Povesti Waldorf

8/20/2019 Povesti Waldorf

1/41

Copiii trebuie să se bucure de atenţie şi încredereA+ a-

06:06 06/11/2014

Dacă vă întrebaţi care este secretul pentru care unii copii reuşesc să se impună mereu,răspunsul îl veţi găsi în educaţie * prichindeii care sunt crescuţi în medii echilibrate, în carese pune accent pe valori, vor avea mereu forţa necesară pentru a-şi construi o carierăfrumoasă * pentru ca acest lucru să fie posibil, este important ca părinţii şi educatorii să lecultive încrederea în ei, să-i trateze cu respect, să le insufle încredere şi să le ofere dragostenecondiţionată * sfaturile sunt valabile şi pentru adulţii care îşi doresc să obţină

performanţăAtunci când sunt valorizaţi, oamenii sunt în stare de lucruri fauloase, de realiz!ri care "ot "!reauto"ice# $a s! "utem face acest lucru avem nevoie, în "rimul rând, de încredere în noi, avemnevoie s! ne cunoa%tem "otenţialul %i s!-l dezvolt!m# &ac! în co"il!rie am fost crescuţi în ideeavalorilor, în res"ect "entru sine %i "entru cei din 'ur, ne va fi mai u%or s! ne înde"linim "lanurilede viaţ!, s! devenim lideri %i modele "entru alţii# &ac!, din "!cate, co"il!ria noastr! a fost "unctat! de e"isoade tensionate, avem avut al!turi "ersoane care %i-au e("rimat mai )reuadmiraţia sau nu au %tiut s! ne voreasc! des"re "lanurile de viaţ! %i cum le "utem înde"lini, este "osiil s! întâm"in!m unele dificult!ţi în "arcursul "ersonal %i "rofesional#„rocesul de dezvoltare începe în copilărie!, a "unctat "rof# dr *lorian $olcea) la recenta

conferinţ! Ai co"il# nvaţ! s! fii "!rinte, or)anizat! de .coala arlaam itro"olitul# „Cedorim de la copiii noştri" #ă fie oameni temeinic ancoraţi în realitate sau doar să ia notebune la şcoală" $n procesul de educaţie le suntem sau nu prieteni copiilor noştri" Copiiimerg la şcoală din dorinţa de învăţătură% &i chiar vor să înveţe' $nsă, de multe ori, primescla schimb discuţii seci şi neînţelegeri, pedepse şi chestii neinteresante din parteaprofesorilor şi, inclusiv, din partea familiei!, a atras atenţia antrenorul de )enii, a%a cum estecunoscut *lorian $olcea) datorit! rezultatelor asolut fantastice oţinute cu elevii cu care alucrat în mai ine de 0 de ani#Cum funcţionează mecanismul motivaţiei$a s! "oat! avea rezultate, un co"il treuie s! fie motivat, treuie s! i se menţin! dorinţa decunoa%tere "e care el o are de'a# relevanţa sau nea"licailitatea informaţiilor "rimite este un alt

as"ect de care treuie s! ţin! seama %i cadrele didactice, dar %i "!rinţii# 3(tra"olând, acela%i lucrueste valail %i "entru adulţii care î%i doresc s! oţin! "erformanţ! în domeniul lor de activitate %icare ar treui s! se întree cât de im"ortant este ceea ce fac# ediul im"ro"riu de înv!ţare esteun alt factor de insucces# „Copiii au abilităţi intelectuale absolut e(traordinare% &i suntpregătiţi să schimbe viitorul, să-l îmbunătăţească, dar ţine de noi să nu le punem beţe înroate% )oi pentru ce ne pregătim copiii" entru trecut sau pentru viitor" Ce calităţi artrebui să-şi dezvolte un copil ca să facă faţă lumii de peste + ani" Cum i-am putea auta săfacă faţă unui viitor imprevizibil"!, sunt doar cteva întrebări la care .lorian Colceag are

http://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/lifestyle/copiii-trebuie-sa-se-bucure-de-atentie-si-incredere--174475.htmlhttp://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/lifestyle/copiii-trebuie-sa-se-bucure-de-atentie-si-incredere--174475.htmlhttp://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/lifestyle/copiii-trebuie-sa-se-bucure-de-atentie-si-incredere--174475.htmlhttp://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/lifestyle/copiii-trebuie-sa-se-bucure-de-atentie-si-incredere--174475.htmlhttp://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/lifestyle/copiii-trebuie-sa-se-bucure-de-atentie-si-incredere--174475.html


2/41

răspunsuri foarte simple / atenţia, dragostea şi respectul, răbdarea% „Copiilor trebuie să ledăm ceea ce au ei nevoie% #unt diferiţi, dar îi tratăm la fel% #untem prea mult legaţi destandardizare, inclusiv acasă% $n loc să le aprecieze calităţile, părinţii le văd defectele,pentru care aplică pedepse!, a continuat *lorian $olcea)# 3ste evident c! un co"il crescut înastfel de circumstanţe va a'un)e un adult insensiil, foarte sever, e)ocentrist, care nu-%i va tr!i

viaţa, nu va aduce "lusvaloare nici lui, nici afacerii sale, nici celor din 'ur# 3ste "osiil s!-%itr!iasc! viaţa în fric!, în standarde care îl vor îm"iedica s!-%i îm"lineasc! menirea %i misiunea,de a-%i ma(imiza toate "otenţialele sale# $auza este li"sa confirm!rii la vârsta la care ar fi avutnevoie, lucru care i-ar fi dat ari"i s! creasc!, l-ar fi încura'at s! devin! mai creativ, mai muncitor,mai dornic s! se im"lice în "roiecte#&ac! ne dorim ca "ricindelul nostru s! devin! lider de o"inie, s! fie o "ersoan! ancorat! înrealitate, cu "!reri "ertinente, este im"ortant s! avem r!dare cu el, s!-i oferim dra)oste %ia"reciere "lus mult! atenţie, care este un factor im"ortant în educarea co"iilor# 5lândeţea %ir!darea sunt atitudini oli)atorii atât în relaţia cu cei mici, cât %i cu cei mari, suntcom"ortamente )eneratoare de rezultate foarte une atât în educarea co"iilor, cât %i în "roiectelede anver)ur! derulate în orice comunitate#

„Aşa cum te porţi tu cu ei, aşa se poartă şi alţii cu tine căci simţirea lui este la fel cu simţirea ta,din aceeaşi suflare este şi simţirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeaşilumină cu cea care se vede prin ochii tăi” – Legile Belagine

Autor: aura An)el

oveşti cu tlc 012% Cuvinte pline de miez

ovestea vore%te de: simţul datoriei, com"asiune %i iuire, iuirea de a"roa"e, )enerozitate#

7ndeva la munte, "e o c!rare în)ust!, am întâlnit un !iat sl!uţ, care-%i "urta în s"ate fr!ţiorul#8e vedea cu u%urinţ!, c! micuţul era "rea )reu "entru "uţinele lui "uteri# -am s"us cu inimastrâns! de mil!:

95!iete, ce )rea "ovar! duci în s"ate

3l mi-a s"us cu re"ro% în )las, "rividu-m! mirat:

9;u este o "ovar!, este fratele meu

3l a "lecat mai de"arte#Am r!mas mut %i uluit#


3/41

#punem povestea3 co"ilului, soţului, colaoratorului e)oist,

celui care nu se )ânde%te decât la "ro"riul ine, omului f!r! simţul datoriei, aceluia ce nucunoa%te com"asiunea, tinerilor, "entru a înv!ţa iuirea de a"roa"e#

1% orcii spinoşiovestea s"une: îm"reun! suntem "uternici, treuie res"ectat! liertatea individului, calea demi'loc e mai un!#

= turm! de "orci s!latici "!%tea în tundra în)eţat! a 8ieriei "olare# $!utau liceni cruţaţi de)er, ca s!-%i "otoleasc! foamea# &eodat! s-a stârnit o )rozav! furtun! %i $riv!ţul s-a "ornit s!sufle, tot mai dezl!nţuit#

#punem povestea3 cuiva care mizeaz! numai "e frumuseţea lui, celui "redis"us la e(cese, celor care nu înţele) frumuseţea, "entru a ar!ta c! totul treuie s! aie m!sur!,su"erficialului#

5% 6izita lui 7uddha

ovestea vore%te de: ratarea o"ortunit!ţilor, su"erficialitate, diferenţa esenţ!-a"arenţ!#


4/41

5ramanul ;# era un om tare evlavios# n fiecare zi, de cum se trezea, se s"!la "e ca", a%a cumcerea ritualul, a"oi cu co%ul cu ofrande în mân! mer)ea la tem"lu "entru slu'a de dimineaţ!#n!lţa mereu o ru)! fierinte: oamne, eu vin mereu la tine, nam lipsit niciodată" imineaţa şi seara, #ţi aduc $ertfe" Nai putea, veni şi tu odată la mine%

5udda i-a ascultat ru)!ciunea zilnic! %i la sfâr%it i-a s"us ramanului: &'ine voi veni latine!”$e ucurie "e raman# A cur!ţat toat! casa, a f!cut "e "ra) desenele rituale cu f!ina, orez%i flori# n zori, a a)!ţat o )irland! de frunze de man)o, la intrarea casei, a a"rins lum!n!ri "arfumate# n camera de oas"eţi a orânduit mulţime de t!vi "line cu fructe, "l!cinte dulci %i flori#

?"ild! indian!@

#punem povestea: unui su"erficial, omului )ata s! rateze o o"ortunitate, aceluia ce dinor)oliu refuz! mâna întins!, "entru a îndemna la c!utarea esenţei#


5/41

+% 8rei feţe

oezia arat!: ce e co"il!ria, tinereţea, !trâneţea, cum e viaţa omului, "rive%te dincolo dea"arenţe, totul e relativ#

$o"ilul râde:

9nţele"ciunea %i iuirea mea este 'ocul


6/41

#punem povestea3 alcoolicului care "romite s! se lase, celui care aandoneaz!, scuzându-se c!este sla, omului i"ocrit, celui care 'udec! sl!iciunile celorlalţi#

:% ;unca

ovestea arat!: felurile de munc!, munca adev!rat!, diferenţa creaţie/ a-ţi câ%ti)a traiul, sensulmuncii, demnitatea muncii, arul muncii#

7n trec!tor s-a o"rit într-o zi, în faţa unei )ro"i imense, în "rea'ma c!reia roiau muncitori de totfelul %i a întreat "e unul din ei:

9$e faci aici, frateB

9mi câ%ti) "âinea -a r!s"uns lucr!torul f!r! s! ridice ca"ul#

=mul nostru a întreat un al doilea constructor:

9ar tu, ce faci aici omuleB

uncitorul, "rivind cu dra) %i "arc! mân)âind oiectul, la care lucra, i-a r!s"uns:

9edeţiB


7/41

a'uns în fundul v!ii# Acolo a v!zut un c!ruţa%, care asuda %i )âfâia, tot îndemnându-%i caii %iîm"in)ând c!ruţa îm"otmolit! în mâlul "rundului# -a stri)at "e $ristoforus:

-Dei, om un, d!-mi, ro)u-te, o mân! de a'utor, nu "ot s!-mi scot c!ruţa din râu>

&u"! multe ore de trud!, au reu%it s-o urneac!# ui $ristoforus nu-i mai r!m!sese decât un ceas,ca s! a'un)! la întâlnire# A luat-o la fu)! %i a aler)at, cât îl ţineau "icioarele urcând muntele#$ând, la ca"!tul "uterilor, a a'uns "e culme, soarele asfinţise de mai ine de zece minute>$ristoforus a c!zut în )enunci %i a înce"ut a "lân)e amarnic: Aşadar, navea să L mai vadă pe umne)eu #naite de moarte"

?din tradiţia catolic!@

#punem povestea3 cuiva )ata s! aandoneze un "roiect, celui ce î%i "ierde s"eranţa, omuluicare nu crede în "ro"riile forţe, aceluia ce nu vede c! are o mare o"ortunitate#

=% >şa

ovestea s"une c! u%a sufletului, doar noi o "utem descide, adau)! un alt sens#

ictorul muncise mult, dar în cele din urm!, terminase taloul, care îl re"rezenta "e sus în faţaunei u%i# .i-a cemat "rietenii, "entru a le auzi "!rerea#


8/41

ovestea ne s"une c!: de%i nu %tim , avem ceva de d!ruit fiec!rui om, totdeauna mai este os"eranţ!, iuirea vindec! orice, scimarea înce"e cu noi în%ine#

7n tân!r a întreat un înţele"t:

9$are este secretul înţele)erii cu toţi oameniiB

5!trânul l-a "rivit îndelun), s-a )ândit o vreme %i i-a r!s"uns:

98! d!ruie%ti ceva, fiec!rui om întâlnit în cale>

98! dau de "oman!B

98! d!ruie%ti un zâmet, o vor! un!, o "âine>

9Adic! s! fac un dar>

98! dai iuire, com"asiune, înţele)ere>adic! o f!râm! din inima ta>

#punem povestea3 unui e)oist, unui %ef, "!rinte "rea as"ru, cuiva care caut! înţele)erea cu ceidin 'ur, cui vrea s! fac! ine %i nu %tie cum#

http://waldorf-educatie.ro/ul-lui-dumnezeu/ .iul lui Dumnezeu%

@ată peste lume coboară )oaptea #fntă şi olinişte adncă acoperi pămntul de parcă întreg >niversul şi-ar ţine răsuflarea% &ste olinişte adncă de început de vremuri, liniştea tainelor mari%$n Ceruri toţi $ngerii priveau în sus spre sferele mai înalte unde #erafimii şi Aeruvimiifăceau cerc în urul strălucitorului tron a lui Dumnezeu% toţi $ngerii din întreg cerulpriveau bucuroşi în sus spre splendoarea dumnezeiască%Btunci se petrecu ceea ce fusese de mult prevestit şi aşteptat, sperat arzător3 cercul

http://waldorf-educatie.ro/fiul-lui-dumnezeu/http://waldorf-educatie.ro/fiul-lui-dumnezeu/http://waldorf-educatie.ro/fiul-lui-dumnezeu/http://waldorf-educatie.ro/fiul-lui-dumnezeu/http://waldorf-educatie.ro/fiul-lui-dumnezeu/


9/41

$ngerilor se deschise şi tronul lui Dumnezeu a putut fi văzut în tot Cerul şi chiar peămnt%Din tronul de lumină orbitoare care este însăşi .iinţa Domnului ieşi unul în faţă, att deluminos, att de senin şi curat înct nici limba îngerească n-ar fi putut să-l descrie% riviprietenos peste mulţimea $ngerilor care la rndul lor priveau spre el cu nemărginită iubire

plină de ardoare% Bpoi el se dădu deoparte şi privirea sfntă şi serioasă a 8atălui pătrunse în toate sferele cereşti%$n faţă i se deschise un drum luminos, care despărţea întunecimile şi care cobora adnc, totmai adnc pnă aproape de ămnt% a capătul lui, Cerurile văzură doar un staulsărăcăcios în care şedeau un bărbat şi o femeie, lngă un boulean şi un măgăruş aproape deo iesle plină cu fn înmiresmat%7ărbatul era cufundat în somn%.emeia însă privea spre Cer ca şi cum ar fi vrut să fie una cu drumul cel strălucitor şi îşiridică braţele spre el%Btunci păşi pe cale .iinţa cea luminoasă, .iul lui Dumnezeu, ce ieşise din însăşi .iinţa luiDumnezeu% &l aluneca uşor, tot mai os salutat de cntecele pline de recunoştinţă ale

$ngerilor care răsunau din ce în ce mai puternice şi pline de iubire%8recnd din Cer în Cer, din Cerc de $ngeri în Cerc de $ngeri se schimbă şi el% .u mai întiun #erafim, mai apoi un Aeruvim% Bstfel schimbă rnd pe rnd o formă divină cu alta,după Cerul în care se afla%@ată-l în cercul măreţilor Brhangheli ca mai apoi să-l vezi în cel al $ngerilor şi apoi să vezicum ieşi din cercul $ngerilor%umină puternic staulul şi se întreptă spre ;aria aplecndu-ase spre ea% umina lui seoglindi în ochii copilaşului pe care ;aria îl ţinea acum deodată în braţele ei pline de iubire%ăsunară iarăşi Cerurile în cntecele $ngerilor bucuroşi, iar întinderile ămntului lerăspunseră bucuroase cu cntece de slavă3Bstăzi s-a născut Cristos' ;esia cel uminos' #ă cntăm' #ă ne bucurăm'

Din acea noapte, cercul #erafimilor şi al Aeruvimilor a rămas deschis% #-a păstrat şidrumul cel luminos de la tronul lui Dumnezeu pnă pe ămnt% &le pot fi văzute cu ochiiinimii în cele 1 nopţi ;agice%@sus păşeşte pe acest drum în fieare an, în eternitate pentru a se naşte în @eslea sufletelornoastre%Coboară din Cer de la 8atăl să se facă om să fie asemenea lor pentru ca şi ei să fieasemenea lui într-o zi%&l sădeşte lumina ui în inimile oamenilor pentru ca ea să poată lumina prin ochii lor aşacum luminase odată ochii runcului%


10/41

Traducere liberă după Georg Dreissig Dumnezeu a făcut plantele mai înti în cer% Bpoi le-atrimis pentru a acoperi pămntul cu frunzele, cu florile şi fructele lor lor% Dar povesteaspune că a fost una care nu voia cu nci un chip să părăsească locul celest unde se născuse şicare nu cunoştea nici vntul, nici grindina, nici privirea arzătoare a soarelui de vară careusucă şi împietreşte şi nici gerurile grozave ale iernii care face să piară tot verdele%

Bunse pe pămnt fiecare plantă şi-a ales un loc unde să trăiască, cel mai bun loc undeaveau să stea împreună cu suratel ei%nă la urmă îngerii l-au tot bătut la cap să coboare şi cum stăteau pe marginea cerului,deodată vscul a alunecat şi a auns pe pămnt% Bcolo os primitoarea ;mă ămnt l-aprimit cu braţele deschise şi i-a spus3-7ine ai venit dragule' Degrabă scufundă-ţi rădăcinile în solul hrănitor pentru a-ţi lua apăşi hrană% Desigur eşti însetat şi înfometat după o călătorie aşa de lungă%-Da, a fost lungă călătoria căci este cale lungă din Cer pnă pe ămnt% ;ulţumesc pentruurarea de bun venit' Bm să-ţi fac umbră cu ramurile şi frunzişul meu%-Dar unde-ţi sunt rădăcinile" B întrebat ;ama ămnt%

-)u am rădăcini' )ici în cer nu am avut'-6ai de mine şi ce-ai să te faci"-)u ştiu' B răspuns 6scul% Bpoi s-a gndit că temerile sale se adeveriseră% @ată-l peămnt, fără rădăcini cu care să-şi a apă, în bătaia #oarelui arzătorE-.ără apă orice plantă moare' B spus şoptit ;ama-ămnt spernd ca 6scul să nu-oaudă%6scul foarte speriat a privit în toate părţile întrebndu-se ce are să se facă acumEDar un copac de pe marginea drumului l-a strigat3-Aei tu'6scul a devenit atent%

-Aei tu, 6scule vino aici'-Cine mă strigă"-&u ;ărul din marginea drumului%-&i am venit' #puse vscul apropiindu-se de copacul care-şi spunea ;ăr%-6ino, urcă-te pe crengile mele şi te voi hrăni cu seva mea%6scul s-a urcat bucuros, s-a fi(at pe o creangă mai înaltă şi a început să trăiască fericit împreună cu prietenul său ;ărul%a scurtă vreme a observat că se întmpla ceva cu ;ărul% )u mai era vesel şi în putere caaltădată, iar de la o vreme arăta cam vesteit, că% Btunci l-a întrebat3-rieten drag ce se întmplă cu tine"-Fi-am dăruit din seva mea% Dar se pare că ce-a mai rămas nu-mi mai este de auns% $n

starea în care mă aflu, iarna îmi va veni de hac' 6oi îngheţa%6scul se întristă peste măsură% @ată prietenul îl primise şi-l hrănise% &l primise darul% Dariată că fără să vrea provocase moartea prietenul celui bun, care-l salvase de la moarte'6scul era de două ori trist% $nţelese că orice prieten l-ar primi ar păţi ca şi mărul%Ce tristeţe' Cum se putea" )u voia să fie pricina durerii şi morţii celorlaţi%Cnd mărul muri 6scul se întristă şi plnse cu lacrimi% 7obiţele albe ale vscului suntlacrimile pentru prietenul pierdut%


11/41

)oaptea 6scul avu un vis% >n înger îl vizită, îl mngie şi-i povesti3)-a fost o grşeală că ai fost creat fără rădăcini% 8u ai un mare dar3 o neobişnuită putere devindecare% Dar pentru fiecare boală pe care o vindeci seva ta trebuie să fie altfelEde aceeatu trăieşti pe crengile diferiţilor pomi% #eva ta şi cu seva lor se amestecă şi se transformă îndoctoria vindecătoare pentru o anumită boalăE

6ei trăi veşnic pe crengile altor copaci şi vei dărui oamenilor seva ta vindecătoare%Gi nu fi trist copacii care te hrănesc şi mor sunt bucuroşi să facă astfel un bine3 să participela vindecarea miraculoasăE

După o idee de ;%&%#HteI ovestea lui ucifer

n vremurile de demult nu e(ista !mânt, nu e(istau nori %i nici stele, nici m!car soare# 3raîntuneric de 'ur îm"re'ur# ;ici un animal cât de mic nu zurda, nici o "as!rea nu zura# $um s! fi "utut zura, dac! nici de-a lun)ul, nici de-a latul, lumea nu e(istaB &ar ce e(ista atunciB7n $er, da, acela a e(istat, o lume de sus, deasu"ra, de"arte, "este stelele noastre# .i ociul lui&umnezeu str!lucea în $er, "recum un soare, în)erii cei mici nici nu "uteau s! se uite în ocii lui

&umnezeu, acesta era "entru ei mult "rea luminos, în)erii cei mari aveau voie s! se uite "uţin înocii lui &umnezeu %i "uteau ciar s! se a"ro"rie de tron, când &umnezeu


12/41

&umnezeu, c! ucifer î%i construie%te tronul s!u "ersonal#


13/41

interior ?adic! 3ul-nota redacţiei@ %i a%tea"t!, a%a cum un vas cu "ânze a%tea"t! s! "rind! vântul#$ând cineva vine s! caute a'utor, înv!ţ!torul a%tea"t! în acel loc interior unde treuie s! a'un)! %iucenicul s!u# &ac! r!s"unsul a"are, el, r!s"unsul vine "entru amandoi, "entru c! amândoi ascult!în lini%te# A a%te"ta în centrul t!u interior înseamn! lumin!# Extras din “Love’s own truths”, Bert ellinger

B fi ct ţi-a fost dat să fiiE

7n vultur zura în în!lţimi, se desf!ta de frumuseţea lumii %i )ândea în sinea lui:


14/41

-=f $um a% vrea s! am o floare ca luna, cu totul rotund!, ar)intat! %i "ur!ar când venea noa"tea f!r! lun! %i contem"la stelele, î%i s"unea iar:-A% vrea ca floarea mea s! fie ca stelele care îm"ânzesc cerulE mi-ar "lace s!-mi r!s"ândescflorile "este toat! câm"ia#5iata "lant! nu se "utea decide# $ând n)erul veni s! o vad!, ea nu "utu decât s! s"un!: -Hiua

visez s! sem!n cu soarele# ;oa"tea, vreau s! fiu când ca luna, când ca stelele> ;u "ot s! ale)8unt tare trist!Atunci n)erul se )ândi o cli"! %i îi s"use:- entru c! tu iue%ti atât soarele cât %i luna %i stelele, floarea ta va fi, rând "e rând, ca soarele caluna %i ca stelele#l!ntuţa fu foarte fericit! %i se "use "e a%te"tat minunea vestit! de n)er# 3a înce"u a simţi ceva,a%a ca %i cum s-ar în)r!%a>A"oi un ooc )ras se forma în mi'locul )ulera%ului de frunze# uţincâte "uţin, oocelul se înalţa "urtat de o ml!diţ! drea"t! care crescuse %i ea# .i într-o un! zi,minune oocul se descise# *inele frunzuliţe verzi se de"!rtar! %i o mulţime de raze mici,)alene 9 aurii, ca ale soarelui, se îndre"tar! s"re cer#-8unt ca soarele 8unt ca soarele- stri)a "lanta# 3a r!mase a%a, tim" de mai multe zile,

str!lucitoare %i aurit!# 3ra nes"us de fericit!# &oar amintirea lunei %i stelelor îi umrea "uţinfericirea#A"oi "lanta simţi c! se "etrece ceva foarte misterios: floarea înce"u s! "!leasca, razele de aur "ierdur! din str!lucire# $iudat *loarea sa devenea din ce în ce mai u%oar!, foarte u%oar! %i serotun'ea# &in )alena deveni al!> A"!ru acum o sfera de un al ar)intiu în ca"!tul tul"inei,frumoas! ca o lun! "lin!-3u sunt ca luna se minuna ea#ntr-o zi un vânticel sufl! asu"ra min)ei ar)intii %i, oo ce minune zeci de steluţe mici zurar!%i se r!s"ândir! "e între) câm"ul# ar vântul le duse ciar %i mai de"arte#-8unt ca stelele se minun! "lanta#-8eminţele mele rune su mica lor "ara%ut! ar)intie cu"rind între) câm"ul "recum stelele

îm"ânzesc "uzderie, cerul# n curând, câm"ia va fi, "lin! de alţi mici sori$ând co"ila%ii v!d florile care seam!n! a%a mult cu soarele, se )r!esc s! le culea)! în ucete %is! le duc!, mândri %i fericiţi, mamelor# ama le mulţume%te mult %i "une re"ede florile în a"!#7n la"te al s-a scurs din ti'e %i micuţii au mâinile de-a dre"tul li"icioase# ai, destul de re"ede,florile î%i înclina ca"ul %i se încidE nu mai sunt deloc frumoase#-ezi ine, s"une mama, "!"!diilor nu le "lace s! fie culese, "entru c! ele %tiu c!, atunci, nu mai "ot deveni ca luna %i ca stelele# .i sunt triste# 3 mai ine s! le l!saţi "e câm"# 8unt alte floric!rora le "lace s! fie culese, s! aduc! frumuseţea lor în casele oamenilor, s! simt! ca sunt iuite#$ând "!"!diile devin ca luna, "utem s! le lu!m %i s! sufl!m asu"ra lor, ca s! vedem cum zoar! "uzderia steluţelor# $ât des"re frunzele de "!"!die, "rim!vara, se "oate face din ele o delicioas!salat!, care îm"ros"!teaz! forţele du"! iarna )rea# !"!dia este un un "rieten al omului#

Crezi în Dumnezeu"

http://waldorf-educatie.ro/crezi-in-dumnezeu/http://waldorf-educatie.ro/crezi-in-dumnezeu/


15/41

7n al"inist a vrut s! cucereasca cel mai înalt

munte# 8-a "re)!tit "entru asta tim" îndelun)at %i în final a ot!rât s! se aventureze sin)ur "entrua "rimi sin)ur laurii victoriei# ;oa"tea c!zu )rea "este înalţimile munţilor %i omul nu a mai v!zutnimic#


16/41

7n tân!r nor se n!scuse în toiul unei mari furtuni "este editerana# ;ici n-a avut tim" s! creasc! îns! acolo, c! un vânt "uternic a îm"ins toţi noriiîns"re Africa# &e îndat! ce norii au atins continentul, vremea s-a scimat# 7n soare str!lucitorscânteia "e cer %i întinse su nori, se r!sf!ţau dunele aurii ale 8aarei# $um în de%ert nu "louaa"roa"e niciodat!, vântul a continuat s! îm"in)! norii c!tre "!durile din sud# ntre tim", a%a cumse întâm"l! %i cu tinerii oameni, tân!rul nor a ot!rât s!-%i "!r!seasc! "!rinţii %i vecii "rieteni cas! desco"ere lumea#F$e faciB a stri)at vântul# F&e%ertul e la fel "este tot# ntoarce-te lân)! ceilalţi nori %i o s!me)em toţi în Africa $entral!, unde sunt uimitori munţi %i arori&ar tânrul nor, un reel înnn!scut, a refuzat s!-l asculte %i încet a lunecat "ân! a )!sit o riz! lând! %i )eneroas! care i-a "ermis s! a'un)! "este dunele aurii de nisi"#&u"! mult! fâţâial! încolo %i încoace a oservat c! una din dunele de nisi" îi zâmea#3l a v!zut c! duna era %i ea tân!r!, nou format! de vântul care tocmai trecuse "e acolo# .i el s-aîndr!)ostit atunci %i acolo de "!rul ei cel auriu#F5un! dimineaţa, zise el# F$um e viaţa acolo 'osBFAm tov!r!%ia celorlaltor dune, a soarelui %i a vântului %i a caravanelor care trec uneori "e aici#7neori e ciar fierinte, dar e totu%i su"ortail# $um e viaţa acolo susBFAvem %i aici soare %i vânt dar lucrul un e c! eu "ot c!l!tori "e cer %i "ot vedea multe lucruri#Fentru mine, zise duna, Fviaţa e scurt!# $ând vântul se va întoarce dins"re "!duri, voidis"!rea#F.i asta te întristeaz!BF! face s! simt c! nu am un rost în viaţ!#F.i eu simt la fel# &e îndat! ce alt vânt va veni voi mer)e s"re sud %i m! voi transforma în "loaieEdar !sta e destinul meu#&una a ezitat un moment, a"oi a s"us:.tii tu oare ca noi în de%ert numim "loaia "aradisBF;u aveam idee c! a% "utea fi vreodat! a%a de im"ortant, zise mândru norul#FAm auzit alte dune !trane "ovestind des"re "loaie# 3le s"un c! du"! "loaie suntem aco"eritecu iar! %i flori# &ar eu nu voi tr!i niciodat! asta "entru c! în de%ert "lou! atât de rar#A fost de data asta rândul norului s! ezite# A"oi a zâmit lar) %i a zis:F&ac! vrei, a% "utea s! fiu acum "loaie "este tine# .tiu c! aia am a'uns aici, dar te iuesc .i a%vrea s! stau aici "entru totdeauna#F$ând te-am z!rit "rima data "e cer, m-am îndr!)ostit %i eu de tine zise duna# F&ar dac! îţi veitransforma în "loaie frumosul t!u "!r al, vei muri#F&ra)ostea nu moare niciodat!, zise norul# F3ste transformat! %i "e de alt! "arte vreau s!-ţi aratce este "aradisul#.i el înce"u s! mân)âie duna cu mici "icuri de "loaie, astfel încât s! stea îm"reun! cât mai mult,


17/41

"ân! când a"!ru un curcueu#n ziua urm!toare micuţa dun! era aco"erit! de flori# Alţi nori care treceau s"re Africa au crezutc! treuie s! fie o "arte din "!durea "e care o c!utau %i au mai scuturat ni%te "loaie#&ouazeci de ani mai târziu, duna fusese transformat! într-o oaza care îm"ros"!ta trec!torii cuumra co"acilor s!i#

.i astea toate, "entru ca într-o zi un nor s-a îndr!)ostit %i nu s-a temut s!-%i d!ruiasca viaţaacestei iuiri#aulo Coelho

ecţia

ama se întoarce seara de la serviciu, oosit! %isu"!rat!# l )!se%te "e !ieţelul ei de I ani, a%te"tând-o în faţa u%ii#- am!, "ot s! te între cevaB- &esi)ur, dra)ul meu- ami, cât ca%ti)i tu "e or!B- 3i, asta nu e trea! de co"ii &e ce m! întreiB se mir! femeia, "uţin iritat!#- ur %i sim"lu vreau s! %tiu# 8"une-mi, te ro), cât câ%ti)iB- $â%ti) 20J "e ora#- =f, r!s"unde !ieţelul, l!sând ca"ul în 'os# ami, "oţi s!-mi îm"rumuţi IJBama se înfurie:- &ac! sin)urul motiv "entru care m-ai întreat a fost c! voiai s! îţi dau ani "entru vreuna din 'uc!riile tale "roste%ti sau cine %tie ce alt! tâm"enie, du-te imediat în camera ta %i culc!-teGânde%te-te cât de e)oist ai fostânit, co"ilul "leac!, încizând u%a în urma lui#*emeia se a%eaz! 'os %i se enerveaz! %i mai r!u: F$um îndr!zne%te s!-mi "un! asemeneaîntre!ri, doar ca s! îi dau ni%te aniB&u"! vreo or!, tim" în care se calmase, mama se )ânde%te: F&ar "oate ciar avea nevoie s!-%icum"ere ceva de cei IJ> el nu îmi cere ani "rea des# $red c! am fost cam dur! cu el>&escide u%a camerei aieţelului %i întrea!:- Ai adormit, scum"ul meuB- ;u mami, sunt treaz, îi r!s"unde acesta#-


18/41


19/41

de I metri au întors ca"ul "rivind în 'ur daca nu cumva anii c!zuţi erau ai lor#- ntele)i B a continuat maestrul#


20/41

A o"ta "oveste:3ra odat! o "icatur! care-%i re)reta soarta, la urma urmei, ea era în mi'locul =ceanului %i nu %tianimic des"re =cean#

A noua "oveste:

= "icatur! din =cean cem! toate celelalte "ic!turi s! i se al!ture "entru a se r!scula îm"otriva=ceanului#

A zecea "oveste:-rin "uterea cu care am fost investit! s"use "icatura din =cean, F"rin "uterea cu care am fostinvestit!, de ast!zi sunteţi e(cluse din =cean#

A uns"rezecea "oveste:-


21/41


22/41

ovestea relateaz! des"re: com"asiune, em"atie, )ri'! de a"roa"e, elevare s"iritual!

7n !trân înţele"t era a%ezat lân)! foc îm"reun! cu ucenicii s!i# n cas! era cald %i ine %i toţierau senini# a un moment dat, înţele"tul a înce"ut s! tremure "uternic, ca de fri) %i ucenicii,uimiţi tare, l-au întreat în)ri'oraţi:

9aestre, ce aiB ;u este destul de caldB

9Aici este cald %i ine, dar afar! se afl! un s!rman, care tremur! de fri)>

7cenicii au ie%it de)ra! %i nu mic! le-a fost mirarea, s! )!seasc! în a"ro"iere un om a"roa"ede)erat, care aia mai sufla# &e îndat! ucenicii l-au adus lân)! foc %i l-au în)ri'it>iar maestrul aîncetat s! mai tremure>

#punem povestea3 individuali%tilor, e)oi%tilor, mescinilor, "entru a ilustra lucrul cu sineînsu%i, ca ar)ument "entru iuirea adev!rat! de a"roa"e, ca îndemn la elevare s"iritual!#

15% .loarea cea mai frumoasă

ovestea vore%te de: sacrificiu, efortul necesar atin)erii "erfecţiunii, autocenzurare %iautoevaluare#

8e s"une c! un îm"!rat al Ca"oniei î%i anunţase intenţia de a vizita o faimoas! )r!din!# a datafi(at!, )r!dinarul îl a%te"ta la "oart! %i cu o adânc! reverenţ! a s"us:

9-ar face "l!cere maiest!ţii sale, s! mear)! mai întâi în )r!din!B $eaiul se va servi du"! aceea#

Au intrat în )r!din!, dar "!mîntul fusese arat %i nivelat# ;u se vedea nici m!car un fir de iar!#m"!ratul n-a s"us nimic %i a fost "oftit în cas!# e m!suţa de ceai, se afla un vas cu o sin)ur!oridee, de o frumuseţe f!r! seam!n# Gazda a s"us:

9Am "!strat floarea cea mai frumoas!, celelalte flori nu "uteau sta lân)! ea>nu meritau s! fiev!zute de îm"!rat#

?du"! o "ild! 'a"onez!@

#punem povestea3 cuiva inca"ail s! se autoevalueze, celui care nu )!se%te "utere s!continue, s"re a ar!ta c! orice ţel "resu"une sacrificiu, celui ce nu-%i fi(eaz! ţeluri "e m!sur!#

1+% egenda lui azăr

ovestea vore%te de: s!r!cia material! %i cea s"iritual!, iuirea fr!ţeasc!, )enerozitate %iz)ârcenie#


23/41

"utea r!da, dar nici fratele s!u# l alun)au de la unul la altul, iar az!r sta mai mult "e drum, lamila vecinilor#

ntr-o un! zi, fratele cel o)at se însoar! %i nu-l ceam! la nunt!, ru%inându-se cu fratele s!u olnav %i s!rac# ;ec!'it din cauza aceasta, az!r mer)e totu%i la casa fratelui, ucurându-se de

ucuria lui %i se a%eaz! "e o )r!mad! de )unoi, mai la o "arte# =amenii se f!ceau, c! nu-l v!d, cas! nu su"ere "e )azd!, dar câinii îi aduc resturi de la mas! %i-i lin) r!nile# 5o)atul, su"!rat, c!fratele "lin de ue, se arat! la nunta lui %i nevrând s! îm"art! cu fratele s!u nici m!car dra)osteaanimalelor, lea)! câinii# a sfîr%itul "etrecerii, l!utarii înduio%aţi de sin)ut!tatea %i necazul luiaz!r, vin s!-i cânte# az!r era s!rac li"it, %i neavând nimic, cu care s!-i "l!teasc! "e l!utari, led!ruie%te, s"re uimirea %i scâra tuturora, co'ile uelor sale, sin)ura lui avere# e 'um!tateamuzaţi %i "e 'um!tate scâriţi, l!utarii "leac! s"re cas!, unde v!d, c! acele co'i se "ref!cuser! în ani de aur# 5ucuro%i foarte, de a%a "lat! o)at!, l!utarii mer) s!-i cânte din nou %i "ovestesctuturor întâm"larea# Mecunosc!tori, ei mer) %i acas! la nevasta lui az!r, s!-i cânte %i s!-ivesteasc! minunea# *emeia aflând, c! uosul az!r "ref!cea co'ile uelor în aur, se ot!r!%tedeodat!, s!-l ierte "e az!r# 8e îmrac! frumos %i mer)e la )r!mada de )unoi, "entru a-%i "ofti

!ratul, acas!# &ar din "uţine vore, ei se ceart! din nou# *urioas!, femeia îi stri)!, c! îl "!r!se%te, "entru c! are un iuit, cu care va "leca în lume# az!r se uit! cu atenţie la dânsa %i-i d!un ultim sfat:

9$ând vei ie%i din o)rad! cu noul mire, s!-ţi faci semnul crucii, în cele "atru vânturi#

;evasta uit! sfatul# &ar, de cum ies mirii din curte, caii de la tr!sur! înce" o )oan! neun!,ne"!mânteasc!>*emeia î%i aminte%te atunci de vorele lui az!r %i î%i face cruce# &eodat! se "omene%te sin)ur! "e câm" %i înţele)e dou! lucruri: mirele fusese însu%i diavolul, iar uosulaz!r era un sfânt# *emeia se întoarce ru%inat! la !ratul ei>

?du"! tradiţia ortodo(!@#punem povestea cuiva care3 î%i du%m!ne%te fratele din )elozie ori "rostie, se ceart! cu rudele, "rietenii, colaoratorii, nu %tie s! d!ruiasc!, este e)oist, individualist#

19% Cntecul păsării

ovestea vore%te de: )r!dina secret!, tentaţia asolutului, refuzul realit!ţii, ,,)lasul "!s!rilor#

=dat!, un c!lu)!r a ie%it din m!n!stire %i a mers în "!dure, "entru a t!ia lemne# Acolo, auzi o "as!re cântând minunat# 8e a%ez!, s! asculte viersul fermecat al "!s!rii>Ascult! mult! vreme,

"ân! î%i simţi sufletul mân)âiat# A"oi, terminându-%i treaa, se întoarse la m!n!stire>&ar "ortarul nu mai era acela%i# 3ra un str!in, care nu-l recunoscu %i nu-l l!s! s! intre# $eru s!-l vad! "e stareţ# $ând a"!ru stareţul, v!zu, c! era tot un str!in# n zadar st!rui s! le s"un! c! a"arţinem!n!stirii, c! "lecase cu câteva ceasuri în urm!, în "!dure s! taie lemne> n cele din urm!,cineva î%i aminti de "ovestea, care se s"unea "rin m!n!stire, des"re un c!lu)!r, care tr!ise acolocu sute de ani în urm!, dar care dis"!ruse f!r! urm! %i nimeni nu-l mai v!zuse %i nu mai auzisede el#


24/41


25/41

?du"! eonardo &a inci@

#punem povestea3 unui melancolic incurail, lazatului, niilistului, materialistului, cui nucrede în ine, "entru a ar!ta cum r!ul "oate deveni ine#

1=% )oroc şi ghinionovestea atra)e atenţia c!: totul este relativ, oamenii se )r!esc s! tra)! concluzii#

7n ţ!ran "ierde ia"a sur!, sin)ura lui avuţie#

9Ai "ierdut tot ce aveai, s!rmanul de tine $ât treuie s! fii de nenorocit au s"us, "lini de mil!,vecinii#

9&e unde %tiţi voi, c! ce mi s-a întâm"lat este o nenorocireB s-a mirat el#

A doua zi, ia"a s-a întors acas! însoţit! de doi arm!sari s!latici>

9$e nea%te"tat noroc "e tine omule au e(clamat vecinii#

9&e unde %tiţi, c! este un norocB a e(clamat omul#

n ziua urm!toare, încercând s! dreseze unul din arm!sarii s!latici, fiul ţ!ranului %i-a ru"t "iciorul#

9$e mare nenorocire au s"us toţi#

98unteţi si)uriB a întreat omul nostru#

&u"! câteva zile, a izu)nit r!zoiul %i fiul s!u a fost scutit de armat!>

?"ild! armeneasc!@

#punem povestea3 im"ulsivilor, )inioni%tilor, "esimi%tilor,

melancolicilor, naivilor, celor )r!iţi s! tra)! concluzii, su"erficialilor#

4?% eştera

ovestea s"une c!: frumosul scima lumea, arta e ,,)r!din! secret!, talentul scim! lumea,omul sfinţe%te locul#

&emult, tare demult, în $ina antic!, tr!ia un "ictor vestit# ="erele sale erau foarte c!utate %i "reţuite# 8e s"une c!, dac! "icta o floare, îi simţeai mirosul, dac! "icta un izvor, îi auzeai susurul,iar dac! "icta un ie"ure, îi simţeai frica#


26/41

=dat!, acest maestru al frumosului, s-a a"ucat s! "icteze, "e "eretele unei stânci uria%e, un "eisa',în care a"!rea %i intrarea într-o "e%ter!#

$ând a terminat lucrul, artistul a intrat în "e%tera "ictat! %i n-a mai ie%it niciodat!#

#punem povestea3 celui care lucreaz! de mântuial!, elevului care nu )!se%te sensul temei "rimite, "entru a ar!ta valoarea muncii f!cute cu suflet, s"re a su)era o definiţie a artei, ca s!

ilustr!m ima)inarul %i veridicitatea artei# oveşti cu tlc 012

% Cuvinte pline de miez

ovestea vore%te de: simţul datoriei, com"asiune %i iuire, iuirea de a"roa"e, )enerozitate#

7ndeva la munte, "e o c!rare în)ust!, am întâlnit un !iat sl!uţ, care-%i "urta în s"ate fr!ţiorul#8e vedea cu u%urinţ!, c! micuţul era "rea )reu "entru "uţinele lui "uteri# -am s"us cu inimastrâns! de mil!:

95!iete, ce )rea "ovar! duci în s"ate

3l mi-a s"us cu re"ro% în )las, "rividu-m! mirat:

9;u este o "ovar!, este fratele meu

3l a "lecat mai de"arte#Am r!mas mut %i uluit# &ar vârte'ul de vânt %i z!"ad! îi înv!luie iar, cu mantia sa în)eţat!# .i iar

http://waldorf-educatie.ro/povesti-cu-talc-2/http://waldorf-educatie.ro/povesti-cu-talc-2/


27/41

se a"ro"ie, ca s! se înc!lzeasc!## %i din nou se de"!rteaz!, ca s! nu se mai înţe"e unul "e altul>%iastfel, încet, încet au )!sit distanţa "otrivit!#

#punem povestea3 unui om tiranic ?%ef, soţ, "rieten, colaorator@, cui nu res"ect! liertateacelorlalţi, cui nu %tie lucra în eci"!, unui "!rinte autoritar, cui crede c! %tie mai ine ce au de

f!cut ceilalţi, celui "redis"us la e(a)er!ri, omului care se a)! în sufletul t!u, liderului de )ru",colectivului unei clase nedisci"linate#

4% .rumuseţe

ovestea s"une c!: nu-i un ceea ce este "rea mult, treuie c!utat ecilirul în toate#

=amenii, natura, viaţa se o"riser!, "entru a-l "rivi>&e aceea "rinţul %i-a "us o masc! urât!>%i oamenii au "utut tr!i, iar lumea %i-a urmat cursul>

#punem povestea3 cuiva care mizeaz! numai "e frumuseţea lui, celui "redis"us la e(cese, celor care nu înţele) frumuseţea, "entru a ar!ta c! totul treuie s! aie m!sur!,su"erficialului#

5% 6izita lui 7uddha

ovestea vore%te de: ratarea o"ortunit!ţilor, su"erficialitate, diferenţa esenţ!-a"arenţ!#

5ramanul ;# era un om tare evlavios# n fiecare zi, de cum se trezea, se s"!la "e ca", a%a cumcerea ritualul, a"oi cu co%ul cu ofrande în mân! mer)ea la tem"lu "entru slu'a de dimineaţ!#n!lţa mereu o ru)! fierinte: oamne, eu vin mereu la tine, nam lipsit niciodată" imineaţa şi seara, #ţi aduc $ertfe" Nai putea, veni şi tu odată la mine%

5udda i-a ascultat ru)!ciunea zilnic! %i la sfâr%it i-a s"us ramanului: &'ine voi veni latine!”$e ucurie "e raman# A cur!ţat toat! casa, a f!cut "e "ra) desenele rituale cu f!ina, orez%i flori# n zori, a a)!ţat o )irland! de frunze de man)o, la intrarea casei, a a"rins lum!n!ri "arfumate# n camera de oas"eţi a orânduit mulţime de t!vi "line cu fructe, "l!cinte dulci %i flori#


28/41

5!ieţelul înfrico%at "leac! fu)ind#

$lo"oţelul anunţ! sfâr%itul slu'ei de dimineaţ!#

5ramanul î%i s"une: e (ună seamă, Buddha va veni după rugăciunea de amia)ă" *ăl

aşteptăm" =osit s-a a%ezat "e anca din faţa casei# ine un cer%etor %i-i cere de "oman!#5ramanul îl alun)!, f!r! "rea mult! vor!# A"oi s"al! cu )ri'! locul, unde a c!lcat cer%etorul#

9;ici )ând 3 locul, "e care l-am "re)!tit "entru 5udda

8-a înno"tat# Buddha nu şia ţinut făgăduiala î%i s"une ramanul nec!'it#

A doua zi, omul mer)e la tem"lu, la slu'a de dimineaţ!, ducând "rinoasele %i izucne%te înlacrimi:

9!rite 5udda, n-ai venit la mine, a%a cum ai f!)!duit &e ceB

9&e trei ori am venit %i de trei ori m-ai alun)at>

?"ild! indian!@

#punem povestea: unui su"erficial, omului )ata s! rateze o o"ortunitate, aceluia ce dinor)oliu refuz! mâna întins!, "entru a îndemna la c!utarea esenţei#

+% 8rei feţe

oezia arat!: ce e co"il!ria, tinereţea, !trâneţea, cum e viaţa omului, "rive%te dincolo dea"arenţe, totul e relativ#

$o"ilul râde:

9nţele"ciunea %i iuirea mea este 'ocul


29/41

#punem poezia3 "entru a face omul s!-%i acce"te vârsta, celui care nu-%i acce"t! condiţia, "entru a caracteriza vârstele omului,cui caut! taina vieţii omene%ti, cui nu acce"t! c! tim"ultrece, găseşte tu un sens'

9% ortmoneul

ovestea vore%te des"re: i"ocrizie, sl!iciune asumat!, o"ţiunea corect!#

7n rain întrea! "e unul din ucenici:

9$e faci, dac! )!se%ti "e strad! un "ortmoneu cu ani %i cu adresa "osesoruluiB

9$a s! fiu sincer, am mulţi co"ii %i sunt foarte s!rac>A% vedea în "ortmoneu un dar ceresc %i a%mulţumi cerului#

93%ti un oţ A e(clamat rainul# A"oi a "us aceea%i întreare altui ucenic#

9A% duce "!)ua%ului anii imediat

93%ti un mincinos -a r!s"uns f!r! mil! rainul#

9A"oi l-a întreat %i "e al treilea, care i-a s"us:

9.tiu, care ar fi datoria mea, îmi cunosc %i sl!iciunea# ;u %tiu, ce a% face# -a% ru)a la&umnezeu, s!-mi dea )ândul cel un %i s! m! a'ute, s!-i fac voia>

#punem povestea3 alcoolicului care "romite s! se lase, celui care aandoneaz!, scuzându-se c!

este sla, omului i"ocrit, celui care 'udec! sl!iciunile celorlalţi#

:% ;unca

ovestea arat!: felurile de munc!, munca adev!rat!, diferenţa creaţie/ a-ţi câ%ti)a traiul, sensulmuncii, demnitatea muncii, arul muncii#

7n trec!tor s-a o"rit într-o zi, în faţa unei )ro"i imense, în "rea'ma c!reia roiau muncitori de totfelul %i a întreat "e unul din ei:

9$e faci aici, frateB

9mi câ%ti) "âinea -a r!s"uns lucr!torul f!r! s! ridice ca"ul#

=mul nostru a întreat un al doilea constructor:

9ar tu, ce faci aici omuleB

uncitorul, "rivind cu dra) %i "arc! mân)âind oiectul, la care lucra, i-a r!s"uns:


30/41

9edeţiB $ristoforus a c!zut în )enunci %i a înce"ut a "lân)e amarnic: Aşadar, navea să L mai vadă pe umne)eu #naite de moarte"


31/41

$!ruţa%ul A%adar &umnezeu a'unsese înaintea lui la întâlnire> luase ci"ul unui c!ruţa%>

?din tradiţia catolic!@

#punem povestea3 cuiva )ata s! aandoneze un "roiect, celui ce î%i "ierde s"eranţa, omului

care nu crede în "ro"riile forţe, aceluia ce nu vede c! are o mare o"ortunitate#

=% >şa

ovestea s"une c! u%a sufletului, doar noi o "utem descide, adau)! un alt sens#

ictorul muncise mult, dar în cele din urm!, terminase taloul, care îl re"rezenta "e sus în faţaunei u%i# .i-a cemat "rietenii, "entru a le auzi "!rerea#

98! dau de "oman!B

98! d!ruie%ti un zâmet, o vor! un!, o "âine>

9Adic! s! fac un dar>

98! dai iuire, com"asiune, înţele)ere>adic! o f!râm! din inima ta>

#punem povestea3 unui e)oist, unui %ef, "!rinte "rea as"ru, cuiva care caut! înţele)erea cu ceidin 'ur, cui vrea s! fac! ine %i nu %tie cum#


32/41

Brta de a mustra

0prima parte2

!n general oa"eni sunt subiectivi cu ei #n$i$i, dar "ai tre%i, c&nd #i privesc pe ceilal'i(Tendin'a este de a "ustra i"ediat pe cel, care a gre$it, $i un ast)el de de"ers este legiti", darsortit e$ecului( *ovestea cu t&lc este "odalitatea de a "ustra spiritual(

=mul as"ir!, s! discearn! M!ul de 5ine# Mealitatea M!ului "oate fi "erce"ut! în toatecom"onentele "ersonalit!ţii: simţire, voinţ!, )ândire# acă ve)i răul #n această lume, nuţi spune iată ceva ce este imperfect, ceva ce este rău, ci #ntrea(ăte cum să do('ndesccunoaşterea, care #mi va arăta că acest rău, din punctul de vedere superior al #nţelepciuniiuniversale, poate fi metamorfo)at #ntrun (ine"”-"*teiner.v" după /oan"

=mul are în Narma lui, lu"ta cu M!ul, "entru c! numai el, "oate transforma, con%tient %i în

de"lin! liertate, M!ul în 5ine %i "oate )!si 5inele "otrivit, oric!rei situaţii# n încercarea de atransforma M!ul în 5ine, vrem, "utem, e nevoie s! &0*1-2&"

;ustrarea şi sfatul% $a "!rinte, dasc!l, instructor / conduc!tor de )ru", suntem în situaţia de ao"timiza activit!ţi/com"ortamente/atitudini, adic! s! mustr!m, s! sf!tuim#+nici cel mai (undascăl, nu va putea evita purtările rele+este vor(a aici de a face să se nască nişte sentimente,care săi determine pe copii, să renunţe la acel lucru"” -"*teinerArta educatiei" &orind inelea"ro"iaţilor, mustr!m, d!m sfaturi>Amele au aceea%i trist! soart!: sunt r!u "rimite, ne)ate,i)norate# &e ceB entru că nu ştim să mustrăm şi să sfătuim' .senţialul este să tre)im unsenti"ent al răului obiectiv, care a fost făcut şi al necesită'ii de a repara acest rău"” -"*teiner Arta educatiei" ustrarea adev!rat! este totdeauna acceptată, adresându-se spiritului%

+rice dru" către ceilal'i este un dru" spre noi #n$ine( Dacă vreau să #ndrept pe cel de alăturisă #ncep cu "ine(

Bm dreptul să mustruB &a, dac! nu am nici un interes "ersonal, nu mani"ulez %i sin)urul meusco" este, s! fiu celuilalt de folos# ot s! do'enesc, când nu sunt în situaţiile menţionate în5ilie# ;u-ţi 'udeca a"roa"ele: ,,Nu $udecaţi, ca să nu fiţi $udecaţi, veţi fi $udecaţi şi cu cemăsură veţi măsura, vi se va măsura" e ve)i tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu(ăgare de seamă la ('rna din ochiul tău”3&atei,4"56 8! arunce "rimul "iatra, cel f!r! de "!cat:„ Atunci 7ărturarii şi 8ariseii /au adus o femeie prinsă #n preacurvie" Au puso #n mi$loculnorodului şi au )is lui /sus 9nvăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă, chiar c'nd săv'rşea

preacurvia" &oise, #n Lege, nea poruncit să ucidem cu pietre astfel de femei" 1u, dar, ce )ici%+ 8iindcă ei nu #ncetau săL #ntre(e, .l sa ridicat şi lea spus 7ine din voi este fără de păcat, săarunce cel dint'i cu piatra #n ea"”3 /oan :" 546

Ce se întmplă cnd mustrăm pe cineva" &ac! cert!m într-un moment ne"otrivit %i într-oform! inadecvat!, cel mustrat este a)resat "rofund# 8ufletul %i s"iritul i se încid %i "oater!mâne cu o ran! în suflet# ;oi toţi, simţim a%a "entru c! : 1# mustrarea nu se face la nivels"iritual 2# motivaţia nu e 'ust! # momentul %i forma sunt ne"otrivite# % ;ustrarea nu se face

http://waldorf-educatie.ro/arta-de-a-mustra/http://waldorf-educatie.ro/arta-de-a-mustra/


33/41

la nivel spiritual, dac! nu conţine adev!r# deal ar fi ca mustrarea s! fie s"iritual!# &ar cumaccedem la s"iritual %i adev!r asolutB a îndemân! ne st! înţele"ciunea milenar! tradiţional!,cristalizat! în "rovere, asme, snoave, le)ende, mituri, "ove%ti cu tâlc# 3(em"lu: Leneşul maimult aleargă" Nu mor c'inii, c'nd vor caii" &ai moare măgarul, mai cade samarul" 7n alt mi'loceste 5ilia: ,,1oate #şi au vremea lor şi fiecare lucru de su(t ceruri #şi are ceasul lui" Naşterea #şi

are vremea ei şi moartea #şi are vremea ei, săditul #şi are vremea lui+3.cle)iast 2% Al treileami'loc este urmarea unei c!i s"irituale, care te învaţ! c! treuie s! acţionezi asu"ra ta, "entrua îndre"ta ceva în lume#

1% Kusteţea motivaţiilor% otivatiile subiective sunt: or)oliul, ura, mânia, frustrarea, "atima "uterii, "a)ua etc# $el mustrat decodeaz! motivaţiile suiective, a)resivit!tea lor %i refuz!mustrarea# otiva'iile obiective sunt: idealul, delimitarea ori lu"ta cu M!ul ca "rinci"iu, "ro)resul s"iritual al celui mustrat, iuirea adev!rat! de a"roa"e %i au frumuseţea %i "uterea de aface ca sfatul %i mustrarea s! fie "rimite, urmate, s! fie lucr!toare#

4# .orma mustrării# Avem tendinţa s! corect!m )re%eala imediat %i su im"eriul frustr!rii, ori

"a)uei ?morale ori materiale@# Oi"!m, 'i)nim, ne a)it!m#


34/41

gata, aştept'nd pomenile nemaivă)ut de (ogate,ce aveau să curgă, ploaie, pretutindeni #n ţară"

7arul sa oprit #n dreptul meu"


35/41

l a ascultat în t!cere, a"oi l a îndemnat s! se lun)esc! "e "at, s! se odineasc!, înainte de a %icontinua c!l!toria>&u"! trei ani, el a "rimit titlul de "rim înv!ţat al îm"!r!ţiei# A cunoscut îndat! )loria# ai întâi%irul de ser!ri, de neuitat: numele s!u "roclamat de un crainic, "rin "orta voce înaintea mulţimiiadunate, a"oi înmânarea solemn! a costumului de curte, de c!tre marele mandarin, "rocesiunea

"rin ca"ital!, c!lare "e un cal al, a"oi "ân! în satul natal, unde tim" de câteva zile, ser!rile %ios"eţele s au ţinut lanţ# .i a luat a"oi în "rimire înaltele îndatoriri "ulice, a urmat c!s!toria, cucea mai frumoas! dintre ficele îm"!ratului# A"oi du"! câţiva ani i s au n!scut fii frumo%i %i a fostîn!lţat la ran)ul de "rim ministru> a a'uns "e culmea )loriei %i o)!ţiei, din care s a înfru"tattim" de cincis"rezece ani# A urmat o n!v!lire a ararilor# rimele !t!lii au fost un dezastru "entru îm"!rat# $emat s! "reia comanda o%tirii, tân!rul a izutit s! i res"in)! "e n!v!litori, du"!care le a cotro"it ţinuturile %i l a ucis "e re)ele lor# *armecul s!latic, al re)inei arare, l acucerit %i l a su'u)at# ânat de "atima nest!vilit!, a uitat cu totul de soţie, de c!min, de datoriac!tre re)e %i ţar!# Hadarnic l a cemat re)ele îna"oi# n cele din urm! re)ele s!u, s a v!zut nevoits! trimit! oaste îm"otriva lui# 3l s a r!zvr!tit, a vrut s! se îm"otriveasc! "rin lu"t!, dar c!"itaniis!i l au tr!dat %i l au dat "e mâna îm"!ratului# $u toate ru)!minţile soţiei sale, îm"!ratul l a

condamnat la moarte# n noa"tea de dinaintea e(ecuţiei, întrea)a viaţ! i s a "erindat "rin faţaocilor: co"il!ria s!rac!, truda de înv!ţ!cel, ascensiunea ful)er!toare, fericirea, "atimaîm!t!toare, r!t!cirea %i "r!u%irea nea%te"at!#

9 9$um a%aB 9=mul însetat va ea îndelun), cu ucurie %i cu volu"tate, al!turi de fârtatul s!u# 9$a s! i dea e(em"lu> 9;u, ca s! i dea e(em"lu, ci "entru c! îi este foarte sete# 9Aa Acesta este secretul i este într adev!r, "ur %i sim"lu sete, o sete "rofund!# 9.i "oate, într o zi, fârtatul s!u, cu"rins la rându i de "oft!, se va întrea, dac! n ar face ine, s!%i cufunde %i el )ura, în ciu!rul cu a"! "roas"!t!#


36/41

=amenii, însetaţi de &umnezeu, sunt mai convin)!tori decât mulţimea ne)ioilor, care vorescdes"re el#?du"! "!rintele oeQ@

8"unem "ovestea: celor înc!"!ţânaţi, oricui se eri'eaz! în sf!tuitor, adolescentului ce amân! s! se

a"uce de trea!, cuiva care vore%te mult dar nu f!"tuie%te, "!rintelui ce vrea s!-%i convin)!co"ilul, liderului ce vrea s! %i convin)! sualternul#

4% Cte soiuri de oameni sunt

ovestea ne învaţ!: felul de oameni, ti"ul de cunoa%tere, des"re i)noranţ!, c! ne)ioia esteincurail!#

7n ucenic %i a întreat maestrul: 9$âte feluri de oameni suntB 98unt "atru soiuri de oameni: $ei care %tiu %i %tiu, c! %tiu# Ace%tia sunt înv!ţaţii# $ei, care %tiu,

dar nu %tiu, c! %tiu# Ace%tia sunt vis!torii %i treuiesc treziţi> $ei, care nu %tiu %i %tiu, c! nu %tiu#3i treuie a'utaţi s! înveţe# $ei care nu %tiu %i nu %tiu, c! nu %tiu# .i ace%tia sunt ne)ioii, "entrucare nu mai e, mare lucru de f!cut>

8"unem "ovestea: celui ce vrea s! înveţe "e toat! lumea, cuiva, care crede c! %tie totul, omului,care nu %tie cât mai are de înv!ţat, unui "roas"!t asolvent, aceluia, ce vede un savant într unne)io, cui nu realizeaz! c! are în faţ! un "rost, oricui mediteaz! la diferenţa a cunoa%te/ a nucunoa%te, folose%te creativ

5% Cel mai drag

ovestea vore%te de: adev!rata )ri'!, nuanţarea %i ierarizarea )ri'ilor, asumareares"onsailit!ţilor#

=dat! un om !trân a fost întreat: 9Ai mulţi co"ii, tataie, care ţi e cel mai dra)B 9&intre toţi co"iii, mai dra) îmi este cel mai mic, "ân! va cre%te>cel aflat de"arte, "ân! seîntoarce>cel olnav, "ân! se îns!n!to%e%te>cel întemniţat, "ân! va fi lier>cel încercat, "ân!va fi mân)âiat>

8e s"une "ovestea: fiului/fiicei )eloase, "!rintelui co"le%it de )ri'a co"iilor, celui, care nudiferenţiaz! "riorit!ţile, cui î%i face )ri'i, când nu treuie, )!siţi dvs# un destinatar

+% Jamenii suferă şi sunt nefericiţiE

ovestea vore%te des"re: aundenţa maculaturii, "l!cerea de a vori mult, esenţa istoriei, viaţ!,condiţia intelectualului, esenţializare, "retenţiile asurde ale %efilor, )!se%te tu un sens

7n re)e "rea"uternic %i a toate iscoditor, a cemat la sine un vestit istoric %i i a s"us: 9Am ot!rât s! cunosc totul des"re lume# Mezum! mi, "entru înce"ut, într o lucrare frumoas!,


37/41

întrea)a istorie a omeniriinv!ţatul s a încis în cas!, a muncit, f!r! "re)et, tim" de zece ani %i într o un! zi s a înf!ţi%atst!"ânului s!u: 9!rite re)e, iat! dou!zeci de volume, în care am rezumat toat! istoria omenirii>&ar re)ele era "este m!sur! de ocu"at, s! se r!zoiasc!, "entru a %i întinde st!"ânirea %i i s"use )r!it,

concediindu l cu mâna: 9; am tim" &u te %i rezum! mi, toate astea> în cinci volume, nu mai mult&u"! cinci ani, savantul s a înf!ţi%at st!"ânului s!u, s"unându i: 98t!"âne, du"! "orunc!, am rezumat toat! istoria oamenilor, în cinci c!rţi##Me)ele era foarte ocu"at, s! ridice "alate, ara'e, ora%e, "entru ca re)atul s!u s! fie cel mai o)at%i m!reţ# 9; am tim" Mezum! mi, totul într un sin)ur volum %i întoarce te "este un anstoricul a "lecat t!cut, cu c!rţile la susuoar!>8 a întors anul urm!tor#= lini%te mormântal!înv!luia "alatul>toţi voreau în %oa"t!: 9ute, iute>re)ele moarenv!ţatul a intrat în camera, unde re)ele z!cea# $u un )est vl!)uit, re)ele i a s"us:

9; am tim", o s! mor, rezum! mi într o fraz! istoria lumii 9!ria ta, oamenii sufer! %i sunt nefericiţi>

8"unem "ovestea: cuiva co"le%it de lucr!ri stufoase, aceluia care se las! orit de detalii,omului ,,furat de viaţ!, %efului e(cedat de sarcini, cui caut! esenţa vieţii, celui ce s"une "uţin învore multe, celor care nu v!d esenţa unei situaţii, "ersoanelor, ce nu v!d "!durea de co"aci,cuiva cu "retenţii asurde, omului ce încearc! s! înţelea)! sensul e(istenţei#

9% #fada uneltelor

ovestea vore%te des"re: necesitatea colaor!rii, "osiilitatea transform!rii r!ului în ine,

e(istenţa inelui în orice r!u %i invers, Kin) Kan), "erenitatea s"eranţei, convin)erea c! ineleînvin)e# G!siţi un alt sens

ntr o zi, "e când me%terul nu era în atelier, uneltele s au luat la ceart!# 8 au sf!dit mult!, mult!vreme> 9nfior!tor "este m!sur!, este "reducelul, care taie orice "iele ai r!u ca el, nu se afl! nimic susoare 3 ca un alaur 3l taie tot, ce i iese în cale>ca o creatur! a întunericului> 9$e s! mai s"unem des"re cle%te = dianie nemiloas!, care mu%c!, sfâ%ie f!r! mil!, ca o fiar! 98ula, care str!"un)e nemiloas! orice îi iese în cale, în)roze%te "e oricine 9 a%tera ra%"el!, s! n o uit!m 3a care "ile%te, strive%te, z)ârâie tot 9&ar monstruosul ciocan, care love%te %i zdroe%te orice, cu violenţ!B $e s"uneţi de elB $um o "utea s! loveasc! tot tim"ulB 9=ri viclenele cuie, suţirelele, care str!"un) orice, cu vârful lor ascuţit# nţea"! 98! nu uit!m cala"odul, de care sunt stivite ietele cuieA%a se tân)uiau uneltele cizmarului %i "ân! la urm! au ot!rât, c! nu mai "ot tr!i su acela%iaco"eri%# 7nele dintre ele, "entru r!utatea lor f!r! de seam!n, "entru violenţa fa"telor s!vâr%ite,ar treui )onite, cât mai de"arte#


38/41


39/41

nţele"tul $onfucius avea trei ucenici: Dun, iu %i Gian# =dat! vorea cu un alt înţele"t, care l aîntreat: 9$e crezi des"re DunB 9$iar %i cele mai luminate minţi, ar fi uimite de înţele"ciunea lui> 9&ar iu, ce virtuţi areB

9ite'ia %i cura'ul lui, întrec "e cele ale eroilor neamului## 9$e fel de om este GianB 9D!rnicia lui "oate fi e(em"lu, "entru oricine>a auzul acestor vore, înţele"tul se mir!: 9&ac! Dun este atât de înţele"t, iu atât de viteaz %i Gian atât de arnic, oare ce mai "ot ei înv!ţade la tine, $onfuciusB 9Dun e înţele"t, dar lene%, iu este viteaz, dar necizuit, Gian este arnic, dar invidios# Dun nu%tie, c! înţele"ciunea nu l face fericit "e lene%, iu nu !nuie%te, c! f!r! "revedere, cura'ul ducela "ierzanie, iar lui Gian, nici "rin )ând nu i trece, c! !rnicia nu face cas! un! cu invidia# ân!vor înţele)e acestea, eu voi fi dasc!lul lor, iar ei, înv!ţ!ceii mei#?"ild! udist!@

8"unem "ovestea: cuiva care crede c! %tie totul, cuiva ce mai are de înv!ţat ?elev, sualtern,colaorator, ucenic, student@, celui ce nu vede decât un as"ect al "rolemei, cui acce"t! )reumunca în eci"!, aceluia ce su"ort! )reu s! fie condus de %ef, elevului care intrea! de ce treuies! mai înveţe, tân!rului care nu vrea s!-%i continue studiile, co"ilului care ne contest! autoritatea "!rinteasc!#

=% .runza

ovestea s"une: s! ai cura' în faţa noului, fiecare e im"ortant "tr# eci"!, sacrificiul e necesar,soarta n o "oţi evita# Ad!u)aţi un alt sens#

3ra toamna târziu# 7n co"ac î%i "ierduse toate frunzele mai "uţin una, care nu voia cu nici unci", s! se des"rind!# $o"acul, care o iuea cu adev!rat, c!uta s! o convin)!, s! %i fac! cura's"unându i, c! a%a treuie s! fie, c! asta era soarta frunzelor: s! în)!leneasc!, s! se des"rind! deco"ac %i s! cad!#&ar ea nu voia în ru"tul ca"ului, s! se des"art! de co"ac#A venit iarna %i odat! cu ea în)eţul# *runza tremura %i se z!tea în vânt, de dimineaţa "ân!seara, iar noa"tea, nu "utea încide nici un oci, din cauza fri)ului# &ar n avea cura'ul, s! sedes"rind! %i s! "lece în necunoscut> i era fric! %i se simţea sin)ur!>5!trânul co"ac îi vorea %i o îm!r!ta: 9


40/41

8"unem "ovestea: tân!rului când "leac! în viaţ!, "!rintelui care î%i sufoc! co"ilul cu "rotecţia,celui ce nu %tie c! orice "ro)res cere sacrificiu, aceluia care nu %i acce"t! soarta, "!rintelui cesufer! de sindromul ,,cuiul "!r!sit, celor care se tem de nou, de scimare, s"re a e("lica rolulfiec!ruia în eci"!#

?% ovara nimiculuiovestea s"une: cât de im"ortante sunt am!nuntele, nimic nu este ceea ce "are, e%ecul e "osiiloricând, scimarea înce"e cu noi în%ine#

98"une mi, cât cânt!re%te un ful) de neaB a întreat "orumelul "e "iţi)oi, care trecea dre"t unmare )ânditor# 9$e altceva decât nimicB 9Am s! ţi s"un o întâm"lare# ! aflam "e crean)a unui rad !trân %i am înce"ut s! num!r ful)iide nea, care se a%ezau "e crean)a, "e care stam# ;u era vifor, iar ninsoarea c!dea lin!, ca în vis>Au c!zut RST6I42 de ful)i# &ar, când a c!zut al RST6I4 lea ful), nimic altceva decât>

nimic, a%a cum ine ai s"us, ramura s a ru"t>8"unând aceasta, "iţi)oiul "lin de im"ortanţ! %i a luat zorul#orumelul, mare vestitor al "!cii,a cizuit o cli"! %i a s"us: 9oate, c! nu li"se%te decât un om, "entru ca întrea)a omenire, s! tr!iasc! în "ace>

8"unem "ovestea: celor ne"re)!tiţi "entru "rolemele de ultim moment, celui ce nu acce"t!înfrân)erile, omului care refuz! s! se scime, "ersoanei ce nu înţele)e necesitatea colaor!rii,celui care nu %tie s! "iard!#


41/41

Documents

Povesti Waldorf