Portul Constanța

Portul Constanta beneficiaza de o pozitionare geografica avantajoasa, fiind situat pe rutele a 3 coridoare de transport pan-european: Coridorul IV, Coridorul IX si Coridorul VII (Dunarea) - care leaga Marea Nordului de Marea Neagra prin culoarul Rhin-Main-Dunare. Portul Constanta are un rol major in cadrul retelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersectia rutelor comerciale care leaga pietele tarilor fara iesire la mare din Europa Centrala si de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrala si Extremul Orient.In apropierea Portului Constanta sunt situate cele doua porturi satelit Midia si Mangalia, care fac parte din complexul portuar maritim romanesc aflat sub coordonarea Administratiei Porturilor Maritime SA Constanta.

Port maritim

Portul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM deStramtoarea Bosfor si la 85 nM de Bratul Sulina prin care Dunarea se varsa in mare. Acopera osuprafata totala de 3.926 ha din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa. Cele doua diguri situate inpartea de nord si in partea de sud, adapostesc portul creand conditiile de siguranta optima pentruactivitatiile portuare. In prezent lungimea totala a Digului de Nord este de 8.344 m, iar cea aDigului de Sud de 5.560 m. Portul Constanta are o capacitate de operare anuala de peste 100milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala acheiurilor este de 29,83 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m Aceste caracteristici suntcomparabile cu cele oferite de catre cele mai importante porturi europene si internationale,permitand accesul tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. si a vrachierelor cu capacitatea de220.000 dwt.

Port fluvial:Portul Constanta este atat port maritim, cat si port fluvial. Facilitatile oferitede Portul Constanta, permit acostarea oricarui tip de nava fluviala. Legatura Portului Constantacu Dunarea se realizeaza prin Canalul Dunare - Marea Neagra si reprezinta unul dintreprincipalele avantaje ale Portului Constanta. Datorita costurilor reduse si volumelor importantede marfuri care pot fi transportate, Dunarea este unul dintre cele mai avantajoase moduri detransport, reprezentand o alternativa eficienta la transportul rutier si feroviar congestionat dinEuropa. Cantitati semnificative de marfuri sunt transportate intre Portul Constanta si tarileEuropei Centrale si de Est: Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovacia si Germania. PentruPortul Constanta traficul fluvial are o importanta deosebita, acesta reprezentand 19% din traficultotal in anul 2007.Dezvoltarea portului Constanţa a fost realizată în patru mari etape:

Etapa I  -care datează din 1897 când a început construcţia portului după o concepţieunitară, când s-au realizat digurile de protecţie ale unei incinte de 199 ha, din care 135 hateritorii, unde au fost construite cheuri verticale cu adâncimea de acostare de 8,28 m;

Etapa a II-a -ce s-a desfăşurat în perioada 1908-1967, interval în care în incinta deja realizată au fost construite noi cheuri cu adâncimi de acostare de 9 şi 10 m, ceea ce permite accesul navelor de până la 10.000 tdw. Portul a fost sistematizat prin amenajarea sectoarelor de mărfuri generale, cereale, minereu şi produse petroliere lichide. Capacitatea portului era de cca.4,5 mil.t/an. A fost modernizat, de asemenea, şi şantierul naval care a fost dotat cu docuriplutitoare;

Etapa a III-a  -cuprinzând lucrările de extindere a portului vechi – a început în anul 1967 şi s-a desfăşurat până în anul 1973, realizând spre sud o nouă incintă de cca. 523 ha, din care 269 teritorii. La noile dane ale portului cu adâncimi de acostare sporite, de 11,5-14 m, au acces cargouri de până la 35.000 tdw, mineraliere de până la 65.000 tdw şi petroliere de până la 80.000 tdw. În această etapă a fost realizat un port modern utilat, cuprinzând sectoare specializate pentru produse petroliere lichide, minereuri, cărbune,cereale, containere, laminate,produse chimice solide, mărfuri generale de platformă şi magazii cu o capacitate totală de cca. 60mil.t/an. În aceasta perioadă au fost realizate şi două docuri pentru construcţia şi reparaţianavelor de până la 250.000 tdw;

Etapa a IV-a-reprezintă o consecinţă a necesitaţii asigurării de noi capacitaţi portuare pentru preluarea traficului de mărfuri în continuă creştere, transportate cu nave de mare tonaj ce nu au acces în portul existent. În anul 1976 a început construcţia unui nou port denumitConstanţa Sud, cu suprafaţa totală de 2500 ha, amplasat imediat la sud, conceput pentru o etapăde largă perspectivă şi care să poată primi în final nave de până la 250.000 tdw. Astfel acest complex portuar a devenit cel mai mare din bazinul Mării Negre şi unul dintre porturile europene importante.

LocalizareConstanta,RomaniaLat: 44010’N Long.:28039’E

Constanta este situate pe coasta de Vest a Marii Negre la 179Mm de Bosfor si 85Mm de Sulina, gura de varsare a fluviului Dunare in mare. Fata de capital Romaniei, Bucuresti se afla la o distanta de 260km.Porrtul Constanta, cel mai mare port al Romaniei, este format din Portul de Nord-compllet in exploatare si in continuarea acestuia Portul de Sud-aflat in constructie si partial in exploatare.Suprafata toatala a Portului Constanta este de 3626ha din care: 1094ha teritorii si 2532 ha acvatoriu.

Functiile portului

Portul este o veriga din cadrul unui lant de transport international, intre producator/transportator si destinatar/client final. Pentru aceasta, el trebuie sa-si indeplineasca functiile traditionale:de transport si transbord, de distributie si depozitare, functia comerciala si cea industrial si pentru a fi intradevar un port modern, pe aceea de protejare a mediului inconjurator.

 

Prezentare/ Statistici port/ Statistici generale 2005 – 2013

Date de trafic

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Trafic total

(tone)

60.631.737

57.126.389

57.779.915

61.837.716

42.014.178

47.563.879

45.972.095

50.584.662

55.138.057

Marfa vrac

(tone)   

Vrac lichid15.393.

70914.731.

81914.066.

52314.444.

47611.810.

55411.210.

94010.616.

50910.014.

67210.090.

966

Vrac solid31.367.

34928.023.

86625.281.

75030.303.

51221.150.

69027.157.

39124.732.

59229.657.

01234.906.

181Marfuri

generale (tone)

6.426.900

4.554.946

5.788.639

4.059.746

3.154.924

3.307.669

4.105.327

4.232.871

3.597.556

Containere    

Cantitate (tone)

7.443.779

9.815.758

12.643.003

13.029.982

5.898.010

5.887.879

6.517.667

6.680.107

6.543.354

Numar 495.068 672.443 912.509 894.876 384.076 353.711 414.096 423.081 399.372

TEU 771.1261.037.0

661.411.4

141.380.9

35595.303 556.694 662.796 684.059 661.124

Numar escale nave

maritime

5.511 5.771 5.760 5.950 4.959 5.202 4.874 5.057 4.833

Numar escale nave

fluviale

8.778 8.180 7.240 8.030 6.823 7.945 7.829 9.312 9.233

Sursa: http://www.portofconstantza.com/

Prezentare/Statistici port/Trafic pe grupe de marfa 2005 - 2013

Tip marfaAnul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

tone tone tone tone tone tone tone tone toneAnimale vii, sfecla de

zahar19.849 40.784 75.599 20.246 10.918 35.065 22.817 49.245 64.993

Articole diverse

7.752.639 9.978.98812.723.54

813.086.76

85.904.481 5.884.885 6.529.296 6.958.497 6.544.679

Articole fabricate din

metal12.308 8.903 6.129 6.610 514 20.119 1.558 2.833 7.485

Cartofi, alte legume si

fructe proaspete

sau congelate

169.190 180.565 179.650 132.658 81.361 71.107 38.062 20.604 15.171

Celuloza si deseuri de

hartie5.441 9.201 4.831 0 500 4.103 7.639 25.832 45.684

Cereale 6.009.885 7.168.508 4.257.869 6.670.36210.418.67

912.061.96

69.534.972

12.628.340

15.261.789

Ciment, var nestins,

materiale prefabricate

pentru constructii

2.302.130 1.605.608 1.133.729 953.531 321.114 280.477 328.160 547.769349.422

 

Combustibili minerali

solizi3.472.333 3.411.631 4.798.222 7.109.433 2.731.656 2.988.594 3.151.964 3.504.331 2.890.793

Echipamente, masini

92.445 88.314 137.000 178.670 243.747 265.858 355.904 369.418 437.955

Ingrasaminte (naturale si

chimice)2.310.446 2.093.175 1.863.531 1.896.207 1.344.468 1.765.865 2.015.114 2.153.597 1.763.452

Lemn si pluta 1.011.969 906.363 971.432 836.120 838.430 961.855 941.453 928.522 1.053.601

Minerale brute sau prelucrate

651.152 610.511 671.614 505.474 304.418 221.291 218.748 318.400 304.694

Minereuri de fier, deseuri

de fier si otel, zgura de

furnal

12.626.119

8.670.01710.794.03

411.379.57

23.843.098 5.354.094 4.731.028 6.888.094 9.676.268

Minereuri si deseuri

neferoase3.441.604 3.127.305 998.924 693.818 550.249 2.560.682 2.609.918 2.643.509 2.325.828

Petrol brut 8.682.951 8.567.459 8.543.066 8.814.892 6.919.543 5.501.108 5.534.289 5.042.697 5.396.525

Piele, textile si confectii

1.144 6.197 815 14.300 18.690 73.482 64.825 172.811 398

Produse alimentare si

nutreturi pentru

animale

551.210 537.579 302.755 432.859 303.011 368.935 525.758 497.245 563.137

Produse chimice altele

1.354.450 1.039.723 1.561.487 1.291.080 828.403 1.543.533 1.484.861 1.029.540 906.680

Produse chimice

derivate din carbuni si

gudron

252.625 410.149 371.902 367.585 243.996 186.520 115.487 131.411 134.144

Produse metalice

4.163.025 2.804.711 3.693.890 2.133.042 1.525.155 1.471.640 2.189.071 1.871.458 1.593.497

Produse petroliere

5.295.163 4.978.253 3.772.324 4.135.239 3.954.104 4.107.660 3.600.332 3.999.621 3.820.247

Seminte uleioase,

fructe oleaginoase

si grasimi

453.659 877.076 895.629 1.131.469 1.567.059 1.759.849 1.932.248 736.300 1.932.875

Sticla, sticlarie si produse ceramice

0 5.369 21.935 47.781 60.584 75.191 38.591 64.588 48.740

Total 60.631.737

57.126.389

57.779.915

61.837.716

42.014.178

47.563.879

45.972.095

50.584.662

55.138.057

Sursa: http://www.portofconstantza.com/

Date de trafic 

Terminale

Principalele marfuri vrac lichid sunt reprezentate de petrol brut si produse petroliere. Terminalul de produse petroliere poate opera tancuri cu capacitati de pana la 165.000 dwt, fiind echipat cu instalatii specializate pentru incarcare si descarcare si avand acces la reteaua de conducte.

Exista un terminal specializat pentru importul petrolului brut si benzinei, precum si pentru exportul de produse petroliere rafinate, produse derivate din petrol si alte produse chimice lichide. Oil Terminal si Rompetrol Logistics Sucursala Transport Constanta sunt cele mai importante companii de operare pentru acest tip de marfa. 

 

  De asemenea, marfurile vrac lichid pot fi transbordate pe barje catre diferite destinatii europene sau transportate prin conducte in hinterland. Reteaua nationala de conducte conecteaza portul cu principalele rafinarii din tara, asigurand un transport rapid si sigur.

Terminalul de petrol este echipat cu cele mai moderne si eficiente facilitati antipoluare si de stingere a incendiilor.

Vrac solid

Portul Constanta se situeaza in topul porturilor europene care opereaza vrac solid. Vracul solid este reprezentat in Portul Constanta in principal de minereurile feroase si neferoase, cereale, carbuni si cocs. Aceste marfuri sunt operate in terminale specializate situate in vecinatatea bazinului fluvio-maritim, care pot opera atat nave maritime, cat si nave fluviale, cu transbord direct pe barje. Alte categorii de marfuri vrac solid operate in Portul Constanta sunt: ciment, materiale de constructie, fosfat etc. 

Minereu, carbune, cocs

Cele doua terminale specializate care opereaza minereu, bauxita, carbune si cocs cuprind 13 dane, cu adancimi care ajung pana la 19 m. Terminalele pot opera atat nave maritime, cat si fluviale, cu o rata de descarcare de peste 45.000 to/24 ore (respectiv 2.000 tone/ora/fiecare pod) din nave maritime si o rata de incarcare in barje de 2.000 tone/ora. Capacitatea de depozitare este de 4,7 milioane tone simultan, iar capacitatea de operare anuala este de peste 27 milioane tone. Comvex si Minmetal sunt principalii operatori pentru acest tip de marfa.

 

Produse chimice si ingrasaminte

Exista un terminal specializat unde se opereaza: ingrasaminte, fosfat, uree, apatita si alte produse chimice. Terminalul are 10 dane cu adancimi de pana la 13,5 m, unde se opereaza marfuri vrac si marfuri generale. Exista capacitati de depozitare de peste 100.000 tone, iar capacitatea de operare este de 4,2 milioane tone pe an.

TTS Operator si Chimpex sunt principalele companii care opereaza aceste categorii de marfuri, dispunand de spatii adecvate dedicate operarii si depozitarii produselor chimice si ingrasamintelor, fosfatului vrac si ureei.

Pot fi acomodate nave de peste 30.000 dwt, iar capacitatea totala de operare a fosfatului este de 30.000 tone. Cereale  

Portul Constanta reprezinta un partener traditional pentru tarile din estul si centrul Europei cu productie agricola mare pentru tranzitul marfurilor spre alte destinatii ale lumii.

Exista numeroase facilitati pentru operarea si depozitarea cerealelor in Portul Constanta, care sunt deservite de 14 dane specializate, cu adancimi intre 7 si 13 m. Sunt operate atat nave fluviale, cat si nave maritime tip Panamax. Facilitatile de depozitare cuprind silozuri si magazii, care asigura o capacitate totala de depozitare de 350.000 tone simultan.

 

De asemenea, nave maritime de mare capacitate sunt operate la geamandura la o

adancime de 16 m, facandu-se transbord direct in si din nave fluviale.

Cele mai importante companii de operare a cerealelor in Portul Constanta sunt: TTS Operator, North Star Shipping, United Shipping Agency, Silotrans, Chimpex si Socep. Ciment vrac si materiale de constructii

Exista doua terminale specializate care opereaza ciment vrac si in saci in Portul Constanta.

Terminalele de ciment vrac sunt dotate cu instalatii pentru insacuire si depozite acoperite si pot fi operate 24 ore/zi. Transbordul cimentului vrac se poate realiza direct din barje in nave maritime cu ajutorul instalatiilor pneumatice plutitoare. Principalul operator care opereaza ciment in Portul Constanta este Sicim.

 

Alte marfuri vrac solid

In  Portul Constanta, importante cantitati de alte marfuri vrac solid sunt operate de Romned Port Operator, European Metal Services, Decirom, TTS Operator si Agroexport.

Containere     In Portul Constanta exista patru terminale de containere, care ofera conditii si facilitati moderne pentru operarea navelor portcontainer.

 

Serviciile directe de linie lansate intre portul Constanta si porturile din Orientul Indepartat din ultimii ani, au avut ca efect transformarea portului Constanta intr-un port de distributie pentru regiunea Marii Negre si pentru Europa Centrala si de Est, portul Constanta deservind si porturile vecine prin intermediul navelor feeder.

 

 

La finele anului 2003, in portul Constanta a fost inaugurat cel mai mare terminal specializat de containere din Marea Neagra, acesta fiind operat de compania Dubai Ports World.

Cu o suprafata totala de peste 76 ha (52 ha operationale), terminalul ofera o capacitate anuala de operare de aproximativ 1,5 milioane TEU.

   Datorita adancimilor, care au un minim de 14,5 metri, terminalul permite operarea navelor

portcontainer de tip Post-Panamax, iar facilitatile de operare asigura rata de operare eficienta a navelor acostate.

 

Lungimea danei principale este 636 metri, iar a danei de alimentare de 411 metri, suprafata

de depozitare acoperita este 5.000 mp.

 

Terminalul ofera servicii de coordonare feroviara prin cele 3 linii de cale ferata, fiecare avand o lungime de 616 metri, fiind capabile sa manipuleze 3 garnituri de trenuri cu cate 30 de vagoane fiecare. 

Facilitatile, adancimile oferite de catre Portul Constanta au facut posibila in anul 2007 atingerea unui trafic anual record de containere in regiunea Marii Negre, totalizand 1.411.387 TEU.

Incepand cu anul 2005, alaturi de liniile maritime de containere au fost lansate servicii de transport containerizat pe Dunare, care leaga Portul Constanta de destinatii precum Giurgiu, Belgrad si Budapesta.

Marfuri generale  

Marfuri generale Orice categorie de marfa poate fi operata de catre companiile specializate din Portul Constanta. Din categoria marfurilor generale, in Portul Constanta sunt operate: produse alimentare, bauturi si tutun, celuloza si hartie, laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice si ingrasaminte in saci, produse metalice, precum si alte marfuri. 

Produse chimice si ingrasaminte Chimpex, Socep si Romtrans sunt principalii operatori pentru acest tip de marfa, care dispun de suprafete dedicate operarii si depozitarii produselor chimice in saci, ingrasamintelor, fosfatului si ureei. Pot fi acomodate nave pana la 30.000 dwt, iar capacitatea totala de depozitare pentru fosfat este de 30.000 tone. 

  

Produse alimentarePortul Constanta pune la dispozitie facilitati competitive pentru depozitarea marfurilor perisabile si containere frigorifice. Acestea pot fi depozitate in conditii adecvate in spatii frigorifice si sunt de obicei operate de doua companii de operare specializate: Frial si Romned Port Operator.     Cherestea si alte produse din lemn Importante cantitati de produse din lemn sunt operate de Decirom, Rotrac, Romtrans si Phoenix, acestea fiind depozitate in spatii adecvate in vederea exportului. 

Produse metalice Romtrans, Minmetal, Socep si Umex sunt unele dintre cele mai importante companii specializate care ofera servicii eficiente de operare a acestor marfuri.

Alte marfuri generaleAlte cantitati importante de marfuri generale sunt operate in Portul Constanta de catre: Decirom, Umex, Romtrans si North Star Shipping. 

Sulina

Sulina este un port al rețelei extinse TEN-T pentru că furnizează servicii esențiale rezidenților atât în ceea ce privește transportul de călători cât și transportul de marfă în zona Deltei Dunării.

Portul Sulina are un chei cu o lungime de 5.940 m și are patru dane. Cu toate acestea este concentrat mai mult pe transportul de călători fiind utilizat puțin pentru transportul de marfă.

Tulcea

Acesta este un port important având 41 de dane și este considerat port al rețelei extinse TEN-T. Are opt macarale portic (max 16t) și o suprafață totală de 82.762 m2 (suprafață de depozitare în aer liber de 70.000 m2). Portul este o poartă spre regiunea Deltei Dunării și deține nave de pasageri dar deservește și industria locală. Portul operează în special produse minerale (exploatare din carieră și pietriș, gips, zgură, sare) și este implicat, în principal, în furnizarea de material sectorului de construcții. Ca atare, facilitățile care îi sunt necesare sunt organizate în jurul extragerii din carieră și încărcării materialelor. Puțin mai departe pe râu se află Portul Industrial Tulcea. Acesta a fost construit în anul 1974 pentru a furniza materie primă fabricilor ce procesează metal din Tulcea. Principalele activități sunt încărcarea și descărcarea de diverse materii prime precum mangan, bauxită, minereu de fier, calcar, feroaliaje de la navele maritime și fluviale.

Galați

Galați este cel de-al doilea port din România ca mărime operând peste 5 milioane de tone de mărfuri în 2011 și este considerat unul dintre porturile de bază ale rețelei TEN-T. Regiunea maiproduce și foarte multe materiale de tranzit28. Portul Galați:

o Este cel mai mare port fluvial-maritim din România

o Furnizează o legătură utilă către porturile de la Marea Neagră pentru țările fără ieșire la mare

o Oferă mai multe servicii logistice cu valoare adăugată

o Face legătura directă cu Ucraina și Moldova (mai puțin de 7 km cu transport rutier)

o Este un port29 legat la rețeaua de cale ferată, singurul cu ecartament european și rusesc, făcând legătura între Uniunea Europeană și fostele țări sovietice

o Are 56 de dane, 31 de macarale portic (max 32t), zece automacarale (max 63t) și nouă macarale plutitoare (max 32t). Are un motostivuitor și benzi transportoare pentru transportul unui volum mare de cărbune și minereu de fier

o Are o suprafață de 864.131m2 (spațiu de depozitare în aer liber de 538.320m2 și spațiu de depozitare acoperit de 7.200m2). În plus există o zonă liberă de 73.967m2

În afara faptului că operează marfă de import și export, Portul Galați este și un port de transbordare de pe barje pe nave de cabotaj, pentru continuarea livrării către alte porturi de la Marea Neagră ce deservesc Ucraina, Rusia și Turcia. Galați desfășoară activități ample de comerț exterior cu Austria, Serbia etc. pe fluviul Dunărea. Galați importă cantități semnificative de minereu de fier pentru oțelăriile adiacente. Există un flux continuu al transportului intern de minereu de fier cu barjele din sud-vestul României la Galați, pe o distanță de 800 km. Traficul de tranzit reprezintă cel mai important segment de trafic din portul Galați. Principalele mărfuri prezente în acest port sunt cereale, agregate și fier vechi. Alte tipuri de mărfuri și rute din portul Galați sunt: agregate, cereale, cărbune, dezvoltarea operării de containere, deșeuri, chimicale, GPL și ciment.

Faptul că în prezent portul are lipsuri semnificative în ceea ce privește sistemele intermodale este un obstacol major în integrarea logisticii portului în transportul internațional; în plus, infrastructura din port și stațiile de triaj sunt vechi și inadecvate. Legăturile cu drumurile naționale și calea ferată sunt lente și ineficiente.

Brăila

Acesta este un port mare, considerat port al rețelei extinse TEN-T. Are douăsprezece macarale portic (max 16t), opt automacarale (max 25t), două macarale plutitoare (max 30t), cinci motostivuitoare și echipament pneumatic corespunzător pentru manevrarea cerealelor.

Suprafața totală a portului este de 398.630m2 (spațiu de depozitare în aer liber de 250.350m2 și spațiu de depozitare acoperit de 10.804m2) din care 22.750m3 pentru cereale și 6.000m3

Silozuri de furaje pentru animale. Portul are legătură la calea ferată dar infrastructura este depășită și drumurile care duc spre port, în special spre intrarea de nord, sunt departe de a fi cele mai bune având in vedere semnalizarea deficitară și lipsa de securitate. Principalele mărfuri din portul Brăila sunt produsele minerale, cerealele, produsele din lemn și îngrășămintele.

Cernavodă

Acest port, considerat port al rețelei de bază TEN-T, are trei macarale portic (max 16t) și un spațiu de depozitare în aer liber de 20.000m2 și 2.000 m2 spațiu de depozitare acoperit. APDF a achiziționat o navă care a costat 11 milioane de euro pentru gestionarea deșeurilor provenite din exploatarea navelor, tratarea și depozitarea apei.

În portul de la Cernavodă sunt descărcate produse minerale și lemn (descărcare a 101.065 tone de produse minerale și 24.396 tone de lemn în 2011 comparativ cu încărcarea a 5.322 tone,respectiv 1.050 tone) astfel încât nu sunt necesare investiții semnificative în alte tipuri de mărfuri,deși portul ar trebui să fie mai flexibil în ceea ce privește gama de mărfuri operate.

Medgidia

În afară de servicii pentru călători, portul din Medgidia are atât dane industriale (17) cât și dane comerciale (5). Are și 3 macarale portic și 2 macarale plutitoare și principalele sale industrii sunt reprezentate de operațiunile agricole și transportarea cimentului. Cu toate acestea, ar putea fi reamenajată zona în care navele așteaptă înainte de a intra în port, în locurile unde betonul este deteriorat.

Portul din Giurgiu

Giurgiu este considerat port al rețelei de bază TEN-T. Este amplasat la intersecția dintre Fluviul Dunărea și Coridorul IX, care se află pe ruta de nord-sud dintre Marea Baltică și Bulgaria, Grecia și Turcia. De-a lungul anilor, podul dintre Giurgiu și Ruse, în Bulgaria, a reprezentat o legătura de bază pentru serviciile de transport feroviar și rutier. Pe la acest punct de trecere a frontierei au trecut volume semnificative de mărfuri, deseori camioane din alte țări și această rută este în top 4 rute pentru transportul feroviar de marfă la punctele de trecere a frontierei. Giurgiu este și unul dintre porturile de pe Dunăre cele mai apropiate de București, ceea ce îi conferă importanță geografică. Portul are opt dane, două macarale portic (max 16t), o automacara (max 50t) și un motostivuitor. Portul are o zonă liberă de 17.000m2 cu un depozit vamal și 7.200 m2 spațiu de depozitare acoperit. Mai există și o platformă de depozitare containere cu o suprafață de 10.000 m2 cu facilități de încărcare și descărcare a containerelor. Recent, APDF a achiziționat o navă care a costat 11 milioane de euro pentru gestionarea deșeurilor provenite din exploatarea navelor, tratarea apelor de santină și depozitarea acestora

Portul Giurgiu operează din patru amplasamente care oferă facilități portuare specializate: o Portul comercial "Ramadan": portul de călători, plus dane care operează mărfuri agricole din lifturi verticale de cereale, balast, cărbune, mărfuri generale.o Portul "Canalul Plantelor / Sf. Gheorghe": lift de cereale de 10.000 de tone, dar operează și agregate și mărfuri generale.o

Având în vedere amplasarea sa lângă punctul vamal terestru și proximitatea cu orașul București (precum și dimensiunea sa) acest port este un nod important pentru viitoarele transporturi de mărfuri pe Dunăre. Giurgiu a înregistrat venituri fluctuante începând cu anul 2008. Cel mai probabil, acest lucru a fost cauzat de criza economică. Tonele operate în 2011 reprezintă 45% din tonele operate în 2007. Rolul transportului containerizat a început să crească în port iar cerealele și produsele cereale sunt și ele printre mărfurile de bază.