Embed Size (px)
Citation preview
Parlamentul European2014-2019
Document de ședință
A8-0203/2016
9.6.2016
RAPORTreferitor la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului UNCRPD(2015/2258(INI))
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Raportoare: Helga Stevens
Raportoare pentru aviz (*):Martina Anderson, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interneRosa Estaràs Ferragut, Comisia pentru petiții
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
RR\1097687RO.doc PE578.465v01-00
RO Unită în diversitate RO
PR_INI
CUPRINS
Pagina
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN...................................3
EXPUNERE DE MOTIVE.......................................................................................................36
AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE 40
AVIZ AL COMISIEI PENTRU PETIȚII.................................................................................47
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE..........................................................56
AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE....................................................................59
AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ........................................................................................................................64
AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM..................................................70
AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ............................................76
AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE..................................................80
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE..........................................................86
AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN.........91
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND...................100
• VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND..101
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
PE578.465v01-00 2/101 RR\1097687RO.doc
RO
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului UNCRPD(2015/2258(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere articolele 2, 9, 10, 19, 168 și articolul 216 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolele 2 și 21 din Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE),
– având în vedere articolele 3, 15, 21, 23 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) și intrarea sa în vigoare în UE la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap1,
– având în vedere observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap din 2 octombrie 2015 referitoare la raportul inițial al Uniunii Europene2,
– având în vedere lista de probleme a Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap din 15 mai 2015 în legătură cu raportul inițial al Uniunii Europene3,
– având în vedere Codul de conduită dintre Consiliu, statele membre și Comisie de stabilire a modalităților interne de punere în aplicare de către Uniunea Europeană și reprezentare a acesteia în privința Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,
– având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, precum și Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,
– având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,
– având în vedere Orientările Organizației Națiunilor Unite pentru îngrijirea alternativă a copiilor4,
– având în vedere Regulamentul nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și
1 JO L 23, 27.1.2010, p. 35.2 CRPD/C/EU/CO/1.3 CRPD/C/EU/Q/1.4 A/RES/64/142.
RR\1097687RO.doc 3/101 PE578.465v01-00
RO
afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului1,
– având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă2,
– având în vedere hotărârile Curții de Justiție în cauzele conexate C-335/11 și C-337/11 HK Danmark și în cauzele C-363/12 Z și C-356/12 Glatzel,
– având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate din 28 aprilie 2015, intitulată „Plan de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019: «Menținerea drepturilor omului în centrul agendei UE»” (JOIN(2015)0016),
– având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 2 decembrie 2015 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (COM(2015)0615),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 19 iunie 2015 intitulat „Răspunsul Uniunii Europene la lista de probleme în legătură cu raportul inițial al Uniunii Europene referitor la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap” (SWD(2015)0127),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 5 iunie 2014 intitulat „Raport referitor la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD) de către Uniunea Europeană” (SWD(2014)0182),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 25 octombrie 2011, intitulată „Inițiativă pentru antreprenoriatul social: Construirea unui ecosistem pentru promovarea întreprinderilor sociale în cadrul economiei și al inovării sociale” (COM(2011)0682),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 intitulată „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere” (COM(2010)0636),
– având în vedere Rezoluția sa din 25 februarie 2016 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în Analiza anuală a creșterii pentru 20163,
– având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la crearea unei piețe a muncii competitive în UE pentru secolul XXI: corelarea competențelor și a calificărilor cu cererea și oportunitățile de angajare, ca mijloc de redresare în urma
1 JO L 347, 20.12.2013, p. 320.2 JO L 303, 2.12.2000, p. 16.3 Texte adoptate, P8_TA(2016)0059.
PE578.465v01-00 4/101 RR\1097687RO.doc
RO
crizei1,
– având în vedere Rezoluția sa din 10 septembrie 2015 referitoare la antreprenoriatul social și inovarea socială în combaterea șomajului2,
– având în vedere Rezoluția sa din 8 septembrie 2015 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană (2013-2014)3,
– având în vedere poziția sa în primă lectură din 8 iulie 2015 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre4,
– având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2015 referitoare la lista de probleme adoptată de Comitetul Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu handicap în legătură cu raportul inițial al Uniunii Europene5,
– având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2013 referitoare la impactul crizei asupra accesului grupurilor vulnerabile la îngrijire6,
– având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2011 referitoare la mobilitatea și incluziunea persoanelor cu handicap în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap7,
– având în vedere Rezoluția sa din 6 mai 2009 referitoare la incluziunea persoanelor excluse de pe piața muncii8,
– având în vedere analiza aprofundată a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European intitulată „Punerea în aplicare de către UE a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap”,
– având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltarea sustenabilă,
– având în vedere Raportul anual pe 2014 privind activitățile Ombudsmanului European,
– având în vedere decizia Ombudsmanului European prin care a închis ancheta sa din proprie inițiativă OI/8/2014/AN privind Comisia,
– având în vedere următorul Raport anual pe 2015 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,
– având în vedere studiul din decembrie 2015 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale
1 Texte adoptate, P8_TA(2015)0321.2 Texte adoptate, P8_TA(2015)0320.3 Texte adoptate, P8_TA(2015)0286.4 Texte adoptate, P8_TA(2015)0261.5 Texte adoptate, P8_TA(2015)0208.6 JO C 75, 26.2.2016, p. 130.7 JO C 131 E, 8.5.2013, p. 9.8 JO C 212 E, 5.8.2010, p. 23.
RR\1097687RO.doc 5/101 PE578.465v01-00
RO
a Uniunii Europene intitulat „Violența împotriva copiilor cu dizabilități: legislația, politicile și programele din UE”,
– având în vedere statisticile Eurostat pe 2014 privind persoanele cu dizabilități și accesul la piața forței de muncă, accesul la educație și formare și sărăcia și inegalitățile în materie de venituri,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Comisiei pentru petiții, Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru dezvoltare, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru dezvoltare regională, Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0203/2016),
A. întrucât, în calitate de cetățeni cu drepturi depline, toate persoanele cu dizabilități au drepturi egale și sunt îndrituite să beneficieze de demnitate inalienabilă, tratament egal, viață independentă, autonomie, sprijin din partea sistemelor cu finanțare publică și participare deplină în societate;
B. întrucât se estimează că, în Uniunea Europeană, există 80 de milioane de persoane cu dizabilități, 46 de milioane dintre acestea fiind femei și fete, ceea ce reprezintă aproximativ 16 % din totalul populației feminine din UE și ceea ce înseamnă că, în Uniunea Europeană, dizabilitățile afectează mai multe femei decât bărbați; întrucât femeile cu dizabilități sunt frecvent victime ale discriminării multiple, confruntându-se cu obstacole importante în exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, cum ar fi dreptul de a avea acces la educație și la locuri de muncă, ele ajungând astfel să fie afectate de izolarea socială și de traume psihologice; întrucât femeile sunt afectate în mod disproporționat de dizabilități și pentru că ele sunt cele care oferă îngrijire membrilor de familie cu dizabilități;
C. întrucât TFUE impune Uniunii să combată discriminarea pe motiv de dizabilități în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale (articolul 10) și îi conferă puterea de a adopta legislație în vederea combaterii acestui tip de discriminare (articolul 19);
D. întrucât articolele 21 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzic explicit discriminarea pe criterii de dizabilitate și prevăd participarea egală a persoanelor cu dizabilități în societate;
E. întrucât CRPD este primul tratat internațional privind drepturile omului care a fost ratificat de către UE și care a fost semnat de toate cele 28 de state membre UE și ratificat de 27 de state; întrucât statul membru care nu au făcut încă acest lucru ar trebui să își finalizeze reformele în vederea ratificării CRPD;
F. întrucât este prima dată când UE a fost monitorizată de un organism al ONU în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor sale internaționale în domeniul drepturilor omului; întrucât observațiile finale ale Comitetului UNCRPD privind punerea în aplicare a
PE578.465v01-00 6/101 RR\1097687RO.doc
RO
convenției în UE, publicate în 2015, au transmis un semnal puternic privind angajamentul UE în favoarea egalității și respectării drepturilor omului și au oferit un set de orientări pentru măsurile legislative și de elaborare a politicilor care țin de competența UE;
G. întrucât jurisprudența Curții de Justiție întărește ideea că CRPD are caracter obligatoriu pentru UE și statele sale membre atunci când pun în aplicare dreptul UE, deoarece „este parte integrantă din ordinea juridică a Uniunii Europene”, care are „prioritate față de instrumentele din legislația secundară”1;
H. întrucât principiile CRPD depășesc cu mult cadrul discriminării, deschizând calea pentru ca toate persoanele cu dizabilități și familiile lor să se bucure pe deplin de drepturile omului, într-o societate favorabilă incluziunii;
I. întrucât persoanele cu dizabilități reprezintă un grup eterogen și întrucât femeile, copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu nevoi complexe de asistență se confruntă cu dificultăți suplimentare și cu multiple forme de discriminare;
J. întrucât dizabilitatea poate fi cauzată de o degradare treptată și uneori invizibilă a stării de sănătate a unei persoane, cum este cazul persoanelor care suferă de maladii neurodegenerative sau rare, care ar putea avea un efect negativ asupra vieții independente a unei astfel de persoane;
K. întrucât se estimează că aproximativ 80 % din persoanele cu dizabilități trăiesc în țările în curs de dezvoltare; întrucât UE susține promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități la nivel internațional și este cel mai mare donator la nivel mondial de asistență oficială pentru dezvoltare (AOD);
L. întrucât probabilitatea de a locui într-un mediu instituționalizat este de 17 ori mai mare în cazul copiilor cu dizabilități decât al celor fără dizabilități, în astfel de medii riscul de violență, neglijență și abuz fiind mult mai mare decât atunci când copiii locuiesc acasă2;
M. întrucât copiii cu dizabilități au dreptul să locuiască cu familiile (lor) sau într-un mediu familial care corespunde interesului lor superior; întrucât membrii acestor familii sunt adesea obligați să-și reducă sau să-și înceteze activitatea profesională pentru a îngriji membrii de familie cu dizabilități;
N. întrucât Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap subliniază necesitatea de a integra o perspectivă de gen în toate eforturile depuse și de a se asigura că persoanele cu dizabilități se bucură de toate drepturile omului și libertățile fundamentale;
O. întrucât egalitatea de tratament și măsurile și politicile pozitive care vizează femeile cu dizabilități și mamele copiilor cu dizabilități reprezintă un drept fundamental al omului și o obligație etică;
1 CJUE, cauzele conexate C-335/11 și C-337/11 HK Danmark, 11 aprilie 2013, punctele 29-30; CJUE, cauza C-363/12 Z, 18 martie 2014, punctul 73; CJUE, cauza C-356/12 Glatzel, 22 mai 2014, punctul 68.2 Raportul FRA: Violența împotriva copiilor cu dizabilități: legislația, politicile și programele din UE”, http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2015-violence-against-children-with-disabilities_en.pdf
RR\1097687RO.doc 7/101 PE578.465v01-00
RO
P. întrucât femeile și fetele cu dizabilități sunt expuse mai multor aspecte ale discriminării în viața lor de zi cu zi; întrucât aceasta poate lua diverse forme – fizică, emoțională, sexuală și economică – și include violența în cuplu, violența din partea îngrijitorilor, violența sexuală și violența instituțională,
Q. întrucât în cazul femeilor cu dizabilități probabilitatea să fie victime ale violenței domestice și ale agresiunilor sexuale este mai ridicată, acestea fiind de durată mai îndelungată și mai puternice decât în cazul femeilor fără dizabilități1;
R. întrucât femeile cu dizabilități, în special cele din rândul migranților, sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie și de excluziune socială, făcând obiectul mai multor tipuri de discriminări;
S. întrucât dizabilitățile reprezintă o cauză și pot fi o consecință a sărăciei și întrucât aproximativ 30 % din persoanele fără adăpost au o dizabilitate și sunt în pericol de a fi trecute cu vederea2; întrucât în special protecția socială oferită de stat are un rol semnificativ pentru prevenirea sărăciei în rândul persoanelor cu dizabilități și întrucât, conform datelor din 2012, nu mai puțin de 68,5 % dintre persoanele cu dizabilități ar trăi în condiții de sărăcie dacă nu ar beneficia de transferuri sociale de la stat3;
T. întrucât este imperativ să se aplice legislația și instrumentele de politică existente la nivelul UE în vederea punerii în aplicare depline a CRPD;
U. întrucât o serie de state membre care au ratificat CRPD nu au înființat sau desemnat încă organismele care să pună în aplicare convenția și să monitorizeze respectarea acesteia, astfel cum este prevăzut la articolul 33; întrucât activitatea organismelor care au fost înființate deja, în special cea legată de monitorizare în temeiul articolului 33 alineatul (2), este împiedicată de insuficiența resurselor umane și financiare și de lipsa unui temei juridic solid pentru desemnarea lor;
V. întrucât unul din pilonii cei mai importanți pentru persoanele cu dizabilități este participarea și accesul la piața muncii, care continuă să constituie o problemă, situându-se la 58,5 % față de 80,5 % în cazul persoanelor fără dizabilități, acest lucru împiedicând multe persoane cu dizabilități să ducă o viață independentă și activă;
W. întrucât rata de ocupare a femeilor fără dizabilități este de 65 %, în comparație cu 44 % în cazul femeilor cu dizabilități; întrucât femeile cu dizabilități sunt adesea discriminate în comparație cu bărbații cu dizabilități în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și educație; întrucât rata ridicată a șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități este în continuare inacceptabilă; întrucât femeile și fetele cu dizabilități se confruntă cu dificultăți mai mari când încearcă să intre pe piața forței de muncă; întrucât trebuie depășite barierele în calea mobilității și dependența foarte ridicată de membrii familiei și
1 Raportul FRA, Violența împotriva femeilor: o anchetă la nivelul UE. Principalele rezultate: http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra-2014-vaw-survey-main-results-apr14_en.pdf2 Van Straaten et al. (2015). „Self-reported care needs of Dutch homeless people with and without a suspected intellectual disability: a 1.5-year follow-up study” (Nevoi de îngrijire raportate de persoanele fără adăpost din Olanda cu și fără un handicap intelectul suspectat: studiu de monitorizare după 1,5 ani), publicat în „Health Soc Care Community”, 1 octombrie 2015, Epub 2015 Oct 1.3 EU-SILC 2012.
PE578.465v01-00 8/101 RR\1097687RO.doc
RO
de îngrijitori, pentru a încuraja participarea activă a femeilor cu dizabilități la educație, la piața forței de muncă și la viața socială și economică a comunității;
X. întrucât exercitarea unei activități profesionale remunerate este esențială pentru a le permite persoanelor cu dizabilități să aibă o viață independentă și să își susțină familia și gospodăria; întrucât femeile și fetele cu dizabilități sunt adesea plătite insuficient; întrucât este mai probabil ca acest grup vulnerabil de persoane să fie afectat de sărăcie și este un grup expus unui risc mai mare de excluziune socială;
Y. întrucât UE, ca parte la CRPD, are obligația de a asigura implicarea puternică și participarea activă a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor ce le reprezintă în elaborarea și aplicarea legislației și a politicilor de punere în aplicare a convenției și în toate procesele decizionale privind chestiuni legate de persoanele cu dizabilități;
Z. întrucât măsurile de austeritate aplicate de statele membre au dus la reduceri ale serviciilor sociale, ale ajutoarelor acordate familiilor și ale serviciilor comunitare și au avut efecte negative disproporționate asupra standardelor de viață ale persoanelor cu dizabilități, în special ale copiilor cu dizabilități și ale familiilor acestora;
AA. întrucât Comisia și-a retras propunerea de directivă privind concediul de maternitate și, prin urmare, în cadrul politicii UE privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată nu se abordează în prezent în mod satisfăcător egalitatea în drepturi a mamelor și taților, a copiilor și adulților;
AB. întrucât în Directiva 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere nu se interzice în mod explicit discriminarea pe bază de dizabilitate;
AC. întrucât, ca urmare a schimbărilor demografice și societale, a crescut cererea de lucrători casnici și de persoane care asigură servicii de îngrijire, în special în cadrul familiilor; întrucât, în general, femeile din familie asigură îngrijirea necesară persoanelor cu dizabilități și a celor aflate în întreținere, fiind, prin urmare, de multe ori, excluse de pe piața muncii;
AD. întrucât, în observațiile sale finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene, Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap recomandă Uniunii Europene să integreze perspectiva legată de dizabilități în politicile și programele sale de gen, precum și perspectiva de gen în strategiile sale în materie de dizabilități, să elaboreze acțiuni de discriminare pozitivă, să stabilească un mecanism de monitorizare și să finanțeze colectarea de date și cercetarea cu privire la femeile și fetele cu dizabilități; întrucât recomandă în continuare ca Uniunea Europeană să asigure o protecție eficientă împotriva violenței, a abuzului și a exploatării, ca politica privind echilibrul dintre viața de familie și cea profesională să aibă în vedere nevoile copiilor și adulților cu dizabilități, inclusiv ale persoanelor care asigură îngrijirea acestora, precum și să se adopte măsuri pentru a reduce ratele ridicate ale șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități, care sunt în majoritate femei;
AE. întrucât, în răspunsul la rezoluția Parlamentului European din 27 septembrie 2011 referitoare la Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic
RR\1097687RO.doc 9/101 PE578.465v01-00
RO
pentru turismul european1, adoptat de către Comisie la 13 decembrie 2011, Comisia a recunoscut necesitatea de a asigura un lanț continuu de servicii accesibile tuturor (transport, cazare, masă, atracții) și, în acest scop, a început să întreprindă acțiuni pentru a sensibiliza opinia publică, a îmbunătăți competențele în sectorul turistic și, în cele din urmă, pentru a îmbunătăți calitatea dotărilor turistice pentru persoanele cu nevoi speciale sau cu dizabilități;
AF. întrucât nevoile persoanelor cu dizabilități, diversități funcționale și mobilitate redusă în domeniul transportului, al mobilității și al turismului oferă oportunități de afaceri inovatoare în sectorul serviciilor legate de transport și mobilitate și pot conduce la situații reciproc avantajoase pentru persoanele cu orice tip de dizabilități (inclusiv, dar nu numai, pentru persoanele cu mobilitate redusă, pentru orbi, surzi sau persoane cu deficiențe de auz, persoane care suferă de autism și persoane cu dizabilități intelectuale sau psihosociale), precum și pentru toți ceilalți utilizatori ai acestor servicii, în spiritul principiului „proiectării universale“,
Principii și obligații generale
1. reamintește că incluziunea deplină a persoanelor cu dizabilități nu este numai un drept și un beneficiu meritat al persoanelor vizate, ci și un avantaj pentru întreaga societate, deoarece aceasta poate beneficia de valorile și diversele aptitudini ale acestor persoane;
2. subliniază că toate persoanele cu dizabilități au dreptul să trăiască într-o societate în care să se bucure de oportunități egale alături de ceilalți, astfel încât să li se asigure integrarea și participarea deplină;
3. subliniază faptul că integrarea persoanelor cu dizabilități în societate, indiferent de situația socioeconomică, politică sau culturală a unei țări, nu este doar o problemă ce ține de dezvoltare, ci și o problemă legată de drepturile omului;
4. subliniază că numărul persoanelor cu dizabilități e tot mai mare pe măsură ce vârsta medie a populației crește;
5. consideră că UE ar trebui să își asume rolul de lider în ceea ce privește respectarea și promovarea drepturilor omului; salută faptul că un organism instituit prin tratatele ONU a analizat, pentru prima dată, modul în care UE își îndeplinește obligațiile internaționale din domeniul drepturilor omului; consideră că observațiile finale ale Comitetului UNCRPD privind punerea în aplicare a CRPD de către UE, publicate în 2015, reprezintă un semnal puternic privind angajamentul UE în favoarea egalității și respectării drepturilor omului și conțin orientări pentru măsuri legislative și de politică din întreaga sferă de competență a UE;
6. susține concluziile și recomandările Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap și subliniază că este necesar ca instituțiile UE și statele membre să integreze perspectiva femeilor și fetelor cu dizabilități în politicile, programele și strategiile lor vizând egalitatea de gen, precum și perspectiva de gen în strategiile lor dedicate persoanelor cu dizabilități; solicită, în plus, instituirea unor mecanisme de evaluare periodică a progreselor înregistrate;
1 JO C 56E, 26.2.2013, p. 41.
PE578.465v01-00 10/101 RR\1097687RO.doc
RO
7. solicită Parlamentului, Consiliului și Comisiei să pună integral în aplicare recomandările Comitetului Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu handicap și să asigure respectarea convenției în toate actele legislative viitoare;
8. îndeamnă Comisia și statele membre să aloce resursele necesare pentru îndeplinirea obligațiilor lor în temeiul CRPD și al protocolul opțional la aceasta;
9. regretă profund că UE nu a avut suficiente consultări oficiale cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități în cursul pregătirilor sale pentru procesul de revizuire din 2015 de către Comitetul UNCRPD și pentru elaborarea raportului privind progresele înregistrate; solicită organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități să contribuie activ la reuniunile CRPD ca parte independentă, participând inclusiv la delegațiile oficiale ale UE pentru revizuirile viitoare;
10. invită Comisia să consolideze și să prezinte o propunere de dialog structurat real între UE și organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități, care să includă o finanțare corespunzătoare pentru a asigura participarea deplină și egală a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor care le reprezintă;
11. subliniază importanța unei consultări sistematice și strânse între organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, factorii de decizie politică, întreprinderi și alte părți interesate relevante cu privire la toate inițiativele noi, la punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor și acțiunilor referitoare la educație, formare, cultură, sport și tineret;
12. solicită consolidarea organismelor existente de promovare a egalității pentru ca acestea să contribuie la integrarea, promovarea și monitorizarea CRPD; reamintește UE și statelor membre cerința de a colabora în mod semnificativ cu societatea civilă și, în special, cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități;
13. invită UE să ratifice protocolul opțional la CRPD;
14. solicită efectuarea unei revizuiri și a unei evaluări cuprinzătoare și transversale a legislației și programelor de finanțare ale UE existente și viitoare, inclusiv pentru perioadele de programare viitoare, în vederea asigurării conformității depline cu CRPD, implicând în mod constructiv organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități și membrii Cadrului UE pentru CRPD (denumit în continuare „Cadrul UE”), inclusiv integrând aspectele legate de dizabilități în toate politicile și strategiile legislative; invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a integra aspectele legate de dizabilități în toate actele legislative, politicile și strategiile;
15. solicită includerea drepturilor persoanelor cu dizabilități în agenda socio-economică globală a UE, în special în Strategia Europa 2020 și în semestrul european; recomandă adoptarea unui pact pentru persoanele cu dizabilități pentru a asigura integrarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în inițiativele UE;
16. invită Comisia să se concentreze, în contextul semestrului european, atunci când evaluează situația socială din statele membre (rapoartele pe țară și recomandările specifice fiecărei țări) și pe monitorizarea situației persoanelor cu dizabilități ca parte a angajamentului comun al UE privind construirea unei Europe fără bariere;
RR\1097687RO.doc 11/101 PE578.465v01-00
RO
17. consideră că instituțiile UE, îndeosebi Parlamentul, Consiliul și Comisia ar trebui să garanteze că legislația existentă și cea viitoare respectă drepturile omului și respectă pe deplin CRPD;
18. solicită Comisiei să pună la dispoziție o listă cu acte legislative pentru a propune, având în vedere observațiile finale, o actualizare a declarației de competență, care să se repete periodic cu implicarea oficială a organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități și a Parlamentului;
19. invită Comisia să ia în considerare, în acest sens, nevoia de a dezvolta un cadru UE care să garanteze aplicarea efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități, promovarea autonomiei personale, a accesibilității, a accesului la locuri de muncă, a incluziunii sociale și a vieții independente, precum și eliminarea tuturor formelor de discriminare;
20. împărtășește îngrijorările Comitetului UNCRPD în legătură cu lipsa unei strategii clare a Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap;
21. invită instituțiile să ia măsuri exemplare în cadrul politicii de integrare;
22. invită Comisia să elaboreze, cu ocazia revizuirii Strategiei europene pentru persoanele cu handicap, o strategie cuprinzătoare la nivelul UE privind CRPD, incluzând angajamente privind acțiunea externă cu un calendar clar de punere în aplicare și cu criterii de referință și indicatori specifici și exacți;
23. regretă că, și în prezent, persoanele cu handicap mai sunt supuse discriminării și excluderii; invită Comisia să realizeze sinergii maxime între Strategia UE 2010-2020 pentru persoanele cu handicap și prevederile Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) și ale Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, pentru a asigura, inclusiv prin armonizarea și punerea în aplicare a cadrului legislativ și prin acțiuni culturale și politice, faptul că beneficiarii drepturilor recunoscute se bucură pe larg de acestea și le exercită în mod efectiv;
24. invită Comisia să clarifice definiția largă a dizabilității la nivelul UE;
25. invită Comisia să revizuiască ghidul pentru luarea în considerare a aspectelor sociale în achizițiile publice pentru a sublinia obligațiile sociale, dar și oportunitățile și beneficiile investițiilor în servicii sociale de înaltă calitate pentru persoanele cu dizabilități;
26. invită Comisia să revizuiască orientările privind evaluarea de impact și să le modifice astfel încât acestea să includă o listă mai largă a problemelor pentru a evalua mai bine conformitatea cu convenția;
Drepturi specifice
27. invită statele membre și Comisia, pentru a preveni victimizarea, să ia măsuri pentru a combate orice formă de discriminare, inclusiv discriminarea multiplă, discriminarea prin asociere și discriminarea intersecțională pe motive de dizabilitate, acordându-se o atenție specială femeilor și copiilor cu dizabilități, persoanelor în vârstă și celor care au nevoi complexe de asistență, inclusiv persoanelor cu dizabilități intelectuale și
PE578.465v01-00 12/101 RR\1097687RO.doc
RO
psihosociale, precum și persoanelor a căror dizabilitate se schimbă de-a lungul timpului;
28. regretă că Consiliul nu a adoptat încă propunerea din 2008 de directivă privind punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală; solicită din nou Consiliului să facă acest lucru cât mai curând posibil;
29. invită instituțiile UE și statele membre să asigure integrarea drepturilor femeilor și copiilor cu dizabilități, inclusiv în următoarea agendă privind drepturile copilului, precum și să se asigure că fetele și băieții și organizațiile care îi reprezintă sunt consultați cu privire la toate chestiunile care îi privesc, acordându-li-se asistența corespunzătoare, în funcție de dizabilitate și de vârstă;
30. subliniază că, pentru a proteja drepturile copiilor cu dizabilități, trebuie să se garanteze un nivel adecvat de sprijin pentru familiile acestora prin consolidarea și valorificarea instrumentelor legislative aflate la dispoziția UE, precum cel ce oferă un concediu prelungit pentru creșterea copilului în cazul părinților copiilor cu dizabilități;
31. invită Comisia să se asigure că toate persoanele cu dizabilități se pot bucura de dreptul la liberă circulație pe care îl au toți cetățenii UE, prin includerea, în actele legislative actuale și viitoare, a garantării egalității de șanse, drepturilor fundamentale, accesului egal la servicii și la piața muncii, precum și a acelorași drepturi și obligații în ceea ce privește accesul la securitate socială în calitate de resortisanți ai statului membru în care sunt acoperite, în conformitate cu principiile egalității de tratament și nediscriminării; în plus invită statele membre să respecte pe deplin, în ceea ce privește egalitatea în muncă, dispozițiile Directivei 2006/54/CE privind egalitatea între femei și bărbați (reformată);
32. subliniază necesitatea de a sprijini femeile și fetele migrante cu dizabilități să dezvolte competențe care să le ofere oportunități de angajare adecvate;
33. subliniază că, pentru a li se asigura condiții de viață autonome și independente persoanelor cu dizabilități, în special femeilor, asistența (personală sau publică) reprezintă un mijloc care le-ar oferi sprijin atât lor, cât și familiilor lor, și le-ar da posibilitatea de a obține acces la locuri de muncă, la instituții de învățământ sau de formare profesională, oferindu-le totodată ajutor în cazul sarcinii și al maternității;
34. reiterează necesitatea urgentă de a aborda problema violenței împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități în mediile private și instituționale și invită statele membre să pună la dispoziție servicii de asistență care să fie accesibile femeilor și fetelor afectate de toate tipurile de dizabilități; pledează în sprijinul aderării UE la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) ca un nou pas în direcția combaterii violenței împotriva femeilor și a fetelor cu dizabilități;
35. reamintește importanța dreptului fundamental al persoanelor cu dizabilități de a participa la procesele de elaborare a politicilor și la cele decizionale în materie de dizabilități la toate nivelurile, astfel cum se subliniază în CRPD; subliniază că femeilor și fetelor cu dizabilități, inclusiv celor din grupuri marginalizate și vulnerabile care se confruntă cu discriminare multiplă, trebuie să li se permită să participe și să li se asigure mijloacele necesare pentru a putea participa la procesele decizionale cu scopul de a se
RR\1097687RO.doc 13/101 PE578.465v01-00
RO
asigura că interesele și drepturile lor sunt exprimate, sprijinite și protejate, garantându-se totodată o perspectivă de gen fundamentală veritabilă; invită statele membre să ofere servicii și instalații adaptate în mod corespunzător, care să permită implicarea și participarea activă a acestora, precum și să investească în tehnologiile de sprijin și de adaptare și de incluziune digitală;
36. invită instituțiile UE să ia măsuri eficace pentru a îmbunătăți viețile femeilor cu dizabilități, în conformitate cu recomandările Comitetului UNCRPD referitoare la revizuirea punerii în aplicare de către Uniunea Europeană a CRPD;
37. este preocupat de faptul că responsabilitatea creșterii copiilor cu dizabilități le revine în special femeilor;
38. invită Comisia și statele membre să continue sensibilizarea publicului cu privire la CRPD și să combată prejudecățile și să promoveze o mai bună înțelegere a tuturor persoanelor cu dizabilități, astfel încât deciziile să fie luate pe baza nevoilor lor reale;
39. sprijină inițiativele care vizează să sensibilizeze societatea față de dificultățile întâmpinate de persoanele cu dizabilități și să facă persoanele cu dizabilități mai conștiente de potențialul lor și de contribuțiile pe care le pot aduce, printre altele, prin intermediul unor programe educaționale speciale în școli; subliniază că importanța CRPD constă, în esență, în schimbarea atitudinilor culturale, recunoscând că obstacolele din mediile social și economic sunt cele care afectează de fapt persoanele cu dizabilități, nu dizabilitatea în sine;
40. solicită autorităților competente din statele membre să pregătească strategii de sensibilizare privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să faciliteze formarea personalului din turism și transport în legătură cu sensibilizarea și privind egalitatea persoanelor cu dizabilități, precum și să încurajeze colaborarea și schimburile de bune practici între organizațiile europene active în domeniul persoanelor cu dizabilități și organismele publice și private responsabile de transport. solicită ca materialele utilizate pentru formare să fie disponibile și în formate accesibile;
41. subliniază că personalul din transportul aerian trebuie să beneficieze de o formare riguroasă, astfel încât companiile aeriene să le poată oferi servicii adecvate persoanelor cu dizabilități; subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită pentru a se asigura că personalul poate manevra scaunele cu rotile fără a le deteriora;
42. salută propunerea pentru un act european privind accesibilitatea1 și se angajează să îl adopte rapid pentru a asigura accesibilitatea bunurilor și a serviciilor, inclusiv a clădirilor în care sunt furnizate serviciile respective, precum și mecanisme naționale de aplicare a legislației și de depunere a plângerilor care să fie eficace și accesibile; reamintește necesitatea unei abordări cuprinzătoare a accesibilității și faptul că este nevoie de a măsuri care garantează persoanelor care sunt afectate de orice tip de dizabilitate dreptul la acces, astfel cum este prevăzut la articolul 9 din UNCRPD;
43. subliniază necesitatea de a adopta Actul european privind accesibilitatea, care este esențial pentru soluționarea tuturor aspectelor legate de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă în sectorul transporturilor, mobilității și turismului și pentru a
1 COM(2015)0615.
PE578.465v01-00 14/101 RR\1097687RO.doc
RO
asigura faptul că sunt deplin accesibile pentru persoanele cu dizabilități serviciile de transport de pasageri aeriene, rutiere, feroviare și navale, în special corespondențele și accesul fără obstacole la metrourile și la trenurile subterane publice, la site-urile internet, la serviciile adaptate dispozitivelor mobile, la serviciile inteligente de emitere a biletelor și de informare în timp real, la bornele de autoservire, la automatele de bilete și la bornele de înregistrare utilizate pentru serviciile de transport de pasageri;
44. recunoaște faptul că pentru întreprinderile mici și mijlocii va fi mai avantajos să respecte cerințele privind standardele UE, decât să fie obligate să se adapteze unor norme naționale divergente; regretă, cu toate acestea, că produsele turistice și serviciile turistice transfrontaliere nu sunt reglementate de propunerea de act european privind accesibilitatea; subliniază că nu au fost întreprinse acțiuni suplimentare la nivelul UE în ceea ce privește facilitățile și serviciile turistice pentru a armoniza treptat clasificarea unităților de cazare în funcție de criteriile de accesibilitate;
45. invită Comisia și statele membre să facă mai multe demersuri pentru a promova cercetarea și dezvoltarea, în special în ceea ce privește accesibilitatea tehnologiilor noi și inovatoare pentru persoanele cu dizabilități;
46. invită Comisia să țină seama, atunci când pregătește viitoare acte legislative în domeniile relevante, de exemplu în legătură cu agenda digitală, de faptul că accesibilitatea este la fel de importantă în mediul fizic ca și în mediul TIC;
47. încurajează statele membre ca, atunci când aplică principiul accesibilității, să se asigure că se aplică un „model universal” pentru proiectele de construcții noi și existente, pentru locul de muncă și în anumite clădiri publice, cum ar fi, de exemplu, clădirile școlilor finanțate din fonduri publice;
48. invită statele membre și Comisia să colaboreze cu Parlamentul pentru a se adopta o directivă clară și eficientă privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public, cu o sferă largă și un mecanism solid de aplicare, în conformitate cu propunerea de Act european privind accesibilitatea și cu UNCRPD, asigurându-se că cele 80 de milioane de persoane cu dizabilități și cele 150 de milioane de vârstnici din UE se bucură de acces egal la site-uri web și la servicii publice online;
49. invită Comisia să se asigure, împreună cu statele membre, că numărul pentru apeluri de urgență 112 valabil în toată Europa este în totalitate accesibil și fiabil, utilizând cele mai moderne tehnologii la nivel național și în roaming, în special pentru cetățenii surzi și cu deficiențe de auz, prevenind astfel decesele și rănirile inutile; subliniază că este necesar să se adopte măsuri de punere în aplicare la nivel național printre altele pentru a asigura compatibilitatea în toate statele membre, inclusiv puncte naționale de urgență accesibile;
50. invită Comisia și statele membre să asigure că serviciile, aplicațiile și dispozitivele medicale electronice și mobile, în special numărul pentru apeluri de urgență 112, care trebuie să fie ușor de utilizat în întreaga Europă, și sistemul de localizare mobilă avansată de urgență (AML), le sunt pe deplin accesibile pacienților cu dizabilități și îngrijitorilor lor și să fructifice în continuare potențialul telemedicinei pentru a îmbunătăți accesul și îngrijirile în acest context.
51. subliniază că este nevoie să se consolideze ajutorul și dispozițiile specifice destinate
RR\1097687RO.doc 15/101 PE578.465v01-00
RO
persoanelor dizabilități aflate în contexte umanitare, în special copiilor, și invită Comisia să creeze investiții și fonduri pentru persoanele cu dizabilități în situații de urgență, inclusiv să elaboreze date defalcate în funcție de gen și vârstă;
52. subliniază că conflictele actuale și catastrofele naturale sunt factori care contribuie la numărul tot mai mare de persoane cu dizabilități;
53. susține recomandările experților UNCRPD ca UE să fie mai accesibilă și mai incluzivă pentru a adopta o abordare bazată pe drepturile omului pentru persoanele cu dizabilități în situații de risc și de urgență, inclusiv prin implementarea cadrului Sendai pentru reducerea riscului de dezastre pentru perioada 2015-2030; solicită insistent ca drepturile omului pentru persoanele cu dizabilități, care sunt supuse unei duble discriminări, să fie integrate în politicile UE privind migrația și refugiații; subliniază că aceste măsuri ar trebui să răspundă în mod adecvat nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități și să ia în considerare cerința adoptării unor măsuri de amenajare rezonabile în funcție de nevoi; încurajează integrarea mai mare a nevoilor persoanelor cu dizabilități în răspunsul umanitar oferit de statele membre și Uniunea Europeană ;
54. invită UE să preia inițiativa în ceea ce privește promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități prin punerea în aplicare a cadrului de la Sendai și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă împreună cu țările sale partenere, organizațiile regionale și la nivel mondial;
55. invită Comisia să adopte un plan de implementare conform cu concluziile Consiliului din februarie 215 privind o gestionare a dezastrelor care să țină seama de incluziunea persoanelor cu dizabilități;
56. reafirmă importanța concluziilor Consiliului privind integrarea unei gestionări a dezastrelor care să țină seama de incluziunea persoanelor cu dizabilități în mecanismul de protecție civilă al Uniunii și în toate statele membre; cere o mai bună sensibilizare și informare a persoanelor cu dizabilități și a serviciilor de protecție civilă și pentru situații de urgență în Europa în legătură cu inițiativele de reducere a riscurilor de dezastre; cere, de asemenea, să se acorde ajutor psihologic persoanelor cu dizabilități în perioada de recuperare după producerea dezastrului;
57. subliniază că este important să se acorde un sprijin special persoanelor cu dizabilități în perioadele de după situațiile de urgență;
58. recunoaște că membrii vulnerabili ai societății sunt marginalizați într-o măsură și mai mare dacă au o dizabilitate și subliniază că instituțiile UE și statele membre ar trebui să își dubleze eforturile pentru a le garanta pe deplin drepturile și serviciile tuturor persoanelor cu dizabilități, inclusiv persoanelor apatride, persoanelor fără adăpost, refugiaților și solicitanților de azil și persoanelor din grupuri minoritare; subliniază necesitatea de a se integra dizabilitatea în politicile UE în materie de migrație și refugiați;
59. solicită Comisiei și Consiliului, în conformitate cu articolul 11 din UNCRPD, ca atunci când prezintă propuneri de soluționare a problemei legate de refugiați, privind finanțarea sau alte măsuri de susținere, să acorde o atenție deosebită persoanelor cu dizabilități;
PE578.465v01-00 16/101 RR\1097687RO.doc
RO
60. subliniază că UE ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare pentru a garanta că toate persoanele cu dizabilități care sunt private de capacitate juridică pot exercita toate drepturile consacrate în tratatele și legislația UE, cum ar fi accesul la justiție, la bunuri și servicii, inclusiv la servicii bancare, la un loc de muncă, la servicii de sănătate, precum și dreptul la vot și drepturile lor în calitate de consumatori;
61. recunoaște că UNCRPD s-a dovedit a fi un instrument util și esențial pentru a promova reforma legislativă și pentru a solicita statelor membre să revizuiască modul în care sunt percepute persoanele cu dizabilități; regretă, cu toate acestea, dificultățile serioase cu care se confruntă în continuare persoanele cu dizabilități în domenii strategice precum justiția penală și participarea politică; consideră că accesul deplin și integral al tuturor persoanelor cu dizabilități la sistemul politic constituie o prioritate; recunoaște că acest acces trebuie să depășească elementarul acces fizic la vot și că ar trebui să includă o gamă largă de inițiative care să deschidă procesul democratic pentru toți cetățenii; măsurile respective ar trebui să includă materiale electorale în limbajul semnelor, în limbajul Braille și ușor lizibile, furnizarea completă a asistenței necesare pentru persoanele cu dizabilități pe parcursul procedurii de vot, promovarea votului prin corespondență și a votului prin reprezentant, atunci când este posibil, și eliminarea obstacolelor din calea cetățenilor cu dizabilități care doresc să candideze la alegeri, precum și examinarea normelor în vigoare privind capacitatea juridică și impactul acestora asupra capacității persoanelor de a participa pe deplin la procesul democratic; invită Comisia și statele membre să garanteze că sunt puse în aplicare corect și pe deplin, îndeosebi în cazul persoanelor cu dizabilități, dispozițiile articolului 3 alineatul (2) din Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, precum și ale Directivei 2010/64/UE privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale și ale Directivei 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, și în special ale Directivei 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate;
62. regretă profund faptul că multe state continuă să respingă sau să limiteze, prin acțiuni în instanță, capacitatea juridică a persoanelor cu dificultăți intelectuale; invită statele membre să abordeze în mod pozitiv problema capacității juridice, orientându-se mai degrabă către o formă a incluziunii care să ofere sprijin, decât către excluderea automată;
63. își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile cu care continuă să se confrunte persoanele cu dizabilități în ceea ce privește accesul la justiție; reamintește că dreptul de acces la justiție este un drept fundamental și o componentă esențială a statului de drept; invită statele membre să ia măsuri pentru a asigura un acces complet la proceduri și pentru a adapta aceste proceduri la nevoile acestor persoane; consideră că Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a include programe de formare specifice cu privire la UNCRPD în programul UE privind justiția pentru perioada 2014-2020; sugerează ca instanțele Uniunii ar trebui să pună în aplicare propriile norme și instrucțiuni interne într-un mod care să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilități la justiție și că în administrarea justiției ar trebui să se țină seama și de recomandările generale ale Comitetului UNCRPD;
RR\1097687RO.doc 17/101 PE578.465v01-00
RO
64. recunoaște numeroasele modalități prin care Convenția de la Haga privind protecția internațională a adulților poate contribui din punct de vedere funcțional la punerea în aplicare și la susținerea obligațiilor internaționale ale părților la UNCRPD; regretă, în acest context, eșecul Comisiei de a da curs Rezoluției Parlamentului din 18 decembrie 2008 conținând recomandări către Comisie privind implicațiile transfrontaliere ale protecției juridice a adulților;
65. atrage atenția asupra faptului că copiii cu dizabilități sunt cei mai susceptibili de a deveni victime ale actelor de violență, de intimidare și de abuz sexual, la școală, acasă sau în cadrul instituțiilor; solicită Uniunii Europene și statelor membre să intervină într-un mod mai eficient și să combată actele de violență împotriva copiilor cu dizabilități prin intermediul unor măsuri specifice și al unor servicii de sprijin accesibile;
66. invită Comisia să adopte măsuri eficace de prevenire a violenței împotriva copiilor cu dizabilități care să se axeze pe familii, comunități, profesioniști și instituții; constată că școala joacă un rol esențial în promovarea incluziunii sociale și subliniază necesitatea instituirii unor mecanisme adecvate, care să promoveze incluziunea în școlile obișnuite și care să garanteze pregătirea și formarea corespunzătoare ale cadrelor didactice, astfel încât să poată recunoaște și reacționa la actele de violență împotriva copiilor cu dizabilități;
67. le solicită, de asemenea, statelor membre să garanteze că tratamentul și izolarea involuntară sunt interzise prin lege, în conformitate cu standardele internaționale cele mai recente;
68. solicită insistent ca principiul liberei circulații a persoanelor cu dizabilități în cadrul Uniunii Europene să fie garantat prin eliminarea tuturor obstacolelor existente încă în prezent în calea exercitării acestei libertăți;
69. subliniază că libertatea de circulație a cetățenilor europeni trebuie garantată și pentru persoanele cu dizabilități, iar pentru aceasta statele membre trebuie să asigure recunoașterea reciprocă a situației lor și a drepturilor lor sociale (articolul 18 din UNCRPD);
70. regretă faptul că Consiliul nu a acceptat includerea documentelor referitoare la persoanele cu dizabilități în domeniul de aplicare al Regulamentului privind promovarea liberei circulații a cetățenilor și a întreprinderilor prin simplificarea acceptării anumitor documente oficiale în UE;
71. salută proiectul-pilot „Cardul european de dizabilitate”; regretă participarea limitată a statelor membre la proiectul „Cardul european de dizabilitate”, care, printr-o serie de măsuri practice, facilitează mobilitatea și recunoașterea reciprocă a drepturilor cetățenilor cu dizabilități din statele membre;
72. subliniază că, pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor persoanelor cu dizabilități, este necesar ca acestor persoane să li se garanteze libertatea de a alege modul în care doresc să-și trăiască viața și în care să-și valorifice la maximum potențialul, cum ar fi, de exemplu, prin recurgerea în mai mare măsură la instrumente precum îngrijitorii;
PE578.465v01-00 18/101 RR\1097687RO.doc
RO
73. regretă profund condițiile dezastruoase în care se află persoanele cu dizabilități în anumite state membre și invită statele membre să depună toate eforturile necesare pentru a respecta Convenția europeană a drepturilor omului, în special articolul 3 din aceasta, care interzice tratamentele inumane și degradante;
74. îndeamnă Comisia și Consiliul să răspundă mai eficient nevoilor persoanelor cu dizabilități și să țină cont de acestea în mod constant atunci când revizuiesc regulamentele UE, cum ar fi cele privind drepturile pasagerilor în diverse moduri de transport [Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 și Regulamentul (CE) nr. 261/2004 privind transportul aerian, Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 privind transportul feroviar, Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 privind transportul pe apă și Regulamentul (UE) nr. 181/2011 privind transportul cu autobuzul și autocarul], precum și atunci când elaborează acte legislative cu privire, de exemplu, la drepturile pasagerilor în contextul călătoriilor multimodale; subliniază faptul că, în cadrul Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, UE s-a angajat în favoarea unei Europe fără bariere în 2010;
75. invită UE să consolideze monitorizarea punerii în aplicare a legislației privind drepturile călătorilor și să armonizeze activitatea organismelor naționale de asigurare a aplicării legii și invită statele membre să ia toate măsurile necesare în vederea punerii în aplicare a legislației UE care vizează îmbunătățirea accesibilității transportului la nivel local, regional și la nivel de stat în domeniul transporturilor și turismului (inclusiv în autobuze și taxiuri, transportul public urban, transportul feroviar, aerian și naval și, de asemenea, în gări, aeroporturi și porturi) și să elimine obstacolele din calea unei Europe fără bariere, de exemplu, prin consolidarea competențelor autorităților însărcinate cu asigurarea respectării legii în temeiul legislației privind drepturile călătorilor, pentru a garanta drepturi egale si aplicarea efectivă a acestora pentru toate persoanele cu dizabilități de pe întreg teritoriul UE, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea și standardizarea, armonizarea, cerințele tehnice, stimulentele pentru întreprinderi, politicile sindicale și acordurile colective;
76. solicită Comisiei să clarifice responsabilitățile fiecărui actor implicat în acordarea de asistență persoanelor cu mobilitate redusă, în special în ceea ce privește transferurile între diferitele moduri de transport, și să ofere informații Parlamentului cu privire la participarea asociațiilor persoanelor cu dizabilități și la rolul acestora în aplicarea normelor privind drepturile călătorilor;
77. subliniază faptul că posibilitatea de acces fără obstacole la serviciile de transport, la vehicule, la infrastructură și la centrele de conexiuni intermodale, în special în zonele rurale, este esențială pentru a garanta sisteme de mobilitate fără discriminare inerentă; subliniază, în acest sens, că persoanele cu dizabilități trebuie să aibă acces la produse și servicii și că trebuie depuse mai multe eforturi pentru ca serviciile, vehiculele și infrastructurile de transport și cele turistice să fie accesibile; subliniază că Mecanismul pentru interconectarea Europei oferă posibilitatea de a finanța o serie de măsuri în zonele urbane, precum și măsuri de îmbunătățire a accesibilității pentru persoanele cu anumite tipuri de dizabilități, finanțare care poate ajunge până la 10 % din costurile de adaptare;
78. invită Comisia să comunice în raportul său anual privind implementarea fondurilor
RR\1097687RO.doc 19/101 PE578.465v01-00
RO
TEN-T progresele înregistrate în privința măsurilor și a valorii ajutoarelor acordate pentru adaptarea infrastructurilor pentru persoanele cu dizabilități în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei și în privința altor tipuri de finanțare din partea UE; solicită, de asemenea, Comisiei să ia măsuri pentru a promova o implicare mai mare în proiectele care vizează adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv, printre altele, reuniuni de informare și comunicare pentru potențialii dezvoltatori;
79. subliniază, în acest sens, importanța măsurilor de finanțare în zonele urbane, unde populația schimbă mai frecvent diferitele moduri de transport, iar persoanele cu anumite tipuri de disfuncționalitate motorie întâmpină cele mai multe dificultăți;
80. subliniază că asigurarea sistematică a unor formate accesibile ar trebui să constituie o prioritate pe ordinea de zi a politicilor privind piața mobilității digitalizate și ar trebui să faciliteze accesul tuturor persoanelor cu orice tip de dizabilitate, utilizând limbi și formate accesibile și tehnologii adaptate diferitelor tipuri de dizabilități, inclusiv limbajul semnelor, alfabetul Braille, sisteme de comunicare ameliorată și alternativă și alte mijloace accesibile, moduri și formate de comunicare la alegerea utilizatorului, inclusiv un limbaj ușor de citit sau pictograme, subtitrare și mesaje text personale pentru informațiile referitoare la deplasări, rezervarea și emiterea biletelor, fiind posibilă utilizarea mai multor canale senzoriale; invită insistent Comisia să creeze mecanisme de monitorizare și control adecvate pentru echipamentele și serviciile de transport, prin care să se asigure că și în serviciile de transport public din toate statele membre se pun la dispoziția persoanelor cu dizabilități dispozitive care să asigure accesibilitatea și asistența;
81. subliniază că persoanele cu dizabilități ar trebui să aibă posibilitatea de a obține informații cu privire la serviciile transfrontaliere multimodale care oferă transport de la punctul exact de plecare până la destinația finală, astfel încât să poată alege serviciul cel mai durabil, mai ieftin și mai rapid și să-l poată rezerva și plăti online;
82. solicită sa se pună la dispoziție informații în timp real privind călătoriile, astfel încât persoanele cu dizabilități să poată obține, înainte de plecare, date despre perturbări și despre modalitățile alternative de deplasare;
83. subliniază că persoanele cu dizabilități trebuie să aibă acces la informații și comunicare prin formate și tehnologii accesibile adecvate diferitelor tipuri de dizabilități, inclusiv prin limbajul semnelor, limbajul Braille, comunicarea ameliorată și alternativă și alte mijloace, moduri și formate de comunicare accesibile la alegere, inclusiv formate ușor de citit și subtitrări; invită, prin urmare, Comisia să adopte măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a actelor legislative ale UE privind accesul la informații și comunicare; îndeamnă Consiliul să adopte fără alte amânări decizia privind încheierea Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate; invită Consiliul și statele membre să pună în aplicare măsuri consecvente și eficace, în conformitate cu prevederile tratatului;
84. reamintește faptul că independența, integrarea și accesul la un sistem de învățământ și de formare deschis tuturor, la viața culturală și civică, la activitățile recreative și la sport sunt drepturi garantate la articolele 19, 24 și 30 din UNCRPD; reamintește că aceste
PE578.465v01-00 20/101 RR\1097687RO.doc
RO
drepturi sunt apărate în temeiul legislației UE, în special al articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care interzice discriminarea din motive legate de dizabilitate, și pe baza principiului participării depline și efective, inclusiv al participării democratice și al integrării în societate a persoanelor cu dizabilități (articolul 3 din UNCRPD); solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să consolideze măsurile menite să asigure accesul egal și efectiv al persoanelor cu dizabilități nu numai la domenii-cheie, precum educația de calitate și incluzivă, cultura și sportul, ci și la activități extracuriculare, precum teatrul, limbile străine și arta; invită Comisia să includă indicatori specifici cu privire la dizabilități în Strategia Europa 2020 în cadrul obiectivelor sale în materie de educație și formare;
85. reamintește proiectul de comentariu general al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități cu privire la articolul 24 (dreptul la o educație incluzivă), care prezintă în detaliu conținutul său normativ, obligațiile statelor, relația sa cu alte prevederi ale convenției și punerea sa în aplicare la nivel național;
86. reamintește că programele care vizează tineretul ar trebui să acorde o atenție deosebită tinerilor cu dizabilități;
87. constată că strategiile pentru tineret pentru perioada de după 2018 ar trebui să integreze nevoile tinerilor cu dizabilități;
88. reamintește că persoanele cu dizabilități sunt excluse adesea sau nu dispun de un acces efectiv la serviciile educaționale și de formare, fiind necesare procese educaționale personalizate care să țină seama de nivelul lor de dizabilitate pentru a le ajuta să își atingă pe deplin potențialul social, economic și educațional; subliniază necesitatea de a adopta măsuri corespunzătoare pentru a garanta că toți elevii cu dizabilități beneficiază de amenajări rezonabile, astfel încât să se bucure de dreptul lor la o educație de calitate favorabilă incluziunii; încurajează statele membre și administrațiile regionale sau locale descentralizate competente să consolideze programele de formare și posibilitățile de dezvoltare profesională continuă pentru toate părțile interesate relevante implicate în mediile de învățare nonformală și informală, precum și accesul lor la infrastructuri TIC, pentru a sprijini activitatea acestora cu elevii cu dizabilități și pentru a combate prejudecățile față de persoanele cu dizabilități, în special față de persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale;
89. invită Comisia și statele membre să aplice măsuri efective prin care să trateze problema segregării și respingerii elevilor cu dizabilități în școli și în contextele educaționale și să le asigure accesul la amenajările corespunzătoare și la sprijinul de care au nevoie pentru a le facilita atingerea potențialului lor complet; subliniază faptul că se poate ajunge la egalitate de șanse doar dacă dreptul la educație și formare incluzivă este garantat la toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și de formare, inclusiv în cazul învățării pe tot parcursul vieții, și, prin urmare, dacă se garantează recunoașterea calificărilor persoanelor cu dizabilități, în special a celor dobândite datorită mediilor educaționale favorabile, în care persoanele cu dizabilități pot obține în special competențe și aptitudini care le permit să-și depășească dizabilitățile; subliniază existența carențelor de ordin tehnic și financiar din cadrul programelor educaționale pentru persoanele cu nevoi speciale, îndeosebi în statele membre afectate de criză, și solicită Comisiei să analizeze modalitățile în care situația poate fi îmbunătățită;
RR\1097687RO.doc 21/101 PE578.465v01-00
RO
90. constată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reglementarea programelor de schimb pentru studenți, în special a programului Erasmus+, prin includerea unui sprijin financiar suplimentar pentru mobilitatea studenților și a personalului didactic cu dizabilități, și insistă că este necesar să se prevadă în continuare dispoziții specifice în toate aspectele programului; recunoaște că, în practică, studenții cu dizabilități încă se confruntă cu numeroase bariere (de atitudine, comunicare, arhitecturale, informaționale etc.); invită Comisia și statele membre să se implice mai mult în susținerea participării persoanelor cu dizabilități la programele de schimb din UE și să crească vizibilitatea și transparența oportunităților de mobilitate; invită, prin urmare, Comisia să promoveze schimbul de bune practici cu privire la accesul la programele de schimb pentru studenții și cadrele didactice cu dizabilități;
91. solicită sistemelor educaționale să evite crearea unor medii care etichetează elevii, cum ar fi gruparea acestora în funcție de ritmul de învățare și de nivelul de competențe, deoarece acestea afectează în mod negativ elevii cu dizabilități, în special elevii cu dificultăți de învățare;
92. îndeamnă Comisia să includă o componentă specifică dizabilității în evaluarea sa a Directivei privind asistența medicală transfrontalieră și îndeamnă statele membre să continue aplicarea ei din perspectiva nevoilor persoanelor cu dizabilități și a dreptului lor de a cunoaște și de a se prevala efectiv, în condiții de egalitate cu ceilalți, de dispozițiile și instrumentele prevăzute de directivă, despre care chiar și populația în ansamblu este puțin informată;
93. subliniază legătura puternică dintre dizabilități, care afectează aproximativ 15 % din populația UE, și problemele de sănătate, care implică dificultăți și piedici persistente în ceea ce privește accesul, care au ca rezultat furnizarea necorespunzătoare sau nefurnizarea serviciilor de sănătate pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv atunci când dizabilitatea este consecința unei reacții adverse la medicamente; remarcă faptul că lipsa accesului la servicii de sănătate de calitate afectează negativ capacitatea persoanelor cu dizabilități de a duce o viață independentă, de a se integra și de a trăi în condiții de egalitate cu ceilalți;
94. observă cu îngrijorare că persoanele cu dizabilități raportează un număr semnificativ mai mare de cazuri în care li se furnizează îngrijiri necorespunzătoare sau li se refuză asistența și de cazuri de tratament forțat sau neadecvat, ceea ce evidențiază lipsa de formare a personalului medicosanitar în ceea ce privește nevoile de asistență medicală ale persoanelor cu dizabilități; le solicită statelor membre să investească în formarea personalului care tratează și asistă persoane cu dizabilități;
95. subliniază că trebuie obținut consimțământul, în cunoștință de cauză, al persoanelor cu dizabilități pentru toate intervențiile medicale care impun acest lucru și că, prin urmare, trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru a se garanta că aceste persoane au acces la informațiile relevante și sunt în măsură să le înțeleagă; subliniază că acest consimțământ trebuie să fie acordat personal, din timp și în deplină cunoștință a faptelor, cu toate mecanismele necesare care să asigure respectarea acestor principii, precum și că trebuie luate măsuri similare și adecvate și în cazul persoanelor cu dizabilități psihosociale;
96. invită Comisia să integreze abordările axate pe dizabilități în instrumentele și politicile
PE578.465v01-00 22/101 RR\1097687RO.doc
RO
sale de sănătate, astfel încât să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate pentru persoanele cu dizabilități din statele membre, asigurând servicii de sănătate mai accesibile pe plan fizic, ambiental și senzorial, de mai bună calitate și cu cheltuieli mai abordabile și, în timp ce instrumentele și politicile sunt elaborate pe astfel de coordonate, să consulte pe larg persoanele cu dizabilități;
97. reamintește că drepturile reproductive se numără printre libertățile fundamentale garantate în temeiul Declarației de la Viena din 1993 și al programului de acțiune al UNCRPD și includ: dreptul la egalitate și la nediscriminare, dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie; dreptul la asistență medicală reproductivă completă, inclusiv la servicii, educație și informare privind planificarea familială și sănătatea maternă; dreptul de a-și da consimțământul în cunoștință de cauză pentru toate procedurile medicale, inclusiv pentru sterilizare și avort; dreptul de a nu fi victime ale abuzului și exploatării sexuale;
98. le solicită statelor membre să adopte măsuri pentru a garanta că toată asistența medicală și toate serviciile medicale furnizate femeilor cu dizabilități, inclusiv toată asistența și serviciile în materie de sănătate reproductivă și mintală, sunt accesibile și se bazează pe consimțământul liber și în cunoștință de cauză al persoanei respective;
99. îndeamnă statele membre să adopte orientări pentru a garanta că toată educația, informația, asistența medicală și serviciile legate de sănătatea sexuală și reproductivă sunt disponibile femeilor și fetelor cu dizabilități în formate accesibile și adaptate vârstei, inclusiv în limbajul semnelor, în limbajul Braille, prin comunicare tactilă, caractere mărite și alte modalități, mijloace și formate alternative de comunicare;
100. își reiterează opinia conform căreia trebuie să se răspundă necesității de a acorda asistență specializată – inclusiv în ceea ce privește îngrijirea copilului – femeilor și bărbaților cu dizabilități, precum și familiilor acestora, pentru a le permite să se bucure pe deplin de maternitate și de paternitate;
101. subliniază că sistemele de asigurări de sănătate nu trebuie să discrimineze persoanele cu dizabilități;
102. îndeamnă Comisia să elaboreze pentru punctele naționale de contact orientări la nivelul UE privind furnizarea de informații accesibile tuturor pacienților despre îngrijirile din alte state membre, ținând cont de rolul special al organizațiilor pacienților;
103. încurajează Comisia să asiste statele membre și membrii rețelelor europene de referință să extindă resursele și competențele specializate ale rețelei la forme de dizabilități care, deși nu sunt neapărat rare, necesită, de asemenea, o asistență medicală înalt specializată, oferită de echipe de asistență medicală multidisciplinare și o concentrare a cunoștințelor și resurselor prin intermediul acestui cadru;
104. susține că produsele și serviciile trebuie să devină mai accesibile persoanelor cu dizabilități; subliniază că existența barierelor economice și a celor legate de raportul dintre costuri și beneficii împiedică dezvoltarea și transpunerea în practică a accesibilității; consideră că o mai mare implicare a persoanelor cu dizabilități în elaborarea produselor și serviciilor din domeniul sănătății va contribui la mărirea siguranței și accesibilității;
RR\1097687RO.doc 23/101 PE578.465v01-00
RO
105. subliniază că persoanele cu dizabilități fizice se confruntă, de asemenea, cu probleme legate de piața mobilității digitalizate și solicită facilitarea accesului tuturor persoanelor cu orice tip de dizabilitate, în limbi și formate accesibile și cu tehnologii adaptate diferitelor tipuri de dizabilități, inclusiv limbajul semnelor, alfabetul Braille, sisteme de comunicare alternativă și ameliorată și alte mijloace, moduri și formate de comunicare accesibile, inclusiv un limbaj ușor lizibil, subtitrare și mesaje text personale, în special pentru informațiile referitoare la sănătate, utilizând mai mult de un singur canal senzorial;
106. încurajează Comisia să depună eforturi susținute pentru a stimula promovarea sănătății și prevenirea riscurilor pentru sănătate cu scopul de a aborda diferențele importante privind accesul și sănătatea care le afectează pe cele mai vulnerabile persoane cu dizabilități;
107. le solicită Comisiei și statelor membre să pledeze în favoarea clasificării bolilor care afectează memoria ca dizabilitate;
108. îndeamnă Comisia și statele membre să acorde recunoașterea de cuviință rolului esențial al persoanelor care au în îngrijire membri de familie și să garanteze că și acestea au un acces corespunzător la servicii de sănătate, având în vedere impactul pe care îl are îngrijirea persoanelor cu dizabilități asupra sănătății lor fizice și psihice și asupra calității vieții lor;
109. invită statele membre și Comisia să se asigure că drepturile și serviciile legate de ocuparea forței de muncă, inclusiv amenajările corespunzătoare în contextul Directivei privind egalitatea în muncă, sunt transferabile și în conformitate cu libertatea de circulație a persoanelor cu dizabilități; invită statele membre să introducă stimulente pentru angajatori și politici active privind piața forței de muncă pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu dizabilități; recunoaște potențialul pe care îl are atât economia socială, cât și economia digitală emergentă privind crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități;
110. este preocupat de ratele ridicate ale șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități și, în special, al femeilor cu dizabilități, comparativ cu alte grupuri de populație din Uniunea Europeană; invită statele membre să promoveze și să asigure un cadru legislativ și politic pentru participarea femeilor cu dizabilități la piața muncii, inclusiv a femeilor cu dizabilități ascunse, condiții cronice sau dificultăți de învățare cauzate de dizabilități;
111. este preocupat de faptul că Directiva privind egalitatea în muncă nu consideră în mod explicit neprevederea unor amenajări corespunzătoare pentru persoanele cu dizabilități o formă de discriminare; solicită Comisiei să furnizeze evidența actuală a tipurilor de reclamații primite și să examineze, în acest sens, necesitatea unei revizuiri a directivei;
112. evidențiază avantajele depășirii cadrului de angajare în atelierele protejate și ale prevederii unor condiții de angajare pentru persoanele cu dizabilități care să le integreze pe piața liberă a forței de muncă; subliniază importanța schimbului de bune practici între autoritățile publice, organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități, furnizorii de servicii de sprijinire, angajatorii cu experiență și alți actori relevanți;
113. invită Comisia și statele membre să continue promovarea angajării persoanelor cu
PE578.465v01-00 24/101 RR\1097687RO.doc
RO
dizabilități cu ajutorul întreprinderilor economice sociale și bazate pe solidaritate și să ajute astfel persoanele cu dizabilități să intre pe piața muncii; invită Comisia, în acest sens, să promoveze în continuare piața de investiții sociale nou apărută prin metode create ca parte a Inițiativei pentru antreprenoriatul social și să informeze Parlamentul despre rezultatele revizuirii sale intermediare;
114. subliniază că, pentru a preveni concedierea persoanelor cu dizabilități, este crucial să li se permită acestora să își desfășoare activitatea în conformitate cu legislația specifică; recomandă, de asemenea, să fie introduse controale corespunzătoare, în afară de cooperarea cu centrele și societățile de ocupare a forței de muncă, pentru a împiedica marginalizarea de pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și a valorifica întregul potențial al acestora;
115. îndeamnă statele membre să adopte cadre de calitate pentru stagii și să încurajeze și să dezvolte oportunități de ucenicii și stagii de pregătire pentru persoanele cu dizabilități, garantând amenajări corespunzătoare și accesibilitate, care să asigure protecția socială și să faciliteze integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii;
116. invită statele membre să ia măsuri urgente de prevenire și combatere a efectelor negative avute de măsurile de austeritate asupra protecției sociale a persoanelor cu dizabilități; invită Comisia să aibă, în acest sens, în vedere stabilirea unui plafon UE de protecție socială la un nivel care să permită respectarea dreptului la un standard de viață și de protecție socială adecvat pentru persoanele cu dizabilități;
117. invită statele membre să pună în aplicare mecanisme eficace de prevenire sau combatere a sărăciei, vulnerabilității și excluziunii sociale în rândul persoanelor cu dizabilități și al familiilor acestora, acordând o atenție deosebită copiilor și vârstnicilor cu dizabilități, în contextul unui pilon european al drepturilor sociale;
118. îndeamnă Comisia să permită statelor membre care aplică programe de ajustare fiscală să excludă de la măsurile de austeritate persoanele cu dizabilități, în special în domeniul sănătății;
119. invită statele membre să nu efectueze reduceri ale prestațiilor legate de dizabilități, ale serviciilor de la nivelul comunității, ale serviciilor de sănătate și ale programelor de formare și de educație pentru a nu submina UNCRPD și a nu accentua și mai mult sărăcia și excluziunea socială;
120. îndeamnă încă o dată Comisia și statele membre să promoveze, în scopul combaterii excluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și a familiilor acestora, pe baza unor norme comune, măsuri de combatere a sărăciei cu care se confruntă multe familii ale persoanelor defavorizate, stabilind o serie de indicatori clari care să stea la baza asistenței necesare;
121. subliniază că articolul 7 și articolul 96 alineatul (7) din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC)1 prevăd faptul că statele membre și Comisia trebuie să se asigure că egalitatea de șanse, nediscriminarea și integrarea persoanelor cu dizabilități sunt avute în vedere și promovate în cadrul implementării fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), în general, și al programelor operaționale, în special;
1 JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
RR\1097687RO.doc 25/101 PE578.465v01-00
RO
solicită o abordare integrată pentru a răspunde nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități; invită, prin urmare, Comisia să monitorizeze îndeaproape aplicarea condiționalităților ex-ante privind combaterea discriminării și dizabilitățile; subliniază că evaluarea acestora trebuie să stabilească capacitatea măsurilor planificate de a promova egalitatea de șanse între femei și bărbați și integrarea persoanelor cu dizabilități, în special în ceea ce privește accesibilitatea finanțării;
122. îndeamnă factorii de decizie de la nivel local, regional, național și al UE să asigure monitorizarea eficientă a transpunerii dispozițiilor referitoare la nediscriminare, precum și accesibilitatea și utilizarea finanțării ESI, pentru a sprijini accesul în condiții egale la toate serviciile, inclusiv la internet, al persoanelor cu dizabilități și condiții egale și suficiente de trai în comunitățile locale din toate zonele (de ex. în zonele rurale și slab populate și zonele urbane), precum și al instituțiilor care se ocupă de îngrijirea acestora; constată totuși că statele membre dețin principala competență în ceea ce privește politicile sociale și finanțarea acestora;
123. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape respectarea principiului nediscriminării și a legislației conexe atunci când sunt utilizate fondurile ESI; subliniază că organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale și a nediscriminării, inclusiv organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități, trebuie incluse în parteneriat în cursul etapei de programare și de punere în aplicare a programelor operaționale, pentru ca interesele și preocupările persoanelor cu dizabilități să fie luate în considerare efectiv; solicită ca utilizarea fondurilor ESI să respecte standardele minime referitoare la accesibilitate, mobilitate și asigurarea de locuințe pentru persoanele cu dizabilități și constată că aceasta reprezintă o sarcină importantă și dificilă, în special pentru autoritățile locale și regionale;
124. invită Comisia și statele membre să utilizeze mai eficient fondurile structurale, în special Fondul social european și programul „Europa creativă“, implicând cât mai mult cu putință organizațiile naționale, regionale și locale care reprezintă persoanele cu dizabilități; subliniază, de asemenea, importanța garantării accesului deplin al persoanelor cu dizabilități la programe ale UE precum inițiativele Erasmus+, Garanția pentru tineret și EURES;
125. invită statele membre să disemineze principiul conform căruia autoritățile care contractează fonduri ESI pot exclude de la acordarea de fonduri solicitanții care nu respectă angajamentul privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități;
126. salută condiționalitățile ex ante privind incluziunea socială și prioritatea în materie de investiții legată de tranziția de la servicii instituționale la servicii orientate spre comunitate din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 privind fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI); invită statele membre să utilizeze aceste fonduri pentru dezinstituționalizare și ca instrument de aplicare a UNCRPD;
127. este preocupat de faptul că fondurile structurale și de investiții europene sunt utilizate în mod greșit pentru a promova instituționalizarea și invită statele membre și Comisia să își consolideze monitorizarea în conformitate cu UNCRPD și în consultare cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități; recomandă suspendarea, retragerea și recuperarea plăților de la statele membre în caz de încălcare a obligației de respectare a drepturilor fundamentale; consideră că principiul transparenței ar trebui să
PE578.465v01-00 26/101 RR\1097687RO.doc
RO
se aplice întregii proceduri, de la alocarea fondurilor, până la utilizarea lor efectivă;
128. invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare, inclusiv prin utilizarea fondurilor ESI și a altor fonduri relevante ale UE, pentru a dezvolta servicii de asistență de înaltă calitate și accesibile în comunitățile locale, destinate băieților și fetelor cu dizabilități și familiilor lor, inclusiv persoanelor care au nevoie de asistență la nivel ridicat, pentru a stimula dezinstituționalizarea și pentru a evita noi cazuri de instituționalizare și să promoveze comunitățile bazate pe incluziune și accesul la educație de calitate favorabilă incluziunii pentru băieții și fetele cu dizabilități;
129. consideră că instituțiile europene ar trebui să analizeze posibilitatea accesului la mecanismele de finanțare existente și viitoare pentru organizațiile care reprezintă activ persoanele cu dizabilități;
130. invită Comisia să lucreze în continuare la incluziunea persoanelor cu dizabilități prin acordarea de sprijin financiar pentru o serie de proiecte și organizații de la nivel local;
131. solicită instituțiilor UE și statelor membre să asigure participarea activă a persoanelor cu dizabilități în cadrul proceselor decizionale, inclusiv prin intermediul organizațiilor lor reprezentative, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din UNCRPD; cere, de asemenea, să se țină seama în mod corespunzător de opiniile exprimate de persoanele cu dizabilități în cadrul acestor procese;
132. reafirmă că este important ca persoanelor cu dizabilități să li se pună la dispoziție excepții și limitări referitoare la dreptul de autor; ia act de încheierea Tratatului de la Marrakesh care vizează facilitarea accesului la operele publicate de către persoanele nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere și își reiterează convingerea că UE are competența de a încheia acest tratat fără ca ratificarea să fie condiționată de revizuirea cadrului juridic al UE sau de momentul pronunțării unei hotărâri de către Curtea de Justiție; tot în acest sens, subliniază necesitatea colaborării între Parlament, Comisie și statele membre, în vederea ratificării rapide a Tratatului de la Marrakesh;
133. subliniază că orice schimbare de ordin legislativ în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe ar trebui să prevadă accesul persoanelor cu dizabilități la opere și servicii care sunt protejate prin drepturile respective în orice format; reamintește că Comisia trebuie să prezinte propuneri legislative privind excepțiile și limitările dreptului de autor și ale drepturilor conexe, în scopul de a garanta că persoanele cu diverse dizabilități au acces la opere și servicii care sunt protejate prin drepturile respective;
134. insistă asupra importanței sistemelor digitale pentru persoanele cu dizabilități ca instrument care le facilitează participarea la toate aspectele societății și recomandă continuarea cercetărilor privind utilizarea tehnologiilor de asistență pentru autonomie în educație; recunoaște că un număr disproporționat de persoane cu dizabilități nu sunt încă prezente în mediul online, că nu au contact cu evoluțiile digitale și că, prin urmare, sunt private de informații, de oportunități, de dobândirea unor competențe noi și de accesarea unor servicii importante; solicită, prin urmare, legiuitorilor de la nivel național și de la nivelul UE să includă prevederi referitoare la accesibilitate atunci când pun în aplicare legislația privind piața unică digitală, să integreze aspectele referitoare la accesibilitatea conținutului digital în toate politicile relevante, să demareze la nivelul comunităților programe de formare pentru „campionii digitali”, pentru a încuraja mai
RR\1097687RO.doc 27/101 PE578.465v01-00
RO
multe persoane cu dizabilități să intre în mediul online, precum și să ia măsurile necesare pentru a combate criminalitatea și hărțuirea pe internet; invită Comisia și statele membre să se asigure că drepturile de proprietate intelectuală nu constituie o barieră abuzivă sau discriminatorie împotriva accesului persoanelor cu dizabilități la materialele culturale și să examineze posibilitatea unei excepții obligatorii de la drepturile de autor în cazul utilizării necomerciale în folosul persoanelor cu dizabilități, utilizare care are legătură directă cu respectiva dizabilitate și în măsura impusă de aceasta; solicită să se pună în aplicare o abordare transversală a drepturilor omului în cazul persoanelor cu dizabilități în cadrul tuturor politicilor UE;
135. reamintește că sportul este un instrument extrem de important în contextul incluziunii sociale, deoarece creează oportunități de interacțiune și de dobândire a competențelor sociale; solicită Comisiei și statelor membre, în conformitate cu articolul 30 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să demareze programe specifice menite să facă activitățile și evenimentele sportive mai accesibile persoanelor cu dizabilități; remarcă faptul că dreptul de a avea acces deplin la evenimentele culturale sau la activitățile recreative este un drept fundamental și invită, prin urmare, Comisia să îmbunătățească accesibilitatea la astfel de evenimente, amplasamente, bunuri și servicii, inclusiv în domeniul audiovizual; salută inițiativele care vizează punerea la dispoziție a subtitrărilor sau descrierilor audio adaptate ale operelor audiovizuale și de alt tip, pentru a le face accesibile persoanelor cu dizabilități;
136. consideră că ar trebui dezvoltate instrumente digitale pentru persoanele cu dizabilități, care să contribuie la integrarea sportivilor și sportivelor cu dizabilități, precum și platforme de muncă la distanță, de utilizare flexibilă și în comun a spațiilor de lucru; consideră, în plus, că educația de calitate și infrastructura sportivă din școli ar trebui adaptate la nevoile copiilor cu dizabilități și că, în fiecare stat membru, ar trebui să se instituie un cadru strategic național și regional de politici pentru învățarea de-a lungul vieții, care să conțină măsuri concrete pentru dezvoltarea competențelor persoanelor cu dizabilități;
137. reamintește că subprogramul MEDIA din cadrul programului Europa Creativă ar trebui să acorde o atenție specială proiectelor care includ tema dizabilităților și că ar trebui subliniată, în acest sens, puterea educațională a filmelor și a festivalurilor;
138. susține că accesibilitatea este esențială pentru ca persoanele cu dizabilități să poată beneficia pe deplin de oferta turistică europeană;
139. subliniază faptul că serviciile turistice trebuie să țină seama de nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilități, cum ar fi accesul ușor la informații, comunicare și dotări precum camerele, băile, toaletele și alte spații interioare;
140. susține că principiul „turismul pentru toți” ar trebui să reprezinte punctul de referință pentru toate acțiunile legate de turism de la nivel național, regional, local sau european; subliniază că furnizorii de servicii turistice ar trebui să țină seama de nevoile persoanelor cu dizabilități, promovând adaptarea echipamentelor și activități de formare a personalului;
Obligații specifice
PE578.465v01-00 28/101 RR\1097687RO.doc
RO
141. cere dezvoltarea unor indicatori care au la bază drepturile omului și solicită statelor membre să prezinte date cantitative și calitative comparabile, defalcate în funcție de diverși factori, inclusiv gen, vârstă, situație profesională și dizabilitate, pentru toate activitățile desfășurate în UE; invită Comisia să finanțeze cercetarea și colectarea de date relevante, de exemplu privind accesibilitatea la servicii turistice și medicale, violența, abuzurile și exploatarea tuturor persoanelor cu toate tipurile de dizabilități din comunitate și din instituții;
142. solicită Comisiei să armonizeze colectarea de date privind dizabilitățile prin intermediul anchetelor sociale la nivelul UE, în conformitate cu articolul 31 din UNCRPD, pentru a identifica cu precizie evoluțiile din sector și a le face cunoscute; subliniază faptul că această colectare de date ar trebui să utilizeze metodologii care sunt favorabile incluziunii tuturor persoanelor cu dizabilități, inclusiv persoanelor cu dizabilități mai grave și celor care locuiesc în instituții; solicită ca toate datele colectate să respecte exigențele din domeniul drepturilor omului și al protecției datelor, inclusiv, dar nu numai, dispozițiile stabilite în Convenția europeană a drepturilor omului, în Carta europeană a drepturilor fundamentale și în Directiva europeană privind protecția datelor; subliniază că aceste anchete trebuie să fie cât mai specifice și mai focalizate și să fie urmate de studii adecvate și de ateliere în urma cărora să fie formulate măsuri corespunzătoare și eficiente;
143. invită Comisia să integreze în mod sistematic drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile și programele de cooperare internațională ale UE;
144. subliniază importanța realizării tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) legate de dizabilități, în special a obiectivului 4 privind asigurarea unei educații favorabile incluziunii, echitabile și de calitate, și necesitatea de a crește numărul școlilor cu acces la infrastructură și materiale adaptate pentru elevii cu dizabilități și de a investi în dezvoltarea competențelor profesorilor cu privire la educația favorabilă incluziunii și la participarea copiilor la școală și în comunitate;
145. subliniază angajamentul de a nu exclude pe nimeni și faptul că dizabilitățile sunt menționate în ODD în secțiunile privind educația, creșterea și ocuparea forței de muncă, inegalitatea și accesibilitatea așezărilor umane, precum și în ceea ce privește colectarea de date și monitorizarea ODD și recomandă UE să își asume rolul de lider în ceea ce privește punerea în aplicare a ODD ce vizează incluziunea persoanelor cu dizabilități; subliniază, de asemenea, trimiterile la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre (DRR);
146. recomandă ca UE să își asume rolul de lider în ceea ce privește includerea persoanelor cu dizabilități la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și să stabilească un plan de lucru și o evaluare intermediară a planului de lucru pentru a garanta un sistem de monitorizare și de evaluare și pentru a asigura asumarea răspunderii de către UE;
147. invită Comisia să elaboreze un plan de punere în aplicare a ODD și a inițiativelor ce vizează reducerea riscurilor de dezastre, în conformitate cu UNCRPD; subliniază faptul că acest plan ar trebui să aducă o contribuție importantă la definirea indicatorilor în domenii legate de dizabilități și de incluziunea socioeconomică; evidențiază că, la definirea indicatorilor ODD, sărăcia, protecția socială, asigurarea de sănătate, violența
RR\1097687RO.doc 29/101 PE578.465v01-00
RO
împotriva femeilor, sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, accesul la apă și salubritate și la energie, reziliența în fața dezastrelor și înregistrarea nașterilor merită o atenție deosebită;
148. subliniază faptul că toate politicile și programele UE, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, trebuie să respecte dispozițiile UNCRPD și să stabilească măsuri specifice, care să garanteze că drepturile persoanelor cu dizabilități sunt integrate în toate domeniile, inclusiv în politicile și programele din domeniul umanitar și al dezvoltării; în acest sens, solicită UE să adopte o politică armonizată cu privire la dezvoltarea care acordă atenția cuvenită persoanelor cu dizabilități și să stabilească o abordare sistematică și instituționalizată pentru a integra drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile și programele de cooperare internațională ale UE;
149. recomandă ca delegațiile și agențiile UE să dovedească o înțelegere adecvată a strategiilor europene privind persoanele cu dizabilități și să acționeze într-un mod incluziv și accesibil; recomandă înființarea, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, a unui „punct de contact” privind UNCRPD; solicită introducerea urgentă a noțiunii de dizabilitate în toate cursurile de formare pe teme de drepturile omului oferite în cadrul misiunilor politicii de securitate și apărare comune (PSAC);
150. invită, de asemenea, UE:
– să pună la punct mai multe proiecte de dezvoltare care vizează în mod specific persoanele cu dizabilități;
– să instituie un mecanism pentru consolidarea capacității și schimbul de bune practici între diferitele instituții ale UE și între UE și statele membre în ceea ce privește ajutorul umanitar accesibil și care ia în calcul persoanele cu dizabilități;
– să instituie puncte de contact pentru aspectele legate de dizabilități în delegațiile UE, numind agenți care au formarea adecvată și care își pot pune experiența și profesionalismul în slujba persoanelor cu dizabilități;
– să trateze aspectele legate de dizabilități în dialogurile cu țările partenere și să sprijine și să se implice în cooperarea strategică cu ONG-urile din domeniul dizabilităților din țările partenere;
– să revizuiască cadrul financiar multianual (CFM) și Fondul european de dezvoltare (FED) în conformitate cu UNCRPD;
– să includă în posibilul nou Consens european privind dezvoltarea o referire la integrarea aspectelor legate de persoanele cu dizabilități în toate politicile UE;
– să aibă în vedere alocarea de fonduri destinate tuturor politicilor și programelor de cooperare internațională ale UE în beneficiul programelor naționale pentru persoanele cu dizabilități;
– să garanteze îngrijire timpurie, adecvată și completă pentru copiii în situație de risc, având în vedere importanța intervenției precoce în astfel de cazuri;
PE578.465v01-00 30/101 RR\1097687RO.doc
RO
151. salută noul obiectiv 12 prevăzut de Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019; invită Comisia să se asigure că implementarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități este adusă în mod sistematic în discuție în dialogurile purtate cu țările terțe pe tema drepturilor omului; invită Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului să fie în prima linie și să monitorizeze progresele în domeniu, acordând o atenție specială eforturilor de standardizare legate de accesibilitate;
152. sprijină includerea efectivă a persoanelor cu dizabilități în societate, și anume în comunitățile locale, precum și finanțarea serviciilor pentru persoanele care trăiesc independent, prin intermediul unor programe în cadrul instrumentelor de finanțare ale acțiunii externe; solicită o utilizare mai rațională a fondurilor structurale ale UE; cere o evaluare intermediară a instrumentelor de finanțare externă pentru a analiza cât de eficient au contribuit aceste instrumente la incluziunea persoanelor cu dizabilități în societate, la înlăturarea barierelor și la promovarea accesibilității; cere, totodată, ca toate cheltuielile aferente programelor UE care sprijină instituționalizarea să evite segregarea persoanelor cu dizabilități; solicită consolidarea și monitorizarea cheltuielilor în consultare cu organizațiile care se ocupă de problematica dizabilităților;
153. propune ca întreg personalul angajat de UE în gestionarea frontierelor sale externe și a centrelor pentru primirea solicitanților de azil să urmeze o formare specifică, pertinentă pentru nevoile persoanelor cu dizabilități, pentru a se garanta că nevoile acestora sunt satisfăcute;
154. salută retragerea Comisiei din cadrul independent de monitorizare (Cadrul UE); se angajează să găsească o structură optimă pentru Cadrul UE, astfel încât acesta să fie în deplină conformitate cu UNCRPD și cu Principiile de la Paris și recomandă revizuirea și modificarea Codului de conduită dintre Consiliu, statele membre și Comisie de stabilire a modalităților interne de punere în aplicare de către Uniunea Europeană și reprezentare a acesteia în privința Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități astfel încât să fie implicat și Parlamentul European;
155. subliniază necesitatea unei cooperări politice mai intense în cadrul stabilit, inclusiv în ceea ce privește resursele financiare și umane, pentru a garanta că acesta poate să își îndeplinească obligațiile și să pună în aplicare recomandările din UNCRPD;
156. acordă cea mai mare importanță articolului 33 din UNCRPD („Punerea în aplicare și monitorizarea la nivel național”), precum și observațiilor finale 76 și 77 ale Comitetului pentru UNCRPD și, prin urmare, salută aprobarea de către Comitetul pentru UNCRPD a prezenței Parlamentului în Cadrul UE;
157. invită autoritățile bugetare să aloce resurse adecvate pentru a permite Cadrului UE să își îndeplinească funcțiile în mod independent;
158. reamintește că Comisia pentru petiții asigură, în temeiul articolului 227 din TFUE, o protecție activă a cetățenilor europeni (persoane fizice sau juridice), permițându-le acestora să sesizeze, în legătură cu o încălcare a drepturilor lor, instituțiile europene, naționale și locale, inclusiv ca urmare a punerii în aplicare a politicilor europene al căror obiectiv este aplicarea CRPD, în contextul Declarației cu privire la delimitarea competențelor, anexată Actului final de adoptare a tratatului;
RR\1097687RO.doc 31/101 PE578.465v01-00
RO
159. subliniază recunoașterea Comisiei pentru petiții drept unul dintre instrumentele instituționale ale UE (împreună cu Ombudsmanul, care protejează cetățenii în cazurile de administrare defectuoasă) care poate asuma funcția de protecție în cadrul monitorizării independente, în conformitate cu principiile de funcționare a instituțiilor naționale de protecție și de promovare a drepturilor omului („Principiile de la Paris”), adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în cadrul rezoluției sale 48/134 din 1993;
160. reamintește că, pentru îndeplinirea rolului său de protecție, Comisia pentru petiții pune în serviciul monitorizării independente funcțiile sale de investigare preliminară a încălcării dreptului UE, în conformitate cu UNCRPD, de transmitere a petițiilor altor comisii parlamentare pentru investigarea acestora și luarea măsurilor adecvate și cele de realizare a unor vizite la fața locului pentru a aduna informații și a intra în contact cu autoritățile naționale;
161. reamintește că, în fiecare an, Comisia pentru petiții primește un număr semnificativ de petiții din partea persoanelor cu dizabilități, fapt care demonstrează că milioane de persoane din întreaga Europă se confruntă cu dificultăți cotidiene în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, la educație și la mijloacele de transport sau participarea la viața politică, publică și culturală; atrage atenția asupra importanței articolului 29 din UNCRPD privind participarea fără discriminare a persoanelor cu dizabilități la viața politică și publică;
162. reamintește că petițiile care s-au bucurat de cea mai mare atenție au fost adeseori sprijinite de organizații ale societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități, motiv pentru care este necesar să se promoveze și să se facă cunoscut rolul de protecție și eficiența petițiilor care privesc încălcarea acestor drepturi; salută rolul pe care îl au aceste organizații în promovarea incluziunii sociale și în îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități;
163. ia act de petițiile care descriu cazuri de abuzuri în unele state membre legate de asigurarea unui nivel de subzistență pentru persoanele cu dizabilități, care nu se limitează numai la neplata subvențiilor asigurate prin lege, ci vizează și cazuri cum ar fi cel din petiția nr. 1062/2014 în care autoritățile se pare că au adoptat decizii administrative arbitrare, în baza unor evaluări medicale îndoielnice, pentru a reduce indemnizațiile acordate anterior, ceea ce are ca efect reducerea efectivă a gradului de dizabilitate; invită autoritățile naționale, regionale și locale vizate să fie mai sensibile față de implicațiile unor astfel de acțiuni pentru viața persoanelor afectate și pentru familiile lor și solicită Comisiei să monitorizeze cu atenție diferitele politici și măsuri conexe aplicate în diferitele state membre în ceea ce privește dizabilitățile;
164. constată că unele dintre statele membre care au ratificat UNCRPD nu au înființat și nici nu au desemnat încă organismele care să pună în aplicare convenția și să monitorizeze respectarea acesteia, astfel cum se prevede la articolul 33; constată că activitatea organismelor care au fost înființate, în special a cadrelor de monitorizare instituite în temeiul articolului 33 alineatul (2), este împiedicată de insuficiența resurselor umane și financiare și de lipsa unui temei juridic solid pentru desemnarea lor;
165. îndeamnă toate statele membre să aloce cadrelor de monitorizare înființate în temeiul articolului 33 alineatul (2) resurse financiare și umane suficiente și stabile pentru ca
PE578.465v01-00 32/101 RR\1097687RO.doc
RO
aceste cadre să-și poată îndeplini funcțiile; consideră că statele membre ar trebui, de asemenea, să garanteze independența cadrelor de monitorizare, asigurându-se că funcționarea și componența acestora țin seama de Principiile de la Paris privind funcționarea instituțiilor naționale ale drepturilor omului, astfel cum se prevede la articolul 33 alineatul (2), acest lucru putând fi sprijinit prin crearea unui temei juridic oficial, care să stabilească clar rolul și sfera de competență a cadrelor de monitorizare; îndeamnă statele membre care nu au făcut încă acest lucru să desemneze cât mai curând posibil organismele prevăzute la articolul 33 și să le atribuie resursele și mandatele necesare pentru punerea efectivă în aplicare și monitorizarea obligațiilor ce le revin conform UNCRPD;
166. subliniază că rețeaua UNCRPD trebuie consolidată pentru a coordona în mod adecvat aplicarea UNCRPD la nivel intern, dar și interinstituțional, implicând, totodată, în mod activ și consultând temeinic persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă în toate activitățile și reuniunile sale;
167. îndeamnă toate instituțiile, agențiile și organele UE să stabilească puncte de contact și subliniază necesitatea unui mecanism orizontal de coordonare interinstituțională la nivelul direcțiilor generale și al instituțiilor UE; solicită ca măsurile necesare să facă parte dintr-o strategie privind punerea în aplicare a UNCRPD;
168. solicită consolidarea coordonării interinstituționale dintre mecanismele de aplicare ale diferitelor instituții UE;
Respectarea convenției de către instituțiile UE (în calitate de administrații publice)
169. consideră că este importantă organizarea de către Comisia pentru petiții a unor evenimente specifice, care să se bazeze pe petițiile din domeniul dizabilităților, și subliniază rolul important al dialogului cu diverse părți interesate, precum și al contribuțiilor din partea acestora, inclusiv al dialogului cu alte comisii relevante ale Parlamentului European, membri ai cadrului UE pentru UNCRPD, organizații ale societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități și membri ai mediului academic;
170. salută faptul că audierea publică intitulată „Protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități din perspectiva petițiilor primite”, organizată de către Comisia pentru petiții la 15 octombrie 2015, a îndeplinit standarde înalte de accesibilitate și recomandă ca, în viitor, toate reuniunile comisiilor Parlamentului să fie accesibile persoanelor cu dizabilități;
171. salută utilizarea scrierii Braille pentru comunicarea cu petiționarii și încurajează toate instituțiile UE să folosească limbajul semnelor, formate easy-to-read și scrierea Braille în cadrul comunicării lor cu cetățenii, pentru a continua și a consolida măsurile de includere a cetățenilor în instituțiile și proiectele europene;
172. solicită statelor membre și instituțiilor UE să se asigure că oportunitățile de participare la procesele de consultare a publicului sunt făcute cunoscute în mod clar și pe scară largă prin intermediul mijloacelor de comunicare accesibile persoanelor cu dizabilități care folosesc limbaje precum alfabetul Braille sau versiunile easy-to-read;
RR\1097687RO.doc 33/101 PE578.465v01-00
RO
173. invită statele membre și instituțiile UE să aducă la cunoștință în mod clar și pe larg oportunitățile de participare la procesele consultative, folosind modalități de comunicare accesibile, să asigure posibilitatea efectuării de contribuții în alte formate, cum ar fi Braille sau formatele easy-to-read, precum și accesibilitatea deplină pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv pentru persoanele cu handicap intelectual și cognitiv, a audierilor publice și a reuniunilor în care se discută propunerile de legi și de politici;
174. subliniază necesitatea de a facilita participarea și libertatea de exprimare efectivă a persoanelor cu handicap la evenimente și reuniuni publice găzduite de instituții sau organizate în incintele lor, punând la dispoziție subtitrări complexe și interpretare în limbajul semnelor, documente în limbaj Braille și în formate easy-to-read;
175. solicită Consiliului superior al Școlilor Europene, inclusiv Comisiei, să asigure în școlile europene o educație de calitate, favorabilă incluziunii, în conformitate cu cerințele UNCRPD în ceea ce privește evaluările multidisciplinare, includerea copiilor cu dizabilități și punerea la dispoziție a unor amenajări corespunzătoare, garantând participarea părinților cu dizabilități;
176. invită instituțiile să susțină și să promoveze activitatea Agenției europene pentru educația incluzivă și pentru nevoi speciale;
177. solicită UE să revizuiască normele privind Sistemul comun de asigurări de sănătate, sistemul de pensii și măsurile de securitate și protecție socială legate de dizabilități, pentru a garanta nediscriminarea și acordarea de oportunități egale persoanelor cu dizabilități, printre altele prin recunoașterea faptului că nevoile de sănătate legate de dizabilități nu sunt echivalente unor boli și prin promovarea traiului și muncii independente prin rambursarea completă a costurilor suplimentare ale dotărilor sau serviciilor necesare pentru desfășurarea activității profesionale (de exemplu, imprimantă Braille, aparate auditive, interpretare în limbajul semnelor, servicii de subtitrare etc.);
178. îndeamnă instituțiile, agențiile și organismele să se asigure că statutele funcționarilor în vigoare sunt puse în aplicare integral și eficient, în conformitate cu UNCRPD, și că normele interne și dispozițiile de aplicare sunt dezvoltate prin aplicarea deplină a dispozițiilor UNCRPD, în cadrul unui proces deschis, care acordă atenția cuvenită persoanelor cu dizabilități, pentru a da curs observațiilor finale;
179. solicită asigurarea unor amenajări corespunzătoare, bazate pe necesități și compatibile cu UNCRPD, pentru persoanele cu dizabilități sau persoanele care au membri de familie cu dizabilități și care lucrează la instituțiile europene, acordând o atenție deosebită nevoilor părinților cu dizabilități;
180. îndeamnă instituțiile să adopte politici cuprinzătoare de recrutare, păstrare și promovare, care să includă măsuri pozitive temporare, pentru a crește în mod activ și substanțial numărul funcționarilor sau personalului și stagiarilor cu dizabilități, inclusiv cu dizabilități psihosociale și intelectuale, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2000/78/CE;
181. recomandă ca, în consultare cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități, să se elaboreze module cuprinzătoare de formare a personalului cu privire la CNUDPH, punând accentul pe personalul din prima linie, pe cel de conducere și pe cel responsabil
PE578.465v01-00 34/101 RR\1097687RO.doc
RO
de achizițiile publice;
182. îndeamnă instituțiile UE să asigure accesibilitatea conținuturilor și aplicațiilor aflate pe internet, inclusiv pe intranet, precum și a tuturor documentelor și a conținuturilor audiovizuale esențiale, asigurând, totodată, accesibilitatea fizică a clădirilor acestora;
183. invită Comisia să coopereze strâns cu alte instituții, organisme și agenții ale UE, precum și cu statele membre, în vederea coordonării măsurilor de punere în practică efectivă și sistematică a observațiilor finale, eventual prin intermediul unei strategii privind aplicarea UNCRPD;
184. solicită UE și statelor membre să asigure consultarea și participarea structurată și sistematică a organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități atunci când iau măsuri pentru a pune în aplicare observațiile finale;
185. consideră, în ceea ce privește articolul 35 din UNCRPD, care obligă statele membre semnatare ale convenției să prezinte un raport inițial și rapoarte ulterioare privind modul în care pun în aplicare convenția, că este necesar ca aceste rapoarte să fie prezentate o dată la patru ani și să fie elaborate cu participarea organizațiilor persoanelor cu dizabilități;
°
° °
186. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.
RR\1097687RO.doc 35/101 PE578.465v01-00
RO
EXPUNERE DE MOTIVE
Context
În decembrie 2010, UE a aderat la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD sau „Convenția”), devenind astfel prima organizație de integrare regională semnatară1. Acesta este primul tratat internațional privind drepturile omului ratificat de UE ca entitate unică (și singurul până în prezent); protocolul opțional nu a fost nici semnat, nici ratificat. Odată cu ratificarea, UE face obiectul unui control exercitat de Comitetul pentru drepturile persoanelor cu handicap („Comitetul UNCRPD”).
În urma aderării, Uniunea Europeană, la fel ca toate celelalte state părți, a avut obligația să prezinte un raport inițial2 cu privire la stadiul punerii în aplicare a convenției. UE trebuie să prezinte rapoarte suplimentare în acest sens o dată la patru ani. Comisia a transmis raportul inițial în iunie 2014, iar Comitetul UNCRPD și-a publicat răspunsul în mai 2015, sub forma unei liste conținând diferite aspecte3 , în urma primei reuniuni dintre comitet și UE, care a avut loc în aprilie la Geneva.
Ulterior, în mai 2015, Parlamentul European a adoptat, în sesiune plenară, propria rezoluție referitoare la lista de aspecte4, îndemnând Comisia Europeană să ia în considerare opiniile Parlamentului atunci când își formulează răspunsul la respectiva listă. Opiniile Parlamentului au fost incluse ulterior în mare măsură.
În august 2015, Comitetul UNCRPD s-a reunit pentru a doua oară, în urma acestei reuniuni fiind publicate „Observațiile finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene”.5 În conformitate cu aceste observații finale, în termen de un an, UE trebuie să comunice un răspuns Comitetului UNCRPD cu privire la anumite aspecte6. Prin urmare, Parlamentul European a decis ulterior să elaboreze un raport din proprie inițiativă, pentru a se asigura că opiniile sale sunt incluse în raportul care urmează să fie prezentat de Comisie până în septembrie 2016. Sunt avute în vedere rapoarte periodice (eventual anuale), similare acestuia.
Parlamentul European a fost prezent la ambele reuniuni la Geneva, întrucât face parte din Cadrul UE pentru promovarea, protecția și monitorizarea punerii în aplicare în aplicare a UNCRPD, în conformitate cu dispozițiile convenției7. Cadrul actual, printre ai cărui reprezentanți din partea PE se numără și raportoarea, include și Comisia Europeană, Ombudsmanul European, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și Forumul european al persoanelor cu handicap. Ca urmare a recomandării Comitetului UNCRPD, Comisia Europeană și-a anunțat public demisia în cadrul unei audieri în Comisia
1 Articolul 44 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.2 http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CRPD%2fC%2fEU%2f1&Lang=en3 http://tbinternet.ohchr.org/_layouts/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CRPD%2fC%2fEU%2fQ%2f1&Lang=en4 (2015/2684(RSP))5 CRPD/C/EU/CO/16 Celelalte aspecte pot fi abordate în următorul raport periodic, care trebuie prezentat în ianuarie 2021 (în conformitate cu punctul 94 din CRPD/C/EU/CO/1).7 Articolul 33 alineatul (2) din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.
PE578.465v01-00 36/101 RR\1097687RO.doc
RO
PETI și, prin urmare, restructurarea cadrului în ansamblul său a devenit posibilă.
Numărul statelor părți și al semnatarilor CNUDPH este unul dintre cele mai mari în comparație cu toate celelalte tratate privind drepturile omului. Toate cele 28 de state membre ale UE au semnat convenția, iar 25 au ratificat-o, cu excepția Finlandei și Irlandei. În momentul de față, Țările de Jos sunt pe punctul de a adera la convenție.
Convenția cuprinde o gamă amplă de drepturi, referindu-se la toate domeniile vieții, unele dintre acestea neintrând însă în sfera de competențe a UE. Prin urmare, și statelor membre li se solicită să aplice convenția la toate nivelurile, inclusiv regional și național. UE a publicat inițial o declarație de competență1 pentru a surmonta această insecuritate juridică, dar Comitetul UNCRPD a urgentat soluționarea la nivelul UE și a concluzionat, în recomandările sale, că declarația trebuie să fie actualizată periodic.
Obiectivul raportului din proprie inițiativă
Raportul urmărește să se concentreze în primul rând asupra aspectelor subliniate în observațiile finale. Raportoarea acordă prioritate recomandărilor care intră în sfera de competență a Uniunii Europene și, prin urmare, care ar putea pune probleme de punere în aplicare la nivel național.
Raportoarea va acorda o atenție specială instituțiilor UE în sine, care trebuie să devină un model pentru punerea în aplicare a convenției. Acest punct include statutele funcționarilor și practicile de recrutare și de păstrare a personalului, precum și evenimentele publice găzduite de Parlamentul European și cele organizate la sediul său.
Raportoarea consideră că nu există nicio ierarhie a drepturilor omului și că discriminarea pe criterii de handicap trebuie să fie abordată la fel ca și discriminarea pe alte criterii, inclusiv discriminarea multiplă. Acest lucru este deosebit de important pentru femeile și copiii cu handicap, pentru persoanele în vârstă și pentru persoanele cu nevoi complexe de asistență, inclusiv cele cu handicapuri intelectuale și psihosociale.
Raportul din proprie inițiativă a fost urmărit cu mare interes în cadrul Parlamentului, zece comisii elaborând avize referitoare la el, și anume:
LIBE (articolul 54 din Regulamentul de procedură, comisie asociată)PETI (articolul 54 din Regulamentul de procedură, comisie asociată) CULT DEVE TRAN REGI JURI FEMM AFET ENVI
Structura generală
1 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32010D0048, Anexa II.
RR\1097687RO.doc 37/101 PE578.465v01-00
RO
Raportul respectă structura observațiilor finale, pe baza articolelor convenției. Prin urmare, raportul cuprinde patru părți:
1. Principii i obliga ii generale (articolele 1-4)ș ț2. Drepturi specifice (articolele 5-30)3. Obliga ii specifice (articolele 31-33)ț4. Respectarea conven iei de către institu iile Uniunii Europene (în calitate deț ț
administra ii publice)ț
Amenajarea corespunzătoare
Amenajarea corespunzătoare este un concept utilizat pe parcursul întregului raport și, datorită complexității sale, ar putea necesita explicații suplimentare. Un exemplu de amenajare corespunzătoare îl reprezintă furnizarea unui interpret în limbaj mimico-gestual la locul de muncă pentru un angajat. Acest lucru este în contrast cu „accesibilitatea”, care este un concept mult mai larg și nu implică neapărat măsuri individualizate. Un exemplu în acest sens ar fi asigurarea unui interpret în limbaj mimico-gestual la un eveniment public sau a unei rampe într-o clădire publică pentru a facilita accesul utilizatorilor de scaune rulante în general și nu al unei persoane anumite.
În conformitate cu UNCRPD (articolul 2):
„«Amenajarea corespunzătoare» înseamnă modificările și ajustările necesare și adecvate care nu determină un cost disproporționat sau nejustificat, necesare într-un anumit caz, pentru a asigura persoanelor cu dizabilități accesul sau exercitarea tuturor drepturilor omului și libertăților fundamentale, într-o măsură egală cu celelalte persoane.”
Articolul 5 din Directiva privind egalitatea de tratament1 prevede:
„În scopul garantării respectării principiului egalității de tratament față de persoanele cu handicap, sunt prevăzute amenajări corespunzătoare. Aceasta înseamnă că angajatorul ia măsuri corespunzătoare, în funcție de nevoi, într-o situație concretă, pentru a permite unei persoane cu handicap să aibă acces la un loc de muncă, să îl exercite sau să avanseze, sau să aibă acces la formare, cu condiția ca aceste măsuri să nu presupună o sarcină disproporționată pentru angajator. Această sarcină nu este disproporționată atunci când este compensată în mod suficient prin măsuri existente în cadrul politicii statului membru în cauză în favoarea persoanelor cu handicap.”
Deși UNCRPD consideră neprevederea unor amenajări corespunzătoare drept o formă de discriminare, Directiva privind egalitatea de tratament nu se referă la acest lucru și, prin urmare, nu este în conformitate cu convenția în această privință.
Consultarea părților interesate
UNCRPD se diferențiază de celelalte tratate privind drepturile omului prin faptul că
1 Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă
PE578.465v01-00 38/101 RR\1097687RO.doc
RO
persoanele cu dizabilități și organizațiile lor reprezentative au fost incluse în proces încă din etapa elaborării. Această implicare este reflectată la articolul 4 alineatul (3) din UNCRPD: „Statele părți consultă cu atenție și implică activ persoanele cu dizabilități, inclusiv copiii, prin intermediul organizațiilor reprezentative ale acestora.” Prin urmare, în opinia raportoarei, este esențial ca persoanele cu handicap să fie incluse pe deplin în procesul de elaborare a raportului.
În acest sens, în decembrie 2015, Intergrupul pentru persoane cu dizabilități, în parteneriat cu Forumul european al persoanelor cu dizabilități, a organizat o reuniune a intergrupurilor la Strasbourg, pentru a colecta opiniile Forumului european al persoanelor cu dizabilități și ale organizațiilor sale membre. Observațiile lor orale și scrise au contribuit deja la elaborarea documentului de lucru și a proiectului de raport. Raportoarea salută participarea la această reuniune a unui număr mare de raportori și de raportori alternativi din toate comisiile implicate. Numărul mare de contribuții constructive prezentate în această etapă de început conferă acestui raport un caracter unic, asigurându-i exhaustivitatea.
În plus, raportoarea a avut și întâlniri individuale cu reprezentanți ai mai multor organizații ale persoanelor cu dizabilități și va continua să se întâlnească cu aceștia, pentru a se asigura că toate preocupările lor sunt luate în considerare, fie la nivelul comisiei principale, fie la nivelul comisiilor sesizate pentru aviz.
Mai multe organizații au elaborat așa-numite „rapoarte paralele” la raportul inițial al Comisiei. Raportoarea intenționează să includă și aceste texte în raportul din proprie inițiativă.
La sfârșitul lunii ianuarie, a fost organizată o audiere în colaborare cu raportorii comisiilor asociate LIBE și PETI, cu scopul de a colecta și mai multe observații concrete din partea părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor persoanelor cu dizabilități.
Examinarea documentului de lucru la nivelul Comisiei EMPL a avut loc în cadrul unui schimb de opinii cu părțile interesate. Schimbul de opinii a inclus reprezentanți la nivel înalt ai părților interesate relevante, cum ar fi Ombudsmanul European, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, societatea civilă, reprezentată de Forumul european al persoanelor cu dizabilități, și un membru al Comitetului UNCRPD.
Raportoarea a luat toate măsurile pentru a se asigura că toate reuniunile Comisiei EMPL unde se discută prezentul raport și audierile sunt cât mai accesibile posibil persoanelor cu dizabilități. În acest sens, raportoarea a colaborat cu organizațiile persoanelor cu dizabilități, precum și cu președintele și secretariatul Comisiei EMPL, pentru a asigura un nivel de accesibilitate fără precedent al reuniunilor publice ale unei comisii din cadrul PE.
RR\1097687RO.doc 39/101 PE578.465v01-00
RO
25.5.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU LIBERTĂȚI CIVILE, JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului CNUDPH(2015/2258(INI))
Raportoare pentru aviz (*): Martina Anderson
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
SUGESTII
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât femeile și fetele cu handicap sunt expuse mai multor aspecte ale discriminării în viața lor de zi cu zi; întrucât aceasta poate lua diverse forme – fizică, emoțională, sexuală și economică – și include violența în familie, violența din partea îngrijitorilor, violența sexuală și violența instituțională,
1. recunoaște faptul că aproximativ 80 de milioane de cetățeni europeni sunt considerați ca având un handicap și că acești cetățeni ar trebui să aibă acces necondiționat la toate serviciile și drepturile oferite de Uniunea Europeană;
2. împărtășește îngrijorările Comitetului CNUDPH în legătură cu lipsa unei strategii clare a Uniunii Europene în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;
3. invită Comisia să-și revizuiască Strategia pentru persoanele cu handicap pe 2010-2020, pentru a pune pe deplin în aplicare Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și pentru a lua în considerare Observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap din 2 octombrie 2015, și să stabilească un calendar și indicatori clari care să o însoțească;
PE578.465v01-00 40/101 RR\1097687RO.doc
RO
4. regretă că, și în prezent, persoanele cu handicap mai sunt supuse discriminării și excluderii; solicită Comisiei să realizeze sinergii maxime între Strategia UE 2010-2020 pentru persoanele cu handicap și prevederile Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) și ale Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, pentru a asigura, inclusiv prin armonizarea și punerea în aplicare a cadrului legislativ și prin acțiuni culturale și politice, că beneficiarii drepturilor recunoscute se bucură pe larg de acestea și le exercită în mod efectiv;
5. subliniază necesitatea includerii unei perspective de gen clare în noua Strategie europeană pentru persoanele cu handicap, care să includă combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice împotriva femeilor și a fetelor cu handicap;
6. îndeamnă Comisia să dezvolte un dialog structurat cu organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap, să le consulte și să coopereze cu acestea în procesul de revizuire și de punere în aplicare, inclusiv la formularea unui răspuns la lista de probleme întocmită de Comitetul CNUDPH, precum și la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea tuturor politicilor UE;
7. invită instituțiile UE să ia măsuri eficace pentru a îmbunătăți viețile femeilor cu handicap, în conformitate cu recomandările Comitetului CNUDPH referitoare la evaluarea punerii în aplicare de către Uniunea Europeană a CNUDPH;
8. solicită statelor membre și instituțiilor UE să se asigure că oportunitățile de participare la procesele de consultare a publicului sunt făcute cunoscute în mod clar și pe scară largă prin intermediul mijloacelor de comunicare accesibile persoanelor cu handicap, precum alfabetul Braille sau versiunile „Easy Read”;
9. regretă profund faptul că Consiliul nu a adoptat încă propunerea de directivă din 2008 cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală; solicită din nou Consiliului să facă acest lucru cât mai curând posibil;
10. de asemenea, regretă profund întârzierea procesului de ratificare a Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate și solicită Comisiei și statelor membre să ratifice acest tratat în cel mai scurt timp;
11. subliniază necesitatea asigurării faptului că discriminarea pe motiv de handicap este interzisă sub toate aspectele în Uniunea Europeană, inclusiv discriminarea multiplă și intersecțională;
12. invită statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că sunt efectuate amenajări corespunzătoare pentru persoanele cu handicap, în scopul de a promova egalitatea și de a elimina discriminarea, precum și în scopul de a le permite acestora să își exercite, în egală măsură cu celelalte persoane, toate drepturile omului și libertățile fundamentale;
13. solicită instituțiilor UE și statelor membre să asigure participarea activă a persoanelor cu handicap în cadrul proceselor decizionale, inclusiv prin intermediul organizațiilor lor reprezentative, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din CNUDPH; recomandă
RR\1097687RO.doc 41/101 PE578.465v01-00
RO
insistent, de asemenea, să se țină seama în mod corespunzător de opiniile exprimate de persoanele cu handicap în cadrul acestor procese;
14. invită statele membre și instituțiile UE să aducă la cunoștință în mod clar și pe larg oportunitățile de participare la procesele consultative, folosind modalități de comunicare accesibile, să asigure posibilitatea efectuării de contribuții în alte formate, cum ar fi Braille sau „Easy Read” (ușor lizibile), precum și accesibilitatea deplină pentru persoanele cu handicap, inclusiv pentru persoanele cu handicap intelectual și cognitiv, a audierilor publice și a reuniunilor în care se discută propunerile de legi și de politici;
15. îndeamnă instituțiile UE să se asigure că toate comunicările lor externe și interne, inclusiv documentele, înregistrările video și site-urile web, oferă un nivel corespunzător de accesibilitate și sunt puse la dispoziție în formate și prin mijloace de comunicare alternative, cum ar fi Braille, „Easy Read” (ușor lizibile) și limbajul semnelor;
16. consideră că instituțiile europene, îndeosebi Parlamentul, Consiliul și Comisia ar trebui să garanteze că legislația existentă și cea viitoare respectă drepturile omului și respectă pe deplin CNUDPH;
17. observă că trei state membre, și anume Finlanda, Țările de Jos și Irlanda, încă nu au ratificat CNUDPH; invită aceste state membre să o ratifice în cel mai scurt timp posibil;
18. invită instituțiile UE să pună un accent deosebit pe drepturile copiilor cu handicap și pe nevoile familiilor acestora, să evalueze compatibilitatea actuală a UE cu Convenția ONU cu privire la drepturile copilului și să ia măsuri pentru a elimina toate obstacolele cu care se confruntă copiii cu handicap în viața de zi cu zi, susținând în mod adecvat familiile acestora, inclusiv prin subvenții și de servicii specifice;
19. atrage atenția asupra faptului că copiii cu handicap sunt cei mai susceptibili de a deveni victime ale actelor de violență, de intimidare și de abuz sexual, la școală, acasă sau în cadrul instituțiilor; solicită Uniunii Europene și statelor membre să intervină într-un mod mai eficient și să combată actele de violență împotriva copiilor cu handicap prin intermediul unor măsuri specifice și al unor servicii de sprijin accesibile;
20. subliniază că, pentru a proteja drepturile copiilor cu handicap, se impune ca familiile acestora să beneficieze de un nivel adecvat de sprijin prin îmbunătățirea și valorificarea instrumentelor legislative aflate la dispoziția UE, precum cel ce oferă un concediu prelungit pentru creșterea copilului în cazul părinților copiilor cu handicap;
21. solicită să fie creat un mecanism de coordonare interinstituțional pentru punerea în aplicare și monitorizarea CNUDPH, care să asigure participarea persoanelor cu handicap, prin intermediul organizațiilor care le reprezintă, la procesul de adoptare;
22. recunoaște că CNUDPH s-a dovedit a fi un instrument util și esențial pentru promovarea reformei legislative și pentru schimbarea modului în care persoanele cu handicap sunt percepute în statele membre; regretă, cu toate acestea, dificultățile serioase cu care se mai confruntă persoanele cu handicap în domenii strategice precum justiția penală și participarea politică; consideră că accesul deplin și integral al tuturor persoanelor cu handicap la sistemul politic constituie o prioritate; recunoaște că acest acces trebuie să depășească elementarul acces fizic la vot și că ar trebui să includă o gamă largă de
PE578.465v01-00 42/101 RR\1097687RO.doc
RO
inițiative care să deschidă procesul democratic pentru toți cetățenii; măsurile respective ar trebui să includă materiale electorale în limbajul semnelor, Braille și „Easy Read” (ușor lizibil), furnizarea completă a asistenței necesare pentru persoanele cu handicap pe parcursul procedurii de vot, promovarea votului prin corespondență și a votului prin reprezentare, atunci când este posibil, și eliminarea obstacolelor din calea cetățenilor cu handicap care doresc să candideze la alegeri, precum și examinarea normelor în vigoare privind capacitatea juridică și impactor acestora asupra capacității persoanelor de a participa pe deplin la procesul democratic; invită Comisia și statele membre să garanteze că sunt puse în aplicare corect și pe deplin, îndeosebi în cazul persoanelor cu handicap, dispozițiile articolului 3 alineatul (2) din Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității, precum și ale Directivei 2010/64/UE privind dreptul la interpretare și traducere în cadrul procedurilor penale și ale Directivei 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, și în special ale Directivei 2013/48/UE privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate;
23. regretă profund faptul că multe state continuă să respingă sau să limiteze, prin acțiuni în instanță, capacitatea juridică a persoanelor cu dificultăți intelectuale; invită statele membre să abordeze în mod pozitiv problema capacității juridice, orientându-se mai degrabă către o formă a incluziunii care să ofere sprijin, decât către excluderea automată;
24. solicită Comisiei să armonizeze colectarea de date privind handicapul prin intermediul anchetelor sociale la nivelul UE, în conformitate cu articolul 31 din CNUDPH, pentru a identifica cu precizie evoluțiile din sector și a le face cunoscute; subliniază faptul că această colectare de date ar trebui să utilizeze metodologii care sunt favorabile incluziunii tuturor persoanelor cu handicap, inclusiv persoanelor cu handicapuri mai grave și celor care locuiesc în instituții; solicită ca toate datele colectate să respecte exigențele din domeniul drepturilor omului și al protecției datelor, inclusiv, dar nu numai, dispozițiile stabilite în Convenția europeană a drepturilor omului, în Carta europeană a drepturilor fundamentale și în Directiva europeană privind protecția datelor; subliniază că aceste anchete trebuie să fie cât mai specifice și mai focalizate și să fie urmate de studii adecvate și de ateliere în urma cărora să fie formulate măsuri corespunzătoare și eficiente;
25. regretă lipsa accesibilității numărului european unic pentru apeluri de urgență 112 și solicită Comisiei să îmbunătățească accesibilitatea acestui număr de urgență pentru persoanele cu handicap prin utilizarea noii generații de tehnologii pentru numărul 112;
26. solicită consolidarea organismelor existente de promovare a egalității pentru ca acestea să contribuie la integrarea, promovarea și monitorizarea CNUDPH; reamintește UE și statelor membre cerința de a colabora în mod semnificativ cu societatea civilă și, în special, cu organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap;
27. solicită includerea drepturilor persoanelor cu handicap în agenda socio-economică generală a UE, în special în Strategia Europa 2020 și în semestrul european; recomandă adoptarea unui pact pentru persoanele cu handicap pentru a asigura integrarea drepturilor persoanelor cu handicap în inițiativele UE;
RR\1097687RO.doc 43/101 PE578.465v01-00
RO
28. consideră că instituțiile europene ar trebui să analizeze posibilitatea accesului la mecanismele de finanțare existente și viitoare pentru organizațiile care reprezintă activ persoanele cu handicap;
29. recunoaște că membrii vulnerabili ai societății sunt marginalizați într-o măsură și mai mare dacă au un handicap și subliniază că instituțiile UE și statele membre ar trebui să își dubleze eforturile pentru a le garanta pe deplin drepturile și serviciile tuturor persoanelor cu handicap, inclusiv persoanelor apatride, persoanelor fără adăpost, refugiaților și solicitanților de azil și persoanelor din grupuri minoritare; subliniază necesitatea integrării handicapului în politicile sale în materie de migrație și refugiați;
30. subliniază că, pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor persoanelor cu handicap, este necesar ca acestor persoane să li se garanteze libertatea de a alege modul în care doresc să-și trăiască viața și în care să-și valorifice la maximum potențialul, de exemplu recurgând mai mult la mecanisme precum accesul la un îngrijitor;
31. regretă profund condițiile dezastruoase în care se află persoanele cu handicap în anumite state membre și invită statele membre să depună toate eforturile necesare pentru a respecta Convenția europeană a drepturilor omului, în special articolul 3 din aceasta privind interzicerea tratamentelor inumane și degradante;
32. consideră că Consiliul ar trebui să adopte Directiva privind egalitatea de tratament și să extindă sfera de aplicare a acesteia dincolo de domeniul ocupării forței de muncă;
33. propune ca întreg personalul angajat de UE în gestionarea frontierelor sale externe și a centrelor pentru primirea solicitanților de azil ar trebui să urmeze o formare specifică, pertinentă pentru nevoile persoanelor cu handicap, pentru a se garanta că nevoile acestora sunt satisfăcute;
34. invită instituțiile Uniunii să organizeze și să sprijine campanii de informare referitoare atât la drepturile persoanelor cu handicap, cât și la diversitatea, competențele și talentele acestora;
35. regretă faptul că persoanele cu handicap încă întâmpină obstacole în calea accesului lor la bunuri și servicii; consideră că aceste obstacole sunt de natură să limiteze participarea lor în societate și constituie o încălcare a drepturilor lor cetățenești; salută sprijinul acordat de Parlament Legii privind accesibilitatea din noiembrie 2015, dar recunoaște totuși că o lege privind accesibilitatea nu reprezintă un panaceu; solicită adoptarea și punerea sa deplină în aplicare în cel mai scurt timp posibil;
36. solicită insistent ca, pentru a garanta integrarea persoanelor cu handicap în societate, să se elimine toate barierele și obstacolele care împiedică integrarea acestora în sistemele de învățământ, la locul de muncă, în viața publică și în comunitatea din care fac parte;
37. solicită insistent ca, pentru a garanta integrarea corespunzătoare a persoanelor cu handicap în societate, să se încurajeze utilizarea corectă a fondurilor europene destinate sprijinirii acestui proces prin intermediul cercetării, al dezvoltării, al punerii în aplicare și al difuzării de idei, tehnologii și metode noi;
38. solicită insistent ca principiul liberei circulații a persoanelor cu handicap în cadrul Uniunii
PE578.465v01-00 44/101 RR\1097687RO.doc
RO
Europene să fie garantat prin eliminarea tuturor obstacolelor existente încă în prezent în calea exercitări acestei libertăți;
39. recunoaște capacitățile de sensibilizare ale instituțiilor europene și solicită acestor instituții să sporească gradul de sensibilizare cu privire la protecția drepturilor persoanelor cu handicap și la acordarea de drepturi acestor persoane;
40. subliniază drepturile la sănătate sexuală și reproductivă; subliniază că educația sexuală trebuie să fie concepută și pusă în practică și pentru persoanele cu handicap, pe baza unei abordări holistice, și că trebuie realizată într-un mediu care oferă siguranță și este lipsit de tabuuri;
41. subliniază necesitatea unei cooperări politice mai intense în cadrul stabilit, inclusiv în ceea ce privește resursele financiare și umane, pentru a garanta că acesta poate să își îndeplinească obligațiile și să pună în aplicare recomandările din CNUDPH;
42. invită Parlamentul, Consiliul și Comisia să pună integral în aplicare recomandările Comitetului Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile persoanelor cu handicap și să asigure respectarea convenției în toate actele legislative viitoare.
RR\1097687RO.doc 45/101 PE578.465v01-00
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 24.5.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
5112
Membri titulari prezenți la votul final Jan Philipp Albrecht, Martina Anderson, Heinz K. Becker, Malin Björk, Caterina Chinnici, Rachida Dati, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Laura Ferrara, Monika Flašíková Beňová, Lorenzo Fontana, Kinga Gál, Ana Gomes, Nathalie Griesbeck, Sylvie Guillaume, Monika Hohlmeier, Sophia in ‘t Veld, Iliana Iotova, Sylvia-Yvonne Kaufmann, Barbara Kudrycka, Cécile Kashetu Kyenge, Marju Lauristin, Monica Macovei, Barbara Matera, Claude Moraes, Péter Niedermüller, Soraya Post, Judith Sargentini, Birgit Sippel, Branislav Škripek, Csaba Sógor, Helga Stevens, Traian Ungureanu, Bodil Valero, Udo Voigt, Beatrix von Storch, Josef Weidenholzer, Cecilia Wikström, Kristina Winberg, Tomáš Zdechovský
Membri supleanți prezenți la votul final Laura Agea, Marina Albiol Guzmán, Hugues Bayet, Carlos Coelho, Pál Csáky, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Marek Jurek, Jeroen Lenaers, Nuno Melo, Angelika Mlinar, Artis Pabriks, Maite Pagazaurtundúa Ruiz, Emil Radev, Barbara Spinelli
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
Miroslav Poche
PE578.465v01-00 46/101 RR\1097687RO.doc
RO
29.4.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU PETIȚII
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități
(2015/2258(INI))
Raportoare pentru aviz(*): Rosa Estaràs Ferragut
(*) Procedura comisiilor asociate – articolul 54 din Regulamentul de procedură
SUGESTII
Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. acordă cea mai mare importanță articolului 33 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități - UNCRPD - („Punerea în aplicare și monitorizarea la nivel național”), precum și observațiilor finale 76 și 77 ale Comitetului ONU și, prin urmare, salută aprobarea de către Comitetul ONU a prezenței Parlamentului în cadrul monitorizării independente;
2. reamintește că Comisia pentru petiții asigură, în temeiul articolului 227 din TFUE, o protecție activă a cetățenilor europeni (persoane fizice sau juridice), permițându-le acestora să sesizeze, în legătură cu o încălcare a drepturilor lor, instituțiile europene, naționale și locale, inclusiv ca urmare a punerii în aplicare a politicilor europene al căror obiectiv este aplicarea UNCRPD, în contextul Declarației cu privire la delimitarea competențelor, anexată Actului final de adoptare a Tratatului;
3. subliniază recunoașterea Comisiei pentru petiții drept unul dintre instrumentele instituționale ale UE (împreună cu Ombudsmanul, care protejează cetățenii în cazurile de administrare defectuoasă) care poate asuma funcția de protecție în cadrul monitorizării independente, în conformitate cu principiile de funcționare a instituțiilor naționale de protecție și de promovare a drepturilor omului („Principiile de la Paris”), adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în cadrul rezoluției sale 48/134 din 1993;
RR\1097687RO.doc 47/101 PE578.465v01-00
RO
4. reamintește că, pentru îndeplinirea rolului său de protecție, Comisia pentru petiții pune în serviciul monitorizării independente funcțiile sale de investigare preliminară a încălcării dreptului UE, în conformitate cu UNCRPD, de transmitere a petițiilor altor comisii parlamentare pentru investigarea acestora și luarea măsurilor adecvate și cele de realizare a unor vizite la fața locului pentru a aduna informații și a intra în contact cu autoritățile naționale;
5. reamintește că, în fiecare an, Comisia pentru petiții primește un număr semnificativ de petiții din partea persoanelor cu dizabilități, fapt care demonstrează că milioane de persoane din întreaga Europă se confruntă cu dificultăți cotidiene în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, la educație și la mijloacele de transport sau participarea la viața politică, publică și culturală; atrage atenția asupra importanței articolului 29 din UNCRPD privind participarea fără discriminare a persoanelor cu dizabilități la viața politică și publică;
6. reamintește că incluziunea deplină a persoanelor cu dizabilități nu este numai un drept și un beneficiu meritat al persoanelor vizate, ci și un avantaj pentru întreaga societate, deoarece aceasta poate beneficia de valorile și diversele aptitudini ale acestor persoane;
7. reamintește că petițiile care s-au bucurat de cea mai mare atenție au fost adeseori sprijinite de organizații ale societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități, motiv pentru care este necesar să se promoveze și să se facă cunoscut rolul de protecție și eficiența petițiilor care privesc încălcarea acestor drepturi; salută rolul pe care îl au aceste organizații în promovarea incluziunii sociale și îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități și consideră că această sarcină ar trebui sprijinită în continuare de instituțiile publice, inclusiv la nivelul finanțării specifice;
8. salută faptul că audierea publică intitulată „Protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități din perspectiva petițiilor primite”, organizată de către Comisia pentru petiții la 15 octombrie 2015, a îndeplinit standarde înalte de accesibilitate și recomandă ca, în viitor, toate reuniunile comisiilor Parlamentului să fie accesibile persoanelor cu dizabilități;
9. consideră că este importantă organizarea de către Comisia pentru petiții a unor evenimente specifice, care să se bazeze pe petițiile din domeniul dizabilităților, și subliniază rolul important al dialogului cu diverse părți interesate, precum și al contribuțiilor din partea acestora, inclusiv al dialogului cu alte comisii relevante ale Parlamentului European, membri ai cadrului UE pentru Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, organizații ale societății civile care reprezintă persoanele cu dizabilități și membri ai mediului academic;
10. salută utilizarea scrierii Braille pentru comunicarea cu petiționarii și încurajează toate instituțiile UE să folosească limbajul semnelor, formate ușor de citit și scrierea Braille în cadrul comunicării lor cu cetățenii, pentru a continua și a întări măsurile de includere a cetățenilor în instituțiile și proiectele europene;
11. îndeamnă serviciile Parlamentului să consolideze mecanismul intern de coordonare a punerii în aplicare a UNCRPD („UNCRPD Network”) pentru ca acesta să devină un mecanism transversal care să implice toate comisiile parlamentare în vederea monitorizării punerii în aplicare a convenției și să dispună de propriul său secretariat, precum și de personal alocat acestuia în mod exclusiv și cu normă întreagă;
PE578.465v01-00 48/101 RR\1097687RO.doc
RO
12. constată că unele dintre statele membre care au ratificat UNCRPD nu au înființat și nici nu au desemnat încă organismele care să pună în aplicare convenția și să monitorizeze respectarea acesteia, astfel cum se prevede la articolul 33; constată că activitatea organismelor care au fost înființate, în special a cadrelor de monitorizare instituite în temeiul articolului 33 alineatul (2), este împiedicată de insuficiența resurselor umane și financiare și de lipsa unui temei juridic solid pentru desemnarea lor;
13. solicită statelor membre care nu au făcut încă acest lucru să ia rapid măsuri pentru a finaliza ultimele reforme necesare pentru ratificarea UNCRPD; invită UE și statele membre să completeze ratificarea UNCRPD cu adoptarea protocolului opțional; consideră că rolul Comisiei pentru petiții ar trebui clarificat și recunoscut în cadrul Regulamentului de procedură înaintea încheierii protocolului;
14. invită UE și statele sale membre să-și intensifice eforturile în vederea alinierii cadrelor lor juridice la cerințele UNCRPD, inclusiv prin efectuarea unei analize cuprinzătoare a legislațiilor lor pentru a asigura armonizarea deplină a acestora cu dispozițiile convenției, stabilind obiective și calendare clare pentru reforme și identificând actorii responsabili pentru desfășurarea lor;
15. îndeamnă statele membre să pună urgent în aplicare dispozițiile UNCRPD, să își revizuiască legislația în consecință și să asigure respectarea corespunzătoare a acesteia; solicită dezvoltarea unor instrumente naționale și consolidarea celor existente pentru a asista în mod optim persoanele cu dizabilități și familiile acestora;
16. consideră că UE ar trebui să își asume rolul de lider în ceea ce privește respectarea și promovarea drepturilor omului; salută faptul că un organism ce face obiectul tratatelor ONU analizează, pentru prima dată, modul în care UE își îndeplinește obligațiile din domeniul drepturilor omului; consideră că observațiile finale ale Comitetului UNCRPD privind punerea în aplicare a UNCRPD de către UE, publicate în 2015, reprezintă un semnal puternic privind angajamentul UE referitor la egalitate și la respectarea drepturilor omului și conțin îndrumări pentru măsuri legislative și de politică în întreaga sferă de competență a UE;
17. invită Comisia să coopereze strâns cu alte instituții, organisme și agenții ale UE, precum și cu statele membre, în vederea coordonării măsurilor de punere în practică efectivă și sistematică a observațiilor finale, eventual prin intermediul unei strategii privind aplicarea UNCRPD;
18. solicită o revizuire cuprinzătoare a Strategiei europene pentru persoanele cu handicap (2010-2020);
19. consideră că, având în vedere recomandările formulate după prima evaluare a UNCRPD efectuată de ONU, Comisia ar trebui să creeze un instrument independent pentru monitorizarea și revizuirea convenției, precum și un mecanism interinstituțional de coordonare și puncte și agenții locale de informare în fiecare stat membru, care ar trebui să fie permanente;
20. îndeamnă toate statele membre să aloce cadrelor de monitorizare înființate în temeiul articolului 33 alineatul (2) resurse financiare și umane suficiente și stabile pentru ca aceste cadre să-și poată îndeplini funcțiile; consideră că statele membre ar trebui, de asemenea,
RR\1097687RO.doc 49/101 PE578.465v01-00
RO
să garanteze independența cadrelor de monitorizare, asigurându-se că funcționarea și componența acestora țin seama de Principiile de la Paris privind funcționarea instituțiilor naționale ale drepturilor omului, astfel cum se prevede la articolul 33 alineatul (2), acest lucru putând fi sprijinit prin crearea unui temei juridic oficial, care să stabilească clar rolul și sfera de competență a cadrelor de monitorizare; îndeamnă statele membre care nu au făcut încă acest lucru să desemneze cât mai curând posibil organismele prevăzute la articolul 33 și să le atribuie resursele și mandatele necesare pentru punerea efectivă în aplicare și monitorizarea obligațiilor ce le revin conform UNCRPD;
21. consideră că persoanele cu dizabilități și organizațiile acestora ar trebui să participe la toate etapele proceselor decizionale; consideră că procesele de evaluare desfășurate de organismele de monitorizare reprezintă o oportunitate prețioasă pentru contribuții din partea organizațiilor societății civile, inclusiv a organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități; invită UE și statele membre să asigure, atunci când iau măsuri în vederea punerii în aplicare a observațiilor lor finale respective, consultarea și implicarea structurată și sistematică a reprezentanților organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități, precum și să promoveze colectarea datelor și schimbul de bune practici; solicită ca aceste consultări să fie pe deplin accesibile, permițând tuturor persoanelor cu dizabilități să participe, indiferent de tipul lor de dizabilitate;
22. subliniază că persoanelor cu dizabilități trebuie să li se pună la dispoziție informații privind drepturile lor și să li se garanteze participarea deplină la toate politicile și măsurile care le-ar putea afecta, inclusiv prin intermediul unui mecanism de reclamații, acordându-se prioritate participării copiilor cu dizabilități și a organizațiilor pentru persoanele cu dizabilități, atunci când acestea există;
23. consideră, în ceea ce privește articolul 35 din UNCRPD, care obligă statele membre semnatare ale convenției să prezinte un raport inițial și rapoarte ulterioare privind modul în care pun în aplicare convenția, că este necesar ca aceste rapoarte să fie prezentate o dată la patru ani și să fie elaborate cu participarea organizațiilor persoanelor cu dizabilități;
24. invită Comisia să clarifice definiția largă a dizabilității în cadrul UE;
25. îndeamnă instituțiile UE să promoveze campanii de sensibilizare, din perspectiva drepturilor omului, cu privire la aspectele legate de dizabilități; consideră că mass-media ar trebui să depună eforturi pentru a proiecta o imagine pozitivă a persoanelor cu dizabilități, punând accent pe competențele și contribuția acestora la societate și sporind vizibilitatea lor;
26. îndeamnă toate statele membre ale UE să recunoască în mod corespunzător rolul esențial care le revine persoanelor care au în îngrijire membri ai familiei, asigurându-le o recunoaștere socială și economică corespunzătoare și adoptând măsuri pentru sprijin material direct, cum ar fi protecția drepturilor de pensie sau a subvențiilor care reduc costurile totale pentru servicii suportate de îngrijitori; invită Comisia să realizeze un studiu pentru a analiza statutul juridic în toate statele membre, respectiv absența acestuia, al persoanelor care au în îngrijire membri ai familiei;
27. reamintește că, în temeiul convenției, persoanele cu dizabilități au, în toate aspectele vieții, aceeași capacitate juridică ca și celelalte persoane, inclusiv în ceea ce privește accesul la justiție – situația lor economică netrebuind să reprezinte așadar un obstacol în
PE578.465v01-00 50/101 RR\1097687RO.doc
RO
calea acestui acces –, accesul la vot și accesul la produsele și serviciile bancare și de asistență medicală; solicită UE să se asigure că persoanele cu dizabilități beneficiază de toate drepturile prevăzute în tratate și în legislația UE;
28. subliniază că capacitatea juridică joacă un rol esențial în menținerea autonomiei unei persoane și că orice limitare a acestei capacități și reprezentarea de către tutori legali trebuie hotărâte pe baza unor criterii clare, armonizate la nivelul UE, cu revizuirea periodică a nevoii de reprezentare legală pe termen lung și a adecvării tutorelui legal în cauză;
29. consideră că trebuie revizuite interpretările restrictive din legislațiile statelor membre în ceea ce privește garanțiile legate de dreptul la vot, dacă acestea împiedică persoanele cu dizabilități psihosociale să-și exercite acest drept (articolul 29 din UNCRPD);
30. salută publicarea de către Comisie, la 2 decembrie 2015, a propunerii referitoare la un act european privind accesibilitatea; reamintește că este necesară o abordare cuprinzătoare a problemei accesibilității, precum și faptul că dreptul la accesibilitate, astfel cum este prevăzut la articolul 9 din UNCRPD, trebuie garantat persoanelor cu orice formă de dizabilitate;
31. îndeamnă Comisia să promoveze și să consolideze utilizarea fondurilor structurale de către statele membre în vederea dezvoltării unor servicii sociale de înaltă calitate pentru persoanele cu dizabilități, precum și în vederea asigurării tranziției de la asistența acordată în cadrul sistemului instituțional la îngrijirea acordată la nivelul comunității;
32. subliniază că toate persoanele cu dizabilități au dreptul să trăiască într-o societate în care să se bucure de oportunități egale alături de ceilalți, astfel încât să li se asigure integrarea și participarea deplină;
33. solicită utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene în mod echilibrat, încurajând, atunci când este nevoie, dezvoltarea unor comunități și a unor sisteme de instituționalizare mai favorabile incluziunii, astfel încât, în ambele cazuri, persoanele cu handicap, inclusiv copiii și tinerii, să poată primi sprijin și asistență adecvate în întreaga UE, promovând astfel obiectivul unei mai mari autonomii în limita posibilităților fiecăruia;
34. îndeamnă statele membre să ia măsurile necesare pentru a promova accesul la fondurile structurale pentru serviciile de asistență, în special atunci când este vorba de copii și de tineri și de familiile acestora;
35. subliniază că instituțiile care oferă sprijin persoanelor cu dizabilități, în special cele responsabile de unități securizate, trebuie să respecte standarde atestate în mod corespunzător (care urmează să fie stabilite) și să facă obiectul unor inspecții periodice;
36. invită UE și statele membre să aplice măsuri efective prin care să trateze problema segregării elevilor cu dizabilități în școli și în contextele educaționale, depunând toate eforturile necesare pentru a se asigura că aceștia beneficiază pe deplin de o educație formală, informală și nonformală incluzivă și de înaltă calitate;
37. îndeamnă Comisia să elaboreze un raport privind impactul principalelor politici și fonduri
RR\1097687RO.doc 51/101 PE578.465v01-00
RO
de investiții ale UE asupra persoanelor cu dizabilități; solicită Comisiei și statelor membre să asigure implicarea organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități la programarea programelor operaționale; subliniază, de asemenea, importanța garantării accesului deplin al persoanelor cu dizabilități la programe ale UE precum inițiativele Erasmus+, Garanția pentru tineret și EURES;
38. subliniază faptul că copiii cu dizabilități se confruntă cu probleme specifice și că trebuie depuse eforturi pentru a se elimina toate tipurile de obstacole și bariere care îi împiedică să obțină o autonomie deplină și să se bucure de șanse egale, fiind prin urmare esențial ca acești copii să fie implicați în elaborarea politicilor care îi afectează; consideră că, în acest scop, trebuie create instrumente pentru a le permite copiilor cu dizabilități să-și facă cunoscute opiniile și pentru a le asigura participarea;
39. solicită Comisiei să asigure o educație favorabilă incluziunii și de înaltă calitate în școlile europene de la o vârstă timpurie, adoptând o abordare și o viziune preventive față de dizabilitate, în conformitate cu cerințele UNCRPD privind evaluarea multidisciplinară a nevoilor individuale, să garanteze ne-excluderea copiilor cu dizabilități, precum și furnizarea unor amenajări corespunzătoare;
40. invită Comisia să ia de urgență măsuri, în cooperare cu statele membre și cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități, pentru a le asigura acestor persoane o protecție socială și condiții de viață adecvate și pentru a le proteja de consecințele măsurilor de austeritate adoptate în urma crizei economice;
41. invită statele membre să nu efectueze reduceri la nivelul prestațiilor legate de dizabilități, al serviciilor de la nivelul comunității, al serviciilor de sănătate și al programelor de formare și de educație pentru a nu submina UNCRPD și a nu accentua și mai mult sărăcia și excluziunea socială;
42. ia act de petițiile care descriu cazuri de abuzuri în unele state membre legate de asigurarea unui nivel de subzistență pentru persoanele cu dizabilități, care nu se limitează numai la plata subvențiilor asigurate prin lege, ci vizează și cazuri (cum ar fi cel din petiția nr. 1062/2014) în care autoritățile se pare că au adoptat decizii administrative arbitrare, în baza unor evaluări medicale dubioase, pentru a reduce indemnizațiile acordate anterior, ceea ce are ca efect reducerea efectivă a gradului de dizabilitate; invită autoritățile naționale, regionale și locale vizate să fie mai sensibile față de implicațiile unor astfel de acțiuni pentru viața persoanelor afectate și pentru familiile lor și solicită Comisiei să monitorizeze cu atenție diferitele politici și măsuri conexe aplicate în diferitele state membre în ceea ce privește dizabilitățile;
43. îndeamnă instituțiile UE să revizuiască Statutul funcționarilor, reglementările interne și normele de punere în aplicare pentru a adopta politici de recrutare cuprinzătoare, care să includă măsuri pozitive, în vederea recrutării unui număr mai mare de funcționari și stagiari cu dizabilități, precum și în vederea garantării faptului că tuturor angajaților instituțiilor UE care prezintă dizabilități sau care au în familiile lor persoane cu dizabilități dependente li se asigură amenajări corespunzătoare pentru a se putea bucura de drepturile lor în condiții de egalitate cu ceilalți; invită Comisia să revizuiască Sistemul comun de asigurări de sănătate al instituțiilor UE pentru a acoperi nevoile de sănătate legate de dizabilități în mod cuprinzător și compatibil cu convenția;
PE578.465v01-00 52/101 RR\1097687RO.doc
RO
44. subliniază că libertatea de circulație a cetățenilor europeni trebuie garantată și pentru persoanele cu dizabilități, iar pentru aceasta statele membre trebuie să asigure recunoașterea reciprocă a situației lor și a drepturilor lor sociale (articolul 18 din UNCRPD);
45. consideră că un carnet european al persoanelor cu dizabilități le-ar permite acestora să se deplaseze în alte țări și să se bucure de avantajul accesului la cultură, transport și sport, precum și că ar trebui examinate și alte avantaje, urmând să fie promovată recunoașterea lor reciprocă;
46. consideră că Strategia privind piața unică digitală ar trebui implementată astfel încât să se asigure accesul deplin al persoanelor cu dizabilități la toate aspectele strategiei;
47. ia act de faptul că doar aproximativ 48% din persoanele cu dizabilități din UE au un loc de muncă și numai 27,8% dintre acestea au obținut o diplomă de studii superioare: subliniază că instituțiile UE și statele membre trebuie, în conformitate cu articolul 27 din UNCRPD, să elimine toate barierele din calea accesului persoanelor cu dizabilități la piața muncii și să promoveze, prin intermediul unor instrumente de formare și specifice personalizate, politici active care să încurajeze și să faciliteze accesul lor la piața forței de muncă; încurajează schimbul de bune practici între statele membre în ceea ce privește instrumentele cele mai eficiente de creștere a ratelor de ocupare a forței de muncă;
48. subliniază că persoanelor cu dizabilități trebuie să li se asigure un acces nediscriminatoriu la sistemele de sănătate și de îngrijire, acordându-se atenția cuvenită dificultăților ce pot să apară atunci când sunt tratați astfel de pacienți; subliniază, în special, că trebuie să se asigure un acces nediscriminatoriu la servicii de sănătate sexuală și a reproducerii, iar sterilizarea sau întreruperea sarcinii nu trebuie impusă în niciun caz împotriva voinței persoanelor, precum și că, în plus, sistemele de sănătate ar trebui să asigure depistarea, semnalarea și prevenirea violenței și/sau a abuzului sexual;
49. subliniază că sistemele de asigurări de sănătate nu trebuie să discrimineze persoanele cu dizabilități;
50. consideră că ar trebui evaluat impactul Directivei privind asistența medicală transfrontalieră asupra persoanelor cu dizabilități;
51. subliniază că trebuie obținut consimțământul, în cunoștință de cauză, al persoanelor cu dizabilități pentru toate intervențiile medicale care impun acest lucru și că, prin urmare, trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru a se garanta că aceste persoane au acces la informațiile pertinente și sunt în măsură să le înțeleagă; subliniază că acest consimțământ trebuie să fie acordat personal, din timp și în deplină cunoștință a faptelor, cu toate mecanismele necesare care să asigure respectarea acestor principii, precum și că trebuie luate măsuri similare și adecvate și în cazul persoanelor cu dizabilități psihosociale;
52. consideră că ar trebui revizuite regulamentele privind transportul aerian și maritim pentru a se garanta că pasagerii cu dizabilități nu sunt supuși niciunei forme de discriminare, fie ea de natură fizică sau economică, și pentru a se elimina toate obstacolele în acest sens;
53. atrage atenția asupra recomandării ONU privind nevoia asigurării unei perspective de gen
RR\1097687RO.doc 53/101 PE578.465v01-00
RO
în toate politicile privind persoanele cu dizabilități, în special în politicile de combatere a violenței și a discriminării; invită UE să se alăture Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) ca un nou pas în direcția combaterii violenței împotriva femeilor și a fetelor cu dizabilități; solicită, de asemenea, UE să promoveze politici de combatere a discriminării persoanelor cu dizabilități;
54. invită toate statele membre ale UE să convină asupra unei directive cu impact puternic privind accesibilitatea paginilor de internet ale organismelor din sectorul public, care ar trebui să vizeze toate paginile de internet ce prestează servicii publice, inclusiv în cazurile în care serviciile sunt prestate de entități private și/sau sunt finanțate, integral sau parțial, din fonduri publice, precum paginile de internet pentru dispozitive mobile și aplicațiile mobile și documentele ce pot fi descărcate (Word, PDF etc.), acestea fiind larg folosite în procesele online; solicită instituțiilor europene să garanteze că toate paginile lor de internet și toate documentele lor sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilități;
55. solicită să fie ratificat rapid Tratatul de la Marrakech pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate; ia act cu profundă indignare de faptul că șapte state membre ale UE au format un bloc minoritar care împiedică procesul de ratificare a Tratatului de la Marrakech și le îndeamnă să-și revadă poziția și să faciliteze ratificarea, indiferent dacă este necesar să fie revizuit cadrul juridic al UE și indiferent de hotărârea așteptată a Curții de Justiție în ceea ce privește competențele, care ar putea fi cunoscută doar peste câteva luni;
56. solicită deblocarea urgentă a directivei UE privind combaterea discriminării, care, din 2008, nu a avansat deloc în cadrul Consiliului.
PE578.465v01-00 54/101 RR\1097687RO.doc
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 19.4.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
2810
Membri titulari prezenți la votul final Marina Albiol Guzmán, Margrete Auken, Alberto Cirio, Pál Csáky, Rosa Estaràs Ferragut, Eleonora Evi, Peter Jahr, Rikke Karlsson, Jude Kirton-Darling, Notis Marias, Edouard Martin, Roberta Metsola, Marlene Mizzi, Julia Pitera, Gabriele Preuß, Eleni Theocharous, Jarosław Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka
Membri supleanți prezenți la votul final Enrique Calvet Chambon, Kostadinka Kuneva, Miltiadis Kyrkos, Jérôme Lavrilleux, Julia Reda, Ángela Vallina, Reiner Wieland
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
José Blanco López, Martina Dlabajová, Zbigniew Kuźmiuk
RR\1097687RO.doc 55/101 PE578.465v01-00
RO
26.5.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI EXTERNE
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități(2015/2258(INI))
Raportor pentru aviz: Richard Howitt
SUGESTII
Comisia pentru afaceri externe recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. își exprimă satisfacția în legătură cu noul obiectiv 12 prevăzut de Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019; invită Comisia să se asigure că implementarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități este adusă în mod sistematic în discuție în dialogurile purtate cu țările terțe pe tema drepturilor omului; invită Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului să fie în prima linie și să monitorizeze progresele în domeniu, acordând o atenție specială eforturilor de standardizare legate de accesibilitate;
2. solicită insistent ca la punctul 8, referitor la acțiunile externe, al Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități să fie însoțit de includerea unor angajamente reale și concrete, care vor îmbunătăți viața persoanelor cu dizabilități, în noua „listă de acțiuni” a strategiei pentru perioada 2016-2020, astfel de angajamente neexistând în lista pentru 2010-2015;
3. sprijină includerea efectivă a persoanelor cu dizabilități în societate, și anume în comunitățile locale, precum și finanțarea serviciilor pentru persoanele care trăiesc independent, prin intermediul unor programe în cadrul instrumentelor de finanțare ale acțiunii externe; solicită o utilizare mai rațională a fondurilor structurale ale UE; cere o evaluare intermediară a instrumentelor de finanțare externă pentru a analiza cum au contribuit efectiv aceste instrumente la incluziunea persoanelor cu dizabilități în societate, la înlăturarea barierelor și la promovarea accesibilității; cere, totodată, ca toate cheltuielile aferente programelor UE care sprijină instituționalizarea să evite segregarea persoanelor cu dizabilități; solicită consolidarea și monitorizarea cheltuielilor în consultare cu
PE578.465v01-00 56/101 RR\1097687RO.doc
RO
organizațiile care se ocupă de problematica dizabilităților;
4. susține recomandările experților Convenției ONU pentru persoanele cu dizabilități ca UE să fie mai accesibilă și mai incluzivă pentru a adopta o abordare bazată pe drepturile omului pentru persoanele cu dizabilități în situații de risc și de urgență, inclusiv prin implementarea cadrului Sendai; solicită insistent ca drepturile omului pentru persoanele cu dizabilități să fie integrate în politicile UE privind migrația și refugiații, aceștia fiind supuși unei duble discriminări; subliniază că aceste măsuri ar trebui să răspundă în mod adecvat nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități și să ia în considerare cerința adoptării unor măsuri de amenajare rezonabile în funcție de nevoi; încurajează integrarea mai mare a nevoilor persoanelor cu dizabilități în răspunsul umanitar oferit de statele membre și Uniunea Europeană ;
5. reafirmă importanța concluziilor Consiliului privind integrarea unei gestionări a dezastrelor, care să țină seama de incluziunea persoanelor cu dizabilități, în mecanismul de protecție civilă al Uniunii și în statele membre; cere o mai bună informare a persoanelor cu dizabilități, a celor implicați în protecția civilă și în situații de urgență în Europa, în legătură cu inițiativele de reducere a riscurilor; cere, de asemenea, să se acorde ajutor psihologic persoanelor cu dizabilități în perioada de recuperare după producerea dezastrului;
6. salută recomandările Comitetului Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități ca UE să adopte un sistem de indicatori care să aibă la bază drepturile omului; subliniază că acest lucru trebuie să măsoare clar accesul persoanelor cu dizabilități la programele externe ale UE și impactul fondurilor UE asupra drepturilor omului pentru persoanele cu dizabilități, în conformitate cu articolele 31 și 32 din convenție; cere să se facă trimitere explicită la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în toate orientările privind evaluările de impact; invită UE să creeze un sistem cuprinzător de colectare a datelor;
7. recomandă ca delegațiile și agențiile UE să dovedească o înțelegere adecvată a strategiilor europene privind persoanele cu dizabilități și să acționeze într-un mod incluziv și accesibil; recomandă să se creeze, în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, un „punct de contact” pentru Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități; solicită introducerea urgentă a perspectivei dizabilităților în toate cursurile de formare pe teme de drepturile omului oferite în cadrul misiunilor PSAC;
8. regretă profund că UE nu s-a consultat suficient cu organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități în cursul pregătirilor sale pentru procesul de revizuire din 2015 de către Comitetul Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (CCDPD) și pentru elaborarea raportului privind progresele înregistrate; invită organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități să contribuie activ la reuniunile CCDPD ca parte independentă, participând inclusiv la delegațiile oficiale ale UE pentru revizuirile viitoare;
9. reamintește că femeile și fetele cu dizabilități suferă o discriminare dublă și sunt expuse unui risc mai mare de violență, abuz, maltratare sau exploatare; sprijină ferm recomandarea de a integra perspectiva de gen în toate strategiile UE privind dizabilitățile, inclusiv în politicile și acțiunile externe ale UE.
RR\1097687RO.doc 57/101 PE578.465v01-00
RO
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 24.5.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
4710
Membri titulari prezenți la votul final Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Petras Auštrevičius, Amjad Bashir, Goffredo Maria Bettini, Elmar Brok, Klaus Buchner, James Carver, Lorenzo Cesa, Javier Couso Permuy, Georgios Epitideios, Knut Fleckenstein, Eugen Freund, Michael Gahler, Iveta Grigule, Janusz Korwin-Mikke, Eduard Kukan, Ilhan Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler, Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole Mănescu, David McAllister, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon, Javier Nart, Pier Antonio Panzeri, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Vincent Peillon, Alojz Peterle, Tonino Picula, Andrej Plenković, Cristian Dan Preda, Jozo Radoš, Jaromír Štětina, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Boris Zala
Membri supleanți prezenți la votul final Luis de Grandes Pascual, Andrzej Grzyb, Marek Jurek, Tokia Saïfi, Bodil Valero, Janusz Zemke
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
Therese Comodini Cachia, Judith Sargentini, Ricardo Serrão Santos, Jarosław Wałęsa, Renate Weber
PE578.465v01-00 58/101 RR\1097687RO.doc
RO
6.6.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap(2015/2258(INI))
Raportoare pentru aviz: Heidi Hautala
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. reamintește că aproximativ 15 % din populația lumii, adică circa 1 miliard de persoane, suferă de dizabilități și că 80 % dintre persoanele respective trăiesc în țări cu venituri mici; subliniază faptul că 50 % dintre dizabilități pot fi prevenite și sunt direct corelate cu sărăcia și, de asemenea, faptul că aproximativ 98 % dintre copiii cu dizabilități din țările în curs de dezvoltare nu frecventează școala;
2. subliniază că sărăcia este simultan o cauză și o consecință a dizabilității, fiind un obstacol în calea accesului la nevoi fundamentale precum nutriția, sănătatea, apa și salubritatea, ceea ce poate duce la dizabilități;
3. subliniază că numărul persoanelor cu dizabilități e tot mai mare pe măsură ce vârsta medie a populației crește;
4. subliniază că persoanele cu dizabilități se pot confrunta din cauza dizabilității lor cu costuri suplimentare, cu rate mai ridicate ale șomajului și cu venituri mai reduse, prin urmare, atât pentru ei, cât și pentru familiile lor riscul de a avea dificultăți financiare este și mai mare;
5. subliniază că excluderea din sistemul educativ poate duce la încadrarea în muncă în mai mică măsură și la un potențial mai scăzut de obținere de venituri în rândul persoanelor cu dizabilități, ceea ce face ca aceste persoane și familiile lor să fie mai vulnerabile în fața sărăciei, iar creșterea economiei naționale să fie limitată;
RR\1097687RO.doc 59/101 PE578.465v01-00
RO
6. subliniază că, din cauza faptului că nu pot avea acces la servicii de sănătate adecvate din timp și nu pot beneficia de acestea, nivelul de funcționare al persoanelor cu dizabilități este deficitar sau se înrăutățește constant și duce inclusiv la apariția unor dizabilități suplimentare, care atrag după sine, pe termen lung, costuri medicale și legate de productivitate mai ridicate atât la nivel personal, cât și pentru societate;
7. subliniază faptul că integrarea persoanelor cu dizabilități în societate, indiferent de situația socioeconomică, politică sau culturală a unei țări, nu este doar o problemă ce ține de dezvoltare, ci și o problemă legată de drepturile omului;
8. subliniază că conflictele în curs și catastrofele naturale sunt factori care contribuie la numărul tot mai mare de persoane cu dizabilități;
9. subliniază angajamentul de a nu exclude pe nimeni și faptul că dizabilitățile sunt menționate în obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) în secțiunile privind educația, creșterea și ocuparea forței de muncă, inegalitatea și accesibilitatea așezărilor umane, precum și în ceea ce privește colectarea de date și monitorizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și recomandă Uniunii Europene să preia inițiativa în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ce vizează incluziunea persoanelor cu dizabilități; subliniază, de asemenea, trimiterile la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre (DRR);
10. subliniază că politicile și programele obișnuite nu sunt în toate cazurile accesibile persoanelor cu dizabilități;
11. subliniază faptul că UE a înregistrat progrese semnificative în punerea în aplicare a Convenției privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD), însă, potrivit Comitetului Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap, mai sunt încă multe de făcut în ceea ce privește inegalitatea, șomajul și educația; își exprimă, de asemenea, îngrijorarea referitor la violența sexuală și la alte forme de abuz asupra persoanelor cu dizabilități, îndeosebi a femeilor și copiilor;
12. invită Comisia să elaboreze un plan de punere în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și a inițiativelor ce vizează reducerea riscurilor de dezastre în conformitate cu UNCRPD; subliniază faptul că acest plan ar trebui să aducă o contribuție importantă la definirea indicatorilor în domenii legate de dizabilități și de incluziunea socioeconomică; evidențiază că, la definirea indicatorilor ODD, sărăcia, protecția socială, asigurarea de sănătate, violența împotriva femeilor, sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, accesul la apă și salubritate și la energie, reziliența în fața dezastrelor și înregistrarea nașterilor merită o atenție deosebită;
13. subliniază că toate activitățile de informare, sensibilizare și formare sunt aspecte fundamentale pentru punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;
14. subliniază faptul că toate politicile și programele UE atât pe plan extern, cât și pe plan intern trebuie să respecte dispozițiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap și să stabilească măsuri specifice, care să garanteze că drepturile persoanelor cu dizabilități sunt integrate în toate domeniile, inclusiv în politicile și programele în domeniul umanitar și al dezvoltării; în acest sens, solicită UE să adopte o politică
PE578.465v01-00 60/101 RR\1097687RO.doc
RO
armonizată cu privire la dezvoltarea care acordă atenția cuvenită persoanelor cu dizabilități și să stabilească o abordare sistematică și instituționalizată pentru a integra drepturile persoanelor cu dizabilități în toate politicile și programele de cooperare internațională ale UE;
15. invită de asemenea UE:
– să pună la punct mai multe proiecte de dezvoltare care vizează în mod specific persoanele cu dizabilități;
– să instituie un mecanism pentru consolidarea capacității și schimbul de bune practici între diferitele instituții ale UE și între UE și statele membre în ceea ce privește ajutorul umanitar accesibil și care ia în calcul persoanele cu dizabilități;
– să identifice și să instituie mecanisme pentru colectarea și monitorizarea datelor defalcate privind dizabilitățile, sexul și vârsta, în vederea monitorizării drepturilor persoanelor cu dizabilități în cadrul programelor de dezvoltare ale UE și să stabilească un calendar pentru furnizarea de date defalcate pentru toate programele;
– să integreze dizabilitățile în politicile în materie de migrație și refugiați;
– să instituie puncte de contact pentru aspectele legate de dizabilități în delegațiile UE și să asigure serviciile unor persoane care au formarea adecvată și sunt capabile să interacționeze cu persoanele cu dizabilități în mod competent și cu profesionalism;
– să trateze aspectele legate de dizabilități în dialogurile cu țările partenere și să sprijine și să se implice în cooperarea strategică cu ONG-urile din domeniul dizabilităților din țările partenere;
– să revizuiască cadrul financiar multianual (CFM) și Fondul european de dezvoltare (FED) în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;
– să includă în posibilul nou Consens european privind dezvoltarea o trimitere la integrarea aspectelor legate de persoanele cu dizabilități în toate politicile UE;
– să aibă în vedere alocarea de fonduri rezervate tuturor politicilor și programelor de cooperare internațională ale Uniunii în beneficiul programelor naționale pentru persoanele cu dizabilități;
– să garanteze îngrijire timpurie, adecvată și completă pentru copiii în situație de risc potențial, având în vedere importanța intervenției precoce în astfel de cazuri;
– să asigure formarea părinților pentru ca aceștia să poată participa activ și pe deplin la tratamentul copiilor lor cu dizabilități;
– să promoveze integrarea din timp a copiilor cu dizabilități și a educației speciale în grădinițe și în școlile primare;
16. invită UE să preia inițiativa în ceea ce privește promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități prin punerea în aplicare a Cadrului de la Sendai pentru reducerea riscului de dezastre și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă împreună cu țările sale partenere și
RR\1097687RO.doc 61/101 PE578.465v01-00
RO
organizațiile regionale și la nivel mondial;
17. recomandă ca UE să preia inițiativa privind includerea persoanelor cu dizabilități la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și să stabilească un plan de lucru și o evaluare intermediară a planului de lucru pentru a garanta un sistem de monitorizare și de evaluare și pentru a asigura asumarea răspunderii de către UE;
18. subliniază că este important ca persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă să fie consultate în mod regulat;
19. subliniază că este important să se acorde un sprijin special persoanelor cu dizabilități în perioadele după situații de urgență;
20. subliniază că este important să se creeze un „oficiu pentru dizabilități” pentru a consolida coordonarea eficace cu țările în curs de dezvoltare și colectarea de informații pe teritoriul acestora.
PE578.465v01-00 62/101 RR\1097687RO.doc
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 24.5.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
1911
Membri titulari prezenți la votul final Beatriz Becerra Basterrechea, Nirj Deva, Doru-Claudian Frunzulică, Maria Heubuch, György Hölvényi, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Linda McAvan, Norbert Neuser, Maurice Ponga, Lola Sánchez Caldentey, Elly Schlein, Davor Ivo Stier, Bogdan Brunon Wenta, Rainer Wieland
Membri supleanți prezenți la votul final Marina Albiol Guzmán, Agustín Díaz de Mera García Consuegra, Carolina Punset, Adam Szejnfeld, Patrizia Toia, Jan Zahradil
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
John Stuart Agnew
RR\1097687RO.doc 63/101 PE578.465v01-00
RO
28.4.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU MEDIU, SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap(2015/2258(INI))
Raportoare pentru aviz: Nessa Childers
SUGESTII
Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază legătura puternică dintre handicap, care afectează aproximativ 15 % din populația UE, și problemele de sănătate, care implică dificultăți și piedici persistente în ceea ce privește accesul, care au ca rezultat furnizarea necorespunzătoare sau nefurnizarea serviciilor de sănătate pentru persoanele cu handicap, inclusiv atunci când handicapul este consecința unei reacții adverse la medicamente; remarcă faptul că lipsa accesului la servicii de sănătate de calitate afectează negativ capacitatea persoanelor cu handicap de a duce o viață independentă, de a se integra și de a trăi în condiții de egalitate cu ceilalți;
2. observă cu îngrijorare că persoanele cu handicap raportează un număr semnificativ mai mare de cazuri în care li se furnizează îngrijiri necorespunzătoare sau li se refuză asistența și de cazuri de tratament forțat sau neadecvat, ceea ce evidențiază lipsa de formare a personalului medico-sanitar în ceea ce privește nevoile de asistență medicală ale persoanelor cu handicap; le solicită statelor membre să investească în formarea personalului care tratează și asistă persoane cu handicap;
3. subliniază necesitatea de a analiza și aborda chestiunile legate de discriminarea intersecțională și multiplă, în lumina incidenței deosebit de ridicate a problemelor grave de sănătate din rândul femeilor cu handicap, a ponderii totale mai mari a afecțiunilor psihice în rândul populației feminine, în special al femeilor migrante, refugiate sau solicitante de azil, precum și alte situații care ar putea fi prevenite, în care persoanele cu handicap sunt discriminate, de exemplu pe bază de vârstă, gen, orientare și identitate sexuală și inegalitate socială;
PE578.465v01-00 64/101 RR\1097687RO.doc
RO
4. invită statele membre să adopte dispozițiile și procedurile juridice care recunosc, previn și abordează în mod explicit discriminarea multiplă și intersecțională și să ia măsurile corespunzătoare pentru a sensibiliza și a forma atât actorii publici, cât și privați în materie de discriminare multiplă și intersecțională, acordând o atenție deosebită femeilor, copiilor, persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI) și migranților cu handicap;
5. subliniază consimțământul în cunoștință de cauză și accesibilitatea la proceduri ca o condiție prealabilă a dreptului persoanelor cu handicap de a lua decizii în mod liber privind tratamentul lor medical în cea mai mare măsură posibilă, acordând o atenție deosebită persoanelor cu dizabilități de învățare; solicită ca drepturile pacienților să fie prioritare în cadrul îngrijirilor oferite;
6. reamintește poziția privilegiată în care se află Comisia pentru a facilita și stimula implementarea celor mai bune practici în toate statele membre în ceea ce privește accesul egal la serviciile generale de îngrijire a sănătății și furnizarea asistenței și a tratamentului specifice fiecărui handicap;
7. invită Comisia să integreze abordările axate pe handicap în instrumentele și politicile sale de sănătate, astfel încât să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor medicale pentru persoanele cu handicap din statele membre, asigurând servicii de sănătate mai accesibile pe plan fizic, ambiental și senzorial, de mai bună calitate și cu cheltuieli mai abordabile și, în timp ce instrumentele și politicile sunt elaborate pe astfel de coordonate, să consulte pe larg persoanele cu handicap;
8. solicită Comisiei și statelor membre să colaboreze pentru a dezvolta structuri de susținere a copiilor și adolescenților cu handicap în vederea dezvoltării potențialului lor maxim; atrage atenția în special asupra necesității de a încuraja creșterea lor în sânul familiei și al comunității, apelând într-o mai mică măsură la instituționalizarea lor;
9. reamintește că drepturile reproductive se numără printre libertățile fundamentale garantate în temeiul Declarației de la Viena din 1993 și al programului său de acțiune, precum și al Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, și includ: dreptul la egalitate și la nediscriminare, dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie; dreptul la asistență medicală reproductivă completă, inclusiv la servicii, educație și informare privind planificarea familială și sănătatea maternă; dreptul de a-și da consimțământul în cunoștință de cauză pentru toate procedurile medicale, inclusiv pentru sterilizare și avort; dreptul la protecție împotriva abuzului și exploatării sexuale;
10. le solicită statelor membre să adopte măsuri pentru a garanta că toată asistența medicală și toate serviciile medicale furnizate femeilor cu handicap, inclusiv toată asistența și serviciile în materie de sănătate reproductivă și mintală, sunt accesibile și se bazează pe consimțământul liber și în cunoștință de cauză al persoanei respective;
11. îndeamnă statele membre să adopte orientări pentru a garanta că toată educația, informația, asistența medicală și serviciile legate de sănătatea sexuală și reproductivă sunt disponibile femeilor și fetelor cu handicap în formate accesibile și adaptate vârstei, inclusiv în limbajul semnelor, în limbajul Braille, prin comunicare tactilă, caractere mărite și alte modalități, mijloace și formate alternative de comunicare;
RR\1097687RO.doc 65/101 PE578.465v01-00
RO
12. le solicită, de asemenea, statelor membre să garanteze că tratamentul și izolarea involuntară sunt interzise prin lege, în conformitate cu standardele internaționale cele mai recente;
13. observă că lipsa datelor și a statisticilor defalcate la nivel subnațional și în funcție de subgrupuri de populație împiedică elaborarea politicilor adecvate de reducere a inegalităților în ceea ce privește accesul; solicită Comisiei să susțină statele membre prin armonizarea definirii și colectării indicatorilor privind timpul de așteptare și prin elaborarea și aplicarea standardelor în materie de accesibilitate ale unităților medicale pentru persoanele cu handicap;
14. îi solicită Comisiei să nu sprijine măsurile de austeritate care sunt susceptibile să provoace efecte adverse în întreaga UE în ceea ce privește furnizarea unei asistențe medicale adecvate pentru persoanele cu handicap;
15. le solicită statelor membre să nu facă reduceri la nivelul prestațiilor legate de handicap, al serviciilor comunitare și al serviciilor de sănătate care ar avea ca rezultat deteriorarea sănătății și a calității vieții persoanelor cu handicap și a membrilor familiei care au în îngrijire o astfel de persoană;
16. îndeamnă Comisia să includă o componentă specifică handicapului în evaluarea sa a Directivei privind asistența medicală transfrontalieră și îndeamnă statele membre să continue aplicarea ei din perspectiva nevoilor persoanelor cu handicap și a dreptului lor de a cunoaște și de a se prevala efectiv, în condiții de egalitate cu ceilalți, de dispozițiile și instrumentele prevăzute de directivă, despre care chiar și populația în ansamblu este puțin informată;
17. îndeamnă Comisia să elaboreze pentru punctele naționale de contact orientări la nivelul UE privind furnizarea de informații accesibile tuturor pacienților despre îngrijirile din alte state membre, ținând cont de rolul special al organizațiilor pacienților;
18. încurajează Comisia să asiste statele membre și membrii rețelelor europene de referință să extindă resursele și competențele specializate ale rețelei la forme de handicap care, deși nu sunt neapărat rare, necesită, de asemenea, o asistență medicală înalt specializată, oferită de echipe de asistență medicală multidisciplinare și o concentrare a cunoștințelor și resurselor prin intermediul acestui cadru;
19. salută proiectul pilot „Cardul european de dizabilitate”; încurajează toate statele membre să se alăture inițiativei „Cardul european de dizabilitate” și invită Comisia să aloce, dacă este nevoie, resursele financiare necesare pentru a dezvolta această inițiativă sub forma unui proiect la nivelul întregii UE;
20. invită Comisia și statele membre să asigure că serviciile, aplicațiile și dispozitivele medicale electronice și mobile, in special numărul pentru apeluri de urgență 112, care trebuie să fie ușor de utilizat în întreaga Europă, și sistemul de localizare mobilă avansată de urgență (AML), le sunt pe deplin accesibile pacienților cu handicap și îngrijitorilor lor și să fructifice în continuare potențialul telemedicinii pentru a îmbunătăți accesul și îngrijirile în acest context.
21. observă că, în perioada de programare 2014-2020, în cadrul fondurilor structurale și de
PE578.465v01-00 66/101 RR\1097687RO.doc
RO
investiții, rămâne o marjă pentru a adopta măsuri care să promoveze obiectivele Convenției; solicită, în consecință, optimizarea modului în care sunt utilizate fondurile structurale ale UE, completându-l, după caz, cu măsuri naționale, ca unul dintre instrumentele de furnizare a unor îngrijiri medicale de înaltă calitate persoanelor cu handicap adecvat stării lor, pentru a elimina disparitățile existente în ceea ce privește accesul la asistență medicală, a le îmbunătăți calitatea vieții și a promova accesibilitatea la îngrijirea sănătății, inclusiv la serviciile, aplicațiile și dispozitivele electronice, pentru persoanele cu handicap;
22. susține că produsele și serviciile trebuie să devină mai accesibile persoanelor cu handicap; subliniază că existența barierelor economice și a celor legate de raportul dintre costuri și beneficii împiedică dezvoltarea și transpunerea în practică a accesibilității; consideră că o mai mare implicare a persoanelor cu handicap în elaborarea produselor și serviciilor din domeniul sănătății va contribui la mărirea siguranței și accesibilității;
23. invită organizațiile persoanelor cu handicap să se implice pe deplin în elaborarea și revizuirea politicilor privind dizabilitățile;
24. subliniază că persoanele cu handicap fizic se confruntă, de asemenea, cu probleme legate de piața mobilității digitalizate și solicită facilitarea accesului tuturor persoanelor cu orice tip de handicap, în limbi și formate accesibile și cu tehnologii adaptate diferitelor tipuri de handicap, inclusiv limbajul semnelor, alfabetul Braille, sisteme de comunicare alternativă și augmentativă și alte mijloace, moduri și formate de comunicare accesibile, inclusiv un limbaj ușor lizibil, subtitrare și mesaje text personale, în special pentru informațiile referitoare la sănătate, utilizând mai mult de un singur canal senzorial;
25. încurajează Comisia să depună eforturi susținute pentru a stimula promovarea sănătății și prevenția riscurilor pentru sănătate cu scopul de a aborda diferențele importante privind accesul și sănătatea, care afectează persoanele cu handicap cele mai vulnerabile;
26. le solicită Comisiei și statelor membre să pledeze în favoarea clasificării bolilor care afectează memoria ca handicap;
27. le solicită Comisiei și statelor membre să accelereze cât mai mult posibil punerea în aplicare a Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap;
28. invită Comisia să alinieze Strategia europeană pentru persoanele cu handicap la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, stabilind un calendar, criterii de referință și indicatori clari;
29. invită Comisia să includă în Strategia europeană pentru persoanele cu handicap o secțiune specifică privind protecția persoanelor dependente cu handicap care nu au membri de familie care să îi sprijine; evidențiază faptul că, în secțiunea respectivă, trebuie analizate, în primul rând, necesitățile sociale și de sănătate ale persoanelor cu handicap și apoi toate celelalte aspecte ale vieților lor;
30. îndeamnă Comisia și statele membre să acorde recunoașterea de cuviință rolului esențial al persoanelor care au în îngrijire membri de familie și să garanteze că și acestea au un acces corespunzător la servicii de sănătate, având în vedere impactul pe care îl are îngrijirea persoanelor cu handicap asupra sănătății lor fizice și psihice și asupra calității
RR\1097687RO.doc 67/101 PE578.465v01-00
RO
vieții lor;
31. subliniază că eliminarea discriminării persoanelor cu handicap din toate domeniile vieții, inclusiv în ceea ce privește accesul la asistență medicală, depinde de adoptarea și transpunerea în practică a Directivei privind tratamentul egal orizontal;
PE578.465v01-00 68/101 RR\1097687RO.doc
RO
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 26.4.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
5608
Membri titulari prezenți la votul final Marco Affronte, Margrete Auken, Pilar Ayuso, Zoltán Balczó, Ivo Belet, Simona Bonafè, Biljana Borzan, Lynn Boylan, Soledad Cabezón Ruiz, Nessa Childers, Alberto Cirio, Birgit Collin-Langen, Mireille D’Ornano, Seb Dance, Angélique Delahaye, Jørn Dohrmann, Ian Duncan, Stefan Eck, Bas Eickhout, Eleonora Evi, José Inácio Faria, Francesc Gambús, Elisabetta Gardini, Gerben-Jan Gerbrandy, Jens Gieseke, Julie Girling, Matthias Groote, Françoise Grossetête, Andrzej Grzyb, Anneli Jäätteenmäki, Jean-François Jalkh, Benedek Jávor, Karin Kadenbach, Kateřina Konečná, Giovanni La Via, Peter Liese, Norbert Lins, Susanne Melior, Miroslav Mikolášik, Massimo Paolucci, Gilles Pargneaux, Piernicola Pedicini, Bolesław G. Piecha, Pavel Poc, Daciana Octavia Sârbu, Davor Škrlec, Renate Sommer, Estefanía Torres Martínez, Nils Torvalds, Tom Vandenkendelaere, Jadwiga Wiśniewska, Damiano Zoffoli
Membri supleanți prezenți la votul final Clara Eugenia Aguilera García, Nicola Caputo, Giorgos Grammatikakis, Merja Kyllönen, Gesine Meissner, Marijana Petir, Gabriele Preuß, Jasenko Selimovic, Kay Swinburne, Keith Taylor, Mihai Țurcanu
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
Marie-Christine Boutonnet
RR\1097687RO.doc 69/101 PE578.465v01-00
RO
27.4.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități(2015/2258(INI))
Raportor pentru aviz: Davor Škrlec
SUGESTII
Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) impune Uniunii să combată discriminarea pe criterii de handicap în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale (articolul 10) și îi conferă puterea de a adopta acte legislative pentru a combate acest tip de discriminare (articolul 19);
B. întrucât articolele 21 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzic explicit discriminarea pe criterii de handicap și prevăd participarea egală a persoanelor cu dizabilități în societate;
C. întrucât, ca urmare a rezoluției Parlamentului European din 27 septembrie 2011 referitoare la „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”1, adoptată de către Comisie la 13 decembrie 2011, Comisia a recunoscut necesitatea de a se asigura un lanț funcțional de servicii accesibile tuturor (transport, cazare, masă, atracții) și, în acest scop, a început să întreprindă acțiuni pentru a sensibiliza opinia publică, a îmbunătăți competențele în sectorul turistic și, în cele din urmă, pentru a îmbunătăți calitatea dotărilor turistice pentru persoanele cu nevoi speciale sau cu dizabilități;
D. întrucât nevoile persoanelor cu dizabilități, diversități funcționale și mobilitate redusă în domeniul transportului, al mobilității și al turismului oferă oportunități de afaceri inovatoare în sectorul serviciilor legate de transport și mobilitate și pot conduce la situații
1 JO C 56E, 26.2.2013, p. 41.
PE578.465v01-00 70/101 RR\1097687RO.doc
RO
reciproc avantajoase pentru persoanele cu orice tip de dizabilități (inclusiv, dar nu numai, pentru persoanele cu mobilitate redusă, pentru orbi, surzi sau persoane cu deficiențe de auz, persoane care suferă de autism și persoane cu dizabilități intelectuale sau psihosociale), precum și pentru toți ceilalți utilizatori ai acestor servicii, în spiritul principiului „proiectării universale“;
E. întrucât în Europa există 80 de milioane de persoane cu dizabilități sau cu diversitate funcțională, ceea ce reprezintă o șesime din populație;
1. îndeamnă Comisia și Consiliul să răspundă mai eficient nevoilor persoanelor cu dizabilități și să țină cont de acestea în mod constant atunci când revizuiesc regulamentele UE, cum ar fi cele privind drepturile pasagerilor în diverse moduri de transport [Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 și Regulamentul (CE) nr. 261/2004 privind transportul aerian, Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 privind transportul rutier, Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 privind transportul pe apă și Regulamentul (UE) nr. 181/2011 privind transportul cu autobuzul și autocarul], precum și atunci când elaborează acte legislative cu privire, de exemplu, la drepturile pasagerilor în contextul călătoriilor multimodale; subliniază faptul că, în cadrul Strategiei europene 2010-2020 pentru persoanele cu handicap, UE s-a angajat în favoarea unei Europe fără bariere în 2010;
2. invită UE să consolideze monitorizarea punerii în aplicare a legislației privind drepturile călătorilor și să armonizeze activitatea organismelor naționale de asigurare a aplicării legii și invită statele membre să ia toate măsurile necesare în vederea punerii în aplicare a legislației UE care vizează îmbunătățirea accesibilității transportului la nivel local, regional și la nivel de stat în domeniul transporturilor și turismului (de exemplu în autobuze și taxiuri, transportul public urban, transportul feroviar, aerian și naval și care include, de asemenea, gări, aeroporturi și porturi) și să elimine obstacolele din calea unei Europe fără bariere, de exemplu prin consolidarea competențelor autorităților însărcinate cu asigurarea aplicării legii în temeiul legislației privind drepturile călătorilor, pentru a garanta egalitatea în drepturi si aplicarea efectiva a acestora pentru toate persoanele cu handicap de pe întreg teritoriul UE, inclusiv în ceea ce privește accesibilitatea și standardizarea, armonizarea, cerințele tehnice, stimulentele pentru întreprinderi, politicile sindicale și acordurile colective;
3. solicită Comisiei să clarifice responsabilitățile fiecărui actor implicat în asistența pentru persoanele cu mobilitate redusă, în special în ceea ce privește transferurile între diferitele moduri de transport, și să ofere informații Parlamentului cu privire la participarea asociațiilor pentru persoanele cu dizabilități și rolul acestora în implementarea normelor privind drepturile pasagerilor;
4. solicită Comisiei și statelor membre să realizeze progrese în implementarea Strategiei europene pentru persoanele cu dizabilități 2010-2020; regretă faptul că evaluarea intermediară a acestei strategii, prevăzută pentru 2015, a fost amânată și solicită Comisiei să finalizeze și să comunice această evaluare cât mai curând;
5. este ferm convins de avantajele normelor comune la nivelul UE privind accesibilitatea și, prin urmare, așteaptă cu nerăbdare adoptarea rapidă a propunerii Comisiei referitoare la Actul european privind accesibilitatea1;
1 COM(2015)0615.
RR\1097687RO.doc 71/101 PE578.465v01-00
RO
6. subliniază necesitatea de a adopta Actul european privind accesibilitatea, care este esențial pentru soluționarea tuturor aspectelor legate de accesibilitatea persoanelor cu dizabilități în sectorul transporturilor, mobilității și turismului și pentru a asigura că sunt deplin accesibile pentru persoanele cu dizabilități serviciile de transport de pasageri aeriene, rutiere și navale, în special corespondențele și accesul fără obstacole la metrourile și la trenurile subterane publice, la site-urile internet, la serviciile adaptate dispozitivelor mobile, la bornele inteligente de emitere a biletelor, de informare în timp real și de autoservire, la automatele de bilete și la bornele de înregistrare utilizate pentru serviciile de transport de pasageri;
7. recunoaște faptul că pentru întreprinderile mici și mijlocii va fi mai avantajos să respecte cerințele privind standardele UE, decât să fie obligate să se adapteze unor norme naționale divergente; regretă, cu toate acestea, că produsele turistice și serviciile turistice transfrontaliere nu sunt reglementate de propunere de act european privind accesibilitatea; subliniază că nu au fost întreprinse acțiuni suplimentare la nivelul UE în ceea ce privește facilitățile și serviciile turistice pentru a armoniza treptat clasificarea unităților de cazare în funcție de criteriile de accesibilitate;
8. invită Comisia să propună ratificarea de către UE a protocolului facultativ la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, astfel încât persoanele cu dizabilități să-și poată exercita mai bine drepturile, în special în ceea ce privește lipsa accesului la serviciile de transport și la unele elemente ale mediului construit, printre care dotările turistice și unitățile de cazare;
9. subliniază faptul că accesibilitatea fără obstacole la serviciile de transport, la vehicule, la infrastructură și la centrele de conexiuni intermodale, în special în zonele rurale, este esențială pentru a garanta sisteme de mobilitate fără discriminare inerentă; subliniază, în acest sens, că persoanele cu handicap trebuie să aibă acces la produse și servicii și că trebuie depuse mai multe eforturi pentru ca serviciile, vehiculele și infrastructurile de transport și turistice să fie accesibile; subliniază că Mecanismul pentru interconectarea Europei oferă posibilitatea de a finanța o serie de măsuri în zonele urbane, precum și măsuri de îmbunătățire a accesibilității pentru persoanele cu anumite tipuri de dizabilități, finanțare care poate ajunge până la 10% din costurile de adaptare;
10. invită Comisia să comunice în raportul său anual privind implementarea fondurilor TEN-T progresele înregistrate în privința măsurilor și a valorii ajutoarelor acordate pentru adaptarea infrastructurilor la persoanele cu dizabilități în cadrul mecanismului Interconectarea Europei și a altor tipuri de finanțare din partea UE; solicită, de asemenea, Comisiei să ia măsuri pentru a promova o implicare mai intensă în proiectele care vizează adaptarea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv, printre altele, reuniuni de informare și comunicare pentru potențialii dezvoltatori;
11. subliniază, în acest sens, importanța măsurilor de finanțare în zonele urbane, unde populația utilizează mai frecvent diferitele moduri de transport, iar persoanele cu anumite tipuri de disfuncționalitate motorie întâmpină cele mai multe dificultăți;
12. consideră că accesibilitatea este esențială pentru ca persoanele cu dizabilități să poată beneficia pe deplin de oferta turistică europeană;
13. subliniază că asigurarea sistematică a unor formate accesibile ar trebui să constituie o
PE578.465v01-00 72/101 RR\1097687RO.doc
RO
prioritate pe ordinea de zi a politicilor privind piața mobilității digitalizate și ar trebui să faciliteze accesul tuturor persoanelor cu orice tip de dizabilitate, în limbi și formate accesibile și cu tehnologii adaptate diferitelor tipuri de dizabilități, inclusiv limbajul semnelor, alfabetul Braille, sisteme de comunicare alternativă și augmentativă și alte mijloace, moduri și formate de comunicare la alegerea utilizatorului, inclusiv un limbaj sau pictograme ușor de citit, subtitluri și mesaje cu text personal pentru informațiile referitoare la călătorii, rezervări și emiterea biletelor, utilizând mai mult de un singur canal senzorial; invită insistent Comisia, în ceea ce privește echipamentele și serviciile de transport, să creeze mecanisme de monitorizare și control adecvate, prin care să se asigure că dispozitivele de accesibilitate și asistență pentru persoanele cu dizabilități vor fi introduse și în serviciile de transport public, în toate statele membre;
14. subliniază că persoanele cu dizabilități ar trebui să aibă posibilitatea de a obține informații cu privire la serviciile transfrontaliere multimodale care oferă transport de la punctul exact de plecare până la destinația finală, astfel încât să poată alege serviciul cel mai sustenabil, mai ieftin și mai rapid și să-l poată rezerva și plăti online;
15. solicită sa se pună la dispoziție informații în timp real privind călătoriile, astfel încât persoanele cu dizabilități să poată obține, înainte de plecare, date despre perturbări și despre modalitățile alternative de călătorie;
16. salută proiectul pilot „Cardul european de dizabilitate”; invită statele membre implicate și Comisia să ia în considerare și să utilizeze, dacă este cazul, cele mai recente evoluții tehnologice, în special în domeniul intermodalității, interconectivității și interoperabilității, și subliniază că principiul „proiectării universale” trebuie să se aplice întotdeauna în momentul proiectării produselor legate de transportul de pasageri aerian, rutier, feroviar și maritim în scopul de a respecta pe deplin cerințele în materie de accesibilitate; încurajează toate statele membre să se alăture inițiativei „Cardul european de dizabilitate” și invită Comisia să aloce resursele financiare necesare pentru a dezvolta această inițiativă ca un proiect la nivelul întregii UE;
17. invită Comisia și statele membre să ia măsuri pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități pot apela cu ușurință numărul 112 pentru urgențe oriunde în Europa;
18. subliniază faptul că în viitoarele programe de cercetare și inovare, cum ar fi cele din contextul programului Orizont 2020, trebuie să se acorde o atenție specială tehnologiilor de asistență care fac posibilă autonomia persoanelor cu dizabilități și că trebuie să se integreze pe deplin cunoștințele dobândite privind necesitatea asigurării mobilității și a unor servicii turistice fără obstacole; subliniază că acest lucru va conduce la îmbunătățirea și armonizarea datelor statistice la nivel european, precum și la schimburi de bune practici;
19. invită Comisia să încurajeze cercetarea, colectarea datelor și schimburile de bune practici în consultarea cu reprezentanții organizațiilor persoanelor cu dizabilități, precum și să furnizeze o prezentare generală a datelor privind accesibilitatea persoanelor cu dizabilități la serviciile de turism, astfel cum se prevede în cele două anexe la Regulamentul (UE) nr. 692/2011 privind statisticile europene referitoare la turism;
20. subliniază faptul că serviciile turistice trebuie să țină seama de nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilități, cum ar fi accesul ușor la informații, comunicare și dotări
RR\1097687RO.doc 73/101 PE578.465v01-00
RO
precum camerele, băile, toaletele și alte spații interioare;
21. solicită autorităților competente din statele membre să pregătească strategii de informare privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să faciliteze formarea personalului din turism și transport în ceea ce privește sensibilizarea si egalitatea persoanelor cu dizabilități, precum și să încurajeze colaborarea și schimburile de bune practici între organizațiile europene active în domeniul persoanelor cu dizabilități și organismele publice și private responsabile de transport. solicită ca materialele utilizate pentru formare să fie disponibile, de asemenea, în formate accesibile;
22. subliniază că personalul din transportul aerian trebuie să beneficieze de o formare riguroasă, astfel încât companiile aeriene să poată oferi servicii adecvate pentru persoanele cu dizabilități; subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită pentru a se asigura că personalul poate manevra scaunele cu rotile fără a le deteriora;
23. susține că principiul „turismul pentru toți” trebuie să reprezinte punctul de referință pentru toate acțiunile legate de turism de la nivel național, regional, local și european; subliniază că furnizorii de servicii turistice ar trebui să țină seama de nevoile persoanelor cu dizabilități, promovând adaptarea echipamentelor și activități de formare a personalului.
PE578.465v01-00 74/101 RR\1097687RO.doc
RO
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 26.4.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
4211
Membri titulari prezenți la votul final Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Marie-Christine Arnautu, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Karima Delli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Tania González Peñas, Dieter-Lebrecht Koch, Stelios Kouloglou, Merja Kyllönen, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Gesine Meissner, Cláudia Monteiro de Aguiar, Renaud Muselier, Jens Nilsson, Markus Pieper, Salvatore Domenico Pogliese, Gabriele Preuß, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Jill Seymour, Claudia Tapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Peter van Dalen, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska
Membri supleanți prezenți la votul final Rosa D’Amato, Jill Evans, Michael Gahler, Maria Grapini, Karoline Graswander-Hainz, Marek Plura, Davor Škrlec, Dubravka Šuica, Ruža Tomašić, Evžen Tošenovský, Henna Virkkunen
RR\1097687RO.doc 75/101 PE578.465v01-00
RO
21.3.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în special în ceea ce privește observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități(2015/2258(INI))
Raportor pentru aviz: Jens Nilsson
SUGESTII
Comisia pentru dezvoltare regională recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. subliniază că articolul 7 și articolul 96 alineatul (7) din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC)1 prevăd faptul că statele membre și Comisia trebuie să se asigure că egalitatea de șanse, nediscriminarea și integrarea persoanelor cu dizabilități sunt avute în vedere și promovate în cadrul implementării fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), în general, și al programelor operaționale, în special; solicită o abordare integrată pentru a răspunde nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități; invită, prin urmare, Comisia să monitorizeze îndeaproape aplicarea condițiilor ex-ante privind anti-discriminarea și dizabilitățile; subliniază că evaluarea acestora trebuie să stabilească capacitatea măsurilor planificate de a promova egalitatea de șanse între femei și bărbați și integrarea persoanelor cu dizabilități, în special în ceea ce privește accesibilitatea finanțării;
2. subliniază, din perspectiva sistemului comun de administrare în vederea aplicării politicii de coeziune, necesitatea unei guvernanțe eficiente pe mai multe niveluri și a coordonării măsurilor de combatere a discriminării; îndeamnă Uniunea Europeană să aibă în vedere crearea unui mecanism de coordonare interinstituțional; subliniază că acest mecanism ar trebui să permită consolidarea capacităților și schimbul de bune practici între diversele instituții europene și statele membre cu privire la asistența umanitară incluzivă și accesibilă pentru persoanele cu dizabilități, consultarea reală și participarea acestor persoane și a organizațiilor care le reprezintă;
3. subliniază faptul că persoanele cu dizabilități se confruntă cu o serie de provocări în ceea 1 JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
PE578.465v01-00 76/101 RR\1097687RO.doc
RO
ce privește asigurarea respectării drepturilor lor, în special în domeniul ocupării forței de muncă, al locuințelor și al mobilității; subliniază că persoanele cu dizabilități aduc o contribuție valoroasă la societate în ansamblu, inclusiv în calitate de întreprinzători de succes, adeseori la conducerea unor întreprinderi mici, și că această contribuție valoroasă poate fi și mai mare dacă mediul (profesional și antreprenorial) este adaptat în mod corespunzător, motiv pentru care sunt necesare fondurile ESI; îndeamnă, prin urmare, UE să stabilească și să comunice numărul persoanelor cu dizabilități care sunt angajate și lucrători independenți; reamintește că, în conformitate cu Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități, o persoană din șase în UE suferă de o formă de dizabilitate, mai mult de o treime din persoanele cu vârsta de peste 75 de ani prezintă o dizabilitate și/sau limitări funcționale care le restrâng într-o anumită măsură capacitățile, peste 20 % dintre acestea suferă de o limitare semnificativă a capacităților lor, precum și că, în plus, aceste cifre tind să crească pe măsură ce populația UE îmbătrânește;
4. recomandă cu fermitate ca statele membre și autoritățile locale și regionale să-și intensifice eforturile în domeniul prevenirii discriminării și a excluderii persoanelor cu dizabilități, cum ar fi accesul în condiții egale la asistență medicală al tuturor persoanelor care suferă de orice tip de dizabilitate, inclusiv al persoanelor care au nevoie de sprijin și de servicii de înaltă calitate; solicită o evaluare a Directivei 2011/24/UE privind aplicarea drepturilor pacienților în asistența medicală transfrontalieră, din perspectiva accesului persoanelor cu dizabilități, al accesului în condiții egale la locuință, transport, produse și servicii, precum și la educație (profesională) și încadrare în muncă incluzivă și de calitate, sporind, în același timp, gradul de sensibilizare a societății cu privire la diversele tipuri de dizabilități și la nevoile corespunzătoare;
5. invită Comisia să coopereze îndeaproape cu Parlamentul în domeniile în legătură cu care Comitetul ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și-a exprimat preocupările în „Observațiile finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene”1; subliniază că instituțiile UE ar trebui să fie ele însele un model pentru interpretarea convenției; solicită organizarea unei campanii vaste pentru a sensibiliza societatea în legătură cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și pentru a combate prejudecățile împotriva persoanelor cu dizabilități; invită statele membre care nu au ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități să ia această măsură în cel mai scurt timp; solicită Comisiei să discute cu Parlamentul, în cel mai scurt timp posibil, proiectul de raport referitor la punerea în aplicare a Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități;
6. consideră că finanțarea ESI, în special Fondul social european, ar trebui să fie utilizată pentru abordarea provocărilor fundamentale reprezentate de sărăcia și excluderea persoanelor cu dizabilități, pentru sprijinirea integrării și a dezinstituționalizării într-un mod echilibrat, evitând totodată proliferarea instituțiilor; în acest context, solicită ca planurile naționale de dezinstituționalizare să includă obiective specifice pentru acordarea de asistență bazată pe comunitate, furnizată de persoane calificate și formate corespunzător, care să permită persoanelor cu dizabilități să aibă acces la aceeași gamă de opțiuni de care dispune toată lumea cu privire la locul în care doresc să locuiască și primirea sprijinului de care au nevoie;
1 Organizația Națiunilor Unite, Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, Observații finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene, 4 septembrie 2015 (CRPD/C/EU/CO/1).
RR\1097687RO.doc 77/101 PE578.465v01-00
RO
7. îndeamnă factorii de decizie de la nivel local, regional, național și al UE să asigure monitorizarea eficientă a transpunerii dispozițiilor referitoare la nediscriminare, precum și accesibilitatea și utilizarea finanțării ESI, pentru a sprijini accesul în condiții egale la toate serviciile, inclusiv la internet, al persoanelor cu dizabilități și condiții egale și suficiente de trai în comunitățile locale din toate zonele (de ex. în zonele rurale și slab populate și zonele urbane), precum și al instituțiilor care se ocupă de îngrijirea acestora; constată totuși că statele membre dețin principala competență în ceea ce privește politicile sociale și finanțarea acestora;
8. încurajează adoptarea unor măsuri proactive pentru sprijinirea angajării persoanelor cu dizabilități și adaptarea politicilor generale de recrutare; încurajează instituțiile publice de la nivel național, regional și local să dea un exemplu, să nu efectueze reduceri la nivelul prestațiilor legate de dizabilități, să consolideze formarea profesională și aplicarea efectivă a cotelor de persoane cu dizabilități, prin furnizarea unor stimulente fiscale angajatorilor; consideră că persoanelor cu dizabilități trebuie să li se garanteze un acces neîngrădit la infrastructură și la toate mijloacele de transport public; solicită, în plus, ca în etapa planificării acțiunilor cofinanțate de fondurile ESI, să fie concepute planuri de eliminare a obstacolelor arhitecturale din calea utilizării clădirilor și a spațiilor publice;
9. invită Comisia să monitorizeze îndeaproape respectarea principiului nediscriminării și a legislației conexe atunci când sunt utilizate fondurile ESI; subliniază că organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale și a nediscriminării, inclusiv organizațiile persoanelor cu dizabilități, trebuie incluse în parteneriat în cursul etapei de programare și de punere în aplicare a programelor operaționale, pentru ca interesele și preocupările persoanelor cu dizabilități să fie luate în considerare în mod cuvenit; solicită ca utilizarea fondurilor ESI să respecte standardele minime referitoare la accesibilitate, mobilitate și asigurarea de locuințe pentru persoanele cu dizabilități și constată că aceasta reprezintă o sarcină importantă și dificilă, în special pentru autoritățile locale și regionale;
10. consideră că ar trebui dezvoltate instrumente digitale pentru persoanele cu dizabilități, care să contribuie la integrarea sportivilor și sportivelor cu dizabilități, precum și platforme de muncă la distanță, de utilizare flexibilă și în comun a spațiilor de lucru; consideră, în plus, că educația de calitate și infrastructura sportivă din școli ar trebui adaptate la nevoile copiilor cu dizabilități și că, în fiecare stat membru, ar trebui să se instituie un cadru strategic național și regional de politici pentru învățarea de-a lungul vieții, care să conțină măsuri concrete pentru dezvoltarea competențelor persoanelor cu dizabilități;
11. reamintește că nu există nicio ierarhie a drepturilor omului și că discriminarea pe motive de dizabilitate trebuie să fie abordată la fel ca discriminarea pe alte motive, inclusiv discriminarea multiplă; invită toți factorii implicați să acorde o atenție deosebită nevoilor tuturor persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, inclusiv ale refugiaților, ale persoanelor cu tulburări din spectrul autist și ale persoanelor în vârstă cu dizabilități.
PE578.465v01-00 78/101 RR\1097687RO.doc
RO
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 17.3.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
3510
Membri titulari prezenţi la votul final Pascal Arimont, Franc Bogovič, Andrea Cozzolino, Rosa D’Amato, Krzysztof Hetman, Ivan Jakovčić, Marc Joulaud, Sławomir Kłosowski, Andrew Lewer, Louis-Joseph Manscour, Jens Nilsson, Andrey Novakov, Younous Omarjee, Mirosław Piotrowski, Stanislav Polčák, Terry Reintke, Liliana Rodrigues, Fernando Ruas, Monika Smolková, Maria Spyraki, Ramón Luis Valcárcel Siso, Lambert van Nistelrooij, Derek Vaughan, Kerstin Westphal, Joachim Zeller
Membri supleanți prezenți la votul final Isabella Adinolfi, Viorica Dăncilă, Elena Gentile, Iliana Iotova, Dimitrios Papadimoulis, Bronis Ropė, Remo Sernagiotto
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
Louis Aliot, Sergio Gutiérrez Prieto, Gesine Meissner, Georgi Pirinski
RR\1097687RO.doc 79/101 PE578.465v01-00
RO
21.4.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în special în ceea ce privește observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități(2015/2258(INI))
Raportoare pentru aviz: Silvia Costa
SUGESTII
Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. reamintește faptul că independența, integrarea și accesul la un sistem de învățământ și de formare deschis tuturor, la viața culturală și civică, la activitățile recreative și la sport sunt drepturi garantate la articolele 19, 24 și 30 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD); reamintește faptul că aceste drepturi sunt protejate în temeiul dreptului UE, în special al articolului 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care interzice discriminarea din motive legate de dizabilitate, și pe baza principiului participării depline și efective, inclusiv al participării democratice și al integrării în societate a persoanelor cu dizabilități (articolul 3 din UNCRPD); solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să consolideze măsurile menite să asigure accesul egal și efectiv al persoanelor cu dizabilități nu numai la domenii-cheie, precum educația de calitate și favorabilă incluziunii, cultura și sportul, ci și la activități extracuriculare, precum teatrul, limbile străine și arta; invită Comisia să includă indicatori specifici cu privire la dizabilități în Strategia Europa 2020 în cadrul obiectivelor sale în materie de educație și formare;
2. solicită statelor membre să garanteze că educația și formarea sunt structurate astfel încât să se țină seama de copiii și adulții cu dizabilități fizice sau intelectuale, asigurând în același timp consiliere, asistență și instruire individuală; observă că astfel de inițiative pot beneficia de finanțare prin intermediul fondurilor structurale, al Fondului european pentru investiții strategice și al programului Erasmus +;
PE578.465v01-00 80/101 RR\1097687RO.doc
RO
3. reamintește proiectul de comentariu general al Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități cu privire la articolul 24 (dreptul la o educație favorabilă incluziunii), care prezintă în detaliu conținutul său normativ, obligațiile statelor, relația sa cu alte prevederi ale convenției și punerea sa în aplicare la nivel național;
4. reamintește că programele care vizează tineretul ar trebui să acorde o atenție deosebită tinerilor cu dizabilități;
5. reamintește că persoanele cu dizabilități sunt excluse adesea sau nu dispun de un acces efectiv la serviciile educaționale și de formare, fiind necesare procese educaționale care au în vedere nivelul lor de dizabilitate pentru a le ajuta să își atingă pe deplin potențialul social, economic și educațional; subliniază necesitatea de a adopta măsuri corespunzătoare pentru a garanta că toți elevii cu dizabilități beneficiază de facilități rezonabile, astfel încât să se bucure de dreptul lor la o educație de calitate favorabilă incluziunii; încurajează statele membre și administrațiile regionale sau locale descentralizate competente să consolideze programele de formare și posibilitățile de dezvoltare profesională continuă pentru toate părțile interesate relevante implicate în mediile de învățare nonformală și informală, precum și accesul lor la infrastructuri TIC pentru a sprijini activitatea acestora cu elevii cu dizabilități și pentru a combate prejudecățile față de persoanele cu dizabilități, în special față de persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale;
6. reamintește că sportul este un instrument extrem de important în contextul incluziunii sociale, deoarece creează oportunități de interacțiune și de dobândire a competențelor sociale; solicită Comisiei și statelor membre, în conformitate cu articolul 30 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, să demareze programe specifice menite să facă activitățile și evenimentele sportive mai accesibile persoanelor cu dizabilități; remarcă faptul că dreptul de a avea acces deplin la evenimentele culturale sau la activitățile recreative este un drept fundamental și invită, prin urmare, Comisia să îmbunătățească accesibilitatea la astfel de evenimente, amplasamente, bunuri și servicii, inclusiv în domeniul audiovizual; salută inițiativele care vizează punerea la dispoziție a subtitrărilor sau descrierilor audio adaptate ale operelor audiovizuale și de alt tip, pentru a le face accesibile persoanelor cu dizabilități;
7. recomandă școlilor din Europa să pună în aplicare o politică care să garanteze nediscriminarea pe motiv de dizabilitate și îndeamnă Comisia să îmbunătățească și, în mod ideal, să garanteze accesul tuturor copiilor cu dizabilități la o educație favorabilă incluziunii și de calitate în școlile europene; recomandă elaborarea unor planuri individuale de învățământ, care trebuie definite de la începutul anului școlar și convenite de către școli, familii și autoritățile naționale; solicită statelor membre și Comisiei să faciliteze recunoașterea calificărilor elevilor cu dizabilități înscriși în școlile europene;
8. invită Comisia și statele membre să aplice măsuri efective prin care să trateze problema segregării și respingerii elevilor cu dizabilități în școli și în contextele educaționale și să le asigure accesul la amenajările corespunzătoare și la sprijinul de care au nevoie pentru a le facilita atingerea potențialului lor complet; subliniază că egalitatea de șanse poate fi realizată doar dacă dreptul la educație și formare favorabile incluziunii este garantat la toate nivelurile și pentru toate tipurile de educație și de formare, inclusiv în cazul învățării pe tot parcursul vieții, și, prin urmare, dacă se garantează recunoașterea calificărilor persoanelor cu dizabilități, în special a celor dobândite datorită mediilor educaționale
RR\1097687RO.doc 81/101 PE578.465v01-00
RO
favorabile, în care persoanele cu dizabilități pot obține în special competențe și aptitudini pentru a depăși dizabilitățile; subliniază existența carențelor de ordin tehnic și financiar din cadrul programelor educaționale pentru persoanele cu nevoi speciale, îndeosebi în statele membre afectate de criză, și solicită Comisiei să analizeze modalitățile de îmbunătățire a situației;
9. constată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reglementarea programelor de schimb pentru studenți, în special a programului Erasmus+, prin includerea unui sprijin financiar suplimentar pentru mobilitatea studenților și a personalului didactic cu dizabilități și insistă că este necesar să se prevadă în continuare dispoziții specifice în toate aspectele programului; recunoaște că, în practică, studenții cu dizabilități încă se confruntă cu numeroase bariere (de atitudine, comunicare, arhitecturale, informaționale etc.); invită Comisia și statele membre să se implice mai mult în susținerea participării persoanelor cu dizabilități la programele de schimb din UE și să amelioreze vizibilitatea și transparența oportunităților de mobilitate; invită, prin urmare, Comisia să promoveze schimbul de bune practici cu privire la accesul la programele de schimb pentru studenții și personalul didactic cu dizabilități;
10. reamintește că subprogramul MEDIA din cadrul programului Europa Creativă ar trebui să acorde o atenție specială proiectelor care includ tema dizabilităților și că ar trebui subliniată, în acest sens, puterea educațională a filmelor și a festivalurilor;
11. sprijină inițiativele care vizează să sensibilizeze societatea față de dificultățile întâmpinate de persoanele cu dizabilități și să facă persoanele cu dizabilități mai conștiente de potențialul lor și de contribuțiile pe care le pot aduce, printre altele, prin intermediul unor programe educaționale speciale în școli; subliniază că importanța Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități constă, în esență, în schimbarea atitudinilor culturale, recunoscând că obstacolele din mediile social și economic sunt cele care afectează de fapt persoanele cu dizabilități, nu dizabilitatea în sine;
12. invită Comisia să adopte măsuri eficace de prevenire a violenței împotriva copiilor cu dizabilități care să se axeze pe familii, comunități, profesioniști și instituții; constată că școala joacă un rol esențial în promovarea incluziunii sociale și subliniază necesitatea instituirii unor mecanisme adecvate, care să promoveze incluziunea în școlile obișnuite și care să garanteze pregătirea și formarea corespunzătoare ale cadrelor didactice, astfel încât să poată recunoaște și reacționa la actele de violență împotriva copiilor cu dizabilități;
13. solicită sistemelor educaționale să evite crearea unor medii care etichetează elevii, cum ar fi gruparea acestora în funcție de ritmul de învățare și de nivelul de competențe, deoarece acestea afectează în mod negativ elevii cu dizabilități, în special elevii cu dificultăți de învățare;
14. reamintește că atât copiii cu dizabilități, cât și familiile acestora trebuie să beneficieze de sprijin prin intermediul unor măsuri de intervenție timpurie, asistență socială și servicii comunitare adecvate;
15. invită Comisia să integreze o perspectivă a femeilor și fetelor cu dizabilități în strategia, politicile și programele sale viitoare privind egalitatea de gen și îndeamnă statele membre și Comisia să integreze perspectiva de gen în programele și serviciile educaționale și de formare pentru a asigura o educație și o dezvoltare având la bază incluziunea persoanelor
PE578.465v01-00 82/101 RR\1097687RO.doc
RO
cu dizabilități și pentru a consolida participarea semnificativă a femeilor cu dizabilități la dialogul privind dizabilitățile; constată, de asemenea, că persoanele cu dizabilități care aparțin unor minorități etnice, lingvistice sau religioase sunt adesea deosebit de vulnerabile, deoarece sunt expuse discriminării multiple;
16. subliniază că persoanele cu dizabilități trebuie să aibă acces la informare și comunicare prin formate și tehnologii accesibile adecvate diferitelor tipuri de dizabilități, inclusiv prin limbajul semnelor, limbajul Braille, comunicarea ameliorată și alternativă și alte mijloace, moduri și formate de comunicare accesibile la alegere, inclusiv formate ușor de citit și subtitrări; invită, prin urmare, Comisia să adopte măsurile necesare pentru a consolida punerea în aplicare a actelor sale legislative privind accesul la informare și comunicare; îndeamnă Consiliul să adopte fără alte amânări decizia privind încheierea Tratatului de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate; invită Consiliul și statele membre să pună în aplicare măsuri consecvente și eficace, în conformitate cu prevederile tratatului;
17. constată că strategiile pentru tineret pentru perioada de după 2018 ar trebui să integreze nevoile tinerilor cu dizabilități;
18. insistă asupra importanței sistemelor digitale pentru persoanele cu dizabilități ca instrument care le facilitează participarea la toate aspectele societății și recomandă continuarea cercetărilor privind utilizarea tehnologiilor ambientale de asistență în educație; recunoaște că un număr disproporționat de persoane cu dizabilități nu sunt încă prezente în mediul online, că nu au contact cu evoluțiile digitale și că, prin urmare, sunt private de informații, de oportunități, de dobândirea unor competențe noi și de accesarea unor servicii importante; le solicită, prin urmare, legiuitorilor de la nivel național și de la nivelul UE să includă prevederi referitoare la accesibilitate atunci când pun în aplicare legislația privind piața unică digitală, să integreze aspectele referitoare la accesibilitatea conținutului digital în toate politicile relevante, să demareze la nivelul comunităților programe de formare pentru „campionii digitali”, pentru a încuraja mai multe persoane cu dizabilități să intre în mediul online, și să ia măsurile necesare pentru a combate criminalitatea și hărțuirea pe internet; invită Comisia și statele membre să se asigure că drepturile de proprietate intelectuală nu constituie o barieră abuzivă sau discriminatorie împotriva accesului persoanelor cu dizabilități la materialele culturale și să examineze posibilitatea unei excepții obligatorii de la drepturile de autor în cazul utilizării necomerciale în folosul persoanelor cu handicap, care are legătură directă cu respectiva dizabilitate, în măsura impusă de handicapul lor; solicită să se pună în aplicare o abordare transversală a drepturilor omului în cazul persoanelor cu dizabilități în cadrul tuturor politicilor UE;
19. invită Comisia să lucreze în continuare la incluziunea persoanelor cu dizabilități prin sprijinul financiar acordat pentru o serie de proiecte și organizații de la nivel local;
20. solicită Comisiei să lanseze o campanie de sensibilizare în legătură cu CRDP, care să se axeze pe schimbul de bune practici, în cooperare cu organizațiile care se dedică persoanelor cu dizabilități și solicită, de asemenea, punerea la dispoziție a tuturor materialelor referitoare la consolidarea capacităților, la formare și la sensibilizare în formate accesibile; reamintește tuturor instituțiilor și organismelor UE faptul că este
RR\1097687RO.doc 83/101 PE578.465v01-00
RO
important să se asigure că portalurile lor de informații sunt pe deplin accesibile tuturor persoanelor cu dizabilități;
21. subliniază necesitatea de a crea un dialog structurat între Comisie, persoanele cu dizabilități și organizațiile lor reprezentative, pentru a obține implicarea lor activă în elaborarea și punerea în aplicare ale politicilor viitoare în materie de educație și de formare, precum și în activitățile culturale, sportive și pentru tineret cu scopul de a atinge obiectivul „nimic despre noi fără noi”; invită autoritățile publice de la toate nivelurile să încurajeze și să garanteze participarea persoanelor cu dizabilități la elaborarea politicilor și programelor care îi vizează;
22. este ferm convins că, în cel mai scurt timp, ar trebui să aibă loc o revizuire transversală și cuprinzătoare eficace a legislației UE în vederea unei armonizări complete cu prevederile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, punând în aplicare un proces democratic și participativ care să permită o implicare directă și deplină a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități;
23. reamintește tuturor instituțiilor și organismelor UE că este important să se garanteze tinerilor și lucrătorilor cu dizabilități un acces la concursuri, formare, cursuri de perfecționare, stagii și experiențe profesionale prin intermediul canalelor corespunzătoare și cu ajutor tehnologic, acolo unde este nevoie;
24. subliniază importanța unei consultări sistematice și strânse între organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități, factorii de decizie, întreprinderi și alte părți interesate relevante cu privire la toate inițiativele noi, la punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor și acțiunilor referitoare la educație, formare, cultură, sport și tineret;
25. invită Comisia să ratifice protocolul opțional la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, reamintind propunerea favorabilă a Comisiei din 2008, aprobată de Parlament în rezoluția sa legislativă din 2009, și subliniază că, până în prezent, o mare parte a statelor membre ale UE deja l-au semnat și ratificat;
26. recunoaște că, pentru a elabora politici adecvate care să asigure o educație favorabilă incluziunii pentru toate persoanele cu dizabilități din UE, sunt necesare date comparabile și consecvente la nivelul UE; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să intensifice eforturile depuse pentru a colecta date statistice fiabile cu privire la participarea persoanelor cu dizabilități la diferite niveluri și tipuri de educație și formare, cu privire la participarea acestora la programele de mobilitate și la numărul de persoane cu dizabilități care au părăsit timpuriu școala.
PE578.465v01-00 84/101 RR\1097687RO.doc
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 19.4.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
2500
Membri titulari prezenți la votul final Isabella Adinolfi, Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Nikolaos Chountis, Mircea Diaconu, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Petra Kammerevert, Svetoslav Hristov Malinov, Stefano Maullu, Luigi Morgano, Momchil Nekov, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka
Membri supleanți prezenți la votul final Mary Honeyball, Dietmar Köster, Zdzisław Krasnodębski
RR\1097687RO.doc 85/101 PE578.465v01-00
RO
24.5.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, îndeosebi a Observațiilor finale ale Comitetului Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap(2015/2258(INI))
Raportoare pentru aviz: Heidi Hautala
SUGESTII
Comisia pentru afaceri juridice recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD) este primul tratat internațional privind drepturile omului care a fost ratificat de către UE;
B. întrucât este prima dată când UE a fost evaluată de un organism al ONU în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor sale internaționale în domeniul drepturilor omului; întrucât Observațiile finale ale Comitetului UNCRPD privind punerea în aplicare a convenției în UE, publicate în 2015, reprezintă un semnal puternic privind angajamentul UE referitor la egalitate și la respectarea drepturilor omului;
C. întrucât UNCRPD este un acord mixt și întrucât, deși UE are competențe în anumite domenii, statele membre sunt, la rândul lor, obligate să pună în aplicare pe deplin UNCRPD la nivel național;
D. întrucât gama largă de recomandări ale Comitetului UNCRPD oferă orientări pentru acțiunile legislative și politice ce țin de competența UE;
E. întrucât unele dintre statele membre care au ratificat UNCRPD nu au înființat sau nu au desemnat încă organismele care să pună în aplicare convenția și să monitorizeze respectarea acesteia, astfel cum este prevăzut la articolul 33; întrucât organismele deja înființate, în special cele care asigură monitorizarea în temeiul articolului 33 alineatul (2), întâmpină dificultăți din cauza insuficienței resurselor umane și financiare și a absenței unui temei juridic solid pentru desemnarea lor,
PE578.465v01-00 86/101 RR\1097687RO.doc
RO
1. recunoaște importanța deosebită a unui mecanism eficient pentru plângeri individuale în scopul protecției drepturilor prevăzute în convenție; solicită, în acest sens, Consiliului să ratifice fără întârziere Protocolul opțional;
2. acordă cea mai mare importanță articolului 33 din UNCRPD („Punerea în aplicare și monitorizarea la nivel național”), precum și punctelor 76 și 77 din Observațiile finale ale Comitetului ONU; salută, prin urmare, aprobarea de către Comitetul ONU a participării Parlamentului European la monitorizarea independentă;
3. invită Comisia să realizeze fără întârziere o revizuire integrală a legislației și a programelor de finanțare ale UE pentru a se asigura că acestea respectă pe deplin UNCRPD și să propună, acolo unde este necesar, modificări ale legislației, cu implicarea constructivă a organizațiilor persoanelor cu dizabilități și a membrilor Cadrului UE pentru UNCRPD și să stabilească obiective și termene clare pentru reforme; în acest sens, subliniază necesitatea adoptării unei strategii cuprinzătoare la nivelul UE privind UNCRPD, cu un calendar, criterii de referință și termene-limită;
4. solicită Comisiei, ținând seama de Observațiile finale, să propună o actualizare periodică a declarației de competență, cu implicarea oficială a organizațiilor persoanelor cu dizabilități și a Parlamentului European;
5. îndeamnă statele membre să aloce suficiente resurse financiare și umane pentru îndeplinirea sarcinilor de către organismele care asigură monitorizarea în temeiul articolului 33 alineatul (2) din UNCRPD, să garanteze independența acestora și să se asigure că structura și funcționarea acestora țin cont de Principiile de la Paris privind funcționarea instituțiilor naționale ale drepturilor omului, în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din UNCRPD; și că funcționarea lor este susținută de un temei juridic care le definește în mod clar sfera de competență;
6. invită Comisia să colaboreze strâns cu alte instituții, organe și agenții ale UE, precum și cu statele membre, pentru a coordona în mod eficient și coerent măsurile luate în conformitate cu Observațiile finale; solicită ca măsurile necesare să facă parte dintr-o strategie privind punerea în aplicare a UNCRPD;
7. solicită UE și statelor membre să asigure consultarea și participarea structurată și sistematică a organizațiilor care reprezintă persoanele cu dizabilități atunci când iau măsuri pentru a pune în aplicare Observațiile finale;
8. îndeamnă Parlamentul European să consolideze mecanismul intern înființat cu scopul de a coordona punerea în aplicare a UNCRPD (UNCRPD network), astfel încât acesta să devină un mecanism pentru monitorizarea și punerea în aplicare a convenției care cuprinde toate comisiile parlamentare, cu participarea constructivă a organizațiilor persoanelor cu dizabilități;
9. își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile cu care continuă să se confrunte persoanele cu dizabilități în ceea ce privește accesul la justiție; reamintește că dreptul de acces la justiție este un drept fundamental și o componentă esențială a statului de drept; invită statele membre să ia măsuri pentru a asigura un acces complet la proceduri și pentru a adapta aceste proceduri la nevoile acestor persoane; consideră că Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a include programe de formare specifice cu privire la
RR\1097687RO.doc 87/101 PE578.465v01-00
RO
UNCRPD în programul UE privind justiția pentru perioada 2014-2020; sugerează că instanțele Uniunii ar trebui să pună în aplicare propriile norme și instrucțiuni interne într-un mod care facilitează accesul persoanelor cu dizabilități la justiție și că în administrarea justiției ar trebui să se țină seama și de recomandările generale ale Comitetului UNCRPD;
10. reafirmă că este important ca persoanelor cu dizabilități să li se pună la dispoziție excepții și limitări referitoare la dreptul de autor; ia act de încheierea Tratatului de la Marrakesh, pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere, și își reiterează convingerea că UE are competența de a încheia acest tratat fără ca ratificarea să fie condiționată de revizuirea cadrului juridic al UE sau de momentul pronunțării unei hotărâri a Curții de Justiție; tot în acest sens, subliniază necesitatea colaborării între Parlament, Comisie și statele membre, în vederea ratificării rapide a Tratatului de la Marrakesh;
11. subliniază că orice schimbare de ordin legislativ în domeniul drepturilor de autor și al drepturilor conexe ar trebui să prevadă accesul persoanelor cu dizabilități la opere și servicii care sunt protejate prin drepturile respective în orice format; reamintește că Comisia urmează să prezinte propuneri legislative privind excepțiile și limitările dreptului de autor și ale drepturilor conexe, în scopul de a garanta că persoanele cu diverse dizabilități au acces la opere și servicii care sunt protejate prin drepturile respective;
12. regretă faptul că Consiliul nu a acceptat includerea documentelor referitoare la persoanele cu dizabilități în domeniul de aplicare al Regulamentului privind promovarea liberei circulații a cetățenilor și a întreprinderilor prin simplificarea acceptării anumitor documente oficiale în UE;
13. își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerile recente ale Consiliului de reducere semnificativă a domeniului de aplicare al Directivei UE privind accesibilitatea site-urilor web ale organismelor din sectorul public; este preocupat de faptul că excepțiile propuse de Consiliu nu vor fi suficiente pentru a garanta că cele 80 de milioane de persoane cu dizabilități și cele 150 de milioane de persoane vârstnice care trăiesc în UE au acces în aceeași măsură la piața unică digitală și la serviciile publice online oferite cetățenilor din UE, încălcându-se astfel dreptul accesului egal la informație, prevăzut în UNCRPD;
14. reafirmă necesitatea ca statele membre și Comisia să asigure, prin măsuri concrete, combaterea oricărei forme de discriminare directă sau indirectă pe motive de handicap;
15. solicită deblocarea urgentă a Directivei UE privind combaterea discriminării, care, din anul 2008, nu a înregistrat niciun progres în cadrul Consiliului;
16. recunoaște numeroasele modalități prin care Convenția de la Haga privind protecția internațională a adulților poate contribui din punct de vedere funcțional la punerea în aplicare și la sprijinirea obligațiilor internaționale ale părților la UNCRDP; regretă, în acest context, eșecul Comisiei de a da curs Rezoluției Parlamentului din 18 decembrie 2008 conținând recomandări către Comisie privind implicațiile transfrontaliere ale protecției juridice a adulților;
17. salută publicarea de către Comisie, la 2 decembrie 2015, a Actului european privind accesibilitatea; reamintește necesitatea unei abordări integrale a accesibilității și faptul că dreptul la acces, astfel cum este prevăzut la articolul 9 din UNCRPD, trebuie să fie
PE578.465v01-00 88/101 RR\1097687RO.doc
RO
garantat persoanelor care sunt afectate de orice tip de dizabilitate;
18. invită instituțiile UE să revizuiască Statutul funcționarilor, precum și regulamentele interne și normele de punere în aplicare a acestuia, pentru a asigura recrutarea mai multor agenți și stagiari cu dizabilități, adoptând măsurile necesare pentru a garanta că agenții cu dizabilități sau membrii dependenți ai familiilor acestora, care prezintă dizabilități, beneficiază de aceleași șanse ca și alți agenți în ceea ce privește posibilitatea de a-și exercita drepturile;
19. solicită Comisiei să revizuiască sistemul comun de asigurări de sănătate al instituțiilor europene, pentru a garanta acoperirea integrală a nevoilor medicale legate de dizabilități într-un mod compatibil cu Convenția.
RR\1097687RO.doc 89/101 PE578.465v01-00
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 24.5.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
2200
Membri titulari prezenți la votul final Max Andersson, Marie-Christine Boutonnet, Jean-Marie Cavada, Therese Comodini Cachia, Mady Delvaux, Rosa Estaràs Ferragut, Laura Ferrara, Enrico Gasbarra, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sajjad Karim, Dietmar Köster, Gilles Lebreton, Jiří Maštálka, Emil Radev, Julia Reda, Evelyn Regner, József Szájer, Axel Voss, Tadeusz Zwiefka
Membri supleanți prezenți la votul final Daniel Buda, Angel Dzhambazki
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
Jens Nilsson
PE578.465v01-00 90/101 RR\1097687RO.doc
RO
25.4.2016
AVIZ AL COMISIEI PENTRU DREPTURILE FEMEII ȘI EGALITATEA DE GEN
destinat Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
referitor la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap(2015/2258(INI))
Raportoare pentru aviz: Rosa Estaràs Ferragut
SUGESTII
Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen recomandă Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât se estimează că, în Uniunea Europeană, există 80 de milioane de persoane cu dizabilități, 46 de milioane dintre acestea fiind femei și fete, ceea ce reprezintă aproximativ 16 % din totalul populației feminine din UE și ceea ce înseamnă că, în Uniunea Europeană, dizabilitățile afectează mai multe femei decât bărbați; întrucât femeile cu dizabilități sunt frecvent victime ale discriminării multiple, confruntându-se cu obstacole importante în exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, cum ar fi dreptul de a avea acces la educație și la locuri de muncă, ele ajungând astfel să fie afectate de izolarea socială și de traume psihologice; întrucât femeile sunt afectate în mod disproporționat de dizabilități, deoarece ele sunt cele care oferă îngrijire membrilor de familie cu dizabilități;
B. întrucât Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap recunoaște că femeile și fetele cu dizabilități sunt adeseori expuse, atât în interiorul, cât și în afara familiei, la un risc mai mare de violență, de atingere adusă integrității fizice și de abuz, de neglijență și tratament neglijent, de maltratare și exploatare;
C. întrucât Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap subliniază necesitatea de a integra o perspectivă de gen în toate eforturile depuse și de a se asigura că persoanele cu dizabilități se bucură de toate drepturile omului și
RR\1097687RO.doc 91/101 PE578.465v01-00
RO
libertățile fundamentale;
D. întrucât egalitatea de tratament și măsurile și politicile pozitive care vizează femeile cu dizabilități și mamele copiilor cu dizabilități reprezintă un drept fundamental al omului și o obligație etică;
E. întrucât aproape 80 % dintre femeile cu dizabilități sunt victime ale violenței fizice și psihologice și întrucât riscul ca acestea să facă obiectul violenței sexuale este mai mare decât în cazul altor femei; întrucât femeile și fetele cu dizabilități fac obiectul mai multor tipuri de discriminări;
F. întrucât este mai probabil ca femeile și fetele cu dizabilități să fie victime ale violenței pe motive de gen, în special ale violenței domestice și ale exploatării sexuale, iar estimările arată că femeile cu dizabilități sunt expuse unui risc de 1,5 până la 10 ori mai mare de a fi abuzate decât femeile fără dizabilități;
G. întrucât, ca urmare a schimbărilor demografice și sociale, a crescut cererea de lucrători casnici și de persoane care asigură servicii de îngrijire, în special în cadrul familiilor; întrucât, în general, femeile din familie asigură îngrijirea necesară persoanelor cu dizabilități și a celor aflate în întreținere, fiind, prin urmare, de multe ori, excluse de pe piața muncii;
H. întrucât femeile cu dizabilități, în special din rândul migranților, sunt expuse la un risc mai mare de sărăcie și de excluziune socială, făcând obiectul mai multor tipuri de discriminări;
I. întrucât rata de ocupare a femeilor fără dizabilități este de 65 %, în comparație cu 44 % în cazul femeilor cu dizabilități; întrucât femeile cu dizabilități sunt adesea discriminate în comparație cu bărbații cu dizabilități în ceea ce privește accesul la locuri de muncă și educație; întrucât nivelul ridicat al șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități este în continuare inacceptabil; întrucât femeile și fetele cu dizabilități se confruntă cu dificultăți mai mari în a intra pe piața forței de muncă; întrucât trebuie depășite barierele în calea mobilității, precum și dependența foarte ridicată de membrii familiei și de îngrijitori, pentru a încuraja participarea activă a femeilor și fetelor cu dizabilități la educație, la piața forței de muncă și la viața socială și economică a comunității;
J. întrucât exercitarea unei activități profesionale remunerate este esențială pentru a le permite persoanelor cu dizabilități să aibă o viață independentă și să își susțină familia și gospodăria; întrucât femeile și fetele cu dizabilități sunt adesea prost plătite; întrucât este mai probabil ca acest grup vulnerabil de persoane să fie afectat de sărăcie și este un grup expus unui risc mai mare de excluziune socială;
K. întrucât criza economică, măsurile de austeritate adoptate și reducerile impuse în sectoarele serviciilor sociale și asistenței medicale din majoritatea statelor membre ale UE au avut consecințe negative pentru grupurile vulnerabile ale populației UE, în special pentru persoanele cu dizabilități și familiile acestora, care sunt afectate în mod disproporționat de măsurile de austeritate, și, în special, pentru femeile și fetele cu dizabilități;
L. întrucât copiii cu dizabilități se confruntă cu obstacole semnificative, care îi împiedică să se bucure de drepturile lor fundamentale;
PE578.465v01-00 92/101 RR\1097687RO.doc
RO
M. întrucât copiii cu dizabilități sunt adesea excluși din societate, uneori locuind în instituții sau alte facilități, departe de familiile lor;
N. subliniază că copiii cu dizabilități au dreptul să trăiască în familii sau într-un mediu familial și să se aștepte ca instituțiile de stat pertinente să acționeze în interesul superior al copiilor și al familiilor acestora;
O. întrucât există o probabilitate mai ridicată ca copiii cu dizabilități să nu frecventeze o școală și întrucât, din acest motiv, dispun de posibilități limitate de formare a capitalului uman, iar, la vârsta adultă, riscă să se confrunte cu oportunități reduse de angajare și cu o productivitate scăzută;
P. întrucât există o probabilitate mai ridicată ca persoanele cu dizabilități să fie șomere și, în general, să câștige mai puțin chiar și atunci când au un loc de muncă; întrucât cu cât dizabilitatea este mai gravă, cu atât sunt mai puține posibilitățile de angajare și de obținere a unui venit;
Q. întrucât persoanele cu dizabilități pot necesita costuri suplimentare din cauza dizabilității, cum ar fi costurile asociate asistenței medicale, dispozitivelor de asistare sau sprijinului și asistenței personale de care au nevoie, și, prin urmare, implică frecvent utilizarea mai multor resurse pentru a obține aceleași rezultate pe care le-ar obține persoanele fără dizabilități;
R. întrucât, în observațiile sale finale cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene, Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap recomandă Uniunii Europene să integreze perspectiva legată de dizabilități în politicile și programele sale de gen, precum și perspectiva de gen în strategiile sale în materie de dizabilități, să elaboreze acțiuni de discriminare pozitivă, să stabilească un mecanism de monitorizare și să finanțeze colectarea de date și cercetarea cu privire la femeile și fetele cu dizabilități; întrucât recomandă în continuare ca Uniunea Europeană să asigure o protecție eficientă împotriva violenței, a abuzului și a exploatării, ca politica privind echilibrul dintre viața de familie și cea profesională să abordeze nevoile copiilor și adulților cu dizabilități, inclusiv ale persoanelor care asigură îngrijirea acestora, precum și să se adopte măsuri pentru a reduce ratele ridicate ale șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități, care sunt în majoritate femei;
1. susține concluziile și recomandările Comitetului pentru drepturile persoanelor cu handicap și subliniază că instituțiile UE și statele sale membre trebuie să integreze perspectiva femeilor și fetelor cu dizabilități în politicile lor, în programele și strategiile vizând egalitatea de gen, precum și perspectiva de gen în strategiile lor dedicate persoanelor cu dizabilități; solicită, în plus, crearea unor mecanisme de evaluare periodică a progreselor înregistrate;
2. regretă că Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap nu include o perspectivă integrată de gen sau un capitol separat referitor la politicile pentru persoanele cu handicap bazate pe gen, cu toate că femeile cu dizabilități se află deseori într-o poziție mai dezavantajată decât bărbații cu dizabilități și sunt mai des expuse sărăciei și excluziunii sociale;
3. este preocupat de faptul că Angajamentul strategic al Comisiei pentru egalitatea de gen
RR\1097687RO.doc 93/101 PE578.465v01-00
RO
2016-2019 nu abordează problema dizabilităților și îndeamnă Comisia să remedieze acest neajuns prin includerea femeilor cu dizabilități și a femeilor care asigură servicii de îngrijire în politicile și programele sale;
4. invită statele membre să adopte o abordare integrată de gen în politicile și măsurile care vizează femeile și bărbații, fetele și băieții cu dizabilități și în punerea lor în aplicare în toate domeniile, în special cu privire la integrarea la locul de muncă, educație și combaterea discriminării;
5. acordă cea mai mare importanță articolului 33 din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap - CRPD - („Punerea în aplicare și monitorizarea la nivel național”), precum și observațiilor finale 76 și 77 ale Comitetului ONU și, prin urmare, salută aprobarea de către Comitetul ONU a prezenței Parlamentului European în cadrul monitorizării independente;
6. îndeamnă Comisia și statele membre să elaboreze politici adecvate și să ia măsuri în toate domeniile de politică, promovând traiul independent și incluziunea completă; invită, prin urmare, Comisia să colecteze și să disemineze date statistice actualizate cu privire la dizabilități, defalcate în funcție de vârstă și de gen, pentru a monitoriza situația persoanelor cu dizabilități din UE;
7. invită Comisia să se asigure că toate persoanele cu dizabilități se bucură de dreptul la liberă circulație pe care îl au toți cetățenii Uniunii, prin includerea, în actele legislative actuale și viitoare, a garantării egalității de șanse, a drepturilor fundamentale, a accesului egal la servicii și la piața muncii, precum și a acelorași drepturi și obligații în ceea ce privește accesul la securitate socială în calitate de resortisanți ai statului membru în care sunt acoperite, în conformitate cu principiile egalității de tratament și nediscriminării; în plus, în ceea ce privește egalitatea în muncă, invită statele membre să respecte pe deplin dispozițiile Directivei 2006/54/CE privind egalitatea între femei și bărbați (reformată);
8. subliniază necesitatea de a sprijini femeile și fetele migrante cu dizabilități să dezvolte competențe care să le ofere oportunități de angajare adecvate;
9. consideră că persoanelor cu dizabilități, în special femeilor și fetelor, trebuie să li se permită să se bucure de sexualitatea lor în mod liber, la fel ca persoanele fără deficiențe, și consideră că femeile cu dizabilități trebuie să aibă posibilitatea de a-și trăi viața și de a-și îndeplini dorința de a avea sau de a nu avea copii, întocmai ca femeile fără dizabilități;
10. subliniază că fetele și femeile cu dizabilități ar trebui să aibă drepturi depline în materie de viață sexuală și de reproducere sexuală, precum și acces la educație pe tema sexualității asigurată de specialiști în domeniu; prin urmare, consideră că este esențial ca femeile și fetele cu dizabilități să aibă acces deplin la asistență medicală adaptată la nevoile lor speciale, inclusiv la consultații ginecologice, consultații medicale, servicii de planificare familială și sprijin adaptat nevoilor lor pe parcursul sarcinii; invită statele membre să se asigure că instituțiile publice de asistență medicală de pe teritoriul lor asigură acces corespunzător la aceste servicii;
11. își reiterează opinia conform căreia trebuie să se răspundă necesității de a acorda asistență specializată - inclusiv în ceea ce privește îngrijirea copilului - femeilor și bărbaților cu dizabilități, precum și familiilor acestora, pentru a le permite să se bucure pe deplin de
PE578.465v01-00 94/101 RR\1097687RO.doc
RO
maternitate și de paternitate;
12. subliniază că, pentru a li se asigura condiții de viață autonome și independente persoanelor cu dizabilități, în special femeilor, asistența (personală sau publică) reprezintă un mijloc care le-ar oferi sprijin atât lor, cât și familiilor lor, și le-ar da posibilitatea de a obține acces la locuri de muncă, la instituții de învățământ sau de formare profesională, oferindu-le totodată ajutor în cazul sarcinii și al maternității;
13. reiterează necesitatea urgentă de a aborda problema violenței împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități în mediile private și instituționale și invită statele membre să pună la dispoziție servicii de sprijin care să fie accesibile femeilor și fetelor afectate de toate tipurile de dizabilități; pledează în sprijinul aderării Uniunii Europene la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie (Convenția de la Istanbul) ca un nou pas în direcția combaterii violenței împotriva femeilor și a fetelor cu dizabilități;
14. constată cu îngrijorare că femeile și fetele cu dizabilități, în special victimele diverselor tipuri de discriminări, sunt expuse unor riscuri mai mari de violență pe criterii de gen, inclusiv de violență sexuală și/sau exploatare sexuală, atât în mediile private, cât și în cele instituționale; subliniază necesitatea ca statele membre să introducă sau să consolideze legislația care vizează să apere drepturile femeilor și fetelor cu dizabilități în cazurile de violență pe motive de gen și să sprijine astfel recuperarea lor;
15. reamintește rolul mass-mediei în reprezentarea femeilor și a fetelor, precum și a dizabilităților și constată că o lipsă de vizibilitate sau o proliferare a stereotipurilor poate perpetua prejudecățile, violența și excluziunea; invită toate instituțiile europene să inițieze și să sprijine campaniile de promovare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și să combată prejudecățile, discriminarea și infracțiunile motivate de ură împotriva persoanelor cu dizabilități, inclusiv a femeilor și fetelor; consideră că, pe lângă creșterea vizibilității acestora, mass-media ar trebui să depună eforturi pentru a promova o imagine pozitivă a femeilor și a fetelor cu dizabilități;
16. reamintește importanța dreptului fundamental al persoanelor cu dizabilități de a participa la procesele de elaborare a politicilor și la cele decizionale în materie de dizabilități la toate nivelurile, astfel cum se subliniază în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap; subliniază că femeilor și fetelor cu dizabilități, inclusiv celor din comunitățile marginalizate și care aparțin grupurilor vulnerabile care se confruntă cu diverse tipuri de discriminare, trebuie să li se permită să participe și să li se asigure mijloacele necesare pentru a putea participa la procesele decizionale cu scopul de a se asigura că interesele și drepturile lor sunt exprimate, sprijinite și protejate, garantându-se totodată o perspectivă de gen fundamentală veritabilă; invită statele membre să ofere servicii și instalații adaptate în mod corespunzător, care să permită implicarea și participarea activă a acestora, precum și să investească în tehnologiile de sprijin și de adaptare și de incluziune digitală;
17. este preocupat de faptul că, în unele state membre, fondurile structurale și de investiții europene sunt folosite pentru a promova instituționalizarea persoanelor cu dizabilități, mai degrabă decât dezvoltarea unor comunități mai incluzive în care aceste ar putea trăi primind un sprijin adecvat; este preocupat de faptul că persoanele cu dizabilități, în special femeile, copiii și persoanele în vârstă, ar putea fi supuse unor violențe sau rele tratamente,
RR\1097687RO.doc 95/101 PE578.465v01-00
RO
în special în mediile instituționale;
18. constată cu îngrijorare diferitele forme de excluziune cauzate de instituționalizarea persoanelor cu dizabilități și faptul că această formă discriminatorie de tratament poate încuraja prejudecățile și maltratarea în mediile instituționale și din partea societății în ansamblu;
19. solicită utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene în mod echilibrat, promovând dezvoltarea unor comunități mai favorabile incluziunii și a instituționalizării, atunci când este necesară, astfel încât, în ambele situații, în special femeile și fetele și copiii și tinerii cu dizabilități să poată primi sprijin și asistență adecvate în întreaga Uniune Europeană; reiterează că statele membre trebuie să promoveze comunități favorabile incluziunii și autonomiei, cu posibilități de acordare a unui sprijin corespunzător, inclusiv în confruntarea cu obstacolele specifice de gen și cu discriminarea al cărei obiect îl fac femeile și fetele cu dizabilități;
20. este preocupat de ratele ridicate ale șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități și, în special, al femeilor cu dizabilități, comparativ cu alte grupuri de populație din Uniunea Europeană; invită statele membre să promoveze și să asigure un cadru legislativ și politic pentru participarea femeilor cu dizabilități la piața muncii, inclusiv a femeilor cu dizabilități ascunse, condiții cronice sau dificultăți de învățare cauzate de dizabilități;
21. subliniază importanța întreprinderilor și cooperativelor sociale în ceea ce privește incluziunea socială și economică și capacitarea persoanelor cu dizabilități, în special a femeilor cu dizabilități ; invită Comisia și statele membre să includă o perspectivă mai amplă asupra economiei sociale în programele și politicile referitoare la persoanele cu dizabilități și la abordarea integratoare a egalității de gen;
22. este preocupat de faptul că responsabilitatea creșterii copiilor cu dizabilități le revine în special femeilor;
23 subliniază rolul neprețuit și subapreciat din punct de vedere financiar al femeilor care îngrijesc persoanele cu dizabilități din familiile lor;
24. subliniază importanța integrării fetelor cu dizabilități în sistemele de educație obișnuite în toate cazurile în care dizabilitatea de care suferă permite acest lucru; reiterează rolul important pe care îl joacă educația formală, informală și non-formală, precum și învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a promova incluziunea socială a femeilor și a fetelor cu dizabilități; subliniază potențialul sectoarelor artistic și cultural de a promova autonomia femeilor și fetelor cu dizabilități, precum și de a aborda prejudecățile și discriminarea bazate pe dizabilități; constată necesitatea de a sprijini programele educaționale favorabile incluziunii, care au drept scop să combată obstacolele cu care se confruntă persoanele cu dificultăți de învățare cauzate de dizabilități și diversele stereotipuri, discriminarea și infracțiunile motivate de ură împotriva acestora;
25. subliniază importanța TIC pentru mobilitate, comunicații și accesul la servicii publice; invită, prin urmare, statele membre să promoveze în mod activ participarea persoanelor cu dizabilități, inclusiv în ceea ce privește accesul la serviciile publice online;
26. îndeamnă instituțiile UE să revizuiască Statutul funcționarilor, reglementările interne și
PE578.465v01-00 96/101 RR\1097687RO.doc
RO
normele de punere în aplicare pentru a adopta politici de recrutare cuprinzătoare, care să includă măsuri pozitive, în vederea recrutării unui număr mai mare de funcționari și stagiari cu dizabilități, precum și în vederea garantării faptului că tuturor angajaților instituțiilor UE care suferă de dizabilități sau care au în familiile lor persoane cu dizabilități dependente li se asigură amenajări corespunzătoare pentru a se putea bucura de drepturile lor în condiții de egalitate cu ceilalți; de asemenea, invită Comisia să revizuiască Sistemul comun de asigurări de sănătate al instituțiilor UE pentru a acoperi nevoile de sănătate legate de dizabilități în mod cuprinzător și compatibil cu convenția;
27. solicită Comisiei să asigure o educație favorabilă incluziunii în școlile europene și, în conformitate cu cerințele UNCRPD privind evaluarea multidisciplinară a nevoilor individuale, să garanteze că fetele cu dizabilități nu sunt excluse și să garanteze furnizarea unor locuințe adecvate și rezonabile;
28. îndeamnă Parlamentul European să consolideze mecanismul intern de coordonare pentru implementarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD), ca mecanism transversal între toate comisiile parlamentare pentru monitorizarea și implementarea convenției, care dispune de propriul personal alocat în exclusivitate;
29. solicită ratificarea urgentă a Tratatului de la Marrakech pentru facilitarea accesului persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate la operele publicate (Tratatul de la Marrakesh privind persoanele cu deficiențe de vedere), fără a condiționa această ratificare de revizuirea cadrului juridic al UE sau de momentul deciziei Curții de Justiție; invită Comisia să prezinte propunerile legislative necesare în vederea punerii în aplicare a Tratatului de la Marrakesh privind persoanele cu deficiențe de vedere;
30. solicită deblocarea urgentă a Directivei UE privind combaterea discriminării, care nu a avansat deloc în Consiliu din 2008, precum și ca directiva să trateze în special chestiunea discriminării încrucișate bazate pe gen și pe dizabilitate;
31. invită statele membre să își intensifice urgent eforturile pentru ca administrațiile și serviciile să devină accesibile pentru persoanele cu dizabilități în condiții egale cu celelalte persoane; subliniază că traiul independent, incluziunea socială și participarea femeilor și a fetelor cu dizabilități se pot realiza numai prin eliminarea obstacolelor rămase; consideră de asemenea că informațiile generale referitoare la serviciile destinate cetățenilor (cum ar fi informațiile referitoare la educație, ocuparea forței de muncă, asistență socială și medicală etc.) trebuie să fie furnizate în diferite forme și formate, într-un mod simplu și sigur, accesibil persoanelor cu dizabilități;
32. subliniază că este necesar ca Consiliul să accelereze lucrările ce vizează propunerea de directivă privind condițiile de acces la site-urile web ale organismelor din sectorul public, pentru a îmbunătăți accesibilitatea documentelor, a materialelor video și a site-urilor web și pentru a furniza mijloace alternative de comunicare, accesibile persoanelor cu dizabilități;
33. salută publicarea de către Comisie, la 2 decembrie 2015, a propunerii referitoare la un act european privind accesibilitatea; reamintește că este necesară o abordare cuprinzătoare a problemei accesibilității, precum și că dreptul la accesibilitate, astfel cum este prevăzut la
RR\1097687RO.doc 97/101 PE578.465v01-00
RO
articolul 9 din UNCRPD, trebuie garantat persoanelor cu orice formă de dizabilitate.
PE578.465v01-00 98/101 RR\1097687RO.doc
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 19.4.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
3010
Membri titulari prezenți la votul final Maria Arena, Catherine Bearder, Beatriz Becerra Basterrechea, Malin Björk, Vilija Blinkevičiūtė, Anna Maria Corazza Bildt, Viorica Dăncilă, Iratxe García Pérez, Anna Hedh, Teresa Jiménez-Becerril Barrio, Elisabeth Köstinger, Agnieszka Kozłowska-Rajewicz, Angelika Mlinar, Maria Noichl, Marijana Petir, Pina Picierno, João Pimenta Lopes, Terry Reintke, Jordi Sebastià, Michaela Šojdrová, Ernest Urtasun, Jadwiga Wiśniewska, Anna Záborská, Jana Žitňanská
Membri supleanți prezenți la votul final Rosa Estaràs Ferragut, Kostadinka Kuneva, Constance Le Grip, Evelyn Regner, Marc Tarabella
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
Marco Zanni, Julia Reid
RR\1097687RO.doc 99/101 PE578.465v01-00
RO
REZULTATUL VOTULUI FINALÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
Data adoptării 30.5.2016
Rezultatul votului final +:–:0:
4130
Membri titulari prezenţi la votul final Laura Agea, Guillaume Balas, Brando Benifei, Mara Bizzotto, David Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Arne Gericke, Czesław Hoc, Danuta Jazłowiecka, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Kostadinka Kuneva, Jean Lambert, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Maria João Rodrigues, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Michaela Šojdrová, Ulrike Trebesius, Marita Ulvskog
Membri supleanți prezenți la votul final Tania González Peñas, Richard Howitt, Dieter-Lebrecht Koch, Edouard Martin, Tamás Meszerics, Evelyn Regner, Joachim Schuster, Helga Stevens, Flavio Zanonato
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
Xabier Benito Ziluaga, Rosa D’Amato, Jens Geier, Sylvie Goddyn, Jasenko Selimovic
PE578.465v01-00 100/101 RR\1097687RO.doc
RO
• VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
41 +ALDE
ECR
EFDD
GUE/NGL
ENF
PPE
S&D
Verts/ALE
Jasenko Selimovic
Arne Gericke, Czesław Hoc, Anthea McIntyre, Helga Stevens, Ulrike Trebesius,
Laura Agea, Rosa D'Amato,
Xabier Benito Ziluaga, Tania González Peñas, Rina Ronja Kari, Kostadinka Kuneva, João Pimenta Lopes,
Mara Bizzotto
David Casa, Danuta Jazłowiecka, Dieter-Lebrecht Koch, Ádám Kósa, Thomas Mann, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Michaela Šojdrová,
Guillaume Balas, Brando Benifei, Ole Christensen, Jens Geier, Richard Howitt, Jan Keller, Javi López, Edouard Martin, Georgi Pirinski, Evelyn Regner, Maria João Rodrigues, Joachim Schuster, Marita Ulvskog, Flavio Zanonato,
Jean Lambert, Tamás Meszerics, Terry Reintke,
3 -ENF
NI
Sylvie Goddyn,Dominique Martin,
Lampros Fountoulis
0 0
Legenda simbolurilor utilizate:+ : pentru- : împotrivă0 : abțineri
RR\1097687RO.doc 101/101 PE578.465v01-00
RO
