai cunoscut atac chimic terorist a avut loc în data de 20 martie 1995. Atacul membrilor cultului a avut ca motivaţie încercarea stopării investigaţiilor poliţiei făcute împotriva activităţilor cultului. Atacul a avut loc în staţia de metrou aproape de Sediul Central al Poliţiei Metropolitane din Tokyo. Atacul a avut loc în primele ore ale dimineţii. Membrii sectei au abandonat 11 saci în 5 vagoane de metrou din 3 linii de metrou diferite toate mergând spre aceeaşi staţie de metrou. Sacii de plastic au fost perforaţi folosindu-se umbrele. Sacii conţineau aproximativ 6 litri de sarin impur

41 / 42

(30%). Atacul terorist a avut ca efect producerea a 12 victime şi mii de oameni contaminaţi cu nevoi de îngrijiri medicale de urgenţă. 5.3 TIP EVENIMENT: Atac biologic DATA PRODUCERII EVENIMENTULUI: 2001 SUBSTANŢĂ IMPLICATĂ: agent biologic, Antrax LOCAŢIA:SUA După atacurile teroriste din Statele Unite din 11 septembrie 2001 a urmat un incident ce implica Antraxul. Acesta este cauzat de sporii unei bacterii numite Bacillus anthracis. Boala se instalează în trei forme depinzând de modul expunerii: inhalare, cutanat sau antrax gastrointestinal, dintre care antraxul făcut prin inhalare are cea mai mare rată a mortalităţii. Prima victimă a fost diagnosticată cu antrax inhalat pe data de 4 octombrie 2001, decedând în ziua următoare. A urmat apariţia mai multor cazuri, în total 22 de cazuri din care 5 persoane au decedat. Biroul Federal de Investigații (FBI), Serviciul de Inspecţie Poştal al Statelor Unite (USPIS) şi alte agenţii au declanşat o investigație intensă, de durată şi complexă. La început, cauza epidemiei nu a fost cunoscută. Putea fi o acțiune din partea unei organizaţii teroriste, a unui grup de pe teritoriul altei ţării sau o persoană fizica. Investigatorii au descoperit că sporii de antrax proveneau dintr-un singur lot făcut şi păstrat de Institutul de Cercetări Medicale ale Bolilor Infecţioase al Armatei Statelor Unite (USAMRIID). Bacillus anthracis este denumit Ames, şi a fost extras dintr-o izbucnire naturală din Texas în anul 1981, fiind apoi trimis USAMRIID-ului şi păstrat acolo. În 2008 investigatorii au ajuns la concluzia că atacurile au fost făcute de doctor Bruce E.Ivans, un microbiolog care lucra la USAMRIID fiind considerat un specialist de marcă în cercetările cu Antrax. Autorităţile se pregăteau în a-l acuza pentru atacuri, dar la finalul lunii iulie 2008 doctorul Ivans s-a sinucis. Departamentul de Justiţie a anunţat închiderea investigaţiei pe data de 19 februarie 2010 şi au publicat sumarul investigaţiei Amerithrax. Potrivit FBI, Ivans se afla sub o presiune personală şi profesională având motive de a se teme de închiderea proiectului sau de cercetarea pentru un vaccin împotriva antraxului din motive că nu existau incidente. Membrii echipei de investigaţii au concluzionat că Ivans a lucrat singur şi că a trimis prin poştă scrisori conţinând pudră cu spori de antrax la doi Senatori Democrați şi oameni din media. Investigatorii au recuperat scrisorile trimise posturilor media şi scrisorile către senatori.

42 / 42

Efecte: - persoane decedate: 5; - persoane contaminate - 22 de persoane au contactat boala, dintre

care 11 cazuri au fost sub forma cutanată şi 11 prin inhalare; - persoane cu nevoi de îngrijiri medicale: 10.000 persoane au urmat

tratament cu antibiotice pentru prevenirea bolii. Atacul a provocat contaminarea în masă a căsuţelor poştale şi a clădirilor publice. Unele clădiri au fost închise timp de ani de zile. Decontaminarea totală clădirilor a fost extrem de costisitoare, exemplul fiind costul de 27 de milioane de dolari cheltuite pentru a decontamina clădirile din Capitol Hill. Desi cazul a fost clasat de către autorităţile Statelor Unite, un comitet ştiinţific a revizuit metodologia folosită şi rezultatele acestora au fost publicate în 2011. SCURT EPILOG

Evoluţia tipurilor de echipamente şi materiale din ce în ce mai greu de depistat, corelat cu diversitatea existenţei pe piaţa liberă a diverselor componente necesare producerii unor dispozitive explozive improvizate care pot conţine substanţe sau materiale CBRNe, impune necesitatea realizării unor evaluării periodice la nivel naţional privind existenţa riscurilor sau a ameninţărilor CBRNe. Aceste evaluări sunt necesar a fi concepute astfel încât factorii de decizie de la nivel naţional să le poată folosi pentru stabilirea priorităţilor, dezvoltarea sau realizarea unor direcţii de acţiune, elaborarea la nivel naţional a unei strategii privind răspunsul în cazul unor evenimente CBRNe, astfel încât structurile de intervenţie de specialitate să fie în măsură să acţioneze prompt şi eficient, reducând astfel pierderile de vieţi omeneşti şi limitând pierderile economice.

*****