7
TEHNOLOGIA MORARITULUI SI PANIFICATIEI Note de curs CUPRINS 1. NO ÞIUNI GENERALE DESPRE MORÃRIT 2. CRITERII DE AMPLASARE ªI STABILIRE A CAPACIT ÃÞII MORII 3. SEC ÞIILE MORII 3.1 Silozul de cereale 3.2 Cur ãþãtoria 3.3 Moara propriu-zis ã 3.4 Omogenizarea 3.5 Ambalare-depozitare 3.6 Laboratorul de analize fizico-chimice 3.7 Sec þia de întreþinere ºi reparaþii 4. PRINCIPALELE MATERII PRIME PENTRU M ÃCINAT 4.1 GR ÂUL 4.1.1 Inf ãþiºarea ºi structura anatomicã a bobului de gr âu 4.1.2 Compozi þia chimicã a bobului de gr âu 4.1.3 Glutenul gr âului 4.2 SECARA 4.3 PORUMBUL 5. CARACTERISTICI FIZICO-TEHNOLOGICE ALE CEREALELOR 6. GR ÂUL ªI PORUMBUL CU INDICI DE CALITATE DEGRADAÞI 7. OPERA ÞII TEHNOLOGICE ÎN SILOZUL DE CEREALE 8. OPERA ÞII TEHNOLOGICE ÎN CURÃÞÃTORIA MORII DE GRÂU 9. OPERA ÞII TEHNOLOGICE ÎN MOARÃ 9.1 M ÃCINAREA 9.2 CERNEREA PRODUSELOR M ÃCINATE 10. FAZELE TEHNOLOGICE DE TRANSFORMARE A GR ÂULUI ÎN FÃINÃ 10.1 ªrotuirea 10.2 Sortarea gri ºurilor 10.3 Cur ãþirea griºurilor 10.4 Desfacerea gri ºurilor 10.5 M ãcinarea griºurilor ºi dunsturilor 10.6 Separarea germenilor de gr âu 11. FORMAREA TIPURILOR DE F ÃINÃ ªI CONTROLUL TEHNOLOGIC FINAL 12. PREG ÃTIREA ªI MÃCINAREA GRÂULUI DURUM 13. PREG ÃTIREA ªI MÃCINAREA SECAREI 14. M ÃCINAREA PORUMBULUI 15.F ÃINA ªI MÃLAIUL CA PRODUSE FINITE ALE M ÃCINÃRII GRÂULUI, SEC AREI, PORUMBULUI

POP FLAVIA - MORARIT

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs de morarit

Citation preview

Page 1: POP FLAVIA - MORARIT

TEHNOLOGIA MORARITULUI SI PANIFICATIEINote de curs

CUPRINS

1. NOÞIUNI GENERALE DESPRE MORÃRIT2. CRITERII DE AMPLASARE ªI STABILIRE A CAPACITÃÞII MORII3. SECÞIILE MORII

3.1 Silozul de cereale3.2 Curãþãtoria3.3 Moara propriu-zisã3.4 Omogenizarea3.5 Ambalare-depozitare3.6 Laboratorul de analize fizico-chimice3.7 Secþia de întreþinere ºi reparaþii

4. PRINCIPALELE MATERII PRIME PENTRU MÃCINAT4.1 GRÂUL

4.1.1 Infãþiºarea ºi structura anatomicã a bobului de grâu4.1.2 Compoziþia chimicã a bobului de grâu4.1.3 Glutenul grâului

4.2 SECARA4.3 PORUMBUL

5. CARACTERISTICI FIZICO-TEHNOLOGICE ALE CEREALELOR6. GRÂUL ªI PORUMBUL CU INDICI DE CALITATE DEGRADAÞI7. OPERAÞII TEHNOLOGICE ÎN SILOZUL DE CEREALE8. OPERAÞII TEHNOLOGICE ÎN CURÃÞÃTORIA MORII DE GRÂU9. OPERAÞII TEHNOLOGICE ÎN MOARÃ

9.1 MÃCINAREA9.2 CERNEREA PRODUSELOR MÃCINATE

10. FAZELE TEHNOLOGICE DE TRANSFORMARE A GRÂULUI ÎN FÃINÃ10.1 ªrotuirea10.2 Sortarea griºurilor10.3 Curãþirea griºurilor10.4 Desfacerea griºurilor10.5 Mãcinarea griºurilor ºi dunsturilor10.6 Separarea germenilor de grâu

11. FORMAREA TIPURILOR DE FÃINàªI CONTROLUL TEHNOLOGIC FINAL12. PREGÃTIREA ªI MÃCINAREA GRÂULUI DURUM13. PREGÃTIREA ªI MÃCINAREA SECAREI14. MÃCINAREA PORUMBULUI15.FÃINA ªI MÃLAIUL CA PRODUSE FINITE ALE MÃCINÃRII GRÂULUI, SECAREI,PORUMBULUI

1

Page 2: POP FLAVIA - MORARIT

NOÞIUNI GENERALE DESPRE MORÃRIT

Moara este o instalaþie industrialã complexã, care are ca scoptransformarea cerealelor, dar mai ales a grâului, secarei ºi porumbului înproduse finite ca fãinã ºi mãlai.

Pentru ca o moarã sã rãspundã întrutotul scopului, ea trebuie sãtransforme prin mijloace tehnice ºi tehnologice bobul de grâu, secarã ºi porumbîn fãinã ºi mãlai de cea mai bunã calitate.

Morãritul este cunoscut din timpuri foarte vechi, evoluþia lui a urmatsocietatea umanã ºi dezvoltarea tehnico-economicã a acesteia.

Omul modern consumã fãina provenitã din cereale mãcinate sub formã depâine ºi o numeroasã gamã de produse speciale de panificaþie ºi patiserie. Pâineaºi celelalte produse de panificaþie ocupã aproximativ 15-30% din totalulalimentelor consumate de om ca hranã zilnicã. Nu sunt mai puþin importanteprodusele secundare obþinute ca tãrâþa ºi germenii. De asemenea, produseleobþinute prin mãcinarea porumbului, orezului ºi orzului, constituie materiaprimã pentru prepararea multor alimente.

Fig.1 Moara de grau

2

Page 3: POP FLAVIA - MORARIT

SECÞIILE MORII

Unitãþile de morãrit, indiferent cã fabricã fãinã de grâu, de secarã sau mãlai,cã sunt de micã, medie sau mare capacitate sunt alcãtuite din secþii în care sedesfãºoarã operaþii distincte. În ordinea desfãºurãrii procesului tehnologic,acestea sunt:

 silozul de cereale; secþia de curãþire ºi condiþionare; moara propriu-zisã; secþia de omogenizare; secþiile ambalare ºi depozitare; laboratorul de analize fizico-chimice; secþia de întreþinere ºi reparaþii; conducerea tehnico-economicã a unitãþii.Fiecare dintre aceste secþii are un anumit rol în desfãºurarea activitãþii

unitãþii, aºa cum se precizeazã în cele ce urmeazã.

Silozul de cereale

Este secþia în care se primesc, se precurãþã, compartimenteazã ºi se pãstreazãcerealele care urmeazã a se transforma în fãinã ºi mãlai. Pentru atingerea acestuiscop, silozul trebuie sã îndeplineascã unele condiþii:

 Capacitatea de depozitare sã fie corelatã cu capacitatea de producþie amorii pe o perioadã de minimum 20 de zile. Capacitatea lui trebuie sã fiemai mare, dacã aprovizionarea cu cereale se face de la distanþe mari.

 Sã fie dotat cu instalaþii de preluare, transport intern ºi precurãþire corelatecapacitiv, în aºa fel încât pe fluxul tehnologic sã nu aparã avalanºe saustrangulãri prin înfundare.

 Sã fie dotat cu instalaþii de dozare ºi evacuare corespunzãtoare cu cele depreluare din secþia de curãþire ºi condiþionare.

 Compartimentarea silozului trebuie în aºa fel fãcutã, încât sã existeposibilitatea ca cerealele sã se depoziteze în loturi cu indici calitativiapropiaþi. Pentru  realizarea acestui deziderat este necesar ca celulele saucompartimentele sã aibã o capacitate de depozitare care sã nu depãºeascã200 t fiecare. În cazul în care existã posibilitatea ca moara sã fieaprovizionatã cu cereale de calitate constantã, celulele saucompartimentele pot avea o capacitate de 500-1000  t fiecare. Capacitateade depozitare a celulelor determinã în cele mai multe cazuri formageometricã a acestora. Acolo unde se construiesc silozuri cu celule decapacitate pânã la 200 t, forma acestora este rectangularã. Când se

3

Page 4: POP FLAVIA - MORARIT

construiesc silozuri cu celule de 500-1000 t , forma celulelor estecilindricã.

 Capacitatea totalã de depozitare, precum ºi capacitatea celulelor,determinã de multe ori ºi materialele din care se construiesc silozurile.Silozurile de pe  lângã morile de medie  ºi mare capacitate  se construiescdin beton armat, silozurile de capacitate mai micã se pot construi dinvirole ºi profiluri din oþel.

 Amplasarea silozului se stabileºte în aºa fel încât sã existe cele mai bunecondiþii de primire din mijloacele de transport, dar ºi de evacuare ºialimentare cu cereale a secþiei de curãþire ºi condiþionare. La amplasareasilozului nu trebuie sã se piardã din vedere faptul cã praful mineral ºivegetal, existent în masa de cereale, prin vehiculare creazã mediu prielnicpentru explozie ºi pune în pericol existenþa întregii unitãþi. Din acestmotiv este necesar ca silozul ºi instalaþiile lui de vehiculare internã sã nufacã corp comun cu celelalte secþii.

Fig. 2 Siloz de cereale

4

Curãþãtoria

Page 5: POP FLAVIA - MORARIT

Secþia de curãþire ºi condiþionare a cerealelor cuprinde o gamã largã deutilaje ºi instalaþii cu ajutorul cãrora se efectueazã operaþii tehnologice deextragere a diferitelor tipuri de impuritãþi existente în masa cerealelor ºi de aimprima prin condiþionare noi însuºiri tehnologice ºi calitative masei de cerealeeliberatã de  impuritãþi. Capacitatea de producþie a acestei secþii se stabileºte  înaºa fel încât sã se poatã curãþi ºi condiþiona cu 20-25% mai multe cereale decâtse pot mãcina  în 24 ore  în moara propriu-zisã. Aceastã supradimensionare estenecesarã pentru a preîntâmpina o eventualã stagnare a morii din cauza lipsei decereale curãþite ºi condiþionate.

În curãþãtorie trebuie sã se extragã impuritãþile în aºa proporþie încât sã nudãuneze procesului tehnologic de mãcinare ºi cernere ºi nici calitãþii fãinii,datoritã unei compoziþii chimice modificate prin impuritãþile neextrase.În afara utilajelor ºi instalaþiilor, curãþãtoria trebuie sã posede celule pentruconstituirea  rezervei de cereale brute, celule pentru odihnã necesare operaþiilortehnologice de condiþionare ºi celule care alcãtuiesc rezerva morii propriu-zise.Celulele de  rezervã ca  ºi cele de odihnã  trebuie sã aibã o asemenea capacitate,încât ele sã asigure producþia pentru minimum 12 ore.

Amplasarea curãþãtoriei faþã de silozul de cereale ºi moara propriu-zisãtrebuie sã asigure distanþe minime de transport ºi exclusivitatea posibilitãþii de aafecta secþiile învecinate în caz de incendiu sau explozie.

Moara propriu-zisã

Este secþia  în care se desfãºoarã operaþiile  tehnologice de  transformare acerealelor în produse finite (fãinã, mãlai). Aici au loc operaþii de mãcinare,sortare, cernere ºi cele mai multe vehiculãri interne ale produselor intermediare.

Capacitatea de producþie a secþiei se stabileºte corelat cu necesitãþile deconsum ºi cu secþiile ce o deservesc.

Amplasarea secþiei moarã între curãþãtorie ºi secþia de omogenizaretrebuie sã asigure prin transporturi minime alimentarea cu cereale pentrumãcinat ºi evacuarea produselor finite la omogenizare.

Omogenizarea

Secþia de omogenizare preia fãina rezultatã din fabricaþie în secþia moarãºi o omogenizeazã  în aºa  fel încât producþia  rezultatã în timp de 8 ore  sã aibãaproximativ aceeaºi indici calitativi. Amplasarea secþiei se face între secþiamoarã ºi silozul sau magazia de fãinã. Pentru realizarea omogenizãrii se folosescinstalaþii simple formate din celule de amestec ºi utilaje de transport.

Reþeaua de ventilaþie  trebuie sã asigure  igiena  ºi mediul normal de  lucrudin secþie.

5

Page 6: POP FLAVIA - MORARIT

      Thank you for using Wondershare PDF Editor.

      You can only convert up to 5 pages in the trial version.

      To get the full version, please purchase the program here: