Politici și strategii de dezvoltare rurală

Îndrumător proiect:

Studenți:

Tudorache Ionel

Costescu Bogdan

Cuprins

1.Căi pentru dezvoltarea rurală durabilă

2.Dezvoltarea durabilă a peisajului etnografic

3.Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare rurală

4.Satele mici din România în contextul dezvoltării durabile

5.Modele de dezvoltare a spațiului rural

6.PNDR 2007-2013

6.1 Justificarea priorităţilor propuse în raport cu Liniile Directoare

Strategiceşi Planul Naţional Strategic

7.Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR)

8.Concluzii

1.Căi pentru dezvoltarea rurală durabilă

Strategia U.E. pentru dezvoltare durabilă a fost adoptată de Consiliul

European la Gothenburg, din iunie 2001. Acesta se concentrează pe patru

priorități cheie:

1. Limitarea schimbărilor climatice și creșterea utilizării energiei curate

2. Amenințările la adresa sănătății publice

3. Utilizarea resurselor cu mai multă responsabilitate

4. Îmbunătățirea sistemului de transport și a utilizării pământului.

Dezbaterea la nivel European cu privire la dezvoltarea durabilă se împarte

în două categorii, care interacționează. Prima se concentrează asupra modului în

care problemele de mediu trebuie să fie integrate în alte domenii ale politicii UE

(Procesul Cardiff) și cum să se facă politica UE mai durabilă (Declarația de la

Gothenburg). A doua categorie se referă la rolul UE în privința aspectelor

globale ale dezvoltării durabile.

Elementele cheie ale strategiei UE pentru dezvoltarea durabilă sunt:

-Angajamentul de implementare a a scopurilor și țintelor, stabilite la Summit-ul

Pământului de la Johannesburg. Conservarea și dezvoltarea zonelor rurale.

-Statele membre au avut termen până în 2005 să stabilească strategii neționale

de dezvoltare durabilă potrivit Planului de Implementare de la Johannesburg.

Strategiile naționale trebuie să fie supuse unui proces de consultare. Statele

membre sunt obligate să reducă subvențiile care duc la efecte nefavorabile

pentru mediu.

-Distrugerea biodiversițății mediului trebuie stopată. Pentru a îmbunătăți

monitorizarea , Consiliul de Mediu a accentuat ca prioritate implementarea

rețelei Natura 2000.

Din 2007 , satele românești pot obține finanțări substanțiale de la UE,

prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR). În

perioada 2007-2013, România a primit de la Uniunea Europeană 7,1 miliarde

de euro, prin FEADR. Acești bani au ca țintă dezvoltarea rurală.

FEADR cuprinde mai multe programe, ce conțin la rândul lor mai multe

măsuri. Spre exemplu, potrivit schițelor de fișe tehnice în cadrul măsurii

“Servicii de baza pentru economia și populația rurală” au fost finanțate crearea

de creșe, grădinițe, organizarea de târguri, activități culturale, sportive,

expoziții, amenajarea de terenuri de sport. Deasemenea dezvoltarea rețelelor de

telecomunicații, achiziționarea de microbuze în mediul sătesc reprezintă alte

proiecte care au fost finanțate. Tot prin FEADR, s-au finanțat o serie de proiecte

ce continuă măsurile programului SAPARD, astfel, firmele de procesare de

lapte sau cereale au putut obține încontinuare fonduri de la UE, ca o continuare

a Programului SAPARD.

2.Dezvoltarea durabilă a peisajului etnografic

Peisajul etnografic reprezintă o sinteză cultural inedită la care au contribuit

spiritul inventive al omului, mediul geografic și timpul. Efortul lent de

amenajare a teritoriului în scopul satisfacerii cerințelor materiale și spirituale a

devenit, după eșecuri și reușite îndelung repetate , un document etnografic scris

pe însăși fața pământului.Generațiile s-au succedat lăsând adânc implantate în

spațiul în care au locuit (peisajele etnografice) rodul activității lor sub forma

diferitelor elemente de civilizație și cultură. Criteriul de maximă generalitate cu

ajutorul căruia au fost clasificate spațiile rurale purtătoare de valori culturale a

fost solul acoperit cu diferite categorii de vegetație. Este un criteriu exact

masurabil și cartografiabil, care nu lasă nici un element în afara clasificării.

Utilizarea agricolă și neagricolă a solului au generat diferite moduri de viață:

agrar, pastoral, piscicol.

Modurile de viață au devenit peisaje etnografice primare dezvoltate pe

solurile cu vegetație forestieră, de baltă sau deltă, și secundare, dezvoltate pe

solurile defrișate de pădure, desecate de ape, desțelenite de vegetația spontană.

După modul de folosire a solului acoperit cu vegetație și cu luciu de apă,

spațiul se împarte în două categorii de peisaje: rurale și urbane.Harta peisajelor

etnografice cuprinde șase tipuri tipuri de paisaje: agrar, pastoral, pomicol,

viticol, forestier și piscicol.

Peisajul agrar Peisajul pomi-viticol

Peisajul pastoral Peisaj forestier Peisaj piscicol

SPAȚIUL

RURAL

URBAN Peisaj urban

Teren agricol

Teren neagricol

Arabil

Vii, Livezi

Pășuni, fânețe

Păduri

Ape

Peisaj agrar

Peisaj pomi-viticol

Peisaj pastoral

Peisaj forestier

Peisaj piscicol

3.Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare rurală

Dezvoltarea rurală intr-o lume urbană

Orașul este considerat motorul progresului (Kofii Anan), corelația dintre populația urbană și nivelul de dezvoltare umană fiind pozitivă conform studiilor ONU țările cu cele mai mari valori ale IDU sunt țările în care populația urbană depășește 70% din total. Orașul reprezintă în același timp o structură ecologică atipică sub toate aspectele – efeciență energetică, fluxuri materiale, organizare și autoreglare. Prin urmare, orașele au devenit sediul celor mai importante surse de poluare, locul producerii celor mai grave crize ecologice.

Atractivitate ridicată asupra spațiului urban ne oferă un indiciu și asupra dimensiunii ecologice. Astfel populația atrasă de acest spațiu nu ia in calcul criteriile ecologice, fie că este ignorantă, dar cel mai adesea pentru că nu dispune de resurse suficiente pentru a ține cont de astfel de criterii. O altă concluzie pe care o putem trage este că spațiul rural nu are o ofertă convenabilă pentru locuitorii săi, dar prezintă un mediu de viață foarte sănătos, ancorat în tirmul naturii, dependent de acesta și cu o stabilitate în consecință.

Diferențele dintre urban-rural din punct de vedere al calității vieții sunt esențiale în stabilirea unei relații de polaritate. Dezvoltarea rurală urmărește atenuarea acestor diferențe, menținerea unei populații rurale stabile, capabile să gestioneze sistemele complexe, esențiale pentru menținerea echilibrului ecologic.

Conceptul de dezvoltare rurală generalizat cu deosebire după Conferința de la Cork, a devenit un model cadru pentru abordarea problematicii extrem de diverse a mediului rural.

Provocarea .Spatiul rural este spațiul ecologic, în sensul că ritmul și nivelul de dezvoltare socială și economică depinde de ritmul naturii. În acest spațiu sunt prezentate ecosistemele naturale și antropice. Orice decize privind acest spațiu va afecta și echilibrul sistemelor ecologice. În aceste condiții, dezvoltarea rurală trebuie să includă aspecte ecologice, acestea fiind temelia realizărilor economice și sociale. Nu există un al treilea sistem care să absoarbă eventualele șocuri, reziduuri etc. așa cum este spațiul rural pentru mediul urban. Aici echilibrul trebuie să fie intrisec, să genereze stabilitate dincolo de limitele spațiului rural.

Dimensiunea ecologică a spațiului rural este dată pe de o parte de prezența unor sisteme naturale, bazate pe mecanisme ecologice, iar pe de altă parte de interacțiunea dintre aceste sisteme și sistemele organizate și administrate de oameni. Deciziile de dezvoltare rurală necesită o fundamentare în măsură să reflecte complexitatea acestor intreacțiuni și să conducă spre o ameliorare a calității vieții oamenilor odată cu fortificarea mecanismelor ecologice ale echilibrului.

4.Satele mici din România în contextul dezvoltării durabile

Efortul pe care trebuie să-l facă România pe calea dezvoltării durabile și atingerii pe termen lung a standardelor social-economice cerute de apartenența la U.E., aduce în actualitate și rolul cercetării științifice în soluționarea variatelor probleme. În acest context, cerințele legate de dezvoltarea așezărilor, de amenajarea teritoriului și de gestionarea mediului, de altfel deosebite complexe, solicită geografia alături de alte științe ce au ca obiect spațiu terestru, să își poată manifesta din plin caracterul de știință aplicabilă la cerințele societății.

Din analiza repartițieiîn teritoriu a satelor după mărime, se constată preponderența satelor mici în 15 județe, grupate îndeosebi în centrul și sud-vestul țării.În alte 8 județe predomină satele mijlocii, iar restul județelor dețin toate categoriile de sate, după marime, dar în proporții diferite nici una preponderentă (peste 50%), excepție făcând județul Ilfov, unde satele mari reprezintă 40% din total. Există un ecart uriaș între valorile extreme în mărimea demografică satelor. Cele foarte mari depășesc frecvent 10000 mi locuitori, așa cum sunt: Poiana Mare, Dăbuleni din județul Dolj, Borcea județul Călăraș, toate trei situate în lungul văii Dunării, apoi Matca, Pechea, Liești din județul Galați, fiecare depășind 11000 locuitori, la fel și Poenile de sub Munte din județul Maramureș, Sântana din județul Arad etc., iar cele foarte mici, scad sub 20 de locuitori. La acestea din urmă sunt evidente tendințe de depopulare. Sortând baza de date ce a fost furnizată de INS, referitoare la numărul de locuitori în 2002 până la nivelul de comune și sate, a rezultat că pe teritoriul României există un număr de 281 de sate cu populația cuprinsă între 1-20 de locuitori reprezentând 2,5% din numărul total; dintre acestea, aproximativ 180 de sate au mai puțin de 10 locuitori fiecare(9 sate au câte un locuitor, 12 sate câte 2 și 12 sate câte 3).

Pragul demografic de 20 locuitori este unul foarte scăzut care marchiază riscul depopulării, rezultat în urma scăderii drastice a sporului natural, îmbatrânirii populației și accentuarea migrației, îndeosebi a celei externe. Depopularea multor sate din rândul celor foarte mici, poate conduce în urma a cațiva ani la tranformarea lor în sate pustii.

5.Modele de dezvoltare a spațiului rural

Modelarea dezvoltării durabile a spațiului rural nu poate ocoli una dintre cele mai cuprinzătoare idei ale gândirii umane-conceptul de sistem. Spațul rural poate fi descris ca un sistem deschis de dezvoltare. În cadrul acestui sistem sunt identificabile imediat sistemul economic, subsistemul politic, subsitemul tehnologic, omul ca sistem politic și biologic.

Descrieri detaliate a sistemului deschis în dezvoltare “spațiul rural”, pornind de la delimitarea “frontierei” acestuia, a elementelor componente, a relațiilor multiple și complexe care se stabilesc între ele este un lucru absolut necesar pentru constituirea unui sistem de modele cu ajutorul cărora să fie determinată traiectoria pe care va evolua sistemul “spațiul rural”.

Etajele superioare ale sistemului de modele conțin prognozele pe termen lung cu caracter socio-economic și tehnologic a spațiului rural.Acestea vor estima diferite variante cantitative ale concepției de dezvoltare durabilă a spațiului rural pe termen lung (presupunând că există o astfel de concepție, o strategie de dezvoltare durabilă), ținând cont de toți factorii fundamentali ai dezvoltării progresive a spațiului rural. Aici rolul hotărâtor îl joacă ipotezele calitative referitoare la principalele procese social-economice, estimările cantitative având un rol subordonat.

Urmează apoi blocul de modele de prognoză pe termen mediu, bazate pe rezultatele prognozelor pe termen lung în care intră o parte componentă mai detaliată.

Modelele de prognoză pe termen lung trebuie să includă: prognoză social-politică, prognoză economică, prognoză tehnologică, prognoză demografică și prognoza mediului natural.

6.PNDR 2007-2013

PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală – Satul românesc are viitor !

PNDR finanteaza:

– crearea, comercializarea si diversificarea produselor agricole;– diversificarea economiei locale;– crearea conditiilor de productie– crearea de instrumente de comunicare si

valorificarea mediului si a peisajelor si evenimentelor culturale.

Obiectivele generale ale PNDR sunt:

1. Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier;2. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural prin utilizarea durabilă a

terenurilor agricole şiforestiere;3. Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea

diversificării economiei rurale;4. Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală

(LEADER).

Aceste obiective vor fi atinse de către PNDR prin măsurile acestuia, măsuri care precizează modalităţile exacte de aplicabilitate a FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală - pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală.) ca şi instrument financiar în România. Astfel, pentru obună acoperire teritorială din punct de vedere al tipurilor de acţiuni şi al potenţialilor beneficiari,inclusiv a facilitării accesului acestora la diverse fonduri, iar pe de altă parte pentru asigurarea unuisistem eficient de implementare care să conducă la o bună administrare şi în final la o dezvoltareechilibrată şi durabilă în elaborarea PNDR, s-a urmărit asigurarea demarcării şi complementarităţiiîntre FEADR şi fondurile structurale. În acest sens, măsurile din PNDR cât şi cele ale programeloroperaţionale contribuie la priorităţile comunitare orizontale în ceea ce priveşte egalitatea de şanse,dezvoltarea durabilă şi societatea informaţională.

Obiectivele naţionale, comunitare sau internaţionale de mediu relevante pentru PNDR şi modul în care acestea, precum şi alte aspecte de mediu au fost luate în consideraţie în perioada elaborării PNDR

Aşa cum este menţionat în Rezumatul non – tehnic din Raportul de mediu, în cadrul grupului de lucru inter-ministerial care a realizat etapa de definitivare a

evaluării strategice de mediu au fost stabilite, prin analiza situaţiei curente a problemelor de mediu din spaţiul rural, ca şi relevante pentru PNDR, următoarele obiective de mediu:

Aspecte de mediu Obiective relevante

Aer Scăderea emisiilor poluante

Apă Limitarea poluării punctiforme şi difuze a apei

Sol Limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului

Protecţia solului împotriva eroziunii eoliene şi hidrice

Modificări climatice Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră

Creşterea gradului de absorbţie şi retenţie al GES

Biodiversitate Menţinerea valorii naturale ridicate a terenurilor agricole

Conservarea stării favorabile de conservare a habitatelor şispeciilor de floră şi faună sălbatică (inclusiv evitareafragmentării

habitatelor)Conservarea diversităţii biologice în cadrul ariilor protejate(incluse în reţeaua naţională

sau Natura 2000)Menţinerea funcţiilor ecologice a apelor

curgătoare(Directiva Cadru Ape)Sănătatea Umană Îmbunătăţirea stării de sănătate umană prin

implementareaunor măsuri de prevenire a poluării şi ameliorarea

problemelor existente (ex: calitatea apei de băut, canalizare,depozitarea deşeurilor,

poluare sonoră)Managementul riscurilor de

mediuCreşterea protecţiei populaţiei faţă de

riscurile naturale

Conservarea / utilizarea Facilitarea utilizării resurselor

eficientă a resurselor naturale

regenerabile

Reducerea generării deşeurilor, creşterea gradului decolectare a deşeurilor, creşterea

gradului de valorificare adeşeurilorPeisajul şi moştenirea

culturalăMenţinerea activităţilor umane în spaţiul rural prinîncurajarea utilizării practicilor

agricole tradiţionaleAsigurarea protecţiei peisajului natural şi

cultural prinrevitalizarea zonelor degradateEficienţă energetică şi surse

energetice regenerabileÎmbunătăţirea eficienţei utilizării resurselor

energetice

Facilitarea generării energiei din surse regenerabile

Creşterea gradului deconştientizare asupraproblemelor de mediu

Îmbunătăţirea comportamentului prin încurajarea practiciloragricole durabile

Transport durabil Modernizarea infrastructurii de transport în mediul rural

Turism durabil Promovarea zonelor rurale prin intermediul turismuluidurabil, în special prin

încurajarea agro-turismului

6.1.Justificarea priorităţilor propuse în raport cu Liniile Directoare Strategiceşi Planul Naţional Strategic

Liniile Directoare Strategice ale Comunităţii (LDSC) se bazează pe o serie de politici prioritare,formulate în acordurile de la Göteborg şi Lisabona şi în special pe principiul conform căruia operformanţă economică puternică trebuie să meargă mână în mână cu utilizarea durabilă a resurselornaturale. Aceste priorităţi ale Comunităţii au stat la baza selectării priorităţilor pentru ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală din România.

LDSC pentru Axa 1 identifică potenţialul sectoarelor agricol, alimentar şi forestier, din StateleMembre, de a obţine produse cu valoare şi calitate ridicată, în vederea satisfacerii nevoilor diverse şiîn creştere ale consumatorilor europeni şi pieţelor lumii.Dezvoltarea capabilităţii sectoarelor alimentar, agricol şi forestier din România astfel încât acestea să atingă un nivel de rentabilitate

competitivă în acest nou mediu comercial, constituie o provocareuriaşă, care necesită eforturi importante de restructurare şi modernizare. De aceea, Axa 1 constituie prioritatea cea mai importantă în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală întocmit pentruRomânia.

Totuşi, acest accent pe competitivitate trebuie să fie văzut în contextul mai larg al dezvoltării ruraledurabile, iar acest fapt înseamnă luarea în considerare şi a aspectelor de mediu şi a celor sociale.

Agricultura şi silvicultura constituie factori determinanţi ai calităţii zonelor rurale şi ai mediuluinatural. Eforturile de creştere a competitivităţii trebuie aşadar să ţină cont de nevoia de a:

a) reduce efectele negative asupra mediuluib) creşte beneficiile aduse mediului. LDSC subliniază importanţautilizării

măsurilor Axei 2 pentru atingerea unor obiective de mediu.LDSC cer ca resursele financiaredestinate mediului să aibă în vedere

obiective de mediu şi să contribuie la abordarea a trei priorităţieuropeane: biodiversitatea, apa şi schimbările climatice.De asemenea, celelalte axe PNDR - cu precădere Axa 1 conțin o latură „verde” considerabilă, scopulfiind acela de a:

a)evita orice eventuale efecte negative asupra mediului care ar putea apărea din cauza unor eventuale contradicţii între măsuri

b)încuraja, acolo unde este posibil, o combinaţieadecvată a măsurilor pentru a maximiza efectele sinergice în scopul obţinerii de beneficii pentrumediu (această abordare este compatibilă cu LDSC, referitoare la implementarea priorităţilor înprograme concrete).

LDSC pentru Axele 3 şi 4 stabilesc ca aspecte prioritare crearea locurilor de muncă şi a condiţiilorfavorabile creşterii economice, precum şi importanţa guvernanţei locale şi exploatarea potenţialuluiintrinsec al zonelor rurale. Luate împreună, aceste axe formează categoria de măsuri de pe locul doi înordinea importanţei, ca alocare financiară. Nivelul excesiv al forţei de muncă din agricultură şiprobabilitatea unui exod masiv al lucrătorilor din acest sector, în urma restructurării acestuia, precumşi nevoia de a ajuta la direcţionarea acestui exod către activităţi economice viabile vor necesitadezvoltarea economiei rurale non-agricole prin sprijinul oferit de Axele 3 şi 4. Aceste activităţi vor fiajutate printr-un sprijin considerabil pentru infrastructura şi serviciile de bază rurale, din cadrul Axei3.

Introducerea liniei directoare LDSC 5 „Abordarea noilor provocări”, ca urmare a revizuirii Liniilor Directoare Strategice Comunitare în urma Bilanţului de Sănătate al PAC, precum şi a Planului European de Redresare Economică, a determinat alocări suplimentare pentru măsurile din PNDR, învederea consolidării eforturilor cu privire la priorităţile din domeniul: schimbărilor climatice, energieidin surse regenerabile, gestionării resurselor de apă,

biodiversităţii, restructurarii sectorului produselorlactate şi infrastructurii de internet în bandă largă.

Dec

izia

Con

siliu

lui2

006/

144/

EC

Uniunea Europeană - Linii directoare strategice ale Comunităţii(LDSC)

LDSC 1 LDSC 2 LDSC 3 LDSC 4

Transfer decunoştinţe;

Modernizare,inovaţie şicalitate în

lanţulalimentar;

Investiţii încapital uman

şi fizic însectoareleprioritare.

Biodiversitatea,Conservarea şi

dezvoltareasistemelor dinagricultură şisilvicultură cu

valoare naturalăînaltă, precum şi apeisajelor agricole

tradiţionaleApa

Schimbărileclimatice.

Creareacondiţiilor de

creştereeconomică şi aoportunităţilor

de ocupare

Îmbunătăţireacapacităţii

administrativela nivel local;

Mobilizareapotenţialuluiendogen dedezvoltare a

zonelor rurale.

LDSC 5Schimbări climatice, Energie din surse regenerabile,

Gestionarea resurselor de apă, Biodiversitate,Restructurarea sectorului produselor lactate,

infrastructura de internet în bandă largă.

Axă Obiective Strategice

Plan

ul N

aţio

nal S

trat

egic

e

1

OS1: Îmbunătăţireacompetenţelor

fermierilor şi a altorpersoane implicate

însectoarele

agroalimentar şiforestier, ca mijloc

deîncurajare a unuimanagement mai

bunal exploataţiilor

agricole, pădurilor şiunităţilor deprocesare.

Serviciile deformare

profesională,informare şiconsultanţăvor sprijini

competenţeletehnice şi

managerialedin

sectoareleagroalimentar şi

forestier,precum şi

coordonareadintre

producătoriiprimari şisectorul

agribusiness.

Protejarea mediuluiprin îmbunătăţirea

practicilor agricole şiforestiere;

Serviciile de formareprofesională şiconsultanţă vor

sprijini adoptareaunor practici agricole

prietenoase cumediul, inclusiv

adoptarea normelorcomunitare privind

cerinţele de ecocondiţiona-litate.

Contribuţia lacreşterea

productivităţiimuncii şi

generarea delocuri de muncă

viabile însectoarele

agroalimentar şiforestier.

Dezvoltareasectorului de

formareprofesională şia serviciilor de

informare şiconsultanţă va

contribui laintegrarea

fermierilor înactivitatea de

guvernarelocală şi lautilizarea

potenţialuluilocal endogen.

OS 2: Îmbunătăţirea

Competiti-vităţiifermelor

comercialeşi de semi-subzistenţă

şi a asociaţiiloracestora, prinrespectareaprincipiilordezvoltării durabile.

Ridicareasectorului

agricolneperformantla potenţialulsău real, prin

facilitareaactivităţilor

demodernizare

şirestructurare.

Măsurile axate pemodernizarea şirestructurareaexploataţiilor

agricole şi forestierevor încuraja:

(a) menţinerea şidurabilitatea multorsisteme agricole de

tip HNV;(b) respectarea

normelor de mediu şiutilizarea durabilă aunor tehnologii de

producţie şiprocesare;

(c) utilizarea surselorde energie

regenerabilă de lanivelul fermelor.

Măsurile desprijin pentru

modernizarea şirestructurarea

sectoareloragroalimentar şi

forestier vorcontribui la

creştereaproductivităţii

muncii şiaccesului pe

piaţă.

Accentulasupra

îmbunătăţiriicompetitivităţii

fermelor şistructurilor

asociative vacontribui laconsolidareacapacităţiilocale de a

captapotenţialul

local endogen

Stimularea gestionării durabile a terenurilor, apei,producerea de energie din surse regenerabile, precum şi

a investiţiilor în sectorul producţiei de lactate.

OS 3: Restructurarea

şi modernizareasectoarelor deprocesare şimarketing alproduselor agricole şi

forestiere, în paralel

cu respectarea

Îmbunătăţirea calităţii şi

disponibilităţii materiilor

prime;Sprijinpentru

modernizarea şi

restructurarea sectoarelor

Crearea de valoareadăugată pentru

produsele agricole şiforestiere va:

(a) sprijiniviabilitatea

sistemelor deprocesare prietenoase

cu mediul;(b) contribui la

reducerea emisiilor

Îmbunătăţireacompetitivităţiisectoarelor decomercializare

şi procesare esteesenţială pentru

creştereaeconomicădurabilă şi

pentru creareaunor posibilităţi

Accentul peîmbunătăţirea

competitivităţiisectoarelor decomercializareşi procesare,

princoordonaremai bună cugrupurile de

producători, va

principiilordezvoltării durabile.

de procesareagroalimentar şi forestier,

pentru adeveni

competitive.

de gaze prinpromovarea şi

utilizareabiocombustibilului;

(c) încuraja aplicareamai multor măsuri deprotecţie a mediului,

în sectorul deprocesare.

viabile deangajare în

zonele rurale.

contribui laconsolidareacapacităţiilocale de a

captapotenţialul

local endogen.

Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului produselorlactate şi prelucrarea biomasei din surse

agricole/forestiere în vederea obţinerii de energie dinsurse regenerabile.

Plan

ul N

aţio

nal S

trat

egic

2

OS 4: Continuareautilizării terenuriloragricole din zonele

defavorizate şipromovarea

agriculturii durabile

Transfer decunoştinţe

prinaplicareaGAEC

Contribuţie lamenţinerea

biodiversităţii şi apeisajului

Menţinereapopulaţiei rurale

şi a niveluluicalitativ al

zonelor rurale,ca bază acreşterii

economice şi aoportunităţilor

de ocupare

x

OS 5: Conservarea şi

îmbunătăţirea stăriiresurselor naturale şi

a habitatelor.

Plăţile deagro-mediu

şi plăţileacordate în

vedereaimplementării

unorstandarde

superioare debunăstare aanimalelorvor sprijinicreştereaofertei deproduse

provenite dinsistemele de

producţieprietenoase

faţă demediu, ceeace va crea

noiposibilităţi

de procesareşi

comercializa-re a unorproduse de

calitate

Plăţile de agro-mediuvor contribui la

conservareabiodiversităţii

terenurilor agricolede tip HNV, la

protecţia resurselorde apă şi sol şi la

dezvoltareasectorului agricol

ecologic.Plăţile acordate înfavoarea bunăstăriianimalelor vor crea

parametrii deprotecţie mai buni

pentru păsări şiporci, reflectându-seîn mod direct şi în

obţinerea unorparametri superioride mediu, asigurândo mai bună protecţiea solului şi resurselor

de apă.

Plăţile de agromediuvor ajuta

la conservareabiodiversităţii şi

a peisajelortradiţionale, ca

bază dediversificare a

economieirurale prinactivităţituristicedurabile.

X

Plăţile de agro-mediu vor contribui la atingereaobiectivelor LDSC 5 prin gestionarea extensivă a

suprafeţelor de pajişti utilizate pentru păşunat (limitareaîncărcăturii de animale care păşunează pe terenurile cu

înaltă valoare naturală), prin evitarea utilizăriiîngrăşămintelor şi a pesticidelor pe terenurile agricole cu

înaltă valoare naturală şi prin conservarea terenurilorutilizate drept fâneţe.

OS 6:PromovareaManagemeului

durabil al terenurilorforestiere.

Lucrările dePrimă împădurirea

terenuriloragricole vorcontribui laextinderea

suprafeţei depădure, caresursă

economicăcu o

importantăfuncţie deprotecţie amediului.

Lucrările de primăîmpădurire

a terenurilor agricolevor contribui laprotejarea

resurselorde apă şi sol şi la

atenuarea efectelormodificărilor

climatice.

X X

Plan

ul N

aţio

nal S

trate

gic 3

OS 7: Menţinerea şidezvoltareaactivităţilor

economice, princreşterea număruluide locuri de muncă.

Activităţinonagricole

Energie regenerabilăSchimbări climatice

Crearea delocuri de

muncă, creştereeconomică.

Potenţialendogen.

Creştere economică prin susţinerea investiţiilor înproducerea de energie regenerabilă

OS 8: Creştereaatractivităţii zonelor

rurale.

Facilitareainvestiţiilorîn spaţiul

rural.

Investiţii îninfrastructură,

protejarea resurselorde apă şi aer.

Condiţii decreştere

economică.

Condiţii dedezvoltare

rurală locală.

Asigurarea condiţiilor de creştere economică prinsusţinerea investiţiilor de interes public în energia

regenerabilă şi în infrastructura de internet în bandălargă

4

OS 9: Promovareapotenţialului

endogenal teritoriilor.

Transfer decunoştinţe,inovaţie.

Protejarea mediului,conştientizare. Antreprenoriate.

Sprijin pentrucrearea de

parteneriatelocale.

OS 10: Îmbunătăţirea

guvernării locale.

Transfer decunoştinţe.

Protejarea mediului,Conştientizare.

Durabilitateeconomică.

Îmbunătăţireaadministraţiei

locale.

7.Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR)

Conform art. 54 din REGULAMENTUL (CE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și

de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, la nivelul fiecărui Stat Membru este creată Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală care grupează, la nivel naţional, organizaţiile şi autorităţile implicate în procesul de dezvoltare rurală.

OBIECTIVELE RNDR pentru perioada de programare 2014-2020 sunt:-Implicarea publicului larg și a comunităților rurale în accesarea și implementarea Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020,-Facilitarea accesării banilor europeni prin PNDR,-Implicarea publicului în cadrul Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală (RNDR) 2014-2020.

Activitățile RNDR pentru perioada de programare 2014-2020 presupun:-Prezentarea proiectelor de succes implementate prin Programul trecut și încurajarea depunerii proiectelor pe noile măsuri din PNDR 2014-2020;-Activități de comunicare pentru publicul larg și asigurarea publicității și informării privind PNDR 2014-2020;-Instruirea și sprijinirea colaborării între Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri), inclusiv sprijin pentru cooperarea inter-teritorială și transnațională,-Sprijin în identificarea partenerilor pentru colaborarea dintre fermieri, cooperative, obști, composesorate, grupuri de producători, întreprinderi, unități școlare și institute de cercetare pentru găsirea de soluții la probleme specifice activităților în mediul rural ( Măsura 16 – Cooperare);-Servicii de consultanță pentru soluții inovatoare;-Participare și contribuție la activitățile rețelelor europene de dezvoltare rurală,-Colaborarea și schimburi pe diverse teme și probleme în activitățile agricole/neagricole, plus comunicarea concluzilor;

8.Concluzii

Dezvoltarea rurală este foarte importantă și are deasemenea un impact deosebit în calitatea vieții atât în mediul rural cât și în mediul urban, deoarece foarte multe produse de bună calitate provin din mediul rural.Deasemenea prin dezvoltarea rurală se pot asigura locuri de muncă în mediul rural atât în context agricol cât și neagricol, de aici calitatea vieții devine o prioritate.

Atingându-se obiectivele strategice în dezvoltarea rurală se pot obține noi metode și tehnici de producție care duc implicit la creșterea calității produselor.

Bibliografie:

1.Dezvoltare rurală – Abordare multidisciplinară, Violeta Florian Coordonator, Editura “TERRA NOSTRA” 2007

2. http://www.pndr.ro/3. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a

XIV-a, Septembrie 20144. http://rndr.ro/