Conf.Univ.dr. Zaharia Agripina

PREPARAREA DINTILOR PENTRU RESTAURARI ESTETICE PRIN PLACARE CU FATETE

Se mai numesc si fatete vestibulare.

Procedeul de fatetare (Veneer) a aparut de la ideea de sacrificiu minim de tesut dentar sanatos pentru a face corecturi estetice in zona frontala-Fatetele sunt jumatati de coroana care inlocuiesc smaltul dislocat de pe fata vestibulara si de pe fetele proximale (fatete moderne totale*).-Fateta totala (propusa de Rousse J. S.0 pentru fatetele care acopera atat fata vestibulara cat si intreaga arie de contact intinzandu-se spre oral.-Fatetarea elimina prepararea circulara de pe fata orala

Scurt istoric: confectionate la inceput din rasini acrilice (Frank Faunce 1970) ulterior din RDC apoi ceramica

Initial nu au avut succes si nu s-au impus.Fatetele din RDC pot fi realizate direct de catre medic in cavitatea orala a pacientului sau indirect in laborator pe baza unei amprente.

Avantajele fatetelor din compozit:-economie de tesuturi dentare-risc minim de iritatie pulpara-posibilitatea de relipiri, optimizari in caz de dezlipiri-efect estetic multumitor dar nu de durataFatetele din compozit nu au transluciditate naturala dau aspectul de lipsit de viata, rezistenta scazuta la uzura si sunt susceptibile la retentia de placa.

Fatetele ceramice-cerinte conservative-stabilitate cromatica-biocompatibilitate-rezistenta la uzura -retentie scazuta de placa bacteriana-mimeaza transluciditatea dintelui natural asigura stabilitatea conturului si a culorii cu risc minim de iritatie gingivala-stabilitatea fatetelor s-a imbunatatit odata cu adoptarea conceptului de gravare acida a ceramicii.

Indicatiile fatetelor compozite/ceramice-prezenta de fisuri amelare-anomalii de forma-distrofii dentare de pe fata vestibulara-anomalii de forma (incisivul lateral)-inchideri de diasteme-dinti cu obturatii mari pe fata vestibulara dar cu fata orala indemna

Contraindicatii:

1

-predispozitie la carii dentare-igiena bucala defectuoasa sau inexistenta-prezenta unor obturatii coronare masive-bruxismul

Caracteristici generale

Inainte de preparare fetei vestibulare se face igienizarea a intregii regiuni, se indeparteaza eventualele obturatii frontale-suprafata preparata pentru fateta din compozit se va situa in grosimea smaltului pentru un contact cat mai mare;-lipsita de zone retentive sau unghiuri ascutite-suprafata preparata usor convexa spre marginea incizala cat si pe suprafetele proximale spre aria de contact-daca suprafetele proximale sunt necolorate si intacte preparatia va respecta suprafata de contact-marginea incizala se reduce cu 1,5-2 mm nedepasind limita jonctiunii amelo-dentinare-preparatia se va prelungi si pe fata palatinala pentru a proteja marginea fatetei si a preveni efectul de pana ce ar putea apare in cursul miscarilor de propulsie.-la periferia preparatiei (gingival, proximal si palatina) pragul va fi bine reprezentat si va fi rotunjit in chanfrein.-adancimea de preparare cuprinsa intre 0,3-0,7 mm in functie de gradul de discromie al dintelui si pozitia dintelui -granulatia frezelor diamantate utilizate cuprinsa intre 70 si 100 microni-nu se finiseaza ulterior-amprenta este una de corectie –wash techique -cu elastomeri de sinteza in 2 consistente in special siliconi cu reactie de aditie sau polieteri-urmeaza realizarea fatetei provizorii fie prin adaptarea unei fatete prefabricate de policarbonat fixarea acesteia facandu-se cu ciment provizoriu fara eugenol;-fatetele se pot face din toata gama de RDC de laborator dar si din polisticle sau ceromeri.-adaptarea de finete este foarte importanta si se se elimina prin slefuire atenta la unele zone de contact de interfata.-evidentierea ariilor de contact se face cu ajutorul spray-ului sau a unei pulberi de contact (stearat de zinc) care se aplica pe suprafata preparata a bontului peste care se preseaza usor cu degetele si se roteste fateta.-punctele colorate apar pe suprafata interna a fatetei si se vor elimina prin slefuire obtinandu-se o suprafata mare de contact intim intre smalt si ceramica.-se izoleaza bonturile cu diga;-se graveaza suprafata amelara cu acid ortofosforic se spala si se usuca.-zonele de dentina descoperite se acopera cu un adeziv dentinar.-se fixeaxa adeziv si se utilizeaza cimenturi duale sau un ciment compozit cu initiere chimica-cimentul se aplica in strat subtire iar aplicarea fatetei se face sub presiuni digitale rotative - presiunea manuala un minut, cel putin.-aplicarea sursei luminoase se incepe dinspre palatinal astfel reactia de polimerizare va fi declansata de la nivel amelar iar in urma contractiei de polimerizare fateta va fi atrasa inspre suprafata de smalt preparata.-se fotopolimerizeaza 1 minut. -pentru fiecare parte (din cele 3 directii)-se elimina excesul de ciment cu ajutorul unor instrumente diamantate fine; se verifica ocluzia si trece la manopera de finisare si lustruire (gume, discuri, pasta).

2

Dezavantajele fatetelor de compozit- modificari cromatice- atat la marginea gingivala cat si in restul zonei de inchidere marginala- modifiocari cromatice ale fatetei insasi- deslipirea fatetelor- fracturile la nivelul marginii incizalePrimul care a facut placarea dintilor naturali cu fatete in 1930 este medicul stomatolog din California Charles Pincus, pe el il preocupa problema aspectului dintilor si a cavitatii bucale la actorii de cinema.- -Pincus a inteles foarte bine importanta “Hollywood smile”fiind parte integranta a imaginii

si personalitatii individului.- el a vazut necesitatea realizarii unor restaurari temporare la actorii care nu doreau sa-si

slefuiasca dintii naturali in vederea acoperii cu coroane definitive- Pincus creaza o alternativa si anume fatete subtiri din portelan ars care erau mentinute

provizoriu pe dinti cu pulberi adezive cat timp actorii erau in fata camerei de filmat (aveau o rezistenta redusa iar tehnologia fixarii permanente la structurile dentare lipsea).

Arta placarii dintilor a progresat, se stapanesc tehnicile, au aparut concepte materiale si se pot imparti in 2 categorii:- fatete confectionate direct din rasini compozite;- fatete confectionate indirect prefabricate sau in laborator din rasini acrilice, rasini compozite

sau din portelan

Fatele se pot confectiona:-direct-indirect-cercetarile lui Bounocore +Bowen cu privire la gravajul acid al smaltului 1955 au condus la aparitia RC-1970 tehnica placarii directe cu RDC capata popularitate- placarea cu RDC fotopolimerizabile este avantajoasa dar cu instabilitate cromatica rezistenta scazuta la uzura si absenta fluorescentei naturale

FATETE CONFECTIONATE DIRECT-acuratetea morfologica-suprafete netede au -opacitate buna de mascare -necesita finisare redusa

FATETELE DIN CERAMICA-ceramica glazurata foarte mult folosita-abraziunea si rezistenta la colorare excelente-tolerate de tesutul gingival-esential pentru fixarea fatetelor din portelan este capacitatea acestuia de a fi gravat acid si legat de rasina compozita-Tratarea portelanului gravat acid cu un agent silanic de cuplare a dus la o legatura chimica ce a imbunatatit legatura mecanica dintre portelan si rasina compozita.

PREPARAREA DINTELUI IN VEDEREA RECEPTARII UNEI FATETE-forma preparatiei depinde de modificarile culorii si se reflecta in localizarea zonelor proximale si de colet.

Zona statica de vizibilitate

3

suprafata vestibulara a dintelui +zona gingivala si ambrazura vestibulara-pacientul se gaseste in scaun si o iluminare corespunzatoare, buzele complet retractate

se deosebeste semnificativ de zona dinamica de vizibilitate din cursul functiei normale.

Zona dinamica de vizibilitate a ambrazurii vestibulare depinde de perspectiva observatorului influentata de umbrele structurilor invecinate. Buza, conturul dintilor invecinati, pozitia lor, arhitectura gingivala precum si controlul, culoarea si pozitia dintelui sunt factori ce se au in vedere.Zona dinamica de vizibilitate a 1/3 gingivale depinde de pozitia buzei in timpul zambetului maxim (linia surasului)Prepararea dintilor se face diferentiat in functie de modificarile cromatice.

MODIFICARI CROMATICE MINORESlefuirea marginii incizale-sa asigure circa 1 mm grosime ceramicii-daca restaurarea finala va avea o DV cu 0,5 mm mai lunga decat a dintelui se va slefui din dinte 0,5 mm-daca alungim dintele cu 1 mm se va rotunji marginea incizala si se va crea o linie terminala-forma cap la cap a liniei terminale asigura grosimea suficienta ceramicii la margini pentru a preveni fractura.-linia terminala usor inclinata spre gingival (75 grade fata de suprafata vestibulara) creste astfel rezistenta la deplasarea vestibulara a restaurarii in urma oboselii RC; -se realizeaza santuri de orientare la nivelul marginii incizale cu un instrument diamantat cilindric -santurile de orientare sunt unite folosind instrumentul diamantat cilindric pentru a stabili pozitia finala a marginii.-ideal conturul incizal al viitoarei restaurari sa fie identic cu conturul incizal minus 1 mm ce s-a slefuit;-se asigura o grosime egala a portelanului-se rotunjesc muchiile incizale pentru a reduce stress-ul intern

Slefuirea reductionala vestibulara-se slefuieste 0,5 mm-0,7 mm dintii maxilari-0,3 mm dintii mai mici mandibulari-trebuie sa existe o grosime uniforma a smaltului-uneori este necesara prepararea si in dentina care trebuie sa fie sub 50% din suprafata totala.-linia terminala se situeaza in intregime in smalt pentru ca sa nu apara probleme la fixare.-se traseaza santurile de orientare la nivelul suprafetei vestibulare cu instrument diamantat cilindric;-se unesc apoi pentru o reducere uniforma;

Slefuirea la nivelul suprafetei proximale-linia terminala proximala sa fie sub forma de chanfrein exceptand zonele de diastema cand are forma de pana.-Zona de contact proximal-daca diferenta de culoare dintre dintele distal de preparare este minima linia terminala proximala in chanfrein va fi plasata usor vestibular (0,2 mm de zonele de contact ale dintilor adiacenti din urmatoarele ratiuni:-controlul adaptarii marginale in faza de proba se face mai usor-accesul pentru finisare este mai usor-accesul pentru igienizare este mai facil -evaluarea integritatii marginale se face cu usurinta.Se poate colora interfata dinte restaurare

4

Zona de sub punctul de contact-este zona care nu este vizibila cand dintele este privit dinspre fata vestibulara si de aceea de multe ori ramane nepreparata-din pozitia oblica devine vizibila si impune prepararea acestei zone

Slefuirea la nivelul liniei terminale gingivale-se prefera terminatia in chanfrein-liniile terminale supragingivale ofera aceleasi avantaje ca si liniile terminale proximale care se termina vestibular fata de zonele de contact.-amprentarea este mai facila cand zona terminala este supragingivala-posibilitatea ca marginea restaurarii sa se gaseasca in smalt-dezavantajul pozitionarii terminatiei supragingivale este vizualizarea marginii restaurarii in caz de colorari ulterioare. -indicatia majora cand linia sarasului este coborata-daca in timpul surasului se vede toata marginea dentara va fi plasate 0.1 mm in santul gingival

MODIFICARI CROMATICE MAJOREdeosebiri:-extinderea prepararea interproximale in zona de contact pana la jumatate din profunzimea ambrazurii vestibulare-linia terminala gingivala se poate extinde 1 mm in santul gingival fara afectarea latimii biologice-se admit si terminatii supragingivale daca linia surasului permite-profunzimea slefuirii suprafetei vestibulare poate fi crescuta la 0,7 mm daca grosimea smaltului permiteTehnicianul dentar confectioneaza fatetele pe baza unui model de lucru frecvent pe un model refractarFixarea fatetei se face prin colaj.

5