Prezentarea generală a universităţii · 2020. 4. 24. · Este interzis accesul cu mâncare sau bauturi alcoolice în laborator; Evaluarea activitatii de laborator se finalizeaza

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI - FACULTATEA DE CHIMIE

1

FISELE DISCIPLINELOR

Programul de studii de licență

CHIMIE

2019-2020


2

FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

1.2. Facultatea CHIMIE

1.3. Departamentul CHIMIE FIZICĂ

1.4. Domeniul de studii CHIMIE

1.5. Ciclul de studii

Licenţă

1.6. Programul de studii / Calificarea CHIMIE/CHIMIST

2.Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei CALCUL DIFERENŢIAL ŞI INTEGRAL

2.2. Titularul activităţilor de curs

2.3. Titularul activităţilor de seminar

2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare E 2.7. Regimul disciplinei

Conţinut

DC

Obligativitate

DI

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum

4.2. de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Sala de curs cu tabla si instrumente de scris

5.2. de desfăşurare a seminarului Sala de curs cu tabla si instrumente de scris

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe profesionale Capacitatea de analiza si sinteza a informatiei matematici

Capacitatea de a solutiona probleme interdisciplinare

Abilitatea de a lucra intr-o echipa interdisciplinara

Competenţe transversale inţelegerea importanţei matematicilor aplicate in chimie

3.1. Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. Seminar 2

3.4. Total ore pe semestru 56 din care: 3.5. curs 28 3.6. Seminar 28

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 31

Pregătire seminare, proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 36

Examinări 2

Alte activităţi -

3.7. Total ore studiu individual 94

3.8. Total ore pe semestru 150

3.9. Numărul de credite

6


3

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al disciplinei Asigurarea pregătirii matematice necesare pentru cursurile de Fizică şi Chimie.

7.2. Obiectivele specifice Absolventul va avea cunoştinţe de calcul diferenţial şi integral în Rn.

8. Conţinuturi

8.1. Curs Metode de predare Observaţii

8.1.1. Serii de numere reale; Serii de puteri Prelegere participativa Dezbatere

4 ore

8.1.2. Spaţiul Rn; Functii de mai multe variabile; Derivate

parţiale; Diferenţiale Prelegere participativa

Dezbatere 4 ore

8.1.3. Funcţii implicite; Sisteme de functii implicite; Schimbari de variabile

Prelegere participativa Dezbatere

2 ore

8.1.4.Extreme pentru functii de mai multe variabile Prelegere participativa Dezbatere

2 ore

8.1.5. Ecuatii diferentiale de ordinul I Prelegere participativa Dezbatere

2 ore

8.1.6. Ecuatii diferentiale liniare de ordin superior Prelegere participativa Dezbatere

2 ore

8.1.7. Integrale pe intervale necompacte Prelegere particpativa Dezbatere

2 ore

8.1.8. Integrale depinzând de un parametru real; Funcţiile B

(beta) şi (gama)


2 ore

8.1.9. Integrale curbilinii în plan şi în spaţiu în raport cu elementul de arc şi în raport cu coordonatele


2 ore

8.1.10. Integrale duble. Formula lui Green Prelegere participativa Dezbatere

2 ore

8.1.11. Integrale de suprafaţă în raport cu elementul de suprafaţă şi în raport cu coordonatele. Formula lui Stokes


2 ore

8.1.12. Integrale triple. Formula Gauss-Ostrogradski Prelegere participativa Dezbatere

2 ore

Bibliografie: 1. Balea P.-Curs scurt de Analiza Matematica pentru chimisti, Ed. Univ.Buc., 1997 2. Colojoara Al., Calcul diferentiel, Ed. Matrix Rom, 1999 3. Nicolescu M., N. Dinculeanu, S.Marcus Analiza matematica, Ed. Didactica si pedagogica, 1971 4. Colojoara A. Ecuatii diferentiale, Ed. Universitatii Buc, 1997 5. Joita M., Differential Equations, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2003 6. Potcovaru Gh., Matematici superioare-Ecuaţii diferenţiale-,Ed.Univ.Buc., 2001

8.2. Seminar Metode de predare-învăţare Observaţii

8.2.1. Serii de numere reale; Serii de puteri Explicatii Problematizare; Discutii

4 ore

8.2.2. Spaţiul Rn; Functii de mai multe variabile; Derivate

parţiale; Diferenţiale Explicatii Problematizare;

Discutii 4 ore

8.2.3. Funcţii implicite; Sisteme de functii implicite; Schimbari de variabile

Explicatii Problematizare; Discutii

2 ore

8.2.4. Extreme pentru functii de mai multe variabile Explicatii Problematizare; Discutii

2 ore

8.2.5. Ecuatii diferentiale de ordinul I Explicatii Problematizare; Discutii

2 ore

8.2.6. Ecuatii diferentiale liniare de ordin superior Explicatii Problematizare; Discutii

2 ore

8.2.7. Integrale pe intervale necompacte Explicatii Problematizare; Discutii

2 ore

8.2.8. Integrale depinzând de un parametru real; Funcţiile B

(beta) şi (gama)


2 ore

8.2.9. Integrale curbilinii în plan şi în spaţiu în raport cu elementul de arc şi în raport cu coordonatele


2 ore

8.2.10. Integrale duble. Formula lui Green Explicatii Problematizare; 2 ore


4

Discutii

8.2.1.1. Integrale de suprafaţă în raport cu elementul de suprafaţă şi în raport cu coordonatele. Formula lui Stokes


2 ore

8.2.12. Integrale triple. Formula Gauss-Ostrogradski Explicatii Problematizare; Discutii

2 ore

Bibliografie: 1. Balea P., Joiţa M., Stoian M.-Culegere de probleme de calcul diferential, Ed. Univ. Buc., 1997 2. Balea P., Joiţa M., Stoian M.-Probleme de calcul integral, Ed. Univ. Buc., 1998 3. Colojoara Al., Colojoara I., Analiza Matematica, Culegere de probleme, Ed. Roth Pro, 1998

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice, asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Prin însuşirea conceptelor teoretico-metodologice şi abordarea aspectelor practice incluse în disciplina Calcul diferențial și

integral, studenţii dobândesc un bagaj de cunoştinţe consistent, în concordanţă cu competenţele parţiale cerute pentru ocupaţiile posibile prevăzute în Grila 1 – RNCIS.

10. Evaluare

Tip activitate

10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din

nota finală

10.4. Curs Verificarea gradului de asimilare a cunoştinţelor.

Lucrare scrisa ( 2 ore) 70%

10.5. Laborator Capacitatea de a folosi noţiunile teoretice în rezolvarea unor aplicaţii practice

- activităţile gen. teme -prezenta si activitatea din timpul orelor de laborator

30%

10.6. Standard minim de performanţă

Obtinerea notei 5


5

FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

1.2 Facultatea CHIMIE

1.3 Departamentul CHIMIE ANORGANICA

1.4 Domeniul de studii CHIMIE

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/Calificarea CHIMIE/CHIMIST

2.Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE GENERALA

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare

E 2.7 Regimul disciplinei Conținut DF

Obligativitate DI

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs 2 3.3 laborator 3

3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs 28 3.6 laborator 42

Distribuţia fondului de timp Ore



Pregătire laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20

Tutoriat 5

Examinări 5

Alte activităţi .................................................. 1

3.7 Total ore studiu individual 80

3.8 Total ore pe semestru (3.4. + 3.7) 150

3.9. Numărul de credite 6

4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul

4.2 de competenţe Nu este cazul

5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Se admit max. patru absente la curs/semestru;

In timpul cursului toate telefoanele mobile vor fi inchise;

Nu va fi acceptata intarzierea

5.2 de desfăşurare a laboratorului Studenţii se vor prezenta la laborator cu telefoanele mobile închise;

Studenţii se vor prezenta în laborator cu halat, manusi, cârpă de laborator si vor respecta normele de protectia muncii;

Studenţii nu pot lăsa nesupravegheată o instalţie în funcţiune;

Predarea lucrarii de laborator se va face cel târziu în săptămâna următoare a


6

desfăşurării lucrarilor de laborator. Rezolvatrea temelor de laborator este obligatorie;

Este interzis accesul cu mâncare sau bauturi alcoolice în laborator;

Evaluarea activitatii de laborator se finalizeaza cu colocviu.

6.Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale 1. Determinarea proprietăţilor fizico-chimice ale unor compuşi chimici

1.1 Identificarea conceptelor şi a principiilor teoretice utilizate pentru caracterizarea structurii atomilor, in vederea determinarii parametrlori atomici (raze atomice şi ionice, energie de ionizare, afinitate pentru electroni, electronegativitate). 1.2 Descrierea şi interpretarea metodelor şi tehnicilor folosite la determinarea proprietăţilor compuşilor chimici; prelucrarea şi interpretarea rezultatelor. 1.3Utilizarea corectă a metodelor specifice de analiză pentru determina proprietăţilor compuşilor chimici studiati. 1.4 Analiza critică a metodelor aplicate pentru determinarea proprietăţilor fizico- chimice ale unor compuşi chimici (determinarea punctului de topire, maselor atomice, echivalentului chimic) . 1.5 Realizarea unor rapoarte ştiintifice cu privire la teoriile atomo-moleculare.

2. Efectuarea de experimente, aplicarea riguroasă a metodelor de analiză si

interpretarea rezultatelor, cu respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.

2.1. Identificarea metodelor şi tehnicilor, a materialelor, substanţelor şi aparaturii, necesare pentru efectuarea unor experimente de laborator. 2.2. Descrierea şi interpretarea unor experimente de laborator. 2.3. Efectuarea unor experimente de laborator şi interpretarea rezultatelor acestora. 2.4. Analiza şi interpretarea critică a modului de desfăşurare a experimentelor de laborator şi a rezultatelor obţinute

Competenţe transversale 1.Executarea sarcinilor solicitate conform cerinţelor precizate şi în termenele impuse, cu respectarea normelor de etică profesională şi de conduită morală, urmând un plan de lucru prestabilit. 2.Rezolvarea sarcinilor solicitate în concordanţă cu obiectivele generale stabilite prin integrarea în cadrul unui grup de lucru. 3.Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată, atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională. 4.Preocuparea pentru perfecţionarea rezultatelor activităţii profesionale prin implicarea în activităţile desfăşurate

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul de Chimie generală se adresează studenţilor Facultăţii de Chimie, specializarea

Chimie. Cuprinde noţiunile fundamentale ale chimiei moderne necesare înţelegerii fenomenelor fizice şi chimice: structura atomilor şi moleculelor, legătura chimică, structura internă a cristalelor, corelaţia tip de reţea – proprietăţi, teoria acizilor şi bazelor, conformaţia moleculelor şi simetria lor, noţiunile generale despre reacţiile chimice în echilibru.

7.2 Obiectivele specifice 1.Îmbogăţirea cunoştinţelor de chimie generală, prin adăugarea de noi cunoştinţe, noi explicaţii la bagajul deja existent; îmbogăţirea limbajului chimic. Utilizarea corectă a noţiunilor de chimie. 2.Dezvoltarea capacităţii de rezolvare a problemelor în manieră sistematică. 3.Capacitate de înţelegere a fenomenelor şi proceselor chimice şi de aplicare a acestora în cazuri concrete. 4. Abilitatea de comunicare într-un domeniu ştiinţific


7

8.Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

8.1.1.Noţiuni generale referitoare la obiectul şi poziţia chimiei în raport cu alte ştiinţe. Legile combinaţiilor chimice şi teoria atomo-moleculară.

Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea 2 ore

8.1.2. Atomul şi nucleul. Atomi hidrogenoizi. Atomi multielectronici.

Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea Problematizarea;

2 ore

8.1.3. Orbitali atomici, principii ale mecanicii cuantice, principiul constructiei invelisului de electroni.


8.1.4.Tabelul periodic al elementelor. Parametrii atomici (raze atomice şi ionice, energie de ionizare, afinitate pentru electroni, electronegativitate). Variaţia proprietăţilor fizice şi chimice în grupe şi perioade.

Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea, Problematizarea

Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea

2 ore

8.1.5. Legătura chimică. Legătura ionică. Energia de reţea. Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea,Problematizarea

2 ore

8.1.6. Teorii ale legăturii covalente. Structuri Lewis. Teoria rezonanţei. Orbitali moleculari in molecule diatomice (homonucleare si heteronucleare)


8.1.7. Legătura de hidrogen. Forţe van der Waals. Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea 2 ore

8.1.8. Conformaţii moleculare şi simetria moleculelor. Modelul RPESV. Determinarea conformaţiei moleculare.Starea solidă.

Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea, Problematizare

2 ore

8.1.9. Structura solidelor. Structura internă a cristalelor. Tipuri de reţele cristaline. Corelaţie tip de reţea – proprietăţi.


2 ore

8.1.10. Teoria acizilor şi bazelor. Aciditate de tip Bronsted. Variatia periodica a aciditatii Bronsted


2 ore

8.1.11. Acizi şi baze Lewis. Definiţie, exemple de acizi şi baze Lewis.


8.1.12. Reacţii ale acizilor şi bazelor Lewis, tăria acizilor şi bazelor Lewis.


2 ore

8.1.13. Noţiuni generale asupra reacţiilor chimice în echilibru. Legea actiunii maselor. Legea Gibbs.


2 ore

8.1.14. Cinetica chimica: viteza de reactie, ordin de reactie, influenta temperaturii asupra vitezelor de reactie, teorii ale vitezelor de reactie etc.


2 ore

Bibliografie 1.C.E. Hausecroft E.C. Constable; Chemistry, Ed 3

-a Pearson, Prentice Hall 2006

2.C.E. Hausecroft A.G. Sharpe; Inorganic Chemistry, Ed 2-a

Pearson, Prentice Hall 2005 3. D.Negoiu – Tratat de chimie anorganică, vol.I, Ed.Tehnică, 1972 4. T.Roşu, M.Negoiu – Bazele chimiei anorganice. Orbitali. Legătură chimică, Ed.Univ.Buc.,1999 5. G.Marcu, M.Brezeanu, A.Bâtcă, C.Bejan – Chimie anorganică, EDP, 1981 6. D.F. Shriver, P.W. Atkins, C.H. Langford – Chimie Anorganica, Ed. Tehnica 1998.(Traducere din limba engleza) 7. P.Bouffier – Problemes d’atomistique – structure des molecules, Ed.Dunod, Paris, 1971 8. A.Sherman, S.Sherman, L.Russikoff – Basic concepts of chemistry, 4-th ed., Boston, Geneva, 1988 9. F.A.Cotton, G.Wilkinson, P.L.Gaus – Basic Inorganic Chemistry, 3-th ed., John Wiley, N.Y., 1995

8.2 Laborator Metode de predare Observaţii

8.2.1.Prezentarea regulamentului de lucru în laborator. Norme de protecţia muncii. Prezentarea materialului de laborator.

Experimentul, explicaţia, conversaţia, exerciţiul,

3 ore

8.2.2.Determinarea masei moleculare a dioxidului de carbon pe baza densităţii relative.

Experimentul, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, modelarea, problematizarea

3 ore

8.2.3. Determinări de mase moleculare prin metoda ebulioscopică.


3 ore

8.2.4. Determinarea echivalentului gram al zincului.


3 ore


8

8.2.5. Determinarea echivalentului gram al acidului oxalic si carbonatului de calciu.

Experimentul, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, modelare, problemarizarea

3 ore

8.2.6. Soluţii coloidale. Preparare, proprietăţi.


3 ore

8.2.7. Determinarea conductibilitatii electrice a solutiilor de electroliti.


3 ore

8.2.8. Determinarea solubilitatii substantelor Experimentul, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, modelarea, problematizarea

3 ore

8.2.9. Efecte termice: determinarea caldurii de hidratare si a apei de cristalizare.


3 ore

8.2.10. Determinarea echivalentului gram al magneziului Experimentul, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, modelarea, problematizarea

3 ore

8.2.11. Cinetica chimică (dependenţa vitezei de reacţie in functie de concentraţie, de temperatură).


3 ore

8.2.12. Metode pentru determinarea purităţii substanţelor Experimentul, explicaţia, conversaţia, exerciţiul, modelarea, problematizarea

3 ore

8.2.13. Preparări de soluţii şi determinarea titrului acestora. Recuperarea lucrarilor neefectuate. Rezolvări de probleme.


3 ore

8.2.14. Test practic asupra lucrărilor de laborator. 3 ore

Bibliografie 1.A.Bâtcă – Chimie anorganică modernă în întrebări şi răspunsuri. Structura atomică şi legătura chimică, Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981 2.M.Negoiu, T.Roşu, M. Calinescu, A. Emandi - Caiet de lucrari practice de chimie anorganica. Ed. Univ. Buc. 1994 3.P.Bouffier – Problemes d’atomistique – structure des molecules, Ed.Dunod, Paris, 1971 4.Stoicescu, M.Negoiu - Bazele chimiei anorganice. Caiet de lucrări practice, Ed.Univ.Buc., 2003

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Prin insuşirea conceptelor teoretico-metodologice şi abordarea aspectelor practice incluse în disciplina Chimie Generală studenţii dobândesc un bagaj de cunoştinţe consistent, în concordanţă cu competentele parţiale cerute pentru ocupaţiile posibile prevăzute în Grila 1 – RNCIS.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

Corectitudinea răspunsurilor –înţelegerea şi aplicarea corectă a problematicii tratate la curs. Rezolvarea corectă a exerciţiilor şi problemelor

Examen scris – accesul la examen este condiţionat de: efectuarea tuturor lucrărilor practice, rezolvarea temelor din materia de curs şi promovarea colocviului de laborator cu minim 5 (cinci). Intenţia de fraudă la examen se pedepseşte cu eliminarea din examen.

70%

10.5 Laborator

Corectitudinea răspunsurilor – însuşirea şi înţelegerea corectă a problematicii tratate la laborator. Rezolvarea corectă a temelor pe parcursul semestrului. Rezolvarea sarcinilor practice.

Temele din materia de curs se predau la datele stabilite de comun acord cu studenţii. Evaluarea la colocviul de laborator se va face scris, oral şi practic.

10% (evaluarea formativa) 10%(evaluarea la colocviu)

10%(evaluarea a doua teme din timpul semestrului)


9

10.6 Standard minim de performanţă

Nota 5 (cinci) la examen conform baremului.

Noţiuni care trebuiesc cunoscute pentru promovarea examenului: -ideile de baza ale modelelor atomice; semnificaţia şi valorile posibile ale numerelor cuantice n, l, m şi s; -reguli de ocupare cu electroni a straturilor şi substraturilor, configuraţii electronice; -calculul sarcinii nucleare efective şi al energiei electronului în atomul polielectronic; -structura tabelului periodic al elementelor, corelaţia între structura învelişului de electroni şi poziţia elementului în tabelul periodic, proprietăţi periodice (tendinţe generale de variaţie în perioade şi grupe); -caracteristicile radiaţiilor nucleare, timp de injumătăţire, legile deplasărilor radioactive; -definiţia energiei de reţea a compuşilor ionici şi proprietăţile acestora; -principiile de bază ale metodei legăturii de valenţă; hibridizări implicând orbitali s, p şi d; - principiile de bază ale metodei orbitalilor moleculari, diagrame de orbitali moleculari pentru molecule diatomice homonucleare sau heteronucleare; -înţelegerea naturii interacţiilor Van der Waals şi a legăturii de hidrogen;

-descrierea reţelelor cristaline pentru NaCl, CsCl, diamant şi grafit, blenda, wurtzita.


10



1.3 Departamentul CHIMIE ANALITICĂ


1.5 Ciclul de studii Licență


2.Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE ANALITICĂ CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ





Obligativitate DI

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 7 din care: 3.2 curs 2 3.3 Laborator 5

3.4 Total ore din planul de învăţământ 98 din care: 3.5 curs 28 3.6 Laborator 70





Tutoriat 6

Examinări 4

Alte activităţi .................................................. -






5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Amfiteatru cu videoproiector şi conexiune Internet

5.2 de desfăşurare a laboratorului Laborator de chimie analitică calitativă și cantitativă cu dotări standard

6.Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale C1 Cunoașterea şi utilizarea noțiunilor de bază în chimia analitică.

C2. Aplicarea, în practica de laborator, unor metodologii consacrate în scopul stabilirii


11

compoziției calitative și cantitative (gravimetrie, volumetrie) a unei probe supusă analizei cu respectarea cu respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.

C3 . Întocmirea rapoartelor de analiză și interpretarea rezultatelor.

Competenţe transversale CT1 Capacitatea de organizare și de lucru individual și în cadrul unei echipe.

CT2 Realizarea sarcinilor profesionale (individual și în echipă) în mod eficient şi responsabil cu respectarea legislaţiei şi deontologiei specifice domeniului, sub asistenţă calificată.

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea noţiunilor fundamentale specifice atât chimiei analitice calitative cât și

celei cantitative

7.2 Obiectivele specifice Înțelegerea și tratarea sistematică a tipurilor de echilibre în chimia analitică.

Dezvoltarea unor competente si abilitați specifice în studiul factorilor care pot influența deplasarea sistemelor aflate la echilibru. Studiul echilibrelor competitive.

Aplicarea, în practica de laborator, a cunoștințelor teoretice dobândite în cadrul cursului în scopul deplasării sistemelor chimice aflate la echilibru pentru obținerea unei reacții analitice.


8.1.1. Introducere în Chimia Analitică calitativă și cantitativă: obiect de studiu; clasificări; domenii de aplicaţii; reactivi şi reacţii analitice; sensibilitate şi selectivitate a reacţiei; domenii de aplicare. Noţiuni generale despre soluţii. Concentrații procentuale, molare, normale.

Prelegerea; Explicaţia;

Conversaţia.

2 ore

8.1.2. Echilibre chimice în Chimia Analitică: modalităţi practice de deplasare a sistemului de reacţie pentru a obţine o reacţie analitică; clasificarea echilibrelor chimice folosite în Chimia Analitică.

Explicaţia; Conversaţia.

2 ore

8.1.3. Echilibre cu transfer de protoni: noțiuni de pH, Ka, Kb, tăria acizilor şi bazelor; reacţii între acizi şi baze; prevederea sensului de desfăşurare a unei reacţii dintre un acid şi o bază; amfoliţi acido-bazici. Concentrația analitică. Diagrame de pH. Studiu de caz: acid carbonic

Prelegerea; Explicaţia; Conversaţia; Problematizarea; Dezbaterea.

2 ore

8.1.4. Relaţii pentru calcularea pH-ului în soluţii de acizi, baze şi săruri. Relația lui Henderson. Aplicaţii.

Prelegerea; Explicaţia Conversaţia; Problematizarea.

2 ore

8.1.5. Soluţii tampon de pH. Aplicaţii. Prelegerea; Explicaţia Conversaţia.

2 ore

8.1.6. Volumetria bazată pe echilibre cu transfer de protoni. Titrarea acizilor tari, a bazelor tari, a acizilor slabi, a bazelor slabe. Titrarea amestecurilor de acizi și respectiv de baze.

Prelegerea; Explicaţia Conversaţia.

2 ore

8.1.7. Echilibre cu transfer de electroni: celule electrochimice; relaţia lui Nernst; potenţialul redox standard (definire, determinare experimentală şi importanţă practică). Aplicaţii.

Explicaţia; Conversaţia; Descrierea.

2 ore

8.1.8. Tăria oxidanţilor şi reducătorilor; condiţia de alegere a reactivilor pentru ca reacţia redox să fie cantitativă; amfoliţi redox. Calcularea potenţialului redox datorat stabilirii unui echilibru redox în soluţie şi aplicaţii în analiza chimică.

Prelegerea; Explicaţia Conversaţia; Problematizarea.

2 ore

8.1.9. Volumetria bazată pe echilibre cu transfer de electroni. Titrarea reducătorilor și respectiv a oxidanților.

Prelegerea; Explicaţia Conversaţia; Descrierea Problematizarea;

Dezbaterea.

2 ore

8.1.10. Echilibre cu transfer de ioni sau molecule: echilibre succesive – constante succesive de echilibru; echilibre totale – constante totale de echilibru; reactivi organici folosiţi în chimia analitică; aplicaţii.

Prelegerea; Explicaţia Conversaţia; Descrierea.

2 ore

8.1.11. Volumetria bazată pe echilibre cu transfer de transfer de ioni sau molecule. Complexonometria.


2 ore


12

8.1.12. Echilibre eterogene solid-lichid: Ks, factori care influenţează precipitarea; solubilitatea în apă pură; solubilitatea aparentă; factori care influenţează sensibilitatea şi selectivitatea reacţiilor analitice de precipitare; aplicaţii în analiza calitativă și cantitativă.


2 ore

8.1.13. Analiza gravimetrică. Aplicații. Prelegerea; Explicaţia Conversaţia; Descrierea.

2 ore

8.1.14. Echilibre competitive în soluţie (constante condiţionale de echilibru): echilibre cu transfer simultan de protoni şi ioni sau molecule; echilibre cu transfer simultan de electroni şi protoni; aplicaţii.

Prelegerea; Explicaţia Conversaţia; Descrierea Problematizarea.

2 ore

Bibliografie: 1. Vlădescu, L. Echilibre omogene în chimia analitică, Ediția a II-a, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2013. 2. Badea, I. A. Chimie analitica. Echilibre chimice în soluție. Probleme., Ediția a II-a, Ed. Didactică şi Pedagogică, București,

2014. 3. Christian, D. G., Dasgupta, P. S., Kevin Schug K. Analytical Chemistry 7

th ed., Wiley, 2014.

4. Harris, D. C. Quantitative Chemical Analysis 8th

ed. New York: W. H. Freeman and Company, 2010.


8.2.1. Protecţia muncii, prezentarea lucrărilor, cerinţe, modalități de prezentare a rezultatelor. Noţiuni introductive de analiză calitativă. Reacţii analitice pentru cationii din grupa I analitică. Analiza şi mersul analizei amestecului de cationi din grupa I.

Explicaţia; Conversaţia; Descrierea; Problematizarea; Experimentul.

5 ore

8.2.2. Efectuarea analizei calitative a unui amestec de cationi din grupa I analitică. Reacţii analitice şi schema de separare a unui amestec de cationi din grupa a II-a analitică.

Experimentul; Explicaţia; Conversaţia; Descrierea; Problematizarea.

5 ore

8.2.3. Efectuarea analizei calitative a unui amestec de cationi din grupa a II-a analitică. Reacţii analitice şi schema de separare a unui amestec de cationi din grupa a III-a analitică


5 ore

8.2.4. Efectuarea analizei calitative a unui amestec de cationi din grupa a III-a analitică. Reacţii analitice şi schema de separare a unui amestec de cationi din grupa a IV-a analitică.


5 ore

8.2.5. Efectuarea analizei calitative a unui amestec de cationi din grupa a IV-a analitică. Reacţii analitice şi schema de separare a unui amestec de cationi din grupa a V-a analitică.


5 ore

8.2.6. Efectuarea analizei calitative a unui amestec de cationi din grupa a V-a analitică. Reacţii analitice şi modul de lucru pentru identificarea anionilor. Efectuarea analizei calitative a unui amestec de anioni.

Experimentul; Explicaţia; Conversaţia; Descrierea; Problematizarea;

5 ore

8.2.7. Efectuarea analizei calitative a unui amestec de cationi şi anioni; Introducere în analiza cantitativă. Principiul metodei gravimetrice.


5 ore

8.2.8. Determinarea gravimetrică a ionilor de Fe(III). Determinarea pierderii la calcinare şi a reziduului la calcinare: aplicații pe ape de suprafață.

Experimentul; Explicaţia; Conversaţia; Problematizarea.

5 ore

8.2.9. Principiul metodei volumetrice. Titrări acido-bazice: prepararea unei soluţii de HCl ~ 0,1N şi determinarea factorului de corecţie; titrarea unor probe de NaOH şi de NH3.

Explicaţia; Conversaţia; Problematizarea, Experimentul.

5 ore

8.2.10. Prepararea unei soluţii de NaOH ~ 0,1N şi determinarea factorului de corecţie; titrarea unor probe de acid sulfuric şi de acid boric. Aplicații: determinarea acidității totale a unor probe de vin.


5 ore

8.2.11. Titrări redox: prepararea unei soluţii de KMnO4 ~ 0,1N şi determinarea factorului de corecţie; titrarea unor probe de acid


5 ore


13

oxalic şi de fier (II). Prepararea unei soluţii de tiosulfat de sodiu ~ 0,1N şi determinarea factorului de corecţie; titrarea unor probe de bicromat de potasiu şi de cupru (II).

8.2.12. Titrări complexonometrice: prepararea soluţiei de complexon III şi determinarea ionilor de, Ca

2+, Mg

2+, Fe

3+.

Aplicații: stabilirea durității permanente a unor probe de apă.


5 ore

8.2.13. Titrări de precipitare. Determinarea ionilor Cl- şi I

- prin

titrare cu soluţie de AgNO3. Aplicație: determinarea ionilor clorură din probe de apă (Metoda Mohr)


5 ore

8.2.14. Evaluare: - identificarea unor cationi dintr-un amestec; - determinarea volumetrică a unei specii chimice pe baza unei metodologii proprii.

Experimentul; Conversaţia, Evaluarea. 5 ore

Bibliografie: 1. Tencaliec, A. Chimie analitica calitativă- Lucrări practice, Ed. Ars Docendi, București, 2006. 2. Pătroescu, C., Cruceru, D. Mircea, D., Cazacu, I. C. Chimie Analitică Cantitatitativă. Gravimetrie – Volumetrie. Caiet de

Lucrări practice, Ed. Universităţii, Bucureşti, 1993.

3. Cruceru,D., Gheorghe, A., Moldovan, Z., Pătroescu, I. V., A.Stoica, A. I. Chimie Analitică calitativă. Probleme şi lucrări practice, Ed. Universităţii, Bucureşti, 1998.


Prin insusirea conceptelor teoretico-metodologice si abordarea aspectelor practice incluse in disciplina Chimie analitică calitativă şi cantitativă studenții vor avea cunoștințe de bază în domeniul chimiei analitice și competențe profesionale și transversale, în concordanță cele cerute pentru ocupațiile posibile prevazute in Grila 1 – RNCIS.

10.Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

Corectitudinea răspunsurilor – însuşirea şi înţelegerea corectă a noțiunilor tratate la curs (conform baremului)

Examen scris 80%

Rezolvarea corectă a problemelor

10.5 Laborator

Efectuarea lucrărilor practice conform metodologiei. Corectitudinea răspunsurilor (conform baremului) la lucrările teoretice

Lucrări teoretice, practice. Colocviu

20%


Pentru activitățile practice: mediile lucrărilor teoretice și respectiv a celor practice minim 5 (cinci). Promovarea colocviului cu nota 5(cinci) asigură participarea la examen.

Pentru examen, pentru minim 5(cinci): noțiunile de bază despre tăria acizilor și a bazelor, relația lui Henderson, relația lui Nernst, constante succesive și totale de stabilitate, produs de solubilitate, principiul analizei volumetrice, principiul analizei gravimetrice.


14

FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI


1.3 Departamentul CHIMIE ORGANICĂ, BIOCHIMIE ȘI CATALIZĂ


1.5 Ciclul de studii Licenţă


2.Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei BAZELE CHIMIEI ORGANICE



2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare


Obligativitate DI

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 5 din care: 3.2 curs 2 3.3 Laborator 3

3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs 28 3.6 Laborator 42





Tutoriat 7

Examinări 6

Alte activităţi -




4.Precondiţii

4.1 de curriculum Nu este cazul


5.Condiţii

5.1 de desfăşurare a cursului Studenții participă activ la curs prin rezolvarea exercițiilor și problemlor propuse pe marginea subiectului discutat și a temelor date spre rezolvare acasă.

5.2 de desfăşurare a laboratorului Echipamentul de protecţie (halat, mănuşi, ochelari de protecţie) este obligatoriu.

Studenţii trebuie să facă dovada cunoaşterii factorilor de risc şi a măsurilor de siguranţă pentru substanţele cu care se lucrează la începutul şedinţei de laborator respective.

Studenţii prezintă cadrului didactic raportul de laborator în şedinţa următoare desfăşurării lucrării.

6.Competenţe specifice acumulate


15

Competenţe profesionale Capacitate de recunoaștere, descriere și relaționare a noțiunilor elementare, conceptelor, modelelor și teoriilor din domeniul chimiei organice.

Capacitate de recunoaștere a principalelor funcțiuni organice, a structurii acestora și a consecințelor ce decurg din structură asupra reactivității.

Aptitudini de rezolvare a problemelor asociate structurii compușilor organici.

Abilități de recunoaștere și utilizare a principalelor ustensile, piese de sticlări, echipamente, operații și tehnici de bază necesare lucrului în laboratorul de chimie organică

Abilități practice de efectuare a unor experimente de laborator.

Capacitatea de analiză și interpretare a modului de desfasurare a experimentelor de laborator și a rezultatelor obtinute.

Abilități de elaborare şi prezentare a unui raport de laborator cu descrierea modului de lucru și interpretarea rezultatelor.

Competenţe transversale Capacitate de aplicare a teoriei în practică

Capacitate a planificare a timpului de lucru

Capacitate de analiză și sinteză în general

Capacitatea de utilizare a resurselor informaționale

Capacitatea de adaptare la diferite situații

Abilitatea de a lucra în echipă

Capacitate de înțelegere a noțiunilor de etică universitră

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoașterea principalelor noțiuni, a terminologiei și a conceptelor de bază în chimia organică.

Dezvoltarea de aptitudini practice în laboratorul de chimie organică.

7.2 Obiectivele specifice Recunoașterea principalelor funcțiuni organice și a structurii acestora - la sfârșitul semestrul I, studenții trebuie să o cunoască modul de formare al legăturii chimice în compuși organici o știe să scrie structuri organice o știe principalele caracteristici derivate din structura unui compus organic o recunoască principalele funcțiuni organice o denumească structuri organice simple mono și polifuncționale o cunoască noțiuni de izomerie și tipurile de izomeri o să cunoască principalele tipuri de intermediari și reacții în chimia organică

Cunoașterea normelor de protecție a muncii.

Cunoașterea principalele ustensile, piese de sticlări, echipamente, operații și tehnici utilizate în laboratorul de chimie organică.

Cunoașterea principalelor metode de purificare și separare a compușilor organici.

8.Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

8.1.1. Definiția chimie organice. Scurt istoric privind evoluția chimiei organice și impactul asupra dezvoltării societății. Principalele metode de separare/purificare/identificare/ investigare ale compușilor organici - principii de bază. Proprietățile fizice ale compușilor organici.

Prelegerea. Explicaţia. Conversaţia. 2 ore

8.1.2. Noțiuni generale: elemente organogene, tipuri de reprezentări ale structurii unui compus chimic, legături chimice. Hibridizarea orbitalilor moleculari, lungimi de legătură, tăria legăturilor chimice, unghiuri de valență, momente de dipol, interacții fizice. Electronegativitate. Polaritatea şi polarizabilitatea moleculelor. Deplasări de electroni în moleculele organice și implicațiile acestora. Aciditate și bazicitate în chimia organică.

Prelegerea. Explicaţia. Conversaţia.Problematizarea. Testarea

6 ore

8.1.3. Hidrocarburi - nomenclatură și structură - alcanii și substituienții alchilici, cicloalcani, alchene, alchine, arene.

Prelegerea. Explicaţia. Conversaţia. Problematizarea. Testarea.

8 ore


16

Funcțiuni organice - clasificare, nomenclatură și structură. Derivați halogenați, alcooli, eteri, fenoli, compuși ai sulfului. Compuși carbonilici, compuși carboxilici și derivați – esteri, anhidride, halogenuri acide, amide, nitrili. Amine, alți derivați cu azot, compuși ai fosforului.

8.1.4. Izomeria compușilor organici. Izomeria de constituție. Conformația alcanilor și cicloalcanilor. Izomeria geometrică. Izomeria optică.


8 ore

8.1.5. Intermediari în reacțiile chimice (radical, nucleofil, electrofil, carbocation, carbanion). Tipuri de reacții și mecanisme în chimia organică (reacţii de substituţie, reacţii de adiţie, reacţii de eliminare, reacţii de transpoziţie).


4 ore

Bibliografie 1. P.Y. Bruice, Organic Chemistry, 4

th Edition, Pearson Prentice Hall, 2004

2. M. Avram – Chimie organică, vol I si II, Ed. Zecasin, 1995 3. J. Clayden, N. Greeves, S. Warren and P. Wothers, Organic Chemistry, Oxford University Press, 2001 4. J. Mc Murry, Organic Chemistry, Brooks & Cole, 2004 5. J. March – Advanced Organic Chemistry, 1986 (ed. I), 2001 (ed. IV)


8.2.1. Norme specifice de protecția muncii și prezentarea laboratorului de chimie organică

Conversaţia, experimentarea, învăţarea prin descoperire, rezolvarea de probleme.

3 ore

8.2.1. Metode de separare și purificare a substanțelor solide. Recristalizarea din apa si din solventi organici. Sublimarea. Determinarea temperaturii de topire.


12 ore

8.2.3. Metode de separare și purificare a substanțelor lichide. Distilarea la presiune atmosferica si in vid. Distilarea fractionata. Antrenarea cu vapori de apa.


9 ore

8.2.4. Metode de separare și purificare comune substanțelor solide și lichide. Cromatografia. Extractia.


6 ore

8.2.5. Verificări pe parcurs/exerciții și probleme/colocviu de laborator

Experimentarea, învăţarea prin descoperire, rezolvarea de probleme.

12 ore

Bibliografie 1. I.Baciu, C. Dobrotă, I. Dumitru, M. Matache, C. C. Paraschivescu, L. L. Ruţă, Separarea şi purificarea compuşilor organici,

Lucrări practice pentru anul I, București, Editura Universității din București, 2009. 2. H. Becker, Organicum, Chimie organică practică. 2nd ed. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1982.


Însușirea conceptelor teoretico-metodologice și abordarea aspectelor practice incluse în disciplina Bazele Chimiei Organice conduce la dobândirea unui bagaj de cunostințe consistent, în concordanță cu competențele parțiale cerute pentru ocupațiile posibile prevăzute în Grila RNCIS.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală

10.4 Curs

Corectitudinea răspunsurilor – însuşirea şi înţelegerea corectă a problematicii tratate la curs, argumentarea soluţiilor problemelor. Rezolvarea corectă a problemelor.

Examen scris – accesul la examen este condiţionat de promovarea colocviului de laborator și a unui număr de cel puțin 10 prezențe la curs. Examenul este lucrare scrisă. Intenţia de fraudă la examen se pedepseşte cu eliminarea din examen. Frauda la examen se pedepseşte conform regulamentului UB.

70% din nota finală cu condiția obținerii notei

5 la lucrarea scrisă

10.5 Laborator Rezolvare teme Prezentare raspunsuri/raport 10%


17

Activitate laborator 10%

Colocviu-cunostinte lucrari practice Examen scris + discutii 10%


Nota 5 (cinci) la examen conform baremului.

Cunoaşterea noţiunilor de bază; recunoașterea tipului de hibridizare, legătura covalenta, efecte electronice, aplicarea efectelor electronice in aprecierea acidității, bazicității si reactivității compușilor organici; denumirea funcțiunilor organice, scrierea corectă a compușilor organici cu funcțiuni simple studiate, identificarea tipurilor de izomerie, recunoașterea si descrierea tipurilor de mecanisme de reacție.


18



1.3 Departamentul CHIMIE FIZICĂ




2.Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei FIZICĂ CLASICĂ




E 2.7 Regimul disciplinei Conținut DC

Obligativitate DI





Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 11

Pregătire laboratoare, teme, referate 35

Tutoriat 2

Examinări 5

Alte activităţi .................................................. 6




4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum cunostinte de algebra si analiza matematica

cunostiinte de fizica la nivel de liceu (bacalaureat)

4.2 de competenţe cunostinte de utilizare PC

5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Cursul se desfasoara in amfiteatru dotat cu videoproiector şi conectare la Internet

Studenţii se vor prezenta la curs cu telefoanele mobile închise

5.2 de desfăşurare a laboratorului Laborator dotat cu calculatoare şi software adecvat, conectate la Internet

Studentii se prezinta la laborator cu lucrarile citite

Predarea referatului de laborator se va face cel târziu în săptămâna următoare desfăşurării efective a lucrării

Sedinta se incheie cu discuții cu continut anuntat si cu lista de probleme obligatorie


19

6.Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Utilizarea notiunilor, legilor si principiilor fizice in explicarea fenomenelor fizice si la

rezolvarea unor probleme concrete.

Intelegerea importantei conceptiilor fizicii clasice pentru edificarea unei imagini coerente asupra lumii

Abilitatea de a masura marimi fizice si de a utiliza instrumentele de masura adecvate;

Abilitatea de a prelucra si interpreta rezultatele experimentale;

Abilitatea de a utiliza calculatorul la prelucrarea datelor experimentale;

Abilitatea de a face un raport asupra experimentelor efectuate

Competenţe transversale Insusirea tehnicii de invatare necesare dezvoltarii profesionale

Dobandirea deprinderilor de lucru continuu si organizat

Integrarea în cadrul unui grup de lucru cu sarcini specifice.

Intelegerea regulilor de colaborare intr-o echipa de lucru

Intelegerea necesitatii de respectare a normelor de etica profesionala si de conduita morala

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Asimilarea si intelegerea cunostintelor de baza de fizica

Aplicarea cunostintelor dobandite la rezolvarea de probleme de fizica clasica

Construirea unui bagaj de cunoştinţe necesare întelegerii celorlalte cursuri din programul de studii de chimie

7.2 Obiectivele specifice Utilizarea adecvata de notiuni si concepte

Dezvoltarea capacitatii de lucru independent

Formarea deprinderilor de lucru in laborator

Insusirea metodelor de prelucrare a datelor experimentale


8.1.1.Marimi fizice. Sistem de referinta. Elemente de cinematica – Vectorul de pozitie, viteza, acceleratia. Principiile mecanicii newtoniene. Tipuri de forte.

Prelegerea; Problematizarea Conversaţia; Explicaţia

2 ore

8.1.2. Teoreme de evolutie in dinamica punctului material. Marimi care se conserva. a) Impulsul si momentul cinetic b) Lucrul mecanic si energia


2 ore

8.1.3. Oscilatorul linear armonic. Oscilatii amortizate. Aplicatii Prelegerea; Problematizarea Conversaţia; Explicaţia

2 ore

8.1.4. Sistemul cu doua corpuri. Miscarea in camp central. Forta de atractie gravitationala. Legile lui Kepler.


2 ore

8.1.5. Electrostatica – Interactiuni intre sarcini electrice Legea lui Coulomb, Camp electric, Potentialul electrostatic. Aplicatie: Dipolul electric


2 ore

8.1.6. Distributii continue de sarcina. Fluxul campului electric. Teorema lui Gauss. Aplicatii: distributii cu simetrii. Conductori in camp electric. Condensatori. Proprietati.


2 ore

8.1.7. Curentul electric stationar. Legile microscopice ale curentului si consecinte : Faraday, Ohm, Joule. Ecuatia de continuitate si interpretarea ei.


2 ore

8.1.8. Campul magnetic stationar – Magneti permanenti. Campul magnetic al curentilor electrici stationari, inductia campului magnetic, fluxul campului magnetic. Legile


2 ore


20

magnetostaticii (Ampere, Biot-Savart).

8.1.9.Inductia electromagnetica, legea lui Faraday, autoinductia, aplicatii. Campul electromagnetic. Ecuatiile lui Maxwell in vid. Forma diferentiala. Forma integrala si interpretare.


2 ore

8.1.10. Ecuatiile lui Maxwell in medii dielectrice si magnetice. Vectorii inductie electrica si magnetica. Vectorii de polarizare. Relatiile de material.


2 ore

8.1.11. Ecuatiile lui Maxwell in zona undelor. Unde electromagnetice plane si structura lor. Vectorul lui Poynting.


2 ore

8.1.12. Optica ondulatorie. Principiul lui Huygens. Legile reflexiei si refractiei. Interferenta a doua unde. Interferometrul lui Young. Interferenta multipla.


2 ore

8.1.13. Difractia Fraunhofer, reteaua de difractie, aplicatii. Prelegerea; Problematizarea Conversaţia; Explicaţia

2 ore

8.1.14. Dispersia optica. Dispozitive cu dispersie. Polarizatia luminii. Metode de obtinere a luminii polarizate.


2 ore

Bibliografie 1. L. Muller, Elemente de Fizica, Ed Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 1993 2. M Fifirig, Fizica-Electromagnetism, Ed Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2002 3. C Kittel, Mecanica, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981 4. E Purcell, Electricitate si magnetism, (cursul de Fizica de la Universitatea Berkeley), traducere la Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982


8.2.1. Protecţia muncii, prezentarea lucrărilor, cerinţe, mod de întocmire referate. Marimi fizice scalare si vectoriale. Dimensiuni. Unitati de masura. Sisteme de referinta. Versorii axelor de coordonate. Operatii cu vectori.

Explicaţia; Conversaţia; Descrierea; Problematizarea;

2 ore

8.2.2. Operatori vectoriali- operatii si teoreme ale campurilor vectoriale (Gauss, Stokes, Green). Exercitii, aplicatii

Explicaţia; Conversaţia; Problematizarea; 2 ore

8.2.3. Calculul erorilor. Teorema de propagare a erorilor. Prelucrarea datelor experimentale. Dependente lineare. Metoda celor mai mici patrate.

Explicaţia; Conversaţia; Problematizarea; 2 ore

8.2.4. Aplicatii. Probleme de cinematica punctului material: miscarea rectilinie, miscarea circulara. Dinamica punctului material. Oscilatii armonice

Explicaţia;Conversaţia;

Problematizarea;

2 ore

8.2.5. Masurarea acceleratiei gravitationale cu pendulul reversibil Kater (experimental). Probleme: miscarea sub actiunea fortei de greutate.

Explicaţia;Conversaţia; Problematizarea;

2 ore

8.2.6. Miscarea pe planul inclinat (experimental). Probleme: miscarea sub actiunea fortei de frecare. Lucrul mecanic al fortei de frecare. Teorema energiei cinetice.

Experimentul; Explicaţia; Conversaţia, Problematizarea;

2 ore

8.2.7. Masurarea modulului de elasticitate Young cu ajutorul barei elastice (experimental). Probleme: oscilatii armonice, compunerea lor.

Experimentul; Explicaţia; Conversaţia;Problematizarea;

2 ore

8.2.8. Masurarea sarcinii specifice a electronului prin metoda magnetronului (experimental). Probleme: miscarea particulelor incarcate in campuri electrice si magnetice

Experimentul;Explicaţia; Conversaţia; Problematizarea;

2 ore

8.2.9.Variatia rezistentei electrice a materialelor semiconductoare cu temperatura (experimental). Probleme: aplicatii ale teoremei lui Gauss in electrostatica

Experimentul;Explicaţia; Conversaţia; Problematizarea;

2 ore

8.2.10.Variatia rezistentei electrice a metalelor cu temperatura (experimental) Probleme: aplicatii ale teoremei lui Ampere in magnetostatica


2 ore

8.2.11. Dispersia luminii cu prisma optica (experimental). Probleme: unde plane, vector Poynting, propagare in medii optice diferite


2 ore


21

8.2.12. Colorimetrie (experimental) Probleme: interferenta cu doua fascicule.


2 ore

8.2.13. Probleme de optica ondulatorie: difractia in lumina paralela, reteaua de difractie.


2 ore

8.2.14. Evaluare Test 2 ore

Bibliografie 1. M. Duca si M C Stroe, Fizica - lucrari practice de laborator, Ed Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 2012 2. C Cioaca, M Fifirig, Culegere de probleme de mecanica fizica, Ed. Univ. Bucuresti, Bucuresti, 1992 3. C Cioaca, M Fifirig, Culegere de probleme de electricitate, Ed. Univ. Bucuresti, Bucuresti, 1991 4. Paulina Marian, Listele actualizate de probleme obligatorii pentru cursul de Fizica clasica,

(material intern al Grupului de Fizica, departamentul de Chimie Fizica ).


Prin insusirea conceptelor teoretico-metodologice si abordarea aspectelor practice incluse in disciplina Fizica clasica studentii dobandesc un bagaj de cunostinte consistent, in concordanta cu competentele partiale cerute pentru ocupatiile posibile prevazute in Grila 1 – RNCIS.

10.Evaluare


10.4 Curs

– însuşirea şi înţelegerea corectă a problematicii tratate la curs. -rezolvarea corectă a problemelor

Examen scris Nota de la 1 la 10. Accesul la examen este condiţionat de susţinerea colocviului de laborator şi prezentarea referatelor de laborator corespunzătoare tuturor lucrărilor practice

70%

10.5 Laborator

– însuşirea şi înţelegerea corectă a problematicii tratate la laborator -calitatea referatelor pregătite -activitatea desfăşurată în laborator

Colocviu laborator Nota de la 1 la 10

30%


Nota 5 (cinci) atât la colocviul de laborator cât şi la examen conform baremului.

Cunoasterea programei ninimale


22


1.2 Facultatea

1.3 Departamentul EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT




2.Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

GIMNASTICĂ AEROBICĂ


2.3 Titularul activităţilor de seminar


V 2.7 Regimul disciplinei Continut DC

Obligativitate DFac

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 0 3.3 lucrari practice 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 0 3.6 lucrari practice 14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren

Pregătire lucrari practice , teme, referate, portofolii şi eseuri 2

Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi: participare la competiţii sportive, participare la organizare evenimente sportive 3


3.9 Total ore pe semestru 25

3.10 Numărul de credite 1

4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului

5.2 de desfăşurare a lucrarilor practice


23

6.Competenţe specifice accumulate Competenţe profesionale: CT2. Identificarea rolurilor si responsabilitatilor intr-o echipa plurispecializata si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta in cadrul echipei CT3. Identificarea oportunitatilor de formare continua si valorificarea eficienta a resurselor si tehnicilor de invatare pentru propria dezvoltare

Competenţe explicitate prin descriptori de nivel:

Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei)

Acumularea de cunoştiinţe privind activităţile motrice; Cunoştinţe privind efectele activităţilor motrice asupra organismului; Noţiuni referitoare la particularităţile lecţiei de educaţie fizică la nivelul

învăţământului superior de neprofil; Transmiterea de cunoştinţe cu caracter formativ, din domeniul educaţiei fizice şi

sportului, aplicabile la nivelul activităţilor cotidiene.

Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei)

Definirea obiectivelor, sarcinilor specifice activităţilor desfăşurate; Formarea capacităţii de practicare sistematică şi independentă a exerciţiilor fizice; Comunicarea în sport şi relaţiile publice (integrarea socială); Promovarea interdisciplinarităţii ştiinţelor motrice; Capacitatea de a înţelege,opera şi extinde activitatea motrică în timpul liber şi recreere; Capacitatea de a valorifica efectele pozitive ale educaţiei fizice asupra personalităţii şi

calităţii vieţii;

Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)

Să conceapă programe sportive de timp liber pentru recreere; Să conceapă şi să aplice programe sportive de pregătire sau perfecţionare; Să coordoneze, să se integreze şi să participe la activităţile sportive ; Să identifice soluţii privind optimizarea timpului liber; Să mobilizeze resursele umane în acţiunea de voluntariat; Să cunoască modalităţile de evaluare a stării de sănătate ( capacităţii de efort );

Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale şi civice / valorificarea optima şi creativa a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare profesională)

Să se integreze şi să participe la activităţile sportive promovând valorile fair-play-ului; Să dezvolte relaţii principale şi constructive cu partenerii sociali; Să se adapteze la situaţii noi; Să dezvolte atitudini pro-active , gândire pozitivă şi relaţii interpersonale.

Competenţe transversale Conştientizarea nevoii de formare continuă; Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice; Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale.

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea fizică armonioasă şi optimizarea stării de sănătate

7.2 Obiectivele specifice Menţinerea unei stări optime de sănătate a studenţilor şi îmbunătăţirea rezistenţei organismului acestora la acţiunea factorilor de mediu şi specificul activităţii profesionale;

Asigurarea unor indici superiori de dezvoltare fizică corectă şi armonioasă a organismului;

Perfecţionarea deprinderilor, calităţilor motrice şi cunoştinţelor pe linia practicării unei ramuri de sport;

Cultivarea deprinderilor şi obişnuinţelor studenţilor de a practica independent, în timpul liber, exerciţiile şi sportul în scop corectiv, de fortificare, recreator sau compensator;

Angrenarea masei de studenţi în activitatea sistematică de practicare a exerciţiilor fizice, turismului şi sportului;

Perfecţionarea unor calităţi şi trăsături moral-volitive şi intelectuale, a simţului estetic şi responsabilităţii sociale.


24


8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii

8.2.1.Lecţie intriductivă; Tehnicile audiovizuale (prezentare power-point, prezentare filme, prezentare material audio);

Exersarea practică.

1 ora

8.2.2.Educaţia fizică şi sportivă – un demers pentru starea de sănătate a tinerilor

1 ora

8.2.3.Verificarea initială; 1 ora

8.2.4-8.2.8. Învăţarea tehnicii de bază: aerobic cu impact uşor şi dezvoltare fizică armonioasă;

5 ore

8.2.9-8.2.13. Aerobic cu impact sărit şi dezvoltarea calităţilor motrice; 5 ore

8.2.14. Probe de motricitate. 1 ora

Bibliografie Ganciu M. Gimnastica aerobică de întreţinere – CURS -Bucureşti, Editura Universităţii , 2008 Ganciu M.- Gimnastica aerobică de întreţinere – Îndrumar metodic. Editura Universităţii din Bucureşti, 2009

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Educaţia fizică constituie o activitate socială cu contribuţii deosebite la integrarea social-profesională a tineretului. Funcţia formativă a educaţiei fizice va contribui la dezvoltarea acestor însuşiri şi capacităţi, care să-i permită individului să-şi însuşească cât mai repede şi mai bine meseria aleasă, să o practice cu randament sporit, să se poată angaja în diverse activităţi sociale şi să poată acţiona în mod independent şi creator asupra mediului şi asupra propriei sale persoane. 10.Evaluare


10.5 Lucrari practice Testare finală prin probe de

control Verificare practico-metodică

60%

Testare continua pe parcursul

semestrului Verificare practică 20%

Participarea la competiţii

sportive 20%

10.6 Standard minim de performanţă:

Participarea la 50% din numărul total de lecţii;

Promovarea probelor de motricitate;

Participare la o competiţie sportivă de nivel universitar;

Să dovedească însuşirea minimă a noţiunilor generale ale educaţiei fizice şi sportului.


25



1.3 Departamentul CHIMIE FIZICĂ




2.Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei COMPLEMENTE DE FIZICA SI MATEMATICA



2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei Conținut DC

Obligativitate DFac

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 laborator -



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 3

Pregătire laboratoare, teme, referate 8

Tutoriat 2

Examinări 3

Alte activităţi ..................................................




4.Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de baza de algebra si analiza matematica

4.2 de competenţe Abilitatea de a rezolva probleme și exerciții

5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Studenţii se vor prezenta la curs cu telefoanele mobile închise


5.2 de desfăşurare a laboratorului -

6.Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale Capacitatea de a utiliza adecvat concepte fizice în comunicarea profesională


26

Aplicarea cunoştinţelor din domeniul fizicii și matematicii pentru rezolvarea de probleme si elaborarea de proiecte profesionale

Capacitatea de a face conexiuni cu alte domenii stiintifice conexe

Abilitatea de a rezolva probleme și exerciții

Competenţe transversale Executarea sarcinilor solicitate conform cerintelor precizate si în termenele impuse, cu respectarea normelor de etica profesionala si de conduita morala, urmând un plan de lucru prestabilit

Constientizarea nevoii de perfecţionare continua a activităţii profesionale prin implicarea în activităţile desfăşurate

Insusirea tehnicii de invatare necesare dezvoltarii profesionale

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Intelegerea si dobandirea cunostintelor de baza de fizica și matematică

Aplicarea cunostintelor dobandite la rezolvarea de probleme

Dobândirea cunoştinţelor necesare întelegerii celorlalte cursuri din programul de studii

7.2 Obiectivele specifice Utilizarea adecvata de notiuni si concepte

Dezvoltarea capacitatii de lucru independent


8.1.1. Functii algebrice elementare Notiunea de functie, functia polinomiala, functia exponentiala, functia logaritmica, reprezentarea grafica a functiilor exponentiala si logaritmica, aplicatii.

Prelegerea;Explicaţia; Descrierea Conversaţia;Problematizarea

2 ore

8.1.2. Functiile trigonometrice Functii trigonometrice, functii trigonometrice inverse, formule uzuale, cercul trigonometric, reprezentarea grafica a functiilor trigonometrice, aplicatii.

Prelegerea;Explicaţia; Descrierea Conversaţia;Problematizarea

2 ore

8.1.3. Elemente de calcul diferential Definitia derivatei, derivatele unor functii uzuale, derivarea functiilor compuse, derivate de ordin superior, formula lui Taylor, aplicatii.

Prelegerea; Explicaţia; Descrierea Conversaţia;Problematizarea

1 ore

8.1.4. Elemente de calcul integral Primitive, primitivele unor functii uzuale, integrarea prin parti, integrale definite, aplicatii.

Prelegerea; Explicaţia; Descrierea Conversaţia;Problematizarea

2 ore

8.1.5. Rezolvarea sistemelor de ecuatii algebrice lineare Matrici, operatii cu matrici, determinanti, inversa unei matrici, rezolvarea sistemelor de ecuatii algebrice lineare, aplicatii.

Prelegerea; Explicaţia; Descrierea Conversaţia; Problematizarea

2 ore

8.1.6. Campuri de vectori Camp scalar, camp de vectori, semnificatia vectorului gradient, linii de forta, divergenta unui gradient, divergent unui rotor, divergenta unui laplacean, rotorul unui gradient, rotorul unui rotor, aplicatii.


2 ore

8.1.7. Numere complexe Numere complexe, exponenti imaginari, formula Euler, formula Moivre, aplicatii.

Prelegerea; Explicaţia; Descrierea; Conversaţia;Problematizarea

2 ore


27

8.1.8. Reprezentarea complexa a oscilatiilor armonice Reprezentarea complexa a oscilatiilor armonice, regula de derivare, expresia energiei, compunerea oscilatiilor armonice paralele, aplicatii.

Prelegerea; Explicaţia; Descrierea Conversaţia;Problematizarea;

2 ore

8.1.9. Dinamica sistemelor mecanice Forte interne, teorema impulsului total, teorema momentului cinetic total, teorema energiei cinetice totale, centrul de masa, ciocniri elastice, ciocniri neelastice, aplicatii.


2 ore

8.1.10. Dinamica solidului rigid Energia cinetica de rotatie, momentul de inertie fata de o axa, momentele de inertie fata de un sistem de coordonate, axe principale de inertie, teorema Steiner, calculul momentului de inertie, aplicatii.


2 ore

8.1.11. Unde elastice Principiul lui Huygens, ecuatia undei plane, reflexia si refractia undelor elastice, interferenta undelor, energia undelor, aplicatii.


2 ore

8.1.12. Dielectrici Sarcini electrice legate, momentul dipolar al unui ansamblu de sarcini electrice, campul electric in prezenta dielectricului, polarizarea dielectricului, aplicatii.


2 ore

8.1.13. Interactiunea dintre particulele electrizate si campul electric si magnetic Actiunea campului electric constant asupra unei particule electrizate, actiunea campului magnetic asupra unei particule electrizate, actiunea simultana a unui camp electric si magnetic asupra unei particule electrizate, aplicatii.


2 ore

8.1.14. Efecte termoelectrice Efectul Seebeck, efectul Thomson, efectul Peltier.


2 ore

Bibliografie 1. W S Warren, The physical basis of chemistry, Ed Harecourt Academic Press, 2001 2. Mathematics for chemistry, https://upload.wikimedia.org/.../9/.../Mathematics_for_Chemistry.pdf, 2013 3. M. Rosculet - Anliza matematica, Ed Didactica si Pedagogica , Bucuresti, 1984 4. R G Mortimer, Mathematics for physical chemistry, Ed Elsevier, 2005 5. E. Luca, Elemente de fizica moderna, Ed Junimea, Iasi, 1976 6. D Halliday si R Resnick, Fizica (vol I si II), Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975 7. R P Feynman, Fizica moderna (vol I si II), Ed Tehnica, Bucuresti, 1969 8. R G Mortimer, Student solutions manual for mathematics for physical chemistry, Ed Elsevier, 2005 9. C Cioaca, C Stanescu, M Fifirig, Probleme rezolvate de electricitate, Ed Tehnica, 1997


Prin insusirea conceptelor teoretico-metodologice si abordarea aspectelor practice incluse in disciplina Fizica generala studentii dobandesc un bagaj de cunostinte consistent, in concordanta cu competentele partiale cerute pentru ocupatiile posibile prevazute in Grila 1 – RNCIS.

https://upload.wikimedia.org/.../9/.../Mathematics_for_Chemistry.pdf


28

10.Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala

10.4 curs – corectitudinea raspunsurilor si explicatiilor

Intrebari pe baza temelor de la curs

70 %

10.5 proiect –corectitudinea explicatiilor -evaluarea calitatii proiectului pregătit

30 %


Nota 5 (cinci) conform baremului.


29



1.3 Departamentul CHIMIE ANORGANICA




2.Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei CHIMIA NEMETALELOR





Obligativitate DI







Tutoriat 5

Examinări 5

Alte activităţi .................................................. 1






5.Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Se admit max. patru absente la curs/semestru;

In timpul cursului toate telefoanele mobile vor fi inchise;


5.3 de desfăşurare a laboratorului Studenţii se vor prezenta la laborator cu telefoanele mobile închise;

Studenţii se vor prezenta în laborator cu halat, manusi, cârpă de laborator si vor respecta normele de protectia muncii;

Studenţii nu pot lăsa nesupravegheată o instalţie în funcţiune;

Predarea lucrarii de laborator se va face cel târziu în săptămâna următoare a


30

desfăşurării lucrarilor de laborator. Rezolvatrea temelor de laborator este obligatorie;

Este interzis accesul cu mâncare sau bauturi alcoolice în laborator;

-Evaluarea activitatii de laborator se finalizeaza cu colocviu.

6.Competenţe specifice acumulate Competenţe profesionale 1. Determinarea proprietăţilor fizico-chimice ale unor compuşi chimici

1.1 Identificarea conceptelor şi a metodelor utilizate pentru determinarea proprietăţilor fizico-chimice (proprietati oxido-reducatoare) ale unor compuşi chimici (elemente cu caracter nemetalic si compusii acestora). 1.2 Descrierea şi interpretarea metodelor şi tehnicilor folosite la determinarea proprietăţilor compuşilor chimici; prelucrarea şi interpretarea rezultatelor.

2.3 Utilizarea corectă a metodelor specifice de analiză pentru determina proprietăţilor compuşilor chimici studiati.

2.4 Analiza critică a metodelor aplicate pentru determinarea proprietăţilor fizico- chimice ale unor compuşi chimici ( elemente din grupele IVA – VII A si compusi ai acestora).

2.5 Realizarea unor rapoarte ştiintifice cu privire la stabilirea proprietăţilor fizico-chimice ale compuşilor chimici.

2. Efectuarea de experimente, aplicarea riguroasă a metodelor de analiză si interpretarea rezultatelor, cu respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă. 2.1. Identificarea metodelor şi tehnicilor, a materialelor, substanţelor şi aparaturii, necesare pentru efectuarea unor experimente de laborator. 2.2. Descrierea şi interpretarea unor experimente de laborator. 2.3. Efectuarea unor experimente de laborator şi interpretarea rezultatelor acestora. 2.4. Analiza şi interpretarea critică a modului de desfăşurare a experimentelor de laborator şi a rezultatelor obţinute

Competenţe transversale Executarea sarcinilor solicitate conform cerinţelor precizate şi în termenele impuse, cu respectarea normelor de etică profesională şi de conduită morală, urmând un plan de lucru prestabilit.

Rezolvarea sarcinilor solicitate în concordanţă cu obiectivele generale stabilite prin integrarea în cadrul unui grup de lucru.

Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată, atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

Preocuparea pentru perfecţionarea rezultatelor activităţii profesionale prin implicarea în activităţile desfăşurate

7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul de chimia nemetalelor se adresează studenţilor Facultăţii de Chimie, specializarea

Chimie, anul I. Are ca obiectiv principal studiul chimiei elementelor cu caracter nemetalic (gr. IV A-VIII A) şi a compuşilor acestora

7.2 Obiectivele specifice 1.Îmbogăţirea cunoştinţelor de chimie a nemetalelor, prin adăugarea de noi cunoştinţe, noi explicaţii la bagajul deja existent; îmbogăţirea limbajului chimic. Utilizarea corectă a noţiunilor de chimie. 2.Dezvoltarea capacităţii de rezolvare a problemelor în manieră sistematică. 3.Capacitate de înţelegere a fenomenelor şi proceselor chimice şi de aplicare a acestora în cazuri concrete. 4.Abilitatea de comunicare într-un domeniu ştiinţific


31


8.1.1.Distribuţia elementelor în natură. Gazele rare. Separare, proprietati chimice. Structura compuşilor gazelor rare.


8.1.2.Hidrogenul.Metode de obtinere, proprietăţi fizice si chimice. Hidruri, clasificare, proprietati.

Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea Problematizarea

2 ore

8.1.3. Grupa a 17-a. Caracterizare generala. Studiul comparativ al halogenilor. Metode generale de obţinere. Proprietăţi fizice şi chimice.


8.1.4. Compuşi cu hidrogenul. Halogenuri. Oxizi şi oxoacizi ai halogenilor în diferite stări de oxidare. Compuşi interhalogenaţi (preparare, proprietăţi).

Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea, Problematizarea

2 ore

8.1.5. Grupa a 16-a. Caracterizare generală. Oxigenul. Oxizi. Hidroxizi. Ozon (obtinere, proprietati fizice si chimice).


8.1.6. Apa (modele structurale, proprietăţi, tipuri de apa de cristalizare). Apa oxigenată (preparare, proprietati oxido-reducătoare in mediu acid si bazic).

Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea,Problematizarea

2 ore

8.1.7. Sulf (stare naturală, preparare, proprietăţi). Compuşi cu hidrogenul. Sulfuri.


8.1.8. Compuşi oxigenaţi ai sulfului (oxizi şi oxoacizi ai sulfului în diferite stări de oxidare). Halogenuri şi oxihalogenuri ale sulfului.


8.1.9. Grupa a 15-a. Caracterizare generală. Azotul (structura, proprietăţi). Compuşi cu hidrogenul - amoniac, hidroxilamină, hidrazină, acid azothidric. Halogenuri de amoniu


2 ore

8.1.10. Compuşi oxigenaţi ai azotului (oxizi, oxoacizi ai azotului in diferite stari de oxidare).


2 ore

8.1.11. Fosfor ( stare naturală, preparare, proprietăţi). Compuşi cu hidrogenul. Compuşi halogenaţi şi oxihalogenaţi.


12. Oxizi şi oxoacizi ai fosforului in diferite stari de oxidare (obtinere, proprietati fizice si chimice, aplicatii)


2 ore

13. Grupa a 14-a. Caracterizare. Carbon. Stare naturală. Compuşi anorganici ai carbonului (oxizi, oxoacizi, halogenuri).


14. Siliciu. Silicaţi. Prelegerea, Explicaţia, Conversaţia, Descrierea 2 ore

Bibliografie 1. C.E. Hausecroft E.C. Constable; Chemistry, Ed 3

-a Pearson, Prentice Hall 2006

2. C.E. Hausecroft A.G. Sharpe; Inorganic Chemistry, Ed 2-a

Pearson, Prentice Hall 2005 3. D.F. Shriver, P.W. Atkins, C.H. Langford – Chimie Anorganica, Ed. Tehnica 1998.(Traducere din limba engleza) 4. D.Negoiu – Tratat de chimie anorganică, vol.II, Ed.Tehnică, 1972 5. M.Negoiu, T.Roşu – Sulful. Seria elemente chimice, Ed.Ars Docendi, 2002 6. F.A.Cotton, G.Wilkinson- Advanced Inorganic Chemistry (4-th ed.), Wiley-Interscience, New York, 1980 7. N.N.Greenwood, A.Earnshaw – Chemistry of the Elemen

Documents

Prezentarea generală a universităţii · 2020. 4. 24. · Este interzis accesul cu mâncare sau bauturi alcoolice în laborator; Evaluarea activitatii de laborator se finalizeaza