Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 139

Potenţialul economic al investiţiilor în domeniul Cercetării – Dezvoltării – Inovării pentru

accelerarea creşterii PIB în România

Prof. univ. dr. Alexandru MANOLE (alexandru.manole@gmail.com)

Universitatea „Artifex” din București

Asist. univ. dr. Diana Valentina DUMITRESCU (dianavalentinadumitrescu@yahoo.com)

Universitatea „Artifex”, București / Academia de Studii Economice, București

dr. Daniel Ioan DUMITRESCU (danidumitrescu@yahoo.com)

Abstract

Acest articol include o analiza a domeniului de Cercetare – Dezvoltare

– Inovare la nivelul Romaniei. Studiul se apleaca asupra identifi carii stadiului

actual al CDI in tara noastra comparativ cu celelalte 27 de state membre ale

Uniunii Europene. In contextul Strategiei Europa 2020, cercetarea de fata

este cu atat mai importanta, cu cat Romania si-a asumat anumite obligatii de

intensifi care a suportului fi nanciar in domeniul CDI, astfel incat, la sfarsitul

Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020, 1% din PIB-ul national sa fi e

alocat Cercetarii – Dezvoltarii – Inovarii.

Cuvinte cheie: cercetare, dezvoltare, inovare, PIB, Europa

Introducere

În România, politica de cercetare – dezvoltare în domeniul tehnologic și al inovării s-a materializat prin aprobarea unei strategii românești pentru

CDI pentru perioada 2014 – 2020, care să evidențieze importanța pe care acest domeniu îl poate avea pentru creșterea competitivității economice în contextul politicilor Europene în domeniu. Astfel și România a luat în calcul

la redactarea acestui document de prioritățile Uniunii Europene prezentate în cadrul strategiei Europa 2020, a inițiativei Europa – O Uniune a inovării, și a celui mai important program de cercetare – dezvoltare al Uniunii Europene – Horizon 2020. Prioritățile Strategiei Europa 2020 înseamnă o creștere care prezintă următoarele caracteristici: inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, iar unul dintre cele mai relevante obiective ale strategieu Europene în domeniul CDI este ca până în anul 2020, 3% din PIB-ul UE să fi e alocat investițiilor CDI.

Literature review

Sandu (2014) analizează caracteristicile pieţei rezultatelor cercetării-dezvoltării în România. Avram, Avram şi Avram (2014) studiază rolul

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017140

cheltuielilor R&D în procesul de creştere economică. Păunică, Gheorghiu, Curaj şi Holeab (2009) prezintă o prognoză asupra restructurării sistemelor R&D. Anghelache și Anghel (2016) este o lucrare de referinţă în econometrie. Nastase şi Badea (2015) dezvoltă pe tema fi nanţării cercetării ştiinţifi ce în

România. Goschin (2014) evaluează activităţile R&D ca factor determinant

al creşterii economice regionale în România. Anghelache şi Anghel (2015)

analizează impactul investiţiilor străine directe, care includ investiţii în R&D,

asupra creşterii economice a României. Anghelache et.al. (2012) se preocupă

de statisticile pe termen scurt utilizate în practică. Zaman şi Georgescu (2014)

descriu impactul atragerii de fonduri europene asupra economiei naţionale a

României, Dobre 2014) dezvoltă pe o temă similară. Piroi şi Paunica (2015)

evaluează impactul favorabil al tehnologiei asupra defi citului bugetar al

României. Anghelache, Manole şi Anghel (2014) studiază evoluţia PIB în

România. Anghelache, Manole, Anghel şi Diaconu (2016) prezintă cele mai

importante corelaţii dintre variabilele macroeconomice. Popescu, Predescu

şi Oancea-Negescu (2014) trec în revistă factorii economici ai dezvoltării

viitoare a României.

Metodologia cercetării şi date

Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare – SNCDI, s-a

construit pornind de la un studiu privind piața de CDI națională, studiu fi nanțat

printr-un contract cu JASPERS. Acest studiu a evoluat apoi prin evidențierea

sectoarelor economice cu potențial în domeniu. Această strategie va putea fi

aplicată printr-o serie de instrumente subordonate care includ și programe

operaționale în vigoare în perioada 2014 – 2020. Astfel, domeniul CDI va

fi atins prin POR, POCU, PNDR, dar mai ales prin Programul Operațional

Competitivitate.

PO Competitivitate (fi nanțat prin FEDR) susține creșterea inteligentă,

promovarea economiei bazate pe cunoaștere și inovare, prin investiții în:

1.Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și Inovării; 2.Sporirea

utilizării, calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor.

Alocarile fi nanciare Programul Operațional Competitivitate în valoare de

1,33 mld. Euro se vor realiza pentru Axa Prioritară 1 - Cercetare, dezvoltare

tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice și

dezvoltării afacerilor - 797.872.340 euro (60% din POC) şi pentru Axa

Prioritară 2 - Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o

economie digitală competitive - 531.914.894 euro (40% din POC).

Ca şi elemente de noutate 2014 – 2020 fata de 2007 – 2013 observăm

că investițiile în CDI vor fi realizate numai în legătură cu ariile identifi cate

în strategia națională de CDI ca fi ind de ”specializare inteligentă” (smart

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 141

specialization) şi vor fi sprijinite parteneriatele între întreprinderi și instituţii de cercetare în scopul creșterii transferului de cunoștințe, tehnologie și personal cu competențe CDI pentru dezvoltarea de produse și procese bazate pe CDI și pe cererea pieţei. De asemenea, investițiile TIC vor fi orientate inclusiv către îmbunătăţirea mediului digital de asigurare a serviciile publice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri. Această strategie adoptă caracterul pragmatic al cercetării industriale, îndepărtându-se de cercetarea pur speculativă, astfel încât să se urmeze trendurile internaționale de orientare a CDI spre realizarea de impact practic și economic. De asemenea, SNCDI se bazează pe un parteneriat pentru inovare care să se bazeze pe următorii patru piloni: Resurse bugetare (asigurate de stat prin alocarea unui procent din PIB), Predictibilitate (standarde și reguli clare pentru activitatea de CDI), Parteneriate Public-Private funcționale (astfel încât să se atragă cel puțin 1% din PIB in 2020), Cercetători (atingerea unui număr de cercetători similar mediei UE). Strategia României în domeniul CDI a identifi cat acele domenii ale economiei ce ar prezenta potențial de creștere, putând avea o contribuție semnifi cativă pentru creșterea competitivității economice. Astfel, s-au identifi cat prioritățile de specializare inteligentă ale României ca fi ind domenii economice cu competență crescută și unde țara noastră ar avea avantaje competitive reale sau potențiale față de alte economii naționale, ceea ce ar duce implicit la creștere economică și creșterea Produsului Intern Brut. Astfel, SNCDI a identifi cat următoarele zone economice ca având un important rol economic și de stimulare a ocupării: turismul și ecoturismul, textilele și pielăria, lemnul și mobila, industriile de tip creativ. Industria auto, TIC și procesarea alimentelor și a băuturilor au fost identifi cate ca prezentând o dinamică economică competitivă, iar Sănătatea și produsele farmaceutice, energia și managementul mediului și bioeconomia prezintă valoare adăugată și caracteristici importante de inovare și dezvoltare tehnologică. Tot SNCDI propune și un set de priorități cu relevanță publică care au ca scop atragerea de resurse și de idei creative în domenii ale CDI care aduc soluții unor nevoi societale existente. În acest caz, sectorul public este cel care susține identifi carea și atragerea de la actori privați sau publici de soluții inovatoare, disruptive. Chiar dacă un accent tot mai mare se pune pe comercializarea CDI, cercetarea fundamentală ocupă un loc important și în perioada următoare, ea fi ind importantă pentru stimularea ofertei de CDI, evaluate pe calitatea științifi că a propunerilor calculate în conformitate cu standardele internaționale. Un exemplu de prestigiu în acest sens îl reprezintă proiectul de mare infrastructură de CDI Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017142

NP). De altfel, cadrul fi nanciar 2014 – 2020 va marca punerea în funcțiune a două mari infrastructuri de cercetare de interes pan-european: proiectul de la Măgurele la ELI-NP și proiectul de la Tulcea, denumit Centrul internațional pentru cercetări avansate Fluvii – Delte – Mări Danubius.

Creșterea necesară pentru a atinge țintele naționale propuse de procent

din PIB pentru CDI

Figura A

Date preluate de la Eurostat și interpretate de autor

Așa cum rezultă și din Fig. A de mai sus, România a fi xat o țintă clară de alocare a 1% din PIB pentru CDI până în anul 2020, ceea ce ar converge spre media Uniunii Europene. Cel puțin din punct de vedere declarativ, observăm că pentru CFM 2014 – 2020, România și-a propus cea mai mare dinamică de creștere. Se observă că România, conduce plutonul ţărilor (Bulgaria, Grecia, Letonia, Lituania, Malta)ce au nevoie de o creştere semnifi cativă în domeniul cercetării – dezvoltării în vederea atingerii ţintei asumate aferente Strategiei Europa 2020. În acest grup, statele membre au fi xat nişte ţinte foarte ambiţioase în comparaţie cu nivelul din PIB anterior şi trendurile trecute. Astfel, faţă de media Uniunii Europene, România s-a angajat la un efeort mai serios şi susţinut în vederea sprijinirii Cercetării şi Dezvoltării. Sectoarele inovatoare: O atenție deosebită trebuie acordată în special sectoarelor inovatoare pentru a identifi ca tendințele care urmează să fi e luate în considerare mai târziu. În primul rând, este relevant să observăm că România nu a îndeplinit încă obiectivul UE 2020 „3% cheltuieli din PIB în cercetare dezvoltare. Este de asemenea util să ne referim şi la documentul Comisiei Europene: Innovation Union Scoreboard 2014 care împarte țările UE, în 4 categorii de o performanță din punct de vedere al inovării: Liderii, urmașii, inovatori moderați și inovatori modeşti - ultimul grup care cuprinde România,

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 143

Bulgaria și Letonia. Cu toate acestea, România fi ind cel mai puternic „inovator modest”. Raportul detaliază criteriile utilizate pentru a realiza acest clasament precum şi faptul că în România, performanță de inovare a crescut până în

2009, după care a fl uctuat. Performanță în raport cu UE s-a înrăutățit de la

50% în 2009 până la 43% în 2013. România funcționează mult sub media

UE după aproape toți indicatorii. Performanţa foarte slabă se observă şi din numărul de studenții doctoranzi din afara UE și prin prisma cheltuielilor de cercetare și dezvoltare în sectorul de afaceri. O creştere ridicată în România

se observă pentru desene sau modele comunitare, mărci comunitare, noi

absolvenți de doctorat și co-publicații ştiinţifi ce internaționale. Scaderi

puternice sunt observate în cheltuielile non cercetare – inovare, cheltuielile de

cercetare și dezvoltare în sectorul de afaceri, studenții doctoranzi din afara UE

și investițiilor cu capital de risc.

Rezultatele de mai sus se completează prin analiza Institutului

Național de Statistică din România (INSSE), publicat în iulie 2014, care oferă,

de asemenea o perspectivă regională interesantă. Pe scurt, la nivel de țară, în

perioada 2010 - 2012, ponderea întreprinderilor inovative a fost de 20,7%, cu

10,1 puncte procentuale mai puțin, comparativ cu perioada 2008 - 2010 (vezi

Fig. B de mai jos).

Ponderea întreprinderilor inovative

Figura B

Date preluate de la INS și interpretate de autor

Anumite activități economice înregistrează valori înalte de activități

inovatoare, astfel, activitatea economică cea mai inovatoare în industrie a

fost fabricarea produselor din tutun, în 80,0% din întreprinderi, în timp ce

în sectorul serviciilor au fost activităţile de cercetare - dezvoltare, pentru

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017144

55,5% din întreprinderi. După mărimea întreprinderilor, cele mari sunt mai inovatoare, 40,1%, în comparație cu întreprinderile mijlocii, 26,6% și cele mici, 18,3%. Această tendință a fost, de asemenea, menționat în cele două sectoare, industrie și servicii (vezi tabel A de mai jos).

Tabel A

Primele 10 activități inovative între 2010 – 2012Loc Activitatea economică %

1 Producția de produse din tutun 80,0

2 Cercetare – Dezvoltare 55,5

3 Producția de produse farmaceutice 52,3

4 Producția de motoare auto 38,0

5 Activități servicii IT&C 35,6

6 Reparații, întreținere instalări mașini și echipamente 35,6

7 Intermedieri fi nanciare minus asigurări și pensii 34,6

8 Asigurări, reasigurări și pensii (minus asigurări sociale) 34,0

9 Servicii și activități de decontaminare 33,0

10 Producția de mașini și echipamente 32,2

Date preluate de la INS și interpretate de autor

Ponderea întreprinderilor inovative în totalul întreprinderilor

Figura C

Date preluate de la INS și interpretate de autor

În perioada 2010-2012, cele mai mari ponderi ale întreprinderilor inovatoare au fost înregistrate în regiunea de Sud-Est, 36,5% și Regiunea Nord-Est 32,2%, iar cele mai joase au fost înregistrate de către Regiunea Vest 14,4% și Regiunea de Nord-Vest cu 12,0% (vezi fi gura C.).

Concluzii

Cadrul fi nanciar multianual traduce prioritățile Uniunii Europene în termeni fi nanciari, de stabilire a sumelor maxime anuale pe care UE le poate cheltui în diferite domenii politice, în următorii șapte ani. Prin defi nirea în care zone din UE ar trebui să se investească mai mult sau mai puțin în perioada

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 145

2014-2020, cadrul fi nanciar multianual este o expresie a priorităților politice

cât şi un instrument de planifi care bugetară. Negocierile intense purtate de

către instituțiile UE față de acordul privind CFM 2014-2020 a dus la aprobarea

unui plafon global de 960 miliarde € în credite de angajament și 908 miliarde

€ pentru credite de plată. Acest buget este cu 3,5%, respectiv3,7%, mai mic

decât în CFM 2007-2013. Această disciplină refl ectă compromisul convenit în

doi ani și jumătate de către instituțiile UE, între politica UE de investiții pentru

creștere și presiunea bugetară cu care statele membre s-au confruntat la nivel

național.

Un accent puternic a fost pus pe cheltuieli care vizează stimularea

creșterii economice și crearea de locuri de muncă, în conformitate cu prioritățile

politice ale UE: plafonului de cheltuieli de la subpunctul 1a „Competitivitate

pentru creștere economică și locuri de muncă”, este crescut de mai mult de 37%

față de CFM 2007 -2013. Această categorie de cheltuieli include, printre altele,

oportunitățile de fi nanțare pentru cercetare și inovare, educație și formare,

rețele transeuropene în domeniul energiei, transporturilor și telecomunicațiilor,

politica socială, dezvoltare a întreprinderilor. Un rol esențial în crearea de

creștere economică și locuri de muncă în Europa, este jucat de noul program

pentru cercetare și inovare Orizont 2020, care este prevăzut cu un buget de

aproape 80 de miliarde de euro în prețuri curente, în jur de 30% mai mult

decât în 2007-2013 perioadă. Programul își propune să stimuleze cercetarea

de nivel înalt în Europa, consolidarea poziției de lider industrial în inovare,

și de a promova investițiile în tehnologii cheie, un acces mai mare la capital

și sprijin pentru IMM-uri. Orizont 2020 contribuie la abordarea provocărilor

societale majore, contribuie la reducerea decalajului dintre cercetare și piață, și

joacă un rol important în cooperarea internațională. Noul program COSME este

un alt instrument esențial pentru competitivitate, el se situează la 2,3 miliarde

€ disponibili pentru IMM-uri pentru a stimula competitivitatea și stimularea

creșterii economice și a locurilor de muncă în Europa. COSME este un program

al UE adreseat IMM-urilor, şi are drept scop facilitarea accesului lor la piețele

din interiorul și din afara UE și oferă acces ușor la fi nanțare prin garanții pentru

împrumuturi și capitalul de risc.

Bibliografi e

1. Anghelache, C. & Anghel, M. (2016). Econometrie teoretică. Concepte, teorie și

studii de caz, Editura Artifex, Bucureşti

2. Anghelache C., Voineagu V., Pârţachi I., Cara O., Dumitrescu, D., Soare, D.V.,

Integrated Approach on Statistics on Short-term in Practice, Revista Română de

Statistică – Supliment Trim IV/2012, pg. 319-329.

3. Anghelache, C., & Anghel, M. G. (2015). Model of Analysis of the Dynamics of

the DFI (DFI) Sold Correlated with the Evolution of the GDP at European Level.

Romanian Statistical Review Supplement, 63(10), 79-85.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017146

4. Anghelache, C., Manole, A., & Anghel, M. (2014). Analysis on the Gross Domestic Product Evolution. Romanian Statistical Review Supplement, 62(4), 7-15.

5. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M. G., & Diaconu, A. (2016). Essentials aspects on macroeconomic variables and their correlations. Theoretical and

Applied Economics, 23(1 (606), Spring), 151-162. 6. Avram, A., Avram, C. D., & Avram, V. (2014). Research and development

expenditures between discretionary costs and source for economic growth. Romanian Journal of Economics, 39 (2 (48)), 49-66.

7. Dobre, A.S. (2014). The Impact Of Eu Funds On Romanian Economy, Journal of Financial and Monetary Economics, Volume (Year): 1 (2014), Issue 1, Pages: 38-48.

8. Goschin, Z. (2014). R&D as an engine of regional economic growth in Romania. Romanian Journal of Regional Science, 8(1), 24-37.

9. Nastase, G. I., & Badea, C. G. W. (2015). Aspects Concerning Romanian Scientifi c Research Funding. Calitatea, 16(S1), 365.

10. Păunică, M., Gheorghiu, R., Curaj, A., & Holeab, C. (2009). Foresight for restructuring R&D systems. The AMFITEATRU ECONOMIC journal, 11(25), 201-210.

11. Piroi, M., & Paunica, M. (2015, June). How Technology can Help in Reducing Romania’s Budget Defi cit. In Proceedings of The 15th European Conference on

eGovernment ECEG 2015 University of Portsmouth (p. 419). 12. Popescu, M. L., Predescu, A., & Oancea-Negescu, M. D. (2014). Economic factors

concerning development of Romania as future silver economy. Calitatea, 15(S1), 355.

13. Sandu, S. (2014). Market of R&D Results in Romania. Procedia Economics and

Finance, 8, 649-657. 14. Zaman, G., Georgescu, G. (2014). The Absorption Rate Of Eu Structural And

Cohesion Funds In 2007-2013 And The Impact On Macroeconomic Indicators Of Romania, The Journal of the Faculty of Economics – Economic, Volume (Year): 1 (2014), Issue (Month): 1 (July), Pages: 206-216.

15. http://eur-lex.europa.eu; 16. https://ec.europa.eu/easme/; 17. https://ec.europa.eu/competition/state_aid/Studies_reports/sme_handbook_

ro.pdf; 18. https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/; 19. http://ec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistics; 20. http://fonduri.mcsi.ro/?q=system/fi les/Nota+prezentare_mecanism+OUG+9.doc; 21. http://www.gov.ro; 22. http://www.poc.research.ro/programare-2014-2020.