Practica Topografica

Proiect

Practica

topografica

Anul:2012

Prof.ing. Daniel Lepadatu

I PREZENTAREA APARATELOR, UTILIZATE IN MASURATORI TOPOGRAFICE

II LUCRARI PRACTICE

LUCRAREA NR. 1-EFECTUAREA UNEI RIDICARI PLANIMETRICE PRIN METODA DRUMUIRII PLANIMETRICE

LUCAREA NR. 2-STUDIUL NIVELEI SI A METODELOR DE

NIVELMENT GEOMETRIC

LUCRAREA NR. 3-TRASARI

Cuprins:

TeodolitulTeodolitul Teodolitul electronic seria DT are un sistem

incremental optic de citire a unghiurilor cu ajutorul caruia se pot face masuratori digitale de unghiuri.

Aparatul poate sa efectueze masuratori, sa faca calcule sa afiseze si sa memoreze date prin intermediul tehnologiilor IT incorporate.

Poate sa afiseze rezultatele masuratorilor de unghi orizontal si vertical in acelasi timp.

Teodolitul electronic seria DT poate fi utilizat in masuratori in triangulatia de ordin 4, masuratori pentru drumuri, cai ferate, poduri si la instalarea liniilor de echipamente industriale mari.

Prezentarea schemei de construcţie a teodolitului şi descrierea părţilor

componente.

Părţile componente ale unui teodolit

calare

Lacas pentrusurub pompaPlaca rigida

Placa flexibila

a b

Ambaza: a-vedere de ansamblu;

b-detaliu.

Ambaza(1) – prismă triunghiulară care se sprijină pe trei şuruburi de calare. În partea de jos se află două plăci – una flexibilă şi una rigidă; prin lăcaşul cu filet al plăcii flexibile trece un şurub-pompă, de fixare a ambazei pe trepied, iar pe placa rigidă se sprijină aparatul prin intermediul şuruburilor de calare.

Limbul(2) – cerc orizontal gradat – disc metalic al cărui perimetru e argintat şi divizat în grade sexazecimale sau centezimale (la teodolite moderne, limbul e format dintr-un cerc inelar de sticlă, fixat pe un suport metalic); pe el se citesc valorile unghiulare ale direcţiilor orizontale din punctele de staţie; prin axul metalic se blochează mişcarea, cu şurubul de blocare a mişcării generale(12).

30 20 10 0 350 340 330 320

a b

Alidada(3) – cercul alidad – disc metalic, concentric cu limbul, susţinut de axul plin ce intră în axul gol al limbului; pe disc sunt fixate două verniere sau alte dispozitive de citire, la acestea citirile făcându-se cu ajutorul unor lupe sau microscoape(10); se poate bloca mişcarea alidadei în plan orizontal cu şurubul de blocare a mişcării înregistratoare(13).

Limbul: a-limb de metal; b-limb de sticlă şi modulul de fixare pe suportul metalic.



Furcile de susţinere a lunetei(4) – două piese metalice fixate cu un capăt de alidadă, celelalte capete sprijinind dispozitivul de susţinere a axei de rotaţie a lunetei în plan vertical; pe una din furci se află şurubul de blocare a mişcării lunetei(14), iar pe cealaltă este fixată o nivelă torică, numită nivelă zenitală(9), aceasta orizontalizând indicii zero de la eclimetru.

Luneta topografică(7) – dispozitiv optic ce serveşte la vizarea de la distanţă a obiectelor (semnale topografice); uneori e folosită şi la măsurarea distanţelor pe cale optică; luneta este compusă din: tubul obiectiv(a), tubul ocular(b), reticulul(c), lentila de focusare interioară(d), manşonul de focusare(e), cătare(f).

Luneta topografică

Partile componente ale teodolitului

Eclimetrul(5) – cercul vertical gradat – este realizat din acelaşi material şi gradat în acelaşi sistem ca şi limbul; este fixat pe axa orizontală a aparatului, formând un plan perpendicular pe planul orizontal; eclimetrul este protejat de un disc(6), asemănător cu alidada;

La extremităţile diametrului orizontal al discului fix se găsesc două ferestruici prin care se fac citirile, cu lupe sau microscoape(11); din citire rezultă un unghi format de direcţia axei de vizare cu orizontala, sau cu verticala locului.

Eclimetrul


Nivelele de calare(8) – dispozitive ce servesc la verticalizarea şi orizontalizarea unor drepte sau planuri.

Nivela torică – este formată dintr-o fiolă de sticlă umplută

complet cu eter sau alcool şi închisă ermetic şi fixată într-o montură metalică; la partea de sus se formează o bulă de vapori; nivela fiind situată pe alidadă, poziţia centrată a bulei indică orizontalizarea acesteia.

Nivele sferică – alcătuită dintr-o fiolă în formă de cilindru,

închisă la partea superioară printr-o calotă sferică; în fiola umplută cu lichid volatil se formează o bulă de formă circulară; este utilizată tot pentru orizontalizarea alidadei şi limbului.


Nivela torica Nivela sferica

Principalele anexe ale teodolitului

Trepiedul este un dispozitiv suport, de aşezare a teodolitului în punctul de staţie. Este compus din măsuţa trepiedului pe care se prinde aparatul cu ajutorul şurubului pompă şi picioarele de susţinere, confecţionate din lemn şi terminate cu saboţi de metal.

Trepied telescopic


Firul cu plumb – greutate cu vârful de formă conică, suspendată de un fir; este legat la şurubul pompă, servind la operaţia de centrare a aparatului.

Baston de centrare – are aceeaşi utilizare ca şi firul cu plumb; este format din două tuburi metalice; bastonul fiind gradat, se poate citi înălţimea de la bornă până la măsuţa aparatului.


Dispozitiv de centrare optică – este fixat la ambază, sau încorporat în aparat; este compus dintr-o lunetă şi o prismă ce reflectă razele de lumină ce trec prin lunetă sub un unghi de 100g; precizia de centrare este de 0,5mm.

Busola – se montează pe furca aparatului opusă eclimetrului, folosind la măsurări direct pe teren a orientărilor. Declinatorul – compus dintr-un ac magnetic aşezat într-un tub, sau într-o cutie paralelipipedică; realizează dirijarea lunetei pe direcţia meridianului magnetic.

1. Ambaza2. Cerc orizontal3. Marca de referinta a cercului orizontal4. Ocular5. Moleta ocularului6. Luneta de vizare aproximativa7. Obiectiv8. Surub de focusare9. Surub pentru miscarea orizontala10. Surub de orizontalizare11. Prisma pentru observarea bulei12. Bula circulara

NIVELA AUTOMATA

Nivelment geometric de capat

Pozitia instrumentului in acest caz este pe un capat al niveleului, sau la o distanta foarte mica de acesta.

Precizia nivelmentului geometric de capat este net inferioara celei obtinute prin nivelmentul geometric de mijloc datorita impreciziei masurarii inaltimii ”i” a instrumentului (± 5 mm)

A

Bi

H A

b

H B

S u p rafa ta d e n ive l " 0 "

p o r tee = n iv e le um ira

altitud inea p lanulu i de v iza re

s en su l m a su ra to r ilo r

h AB

Principiul nivelmentului geometric de capat.

.

Nivelment geometric de mijloc Pentru determinarea

diferentei de nivel intre doua puncte sau pentru determinarea cotei unui punct cand se cunoaste cota unui alt punct aflat in apropiere se poate amplasa pe fiecare din cele doua puncte cote o mira, iar aproximativ (in limita a 2-3m diferenta) la mijlocul distantei, fara a fi obligatoriu sa fie si pe aliniamentul format de cele doua puncte, se amplaseaza o nivela.

A

Ba

HA

b

HB

Suprafata de nivel "0"

portee portee

niveleu

mira

mira

altitudinea planului de vizare

sensul masuratorilor

h AB

Principiul nivelmentului geometric de mijloc.

Statia totala

Staţiie totale South NTS-350 dispun de programe de măsurare complete cu funcţii pentru înregistrarea datelor şi setarea parametrilor, putând fi utilizate atât în construcţii cât şi în măsurătorile topografice de precizie.

Planimetrul Polar Electronic

Modul de lucru este acelaşi ca şi la planimetrul mecanic cu deosebirea că în cazul planimetrului digital scara hărţii pe care se fac măsurătorile se tastează la aparat, iar ariile suprafeţelor conturate se citesc pe ecran, direct în unitatea de măsură specificată în prealabil de utilizator (km2, m2, cm2, acri, ft2, in2).

Efectuarea unei ridicari planimetrice prin metoda radierilor.

Drumuirea planimetrica este un procedeu de determinare de determinare a punctelor topografice prin determinarea distantelor si unghiurilor dintre acestea in timpul parcurgerii unu aliniament.

In vederea ridicarii unei suprafete de teren am folosit drumuirea in circuit inchis, revenire in punctul de plecare.

Prin acest procedeu putem determina pozitia punctelor, prin masurarea distantelor dintre ele si a unghiurilor, de la un punct la altul, in final drumuirea trebuie inchisa

Lucrarea Nr 1



Lucrarea Nr. 2

In aceasta lucrare pentru realizarea profilului longitudinal si cel transversal s-a folosit drumuire altimetrica.

Diferentele de nivel dintre puncte s-au calculat cu nivelmentul geometric de mijloc. Pentru realizarea planului topografic s-au calculat cotele punctelor caracteristice si distantele dintre ele.

Cotele punctelor care nu apartin profilelor transversal si longitudinal se calculeaza prin radiere nivelitica.

Prin aceasta metoda este posibil calculul cotelor mai multor puncte din acelasi punct de statie.

Efectuarea unui profil longitudinal si a profilului transversal

Efectuarea unui profil longitudinal si a profilului transversal

-TRASARE DISTANTELOR SI A UNGHIURILOR

-TRASAREA UNUI PUNCT, TRASAREA UNEI PANTE

-TRASAREA COTEI PROIECTATE;

-VERIFICAREA VERTICALITATII UNEI CLADIRI

-DETERMINAREA INALTIMII UNEI CONSTRUCTII

-TRASAREA PE TEREN A UNEI CLADIRI

Lucrarea Nr 3

Trasare distantelor si a unghiurilor

Cu precizie scazuta

Cu precizie medie

Cu precizie mare

Determinarea inaltimii unei constructii

Vizam cel mai inalt punct de pe cladire , facem citirile pe teodolit si determinam unghiul vertical α1 ca fiind 100g-Z 1( Z1 fiind unghiul zenital).

Avand unghiul vertical si distanta (D) de la punctul de statie la cladire, putem sa determinam inaltimea H1 ca fiind D*tg(α1).

In final, inaltimea cladirii va fi : H=H1+H2.

Trasarea cotei proiectate

Trasarea prin nivelment geometric de capat.

Trasarea prin nivelment geometric de mijloc

Date Importante

Pentru amatori : Dr Ing Lepadatu Daniel…

Faza de birou

Treaba merge dar nu prea…

Singura centrare si calare facuta corect…

La 6 dimineata, foamea-i mare!!!!

V-ati prins de poanta?

Trandafir baiat destept!

Ne-am prins de poanta!!!

Va multumim ca ne-

ati imbogatit

cunostintele din punct

de vedere profesional…

si pentru “clipele de

neuitat”

Documents

Practica Topografica