Pragmatica

PRAGMATICA-o revolutie in devenirea lingvisticii

Pragma=actiune e fol pt prima data cu semnifiatia „utilizare a limbii” de Charles Morrris in 1938 in lucrarea Fund. Teoriei semnelor.Il urmeaza J. Austin “Cand a spune inseamna a face” si Oswald Ducrot “Dire et ne pas dire”.Lialiana Ionescu-Ruxandroiu (1995) def prag: obiectul P=modul in care conditiile concrete in care are loc comunic(contextul) actioneaza la polul emiterii si la cel al receptarii,ca si efectele lor asupra structurii enunturilor si a comunic in ansamblu.Contextul in P s.n. context extralingvistic adaugandu-i-se si cond exterioare ectului comunic:locul,mom,cine sunt cei care comunic.Ei pot fi in rel de = sau de sup/ineg.Rel de = sociala face ca enuntul sa aiba un anumit continut si o anumit formulare,cuv fiind alese in functie de rel interpers.Rel de ineg(sup formala au informal-dif de varsta, de statut social) face sa apara un anumit tip de cuv,”cu efect perlocutor”(efectul prod asupra auditoriului prin rostirea enuntului).

Def in detaliu a lui J.L. sustin a actului perlocutionar:”A spune ceva va provoca adesea anumite efecte asupra sentim(persuasiune,retorica), gandirii(provoaca ganduri +cu privire la ceva),actelor auditoriului(rel de superioritate) sau ale aceluia care vb sau asupra altor pers.In plus, putem vb cu scopul,cu intentia sau cu motivatia de a suscita anumite efecte.Vom numi un asemenea act, un act perlocutoriu.”

P.Grice se ocupa de startgia conversationala in „Logica&conversatie”.In conformitate cu abordarea pragmatica convers=schimb de replici intre cel putin 2 pers,in care fiecare e pe rand E si R.Principiul gen care regleaza schimburile conversationale corespunde necesitatii pt interloc de a coopera(se da o info cuiva si se primeste o alta).Cooperarea pp si ca schimbul convers sa nu fie polemic,contradictoriu.A coop in comunic=respectarea demnitatii celuilalt(ascultarea punctului sau de vedere).

Grice stabileste o serie de reguli care contribuie facilitarea schimbului convers:1.Cantitatea-nici prea multa, nici prea putina info2.Calitatea-nu spune nimic cu usurinta in incercarea de a dovedi sau de a considera ca

e fals3.Pertinenta-interventiile adecvate4.Modalitate-nu fii ambiguu ci clar,concis si ordonat.

J.R.Searle propune o clsificare a actelor de limbaj:-asertive(afirmare);directive(ordin);promisive(locutorul care promite fie minte, fie vb serios, evaluand sansele sale de aindeplini ce promite);expresive(exprima o stare sufleteasca);declarative(pun in leg continutul propozitional cu realitatea).

Oswald Ducrot (1972)vb de implicit:” Teza nostra princ e ca fenom presupozitiei face sa apara in int limbii un intreg dispozitiv de conventii si legi care tb inteles ca un cadru institutional care regleaza dezbaterile dintre indivizi.Prin def o info codata(contextul)e pt cel care stie sa descifreze codul, o info manifesta,o info care se ofera ca atare,care se marturiseste,care se arata.Ceea ce e spus in int codului e in tot spus sau nu e spus deloc.”

1

Pragmatica

Ipoteza lui Ducrot e ca implic apre din cauza unor tabu-uri,unor intredictii lingvistice sau sociale,care impun un fel de lege a tacerii.Implic devine astfel o modalitate de a spune ,de a lasa sa se inteleaga fara a se asuma raspunderea de a fi spus.Urmeaza intreb:”Adica vrei sa spuis ca..?”.Rasp poate fi neg.

Orice afirmatie explicita poate deveni o tema de discutie.Aici e vb mai ales de respingere,de contestare.implicitul reduce posib contestarii.

Ducrot se mai ref dif dintre implic care apare in enunt si cel care apare in enuntare. Ex:Afara e frumos. Implic:Ies la plimabare; Am vazut multa lume in parc.Implic:M-am plimbat prin parc. A. a venit sa ma vada. Deci are probleme.Implic: A. vine sa ma vada doar cand are probl.Autorul spune ca in acest ex regasim un silogism.Premisa maj e implicita.Acest tip de silog e fol in public.

Implic in enuntare=subintelesul discursului.Ducrot mentioneaza actul de a ordona,care implica existenta unui rap ierarhic.”De unde posib de a da ordine cu intentia princ de a afirma implicit k se afla i sit de a ordona.”

Exista si un implic cu motivatie psiho.Cu cat avem mai putine date in context,cu atat avem mai multe ipoteze.Ex: Exprimarea orei poate insemna: M-am plictisit.E defreme.E gata cafeaua etc.

„Semnif imlicita nu poate fi inteleasa decat impreuna cu semnif literala(explicita). In schimb, nimic nu ne impiedica sa intelegem semnif literala,fara sa intelegem semnif implic.”Ex: Pt enunt: X mi-a spus lucrul A.A implica B.Deci X mi-a spus lucrul B.

Pt. Enuntare:X mi-a spus A.NU se spune A decat daca B.Deci a vrut sa spuna B.

„Asadar,implic apare mereu la capatul unui demers discursiv pe care il efectueaza destinatarul, Implic e reconstituit.”

Acestui tip de implic discursiv i se opune implic non-discursiv:presupozitia. „Dat. Fenom presupunerii e posibil sa spunem ceva ca si cum nu tb spus,posib care ne permite sa asezam presupozitiile printre formele de implicit.”

Ex.”Ion continua sa faca prostii.” Exprima 2 lucruri: Ion a facut prostii. Sau Ion face prostii si in prezent. A si B nu au acelasi statut in varianta neg si interog. Pe scurt,spre deoseb de implic discursiv,”atat presupozitia cat si ceaa ce este spus fac parte din semnificatia literala a enuntului.”

2