Poduri Din Beton Armat

5/13/2018 Poduri Din Beton Armat

1/72

P . I. R A D U

I

E. NEGOESCU P IONESCU

IIDI

EO ITURA D IDACTIC 3. $ 1 ~ EDAGOG ICABUCUREST I - i981


2/72

4

4.1 . . AlCATUI,R; lEA SUPRASTRUCTUR .~ lOR4.1.1. NOTI'UNI 'G rENERAlE

SUPl'astructurile aleatuite~ din retele de grinzi se tolosesc pe seara:arga i t t eonstruetia podu:dlor din beton armat ~ beton precomprimat.Podurile pe grinzi slrrt constructij simple, se executa usor, ial'" . i n f 1 " . a - tr~cturile au dimensiuni rniei Q i se pot Iunda; de obieei, pi? tipuri simplede fUndatii ..Prin fclosirea unor betoane de marei ridieate ~i a armaturllorde in:alta rezistenta, prln adoptarea 'unor sectiun:ii economice, a unor schemetatiee eorespunzatcare; preeum !ji prin alegerea uner proeedee mndernede executie, se obtine 0 competitivitate ridicata a suprastrueturilor pegrinri In raport cu.alte tipuri diepoduri.Neeesitatea aeoperrrii unor desehideri tot mal marl a Impus treeerea

de La suprastruenmle dalate, eu consumuri ridicate de betnn ,i so!ici,tariImportante produse de greutatea preprie, Ia suprastructurfle pe grinzi,care eHmina Intr-e masura importanta betonul situat in zona j11.t i .nsa ~i apar\iune din betonul comprimat situat in imediata vecinatate a axel nsutre(fig.~ ..),Se ajunge astfel In 0 seetiune tran sversala , in care se mentln in zonaintinsa porunHe In care se monteaaa armatura careia. isa asigura COD-di"tUlede aceperire :~ilde eouluerare eu betonul.Scc~hlItea transversals astfel obtinuti~ a:eatuitii din grinzi T 'en placain zona cemprtrnata, are' greutate p "'opr.ie redusa, iar capaeitatea sa pe-r-tanta rld:ica'ta..asigura prelusrea unorsclieitari importante ; de aeeea, estepooibUa cre9te.rea apire~iabUi. a deschiderilor podurtler pe gi'inzi in COn-dil i i tehrncc-economiee avantajoase. -

~I~ .. . ' . '

QFi9~ 4.1_ Tr"ece)"t: 'B de Ia sUlui.J,stru 'b1r1 dalate ]a supr~structuri pIE!rinzi .:

a ..._ ~l.t.J!lras:trurlUl"a dal:ait6~b ,....-supr8StrUcttlJl"a pe grifJ,zi.: 1 - po~"ua. ue plp.;Qi SllljJ.r1m.~te.


3/72

! c-c:r;~~ 1 /; U I - . - - - - ' - - - - - / - - FA i / f~2T B *~~ A I 5~T A2

I"ig. 4.2. Elcmontclc prlncipale ale unut pod de sosea pe gr inzi :1 - grtnzi prt rierpale : 2 - antrctoaze; 3 - placa ~n consolll; 4 - p la ca ca ro sa bi J: il '5 - 'ne rvUl '3 longitudina13 secundara, ,~

8

FLg. 4.1.Suprastructura podurtlor de caleferata :" - eaten 1i li lezaUI ' pe b!Llas t : l . > - calea asc-: !a ta p e l angrme: 1- grind;): prfncipalk; 2 -tlrtrpari : J - !lIneA tn cons ala ; " - antre-toaza ; ;; - b eton .de p antEL: U - longtill~:7 - eraversa : ~ - PlrapsL.J I;

Suprastructure unui pod pe grinzi este alcatuita dintr-o retca de grinxiprincipals si transversale (antretoaze), din placa carosabila : ; ; i p.aca tro-tuarului (ng. 4.2).La podurile de cale ferata cu cuva de balast (rig. 4.3, a) se prevad tim-pane Iatcrala ~i placi de trotuar in console, iar la podurile eu calea reze-mata direct (fig. 4.3, b), placa superioara este scoasa in consola pent ru cir-culatia parsonalului de lntretinere. Antretoazele, placa carosablla ! ;- i p:acatrotuarului Iorrneaza impreuna pZatelajul ciiii. Acesta are rolul de a s~s-tine calea, de a Imbunatati .repart izarea transversala a Incarcari lor mobile

. < , ; i a asigura conlucrarea spatiala a intregH retele,Podurile pe grinzi pot fi clasificate dupa rnai rnulte criterit-; astfel : D1Lpa schema staiicii se pot rsaiiza :- poduri pe grinzi simplu rezernate ;poduri pe grinzi cantinue ;

- poduri pe grlnzi simplu rezemate, eu console;- poduri pe grinzi en console 9i articulatti (Gerber) ;- poduri pe grinzi incastrate in culee, solutie ce 'reprezinta 0 "\"E< :: ,i, TIJ

Fig. 4.4. Sectiunile transversale ale,podurilor pe grinzi.


4/72

D tJ.pa modul de alc(Uuire a secf;iuniiMil transversale:- poduri pe grinzi late (eu sectiune drept-

unghiulara, fig. 4.4, a) ;- poduri pe grinzi in forma de T(fig. 4.4, b) ;_ poduri pe grinzi in dublu T (eu bulb,fig. 4.4. c) ;- poduri pe grinzi cu buzunar (figu-ra 4.4, d) ;- pod uri pe grinzi casetate : ClI 0 caseta(fig. 4.4, e), eu doua sau mai multe casete

Fig. 4.5. Pod pe grtnzi eli ealea (fig_ 4.4, g), eu 0 cas eta si perete medianjos, (fig. 4.4, f), eu casete avind pereti inclinati(fig. 4.4, j) ;

poduri pe grinzi cu sectiuni speciale (fi~. 4.4, h l ? i . i), utilizate .mairar, care urmaresc realizarea unor efeete estetice deosebite ale podurilor. Dupa pozipia cwi ;_ pod uri pe grinzi eu calea sus;_ poduri pe grinzi cu calea jos (fig. 4.5), ad0.pt~.te in special l~ podu-

rile de cale ferata, urmarindu-se reducerea ini'iltlmu de constructie, Dupli. modul de executie :_ poduri pe grinzi ex:ecutate monolit, cu ajutorul UnOI' esafndaje, sau

prin turnars tn eonsolii, pe tronsoane, fara esafodaje ;_ poduri pe grinzi prefabricate sau preturnate ;_ poduri cu executie mixtii, Ia care 0 parte din ele?1en~e sint pr~fa-bricate, iar ee1elalte se executa monolit, prin turnare di recta pe sant ier :_ poduri integral prefabricate !? i montate in amplasarnent, proeedeu

modern, cu avantaje tehnico-economice deoEebite. Dupii tipurile de armiituri. utiiizaie :poduri cu elemente care fo:osesc armature rnoale, obi.~nuita ;pod uti pe grinzi armate elcarcase sud ate ;poduri din beton precomprimat, care utilizeaza armaturi de Inalta

rezistenta, pretensionate ;- poduri eu armatura rigida, .Podurile pe grinzi executate din beton armat !? i beton 'preeomprimat pre-

zinta importante avantaje eeonorr~.i~e si de ordin eonst!~ct~Vj :Ie aceea a:uun domeniu extrem de vast de utflizare, pentru 0 garna Intinsa de deschi-deri, de la deschider imici i medii (10-15 m), pina la descltideri foartemari (80-100 m).Podurile pe grinzi cu elemente prefabricate of era posibilitati de fO .10-

sire a unor rnetode moderne de constructie, imbinate cu procedee rapldcde execupe a unor luerari de eonstructii-montal. Tot~~i. uneori ~e.impuneexacutia monolita a unor poduri, asa cum este cazui unor l~cran eli ca-rueter de unicat aflate la distante mari de uzinele de prefabricate, pen~care costul util~jelor de transport, montaj ~i a1 drumu:ilo~ de a.ce~s ar flridicat. De asemenea, executarea unor poduri cu desohideri mart ;> 1 foartemarl, sau avind suprastructuri daosebite este rnai avantajoasa in varlantemonoUte.

120

Bealizarfle spectaculoase pe plan mondial si national dobindite prinprocedeul de executie in consola a suprastructurir podurllor din beton pre-comprimat au contribuit inmod hotarit Ia largirea sl mai aecentuata a do-meniuhri de utilizare a podurilor pe grinzi, ducind recordul mondial aldeschiderii Ia 229 m (podul peste nul Potomac la Washington - anul1972).

4.1 .2 . ALCATUIREA SEqlUNILOR TRANSVERSALEALE PODURILOR PE GRINZ I

Sectiunile transversale ale pcdurilor pe grinzi se pot grupa in douamad categorii :- sectiuni eu profil deschis ;- sectiuni casetate.Suprastructurile avind sectiuni eu profil deschis se alcatuiesc mai des

cu urmatoarele doua tipuri de dispozitti ale grinzilcr :- retele de grinzi formate din grinzi principale ~i grmzi transver-sale (fig. 4.6, a si b) ;- rete:e complexe de grinzi formate din grinzi principale, grinzitransversale (antretoaze) ~i grinzi longitudinale secundare (fig. 4.6, c) .Aceste tipuri se refera atit la podurlle de sosea, cit si la unele poduri

de cale fera tii, in special Ia podurile ell calea [os, Ia care distanta intregrinztle principale este mate (5,50-6,00 m).Stabilirea numarului -de grinzl principale ~i a distantei intre ele, de-

terminarea elementelor geometrice ale grinzilor (inaltimea. latl-mea). ale-gerea grosimli plaeilor se fae din considerente tehnice si economice, pebaza studiului mai multor variante, in care parametrii fundamentali sint :deschiderea ~i latimea podului, schema statica a grinzilor principale, Inal-tirnea d~ construetie Impusa, modul de executie (monolit sau prefabricat),materialele folosite pentru realizarea suprastructurii (beton armat sau be-ton precomprimat) etc.

A-A 8-8C-C r- 1::3"" ----,~ I-l F F1

: = = = = = : : = = ; : = = = = =....L.._ ...__ J.._ _ '- ~

F-F~I---B_~8 f T c C

QE ig. 4.6. 'I'Ipur'i de retele pe grinzi.

121


5/72

Studiul tehnice-economtc stabileste numarul optim de grinzi, in COl1-ditiile date. In mod curent, pentru podurile de sosea executate monolitavtnd latimea partii carosabile de 7,80rn, rezulta 0 solutis economics pen:tru condltiile tarii noastre ell doua grinzi principale in sectiune transvor-salEi.,In timp ce pentru acelasi pod realizat eli grinzi prefabricate, nurnaru]optim al grinzilor este de patru,Pentru podurile de cale Ierata, alegerea numarului de grinzi in sectiunetransversals este simplificata de iaptul di circulatia corrvoaielor se facepe 0 ca'e fIxe. De aceea se aleg de obicei sectiunl eu doua grinzi. In aeests

conditii sclieltarile date de .indircarile permanente si mobile se transmitsimetrio celor doud grinzi, Doar solicitart le produse de actiunea. vintuluisau a fortei de serpuire pot modifica intr-o anumita masura aceasta repar ,title egala, rnsa aeeste forte nu intervin decisiv in dirnensionarea grinzilor,Dispunerea simetrica a grinzilor in raport cu axa din ferate de pe podconduce la admiterea ipotezet c a solieitarile din grinzi produss de inciirdi-rile fundamentale sint egal repartizate. Uneori, pentru a se reduce iual-time a de construe tie, se adopta sectiuni ale podurilor de cale Ierata cupatru grinzi, dispuse simetric cite doua sub axa fieCaTei sine, Aeeasta so-lutie nu este eoonomica, conducind 1a cresterea eonsumului de beton side armatura si in plus, creeaza incertitudini eu privire 1a repartitia tran;-versala a inearcarflor. De aceea, crnd se urmareste 0 reducers importantaa inii.1timii de constructie pentru podurile de cale ferata, se reeurge Ia -co-bortrea nivelului diU Ia mijloe sau jos.Dispunerea grinzilor ill sectiune transversals hotaraste grosimea placii,in concordanta cu deschiderea de calcul a aeesteia. De aceea, recoman-darile din Iiteratura referitaare la determinarea numarului de grinzi auo rmpertanta orientativa deoateee fiecare varianta are avantajele 51 dez-avantajele ei. .Se disting doua tendinte actuale In literatura de specialitate eu privireIa rrumarul de grinzt principale in sectiune : una care recornanda un nu-mar reclus de grinzi (de obicei doua) si 0 placa de grosime importanta, careconluereaza eu grinzile principale si alta, care recomanda 'un numar mai

mare d~ grinz] ell dimensiuni mai reduse : ; ; i 0 placa mal putin puternica.. Vanetatea de alcatuirs a podurflor pe grinzi este molt rnai mare, tipu-rile de sectiuni prezentate fiind doar orientative. Fe baza aeestor moduride a_c~tUire se pot face totusi, unele precizari in Iegatura eu domeniul deacoperi re a deschiderilor l1i recornandari privind schemele statics mate-rialele de executie etc. ' ,:A -stiel, p od ur ,z z e . p e g rin zi late se trtllizeaza inmod cur ent pen tru aco-penrea unor desehrderi mid (6-12 ill), in cazul simpler rezemari . la so-lU~i.~e eu grinzi continue, deschideri le pot atinge 12-15m (fig.' 4.7, a).Utilizarea grinzilor late la constructia podurilor cu -deschidert mai rnariest~ cor:ditionatii de redueerea greutatii propri i, de aoeea se prevad goluriin, InterlO:~1 lor. P_o~urile pe grinzi late se preteaza la exeeutie monolita,atit datonta greutatll proprit importante, cit ! ; i i relativei usurints de exe-cutare a cofrajelor si, de dispunere a armaturilor.~Qdura: eu 9rinzi T sau dublu T (eu bulb) se utilizeaza pentru deschi-

d.erLe eupnnse intre 15-35 m 1a podurile de f?,osea ! ? i 10-30m. 1a podu-rile de cale ferata: (fig. 4.7, b : ; ; i e). Pentru aceste desehideri se folosesc deobicei grinzi simplu rezemate din beton armat sau din beton precompri-mat. Per;-tru deschiderile mal'i se folosese fie grinzi simplu rezemate eXe-cutate din beton precomprimat, fie grinzi continue din beton armat sau

- . . l k ; . > . -

*{~ ; . ~ c 9h

d eFig . 1 f.7 . Tipuri de sectiuni transversale ale suprastructurflor ell gririei.

beton precomprimat. De asemenea, la podurile de sosea se folosesc destulde trecvent scheme statice eli grtnzi cu console.In marea majori tat e a cazurilor, grinzi:e simptu rezemate se executapreiabricat, in i:imp ce grinzile continue sau eu console se executarnonolit,Pentru alcatuiri ale seeflunrlor transversale ale podurrlor de sosea cain Iigura 4.7, d si e, armate eu carcase sudate, l at imea grinzi lor poate fidestul de midi (hlb=5-8), de aceea grinzile se mai numesc i grinzi ellpere_t -i . subt ir i . Daca armatura este realizata din vergele separate, la'\imeagrinzi Ior trebuie sa fie mai mare '(hlb= 2,5-4). Pentru podurile de ealeIeratii, latimile grinzilor tn T sint cup rinse intre 40 sl 80 em, infunctie

de marimea deschiderii, ~i trebuie sa permita asezarea vergelelor necesarepentru preluarea mornentelor lncovcietoare pe maximum trei r induri , asi-gurindu-se distantele mtre vergele recornandate de prescriptiile in vigoare.Pentru deschideri rnai mari (peste 25 m Ia porlurilede sosea), in scopulredueerii greutatli proprfi a _grinzHol' manolite, se adopta 0 latirne varia-

bila (fig. 4.4, d) realizindu-se grlnzi cu buzunar. Latimsa minima bo sementine in zona centrala a deschiderii si se sporeste, in una sau douatrepte, pilla la W.timea maxima b inzona reazemelor, pentru a se asigu.rapreluarea satisfacatoare a efor:turilor unitare principale de Intindere.Aceeasi ingrosare a inimii se rsalizeaza ~i la grinzile din baton precom-primat (eu bulb), de la 18 em in zona centrale, pina la latimea bulbului(pe reazeme),La suprastrueturile cu inaltimea de constructie Iimttata .. pe lingii spo-rirea lii\imii peretilor (inimilor) grinzilor, se poate trece ~i 1a cre~tereaimport anti'i a liitimii talpilor inferioare sau la prevederea unei pliici illfe-l'ioare continue (fig. 4.7,1).La podurile pe grinzi eu console sau pe grinzi continue eu deschiderimari (30-50 m) se Ia10sesc seci;iuni dubln T sau seetiuni casetute- cu pe-reti groi eu raportul hlb=3--5 (fig. 4.7,1).

12 3


6/72

Pentru deschiderile marl ~ifoarte mari, la podurfle de sosea (45-80 m)se Iolosesc grinzi casetaie cu pereti subtiri (fig. 4.7,g), varianta deosebitde avantajoasa. Podurile eu sectiuni casetate s-au executat din beton ar-mat, dar eel mai frecvent din beton precoroprimat, atit in varianta mo-nolita, cit !?Ldin elemente prefabricate, montate inconsole !1 i asamblateprin postcomprirnare. La podurile d-e cale ferata care sustin un numar dedoua san mai multe Imii este riecesar sa se adopte, de asemenea, 0 sec-tiune transversals puternica (fig. 4.7, h) cu mare rigiditate :a Incovoiere ~itorsiune, avind un consum minim de beton armat !iii solieitari reduse dingreutatea proprie.La podurile de osea, din modul de dispunere a grinzilor prmcipale,a antretoazelor !1 i eventual a grmzilor longitudinale secundare, rezultaca placa trebuie sa fie proiectata ca rezemata pe doua laturi, daca distantadintre antretoaze este cuprinsa intre 2 ~i 41", unde r este distanta dintregrinzile principale, sau rezematii pe contur, daca distanta dintre autre-toaze nu depaseste 2r (v. fig. 4.6,a l? i b). Astfel"in mod curent, dad dis-tanta dintre grinzile principale la podurile de sosea nu depaseste 2,5-3,0m se recomanda alegerea unei asernenea distante intre antretoazeincit placa s a poata fi eonsidsrata ca rezemata pe doua laturi . In situatiacind distanta dintre grinzile principale este mai mare (3,0-6,0 m), pentrua se putea mentine grosimea placii in limite economice avantajoase, se re-eomanda ca plaerle sa se realizeze cu 0 .rezemare pe contur, astfel caantretoazele se dispun la distante mai mici de 2r . In figura 4.6,c supra-structura are ~ grinzi longitudinale secundare asttel ca desehiderea decaleul a placi; este redusa ~i se poate mentine grosimea ,pliicii in Iimiteobisnuite (12-15 em pentru convoaie usoare . ! 1 i ,15-25 em pentru convoaiegrele), fara sii fie nevoie de 0 armare .pe doua directii, iar distanta intreantretoaze se alege relativ redusa (sub valoarea 2 r).La podurile de9osea, se adopta console de trctuar cu lungimi de1,0-2,0 m (uneori se ajunge i la console de 2,50rn),Distanta dintre antretoaze nu poate fi stabEita numai dupa eriterii deealcul Iji comportare a placii, ci trebuie determinate !1 i in functie de rigi-ditatea de ansamblu a retelei, In cazurile eurente, se admite c a antretoa-zele dispuse Ia distante intre 4.,0si 6,0m asigura a legatunl buna intregrinzile prin cipale. Desigur, prezenta antretoazelor pe reazeme este abso-lut ob:igatorie. Lattmea antretcazelor variaza 1a podurile de sosea Intre

15 ~i 30 em, atingind uneori !iii valori de 40 em; latimea uzuala este de20em 1a antretoazele precomprimate !?i de 25em 1a antretoazele din betonarmat.Inalt;inlea antretoazelor se alege .pe eriterii de rigiditate, urmiirind ob\i-nerea unei repartit;ii transversale efi-ciente. De aceea inaltiroea antre-toaze~or nu poate Ii mai mica decit 2/3 din tualtimea grinzi10r principale.Inmod eurent, este ega.la eu cea a grinzilor principale, mai putin 5-10 empentru incruci~area armaturilol' din antretoaze eu cele din grinzi. De foartemulte od. antretoazele de pe reazeme au aeeea!li inalp.me eu grinzileprincipale.La podurile de cale ferata cu caZea sus, distanta dintre grinzi:e prin-cipale nu depa~el?te 2,00-2,40 ill, pentru a se realiza 0 transmitere dtmai directa la grinzi a indireiirilor mdbi.le. 1n mod obil'jlluit, distanta din-tre antretoaze se alege de 5-6 m, pentru podurile la care calea reazemiipe balast !li de 4-5 m, pentru podurile eu ealea rezemata direct, pe 100-grine de beton annat. 1n aceste eonditi i, placa (avirad grosimea de 20-

124

25 em) se poate considera rezematB. pe doua laturi. J?e.altf;l. placa ~apodurile de cale ferata fara euva ~e balast n~ este soli~lta:a pr~ctI~ diniocardirile mobile, acestea transmltlinrlu-se direct la grlnzile .prU;C1pale:La poduri1e de cale Ierata, latimea antr~t.o


7/72

I=:==~===dT , ~TPig. 4.9. Sllprastructuri:i cu grlnzi pcntru podurlle d{' sosea.

Fig. '/-.10. Aldi tu irua unul podde cale fCrata::1 - grln(lA {Hi.nctpallf: 2 - aml'' '-to~; 3 - p1adi; 4 - plae--l 1!1consoia.

.Sustinerea trotua:ului se face prin plii.ciscoase in consola, care in ace-~a~l tun!? completeaza zona comprhnata a betonului din grinzile principalsill forma de T.I? figura 4.10 sint pre.zent~te elementele principale privind alcatuireaunui pod de cale ferata sunpla pe grinzi executate rnonolit simplu reze-mate, cu calea sus. 'Disp~uerea armiiturii. intr-o gr i_r ;da slmplu rezernata a unui pod desosea (fig. 4.11) se face ill coniorrmtate cu diagramele infa~Lm'itoare demomente incovoietoare si forte taietoare.Armiit.ura. de_rezistenti'i longitudinali'i este alcatuita in totalitate din oteld: aceeasi marca: In mod obi~nuit, ~trierii i vergelele longitudinale pre-vaz~t~ cons__truchv se confectioneaza din DB 37. Vergelels longituclinalede lezlstenta se prelungesc peste reazeme cel putin 25% din cantitatea ne-

A-A ,~ 1 O ']i'Lg. 4.11. Arrnarea uI1ei grfn?,i simplu rezr-mato pentru un poll de SOSQa1 - grtndl!. principal;;; 3 - antretoaza ; J - aparate de reazern; ;l _ Cll~"t.

12 6

cesara din cimp ~iminimum doua vergele, iar la extremitatile eu reazememobile eel putin 30%. ancorindu-se inmod corespunzator, ~i anurne :- vergelelc netede se prevad. eu cirlige ~i se ancoreaza dincolo de rea-zem cu 10d . at unci cind arrnatura transversala se a!laza eorrstruotiv ~i 15dcind aceasta armatura rezulta din calcul (d este diametrul vergelelor derezisren\ii.) ;- vergelele din PC52 ~i PC 60 pot Iiprevazuto eu Indoiturj Ia 90"ale. capetelor.Armare.a transuersaiii se realizeaza cu vergele inclinate i? i etrieri, Dinarmatura Iongitudinala se ridica vergele Ia 45" (uneori 60") fata de axaelementului. Ridicarea aeestor vergele poate fl in~eputa chiar din sectiu-rr ile In care armatura nu mai este necesara din calculul in sectiuni nor-male, 1astarea limita de rezistenta, sau la,starea limita de oboseala, pentrupodurile de cale ferata. Distributia vergelelor Inclinate inlungul grinzilotse face in conformitate cu diagrama in:fa~uratoare a fortelor taietoare, dardistanta dintre ele masurata pe axa Iongitudinala a grinzii, nu poate de-

past maWmea h a grinzii. Vergelele indinate se dispun, pe cit posibil, si-metric fa~ de un plan vertical care trece prin axa longitudinala a grinzii,neadmitindu-se vergele f:otaote. Ancorarea vergelelor Inelinate se asigurainzone cornprimate ale betonului, lungimea de ancoraj fiind eel putin 15dpentru vergele netede . '}i 10d pentru cele cu profil periodic. lndoirea ver-gelelor se face dupa un arc de cere cu raza interioara de 10d, Dad lungi-mea vergelelor nu este suficienta, se rea'izeaza innadirea lor eu suduraelectricii. Se recomanda sa se execute sudura cap la cap, prin topire inter-mediars. . Daca se prevede innadirea prin suprapunere, zonele de supra-punere Val' i plasate in zonele comprimate ale betonului. Restrictii deo-sebit de severese impun la podurile de cale feraia, unde Ienomennl deoboseala a armaturilor (mai ales pe por'tluni sudate) este deosebit deintens.Pe fete1e laterale ale grinzilor se prevad vergele longitudinale, care aurolul de a reduce efectele contractiei betonului ~i ale momentelor de tor-siune. La grinzile cu inalt irni mai rnari, de 70em Be recornanda ca acestevergele s a fie cu profil periodic. Pe fetele laterale din zona Intinsa a ini-milor grinzilor (circa 1/3 din Inaltime) se prevad vergele eu diametrul de8-14mm. asezate la distante de (8-12) d. Pe restul inaltimii se prevadvergele longitudinale de 6-10 mm diametru, Ia distants care s a nu depa-~eascii 33ern, Se recomanda ca sectiunea totala a acestai armaturi de pefe~ele laterale ale unei grinzi sa lie de aproximativ 0,0015bh; .iar la grin-zile cu inimi sub1;iri 0,0025bh (b ~ grosimea Inimii ; h - inaltirneagriazii).Pe zona intinsa (1/3 din Inalt irne) se recomanda sa se dispuna lateraleel putin 8% din seetiunea armaturii longitudinale de rezistenta,Etrierii rezultati din ca'cul si cei prevazuti eonstructiv, impreuna elvergelele longitudinale trebuie sa formeze 0 careasa rigida, capabila samentina pozitia din proiect a armaturit de razistenta. In fiecare colt aletrierului trebuie sa existe 0 vergea de rezistenta sau de montaj. La grinzi,intre doua ramuri ale aceluiasi etrier :pot fi cuprinse eel mult 5 vergeleIntinse, asazata pe un singur rind si cel mul t 3 vergele comprimate. Dis-tanta intre etrieri i care cuprind vergele Intinse nu trebuie s a depii~easea35 em sau 3/4 din inaltimea grinzii. Etrierii care cuprind vergele compri-mate de rezistanta Se asaza la maximum 15d (d - diametrul vergelelorde rezistenta) sau 50em. Cind Iatirnea grinzii depaseste 40em, se prevadetrleri dubl! (cu 4 brate).

12 7


8/72

Daca armatura de rezistenta a grinzilor se executa: din OB37, se pre-vad -etrieri la 10em, cu diametrul de minimum 8mm pe lungimea de an-cora] a armaturii longitudinale, incepind de Ia capatul grinzii. De celemal multe ori, grinzile podurilor se arrneaza eu etrieri Inchisi,4.1.3.2. Poduri de sosea realiza te cu grinzi simplu rezemate prefabri-cate. In alcatuirea podurilor cu elemente de rezistenta prefabricate estenecesar ca intreaga structura sa fie segmentata 'in elemente de prefabri-cate, in asa fel ca acestea sa poata fi transportate ~imontate cu vehiculelel1idispozitivele existente in dotarea intreprinderilor specializate. Solutta dea se realiza intregul tablier prefabricat nu este posibila deeit In cazul po-detelor sau in cazuri cu totuI speciale, In aeeasta solutie a fost exeeutatpodul peste Iacul Pontehartrain, S.U.A. eu lungimea totala de 38.00 km.Podul a fost realizat eu travee simplu rezernate, de 17,00m lungime si10,00m l


9/72

Fig. 4.18. Armarea placii earosa-bile Ia pcduri.le de sosea cu grintiprefabricate :a - vedere : 0 - d1spunerea vergele1oc;1- ve rge le din placa eiernentetor oro-fabricate; 2 - ver1leJemontate In be-tonul n..:o.nolit.

a

2

!~ - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - ,I

fr L ....;- - -- - - - - --"" ,L.. . . . . . . '-JL ~ ."r-- - - -- -- -""""',LJ ~~~

bpartea superioara) l ' 1 i betonarea ulterioara a acestor zone ale antretoazelorodata eu betonarea placii superioare (fig. 4.19).

Tendinta aetuala este ea legatura transversale intre grinzi sa se rea-lizeze prin preeomprimarea antretoazelor (fig. 4.20), sau chiar prin pre-comprimarea transversala a intr~gii suprastructuri (fig. 4.21).in afara de grinzile eu sectiuni in forma de T. I sau T eu bulb Ia par-tea Inferioara, au fost realizate suprastructuri de poduri folosind !ii aite8 ! " " ~ r r i~l---- _ j--~ :- --1 " " , - _ _ _ ..:; -- - - -- I.


10/72

Fig. 4.22. Grinzt prefabricate eu dlfertteforme ale secttunil transversale.

Fig. 4.23. Podul peste Dunare laGiurgeni-Vadul on.

t S O f J , a O 1 . t 1 JL I I I JUBI I J . 1 f I I )~ ~t~.. . . . . , *d'l ~J(j fd'lR --. - ;.~ I J.~5 7 , 9 J JI J I~

~!.." o~8,.50-ur--~ "''' .~'" .,_,~ + J , . 9 l J"'= -SZ=-~ 'r M

1

- 1 ; . t J { ) Nwe l multn~ '21

p; Iw i J " ; p ; ~ ..f '~ .~.. " . " , < > " mOJrlffll'J [0/01101 furok fip Bl'nufu

~~~1~.."~~ = t = : =r--.ll..UIL._,~~RJ~

n I [ H W H nienor88. .. .' -2ItfJ--2lfIt)r~'

J'fg. 4.25. Traseul fasciculelorgr inz!i prefabr leate precomprimate Ia podol pes teDunare Ia Giurgcni-Vadol Oil:l - LIIIlC1


11/72

InIigura 4.25se prezintA traseul fasciculelor pentru grinda marginala.Traseul este curb, atit in plan vertical, cit ~i inplan orizontal. Efortul uni-tar maxim de control s-a considerat C J J 1 = 12500 daN/cm2, reprezentindaproximativ 0,75R~. Pretensionarea fasciculelor s-a executat in douaetape, i anume :- in etapa It pe standul de turnare, s-au pretensionat primele 10fas-cicule (C13-C4) ;- in etapa a II-a au fast pretension ate celelalte fascicule. Aeeastaetapa: s-a realizat dupa ce grinzi1e au fost montate I? i solid~zate vprin eze-cutarea portiunilor monolite din placa l? i a antretoazelor, s r dupa preeorn-primarea transversala a p:acii i a antretoazelor, P~eeomprimarea plaeiis-a realizat eu fascicule 1205 mm SBP I, asezate la distante de 35-40 em,prevazute la un capat cu ancora] Inel-con, iar la celalalt cu dorn, preten-sionarea fasciculelor reallzindu-se astfel de la un singur capat. Fascieuleleau un traseu curb care sa permita urmarirea diagramei infasuratoare demomente: in dreptul grinzilor, momentele din placa sint negative, decifascieulele slnt situate la partes suparioara a placii, iar in cimp momen-tele slnt pozitive, deci Iasciculele slot situate la partea inferioara a placii(v. fig. 4.21).

Proiecie tip de podurt de $osea pe grinzi simptu rezemate prefabri-cate monobloc. Proiectele tip sint intocmite pentru lungimi lntre 12~ 33m,in solutia eu grinzi prefabricate din beton preeomprimat rnonobloc, euarmaturi postintinse.Pentru suprastrueturi1e eu lungimi de 12---'21m proiectul tip cuprindedoua variante, ~i anume :- suprastructuri eli sase grinzi in seetiune transversala, pentru su-prastructurile eu lungimile de 12, 15, 18 si 21m ;- suprastructuri cu patru grinzi in sectiune transversals, pentru su-prastructurile eu lungimi de 18 ~i 21m.Solidarizarea transversala a grinzilor prefabricate se realizeaza eu 0antretoaza in cimp ~i ell cite 0 antretoaza pe reazeme, armate en o~el-beton PC52sau preeomprimate.Pentru suprastructurile cu hmgimile de 24-33 m, proiectul tip pre-vede grinzi care sa fie realizate prm preturnare pe santier, datorita di-menslunilor l? i greutatilor mati ale aeestora, In sectiune transversale seprevad patru grinzi. Solidarizarea grinzilor este realizata cu 0 antretoazaincimp ~i cite una pe reazerne, e:xecutate din beton ,precomprimat.In tabelul 4.1 sint prezentate caracteristiclle constructive ale supra-structurilor prefabricate din beton precornprimat monobloe ell lungimilede 12-33 m, iar in figura 4.26 este indicat modul de alcatuire a unei su-prastructuri eu grinz! prefabricate monobloe precomprimat, eu Iungimeade 15 rn.Pentru a se asigura executia uscara ~i unitorrnrzarea eofrajelor, pro-ieetele tip adopta, in general, aeeleasi dimensiuni ale grinzilor, variabllafiind inllltimea grtnzii ~i numarul fasclculelor pretensionate.Grinzile tip permit realizarea unor suprastrueturi cu latimea partii ca-rosabile de 7,80m ~i doua trotuare eu latimea de 1,00m sau de 1,50m.Suprastrueturile eu lungimi de 12-21 m pot prelua solicitarile eorespun-zind elasei E sau Ide Incarcare, prin armarea diferita a placii superioarea grinzii, prin modificarea numarulul : ; ; i a alcatuirii faseieulelor de a n n a -tura pretensionata din grinzi. Suprastructurile eu Inngimile de 24-33 msint proiectate pentru solicltarile produse de olasa E de incarcare.

134

Tal>elui 4.1ClnaeteristieUe eonsttudh-e ale 8Upastroctu:dlor en grluzl prdabrleate dill betenpreeoroprl.mat mnnobloe CDJUlIg1mile de 12-33m

J,ungimea ~prnsl:rnc'l 12 I 15 I 18 I 21 I 24 I 27 j a o 1 33tunl, mDescbiderea deealeu l, m 11,30 14,30 17,30 20,30 23,30 26J30 29,30 32,30-- ~----!---Num.aru.I de grin.z!In-~ecUunetr a n sv e r~ala 6 6 4, 6 4 6 oj, 4" 4 4-- -- -.---- ---- ---- --Inallimea grio1:i- 2 ,05or, ill 0,85 0,95 1,.25 1,05 1,40 1,25 1,60 1,75 1,90-- -- -- -_. -- -- -- -- f--Greutatea uneigriczi, kN 104 135 215 188 267 239 377 443 525 599Mllte:riale folosite Beton: B 500 prefabricat preeomprt- Beton: B 400 prefabricatmat III B 400. monollt precornpr tmat ~O\el: SBP I, PG52 ~ DB37 B 400 monellt,te) : SBP I, PC 52 . ~DB 37

A - A 8-B

f / l J / 2 ; 1 : l 5 , f N J 25 . / J Q / 2 cc - c

Fig. 4.28. Suprastruc:tura tip monobJoe cu Iungimca de 15,00ru.

In tabelul 4.2 se prezinta eforturile unitare din beton la nivelul fibreisuperioare ~i inferioare 1a griuzile monobloc,in sectiunea de 1a rnijloculdesehiderii, in diverse faze de Iucru, Aceste faze depind de procesul teh-nologie adoptat la realizarea grinzilor.In faza Fse efectueaza pretensionarea unui singur fascicul, rezultind peintreaga sectiune eforturi unitare de cornpresiune, eu valori relativ mici,in scopul eliberarti tntr-un timp cit mai scurt a spatiilor tehnologiee. 1n


12/72

Efortud inheron la llbra -snperloeri ,llnierloari la grlnzl_PMlabrleate~ Pa:r:a I -. . - ~ = ~ I. ., g S ]~ 8 S '"5~ . . . . ."i~ :0""' 0 " " se " . - .5 e . . a~~e til "" " 1- (1.12+3 '24)05Grlnda ~ -11,4 +J7,6 +1,0 +7,2marginalii 16,4812,00 6 0 " : +60,9 -32,5 -5,3 +23,11 11~30 0,85 (212+2 '24)05Grlnda 0 ", -6,8 +17,6 +0,5 +11,3centrala 14,13 f---'----'--0 " . +36,3 -32,0 -2,7 +1,6--- Gnuda (1.12+424)05 c r, -6,7 +24,2 +0,5- + 1-8,0marginalA --------- -_6 21,19 +53,6 -44,6 -4,1 +4.95,00 0,2 14,30 0,95 r----Grinda 4.2405 11 , -6,6 +2-4,1 +0,5- +18,11--------centralii 18,84 a, +53,6 -11,6 -4,1 +4..9--- --Grinda 4.36(2)5 a, -14,5 +26,3 +1.2 +13,0

4 marginaJa 28,.24 +71,3 -4.3,7 -5,9 +21,78,00 a,3 17,30 1,25 -- -- - --Griuda (224+2'36)(2)5 a. . -14,3 +26,2 +1,2 I1:.1,1--ce n t r a JA 23,55 C J , +70,4 -43,0 -5,7 +21.7----- _--_------Grlnda (124.+336)05 a , -15,4 +32,9 +1,2 +18,7

6 marginalll 25,90 -6.0 +16.28,00 cr , +75,6 -53,44- 17,30 1,05Grinda (324+1.36)05 0 " . . -15,0 +32,7 +1,2

. , 18.9-- ----centrals 21.19 +75,4- -6.0 +16,9a. -52,5--_ --Grinda 53605 cr . -13,0 +32,3 +1,0 +:lO)J

21,00 4 - marginaJa 35,33 +63,4 -53,5 -4.9 ~5.1lfJ,5 20,30 1,4QGrinda 43605 0..-12,9 +32,3 +VI +:W. 4I- --centrala 28,26 (1, +&2,3 -52,6 -4.7 +5,0---Grlnda 43605 a. . -14,8 +37,8 +1,2 +24,2lJ1arginaUi 2S,26 -_21,00 6 a, +72,4 -61,3 -5.4 +5,76 20,3Q 1,25 --- -- -Grinda (2'24+2 '36)(2)5 a, -1,1,6 +37,8 +1,2 +24,4centraUi 23,55

0 " . +71.4 -60,4 -5,4 +5,6" Hforturlle de I:ntindere au. semnul negatlv

Ta/le/ul 4.2preeomprimate monohloe, Ia milioeul desehiderii , in d:h'erse flUe

Paza a If-a Fum a IIIa Faza.a IVa I Faza a Vai QQ '" , "' ~~, ~ < = , .5~ ". d ,!..B -0 1 : =g ~ o . = s f a E a 2 :::: ~


13/72

Fig. 4.27. Suprastructura pe grinz! prefabr-icate cu arrnaturfi pre:lntinsa.aceasta Iaza grinda este ridicata de pe standu1 de turnare, astfel ca asupraei actioneaza forta de precomprimare si greutatea proprie, In calculul sta-rilor de efarturi se au inveld.erepierderile de eforturi produse de freeareafasciculelor pe peretii canalelor si eele produse de lunecari ~i deformatiilocale din ancoraje.

In faza a II-a se pretensioneaza 9i celelalte fascicule. La determinareaeforturilor unitare Ia fibreleerlreme ale sectiunii de beton se au in vederepierderile de tensiune la transfer, care pe linga cele din frecare ~i blocare,includ : ; ; i pierderile de tensiune din intinderea succestva a fasciculelor. Deasemenea, se considera e a pinii 1:afaza de montaj se consurna aproximativ35--40 % din pierderile de tensiune reologice, provocate de relaxarea a:tipa-turii pretensionate, contractia 9i curgerea lenta a betonului.In faza a IJI-a se toarna betonul monolit in placa carosabila dintregrinzi, In aceasta fazii se sehimba caracteristicile geometrice ale seetiunii,intrueit zona active. de placa cuprinde ~i portiunile de beton monolit,In faza a IV -e se executa: calea pe pod, tratuarul, parapetul, reali-zindu-se tncarcarea suprastructurii cu toata greutatea permanenta, 1 naeeasta etapa se iau inconsiderare diferentele de 60-65 % din pierderilede tensiune reologice, plus eforturile produse de contractia placil mono-li te. Este de observat ca, in aceasta faza, in care actioneaza toate indirdi-ri le permanente, pe toata sectiunea grinzii de Ia mijlocu1 deschiderfl sedeavolta efarturi unitare de cornpresiune destul de marl. Aeestor eforturilise suprapun cele date de indireari le utile. Starea de eforturi obtinuta pesectiune trebuie sa respecte conditiile prezentate la paragraful 3.7.Dupa acumularea unei anumite ezperiente in dorneniul proiectaril '1 ial executarii podurilor de sosea eu elemente prefabricate din beton pre-comprimat, a-a trecut la 0 diversiftcare a tipurilor de prefabricate. Astfel,suprastrueturile de 15 ; 18 9i 21 m lungime se pot realiza in prezent eugrinzi prefablicate din beton precornprimat de Inaltime redusa (hgr== 1,00 m), cu 8 grinzi in sectiune transversale (fig. 4.27).Preeomprimarea sectiunii de beton se realizeaza cu armaturaaderentapreintinsaalcatuita din toroane TBP 1 1 2 ell 704 mm, SBP L Distanteledintre grinzi se aleg de 1,28m 9i respectiv ,1,24.tn,illfunctie de marimeah'atuaru~ui : ; ; i de madul de realizare a aeestuia (monolit sau prefabrieat).Alcatllirea suprasttucturii este coneeputii fara antretoaze in cimp sau pereazem, repartitia transversaHi a incarcarilor realizlndu-se prin interme-diul pliicilor continuizate prin e.xecutarea UnoI' portiuni manolite de nu-mai 34 em sau 38cm latime (Y . fig. 4.27).1n tabelul 4.3 se prezinti i starea de eforturi unitare in beton ~anivelulfibrelor extreme ale unei secriuni din mijlocul descMderii grinzilor, pen-tru diferite etape tehnologice !? i de lnearcare. Se observa din coloana 5 eli

138

!liN!nqudor.> rnlu;,WOJIr ~ I o Q j ~ 1 0 1 ' l~t t t 3 "'P l I T l - u a m o w :: ; . . . . . r:i I "" 1 00 I I "ta l ! q o l I l 1 ' " ", o , ( . , lri ' a,,' ci o '"0:> N . . , . C O ' > r- "" 0 . . , .. . . . to' _ ,. N C'i o ci t'-''" '.)JnXllI~.r T !i ee + , . . . . , + . . . . + CIt + . . .S llll:>u.\lI1O:> "H' jJIlPJaj.I I I I I'"~ .l1tO/Nl'P N '" C'l M !;'I '" ~ '"ll ' IJ pupl l op 11l cJ ' :: 10100 : )pm ;:! N . . , " -N c> ci M " 'I 1" -.Ull H~l'rd u ~n''')1 a.Qlbn:) . . . I ,...; I . . . . - I ~+ + + -'-!~>rl; ,c. l ' )uo "I' l,,'lU;uanrI ,.,;-

I 00 I ..". I 00 I a> I t'- I 0> I e-~ur'::l/NUP '[ooll.mlI!~ I C; .$ I . .;; ...; .. ? or$ "",= + - + - , . . . . 1 : '1 . . . . C 'Iurno.n. ' ' ' 1 1 : 1 0 u!p !~nl~oE I I + I + I. . . . . . ~ . . , . . . , .nOll'lnaJ.S nrp pn:pom: + I + I + I + I

Ol 00 .:


14/72

Q). .< II;:I . 1 0 " " / 0:1 ! : : : . . . . . . . . Nt'-1:: 0 > 0 t'-t'-~ "N , . . . . , . . .0~""l 0 I " " " ! , I +:l: .-! ++..0 . . . . .

1d "'1 I .. , I 10h ~ L : ~ ", c,t. . . . ' co C';l I 0> I q I .. ,:!: ", .,; . . . . .,;10 00 I 00 I co I 0>. .. o < i 0 ' ('I tri '+ C'\I + . . .- I I


15/72

Fig. 4.30. Tl'onsoanele grinzilor prefabricate.

e d

Fig. ~.31. Procesul tehnologic derealizare a grinzilor tronsonate.

1 4 2

15-40 rom, in cazul executiel prin injectare, matare ~i turnare demortar.Majoritatea podurilor de acest gen executate in tara noastra au folositprocedeul de matare a rosturi lor eu mortar de maroa superioara, confec-tionat ell ciment cu tntartre rapids.Pentru a impiedica aderenta Intre fascicule ~i mortarul din rosturi,fascicu1ele se protejeaza cu mansoane din tabla.Tronsoanele aduse de la fabrica (fig. 4.31,a) se 8!?aza pe reazerne (ca-Iaje, platforms, fundatii) netasabile, care trebuie sa permita scurtarea ele-mentului Ia precomprimare (fig. 4.31, b) .La asezarea tronsoanelor ill pozitia de asamblarc se asigura eontinui-tatea canalelor in dreptul rosturilor prin introducerea unor stuturt de ta-bla (nerecuperabile); se executa eventuale sprijinlri pentru a im_piedicarasturnarea l1 i a asigura forma elementului conform proiectului, In con-tinuare se mateaza rosturi le, se Introduc fasciculele in canale (fig. 4.31, esi d) ~i se executa pretensionarea acestora (fig. 4.31, e) . In tara noastrii. au fost executate multe poduri eu grinzi confec-tionate din tronsoane prefabricate, asamblate prtn postlntinderea fasci-culelor, Astfel, grinzlle de 30,00m deschidere (fig. 4.32)folosite la construi-rea.majoritatii viaductelor de pe noua varianta a drumului national nr, 6,pe sectorul Drobeta-Tr ..Severin=-Oreova, varianta eonstruita ca urmarea lnerartlor hidroenergetice din zona POl' tile de F'ier au utilizat tronsoaneou Iungime de 3,00m ~i greutate de maximum 50kN, ceea ce a permistransportullor eu autocamioane obisnuite pina la locul de executie a po-dului, unde s-a realizat asamblarea lor ingrinzi.

I A- Ai~ al mzz zzm 22 mt ;z 2m zm ia U ?z ;: (a '" aW 2 22 um za a JV 22 ?Z Za Z Z2 ?? 2U 0fn uza 4B - 8 f . J 1 Q f . . : : . . . . Q 1 f J . f { J

l4fJ. _ , _ ..-'- o t--c- or-- c-- t--t" oj

- 6I J b 'lPig.


16/72

In seetiune transversala stnt prevazute 4 grinzi de 1'.80m Inaltime, ase-zate 1a 2,70m distanta intre axele lor.Precomprimarea g-a realizat cu fascicule 3605 SBP It in numar deBIa grinzile margin ale ~i 71a cele centrale. Proieeiele tip s-au intocmit pentru suprastructuri prefabricate Iapoduri de sosea eu lungimi de 24, 27, 30 ~i 33 m. Suprastructurile au insectiune transversals patru grinzi principale si se pot adopta pentru l s . t imiale par-p.i carosabile de 7,BO m !? i doua trotuare de 1,00m sau de 1,50mHitime.Grinzile se sclidarizeaza transversal cu antretoaze din beton preeom-primat : una in cimp !? i cite una pe fiecare reazem.In tabelul 4.4 se prezinta caractertsticke constructive ale suprastructu-ri.lor prefabricate din beton precomprimat tronsonate, iar in fig. 4.33 esteindieat modul de alcatuire a unei suprastructuri eu grinzi prefabricatetronsonate de 30m lungime,

Tube/al 4.4Caraeterlsttetle constructive ale suprastmetm-ltor

eu gl'i1l'zi prefabricate din beton preeompr lmnt tronsonata co lungtmUe de 24-3.1 illLnngimea suprastructurlr ill 24 2 7 30 33Dcschlderea de ealcul m 23,25 26,25 29,25 32,25Num:irul de grinzi ill sectiunc transversal a 4 4 4 4 .In1 i1 tlmea grinzil m 1,60 1,60 1,80 i.so

de capat 38 38 38 38Greutatea unui tronson kN

intermediar 39 39 42 42Beton: B 500 prcfabricat precomprlmat1\Jnterialcfolosite ~ B 400 monolitOte l : SBPT, PC 52 ~ OB37

. Si~plificari importanteale luerarilor de cofrare se obtin in proiectelet~p prm adoptarea acelorasi dimensiuni ~i numar de fascicule pentru grin-ztle cu lungimile de 24 si 27rn, respectiv pentru cele de 30 !iii 33m.. ~el grinzile eu lungimile de 24 ~i 27 rn se realizeaza ell tronsoaneidentice, avind Inaltimea de 1,60m, iar grinzile eu Iungimile de 30 ~i 33mau.tronsoane identiee, eu Inaltimea de 1.BO m. La grinzile eu lungimi di-feIlt~,. dar, de aceeasi inaltirne, pentru a aslgura preluarea solieital 'i1or sestabileste IIImod corespunzator nurnarul de fire din faseiculele de arma-tura pretensionata.Pentru executarea grinzilor este necesar ca precomprimarea s a seefectueze numai dupa ee mortarul fnlosit la matarea rosturilor dintretronsoane (mortar de ciment de mardi 500) a atins rezistenta neeesara,

. Pretensionaraa arrnaturflor se executa intr-o singura etapa, eu excep-tia grinzflor margin ale ale suprastructurflor ell lungimea de 33,00m. in144

. . , ~/ "-~. 1 1 1 ~~L---'- ---

2,N 2/19 2 , B ( l 2/JJ 2 . 4 1 1 2 , 3 0 / 2J J ( } Q . D f J / 2 j 3 J I

1 0 . 2 02%

I. I 2 , 7 f J .1.7 1 UP -11Fig. 4.33. Supras tructura tronsonata t ip cu Iungirnea de 30,00m :

faza de transfer, pe linga eforturile din preeomprimare, trebuie avute invedere lji cele din greutatea proprie a grmzll, ca urmare a ridiceri! ei depe platforms de montare. Eforlurile totale in aceasta faza stnt foarte marila fibra inferioara ~i aproape nule la fibra superioara a grinzii (tabelul 4.5).Suprapunind sta.rii de eforturi din indirearile permanents eforturileproduse de lncarcarrle utile, rezulta ca pentru incarcarea cu convoiul Asosi cu oameni pe trotuare, Ia fibra inferioara se obtin eforturi unitare nor-male de eompresiune de valori destul de mici, iar pentru lncarcarea euvehiculul Vso apar in grinzile marginale, Ia nivelul fibrei inferioare ~ieforturi de Intindere, dar cu valori reduse (mai md decit rezistenta laintindere a betonului Rt), astfel inclt nu exista pericolul fisurarii grinzflotpentru inearcarile de exploatare,4.1.3.2.3. Poduri de ~osea din g1inzi. simplu 1"ezemate prefabricate fura

Gntretoaze. In ultima vrerne Ia suprastructurfle de poduri pe grinzi prefa-bricate se rernarca tendinta de eliminare a antretoazelor, urmind ca re-partitia transversalii a inearcarilor mobile sa se faea prln placa carosabila(fig. 4.34). Suprastruetura eu doua grinzi prefabricate in sectiune trans-versala prezinta unele avantaje 1a executie prin manipularea unui numarmai mic de grinzi. Dintre dezavantajele acestei alcatuiri sint de mentionat :- inaltimea de constructie mare (1,81m pentru grinzi de 27,00mlungime) ;- greutatea grinzilor rnai mare, dec! dif'icultati de manipulate, trans-port ~imontaj mai importante :- distanta intre grinzi fiind mare (5,50m), rezulta solicitari impor-tante in placa, ceea ee sporeste consumul de otel-beton in placa.De asemenea, se evidentiaza tendinta de reducers a manoperei Ia be-toanele ee se toarna monolit, prin inlocuirea eofrajelor elasice ell dale sub-t i r i din beton armat care se inglobeaza in placa turnata ulterior (fig. 4.35).Pentru aceasta suprastruetura eu desehiderea de 31,00m realizata cu doua

111- Poduri din 1>"(Onarm"l 145


17/72

~ ~ ~CJ ~~cJ~~CJ~~CJ~-~D~ ~-Dt;;-+ + ... .._. ""''' t-+ ++ .... +-- 1~ ~.,___, ~ ~r=..._, ~ ~~ ~ ~~ ~ ~--.::-I + I... '1' I -+ I + I

~~. . . .~o


18/72

1 6 , D I J rl%-~ " I I' I__ ~J,~ ~ I J~,& ~ J ~ , M _ _ ~ ~ _ _ - = J . 5 ~ O _ ~

Fig. 4.36. Sectiune transversale pi-intr-o suprastructure. pe mai multe gripzi ~ placa. prefabricata,

Fig. 4 . . : ; - ; . Sectlunl transversale prtn suprastrueturt ell clemente pr-cJabricate joanttveIngrobate In beton rnonolit.

4.1.3.3. Poduri de cale ferata realizate cu grinzi simplu rezemate pre-fabricate. Segmentarea unei suprastructuri de pod de cale ferata in ele-mente prefabricate se face, de regula, prin rosturi longitudinale.Suprastructurile podurilor de cale ferata realizate din grinzi prefabri-cate 1;8 deosebesc eseritial ea alcatuire de suprastructurile monolite.

148

Fig. 4.38. Sectiunetransversala printr-osuprastructure cugrinzi prefabricate de. secpune 1t :I - prlsma d e b al as t;2 - buloane de so lrd ar-i-sare,

La proiectara se are in vedere in principal reducerea la mmnnum agreut.ii \ii prefabricatelor, realizata prin : Iolosirea unor materiale eu ca-racteristici meeanice superioare, adoptarea unor grinzi cu inima subtire,folosirea betenului precomprimat, eltminarea de pe pod a prismei de ba-last (aproximativ 40kN/m de pod). Dintre aeeste rnasuri , renuntarea laprisma de balast a pus probleme deosebite constructorrlor de podurl tinrnd500ma de efectele vibratiilor ~i soem-i'or produse de eirculatia vehiculelor,tn conceptia specialtstilor, prisma de balast pe pod asigura continuitajea!? i elasticitatea cali ferate, ell efecte pozitive asupra gradului de contort,comportarii podurilor si materialului rulant in exploatare. Difieu!tati deo-sebite a creat podurilor de cale ferata fenomenul de oboseala, mai intens 1asuprastructurile cu calea rezernata direct (fara ba'ast). Introdueerea beto-rrului precomprirnat inconstructia podurilor de cale ferata a rezolvat inmare miisura.acest inconvenient.Suprastructurile podurilor de cale ferata din beton armat pe grtnzt dedeschideri mid au fast prefabLicate in intregime in unele ta,ri. Desigur,acast procedeu este limitat de greutatea ridicata a suprastrueturilor l1idenecesitatea respectarii gabaritului de circulatie, In plus, este necesar sase ~iniiseama ~i de stares de eforturi produ e in timpul transportului !1 imontarii, evitindu-se tipurile de sactiuni eu directti diferite ale axelorprincipale inexplcatare l > i i la transport sau montaj.Necesitatea reducerii greutstii prefabricatelor a eondus 1a 0modificareimportanta a sectiunilor transversale ale suprastructurilor de Gale feratamcnolite cunoscute, chiar ~i in cazurile cind se mentine asezarea caii pebalast, De exemplu, solutia cu elemente prefabricate in forma de II(fig. 4.38) a permis realizarea unei inaltirrri mici de construetie ~i reducereagreutatit prefabricatelor. Pentru fiecare aituatie data, trebuie sa se stabi-Ieasca numarul de prefabricate in sectiuno, Iunctie de inaltimea de con-struetie disponibila, greutatile prefabricatelor, Iatimaa infrastructuri-lor etc.a rezolvare buna s-a gasH ill solutia prezentata in figura 4.39, in careprefabricarea grinzilor gemene din beton annat este rnsotita de prefabri-carce elementelor de trotuar, iar ca.ea este rezemata pe grinzi prin inter-mediul unor traverse scurte din lernn. Inalt imea de constructie minimaasociata celorlalte avantaje ee decurg din folosirea prefabricatelor, a per-mis 0 utilizare ]arga a acestei so.utii in reteaua noastra de cale ferata,Conditii optime pentru extinderea prefabrjcarii !? i in domeniul con-structiei de poduri de cale ferata sint asigurate de folosirea betonului pre-comprimat, care ofera posibili tat i Iargi pentru redueerea greutatii pre-fabricatelor, ca urmare a participarii intregii sectiuni de beton la preluarea

149


19/72

Fig. 4.39. Suprastruc-tura eu grinzi prefa-bricate gemene dinbeton annat:1 _ gr:illd.!l prefabtielltii;2 - element Pte:fablicatde trotuar.

solicitartlor, Datorita i DS a variatiei mari a deschiderilor podurilor de calcferata, a iniiltimilor de constructie ~i a unei frecvente de utilizare relativreduse, suprastrueturile din beton annat sau beton precomprimat prezintao mare diversi~te, .astfel Incit abia recent s-au elaborat proiecte tip, pen-tru acele deschideri care au 0 frecventa mai mare de utilizare pe reteauaIeroviara. . .. m . ta;a noastra au fost .executate 0 serie de poduri de cale ferata pegrmzi din beton precomprtrnat prefabricate. Astfel, in figura 4.40 esto

A - A. _59.15: > : 1 - tl'1t) nit) f R . 7 / J 55$I , J % , .'. l :~ M ,~ II - J . 4 ' & II b.I Ft! - D ,: Y.2P?'/ \ ,I I, " I I L . J . , 11 IILL_! ., Jr-L_..:l.._ "y ,- : ~W . ~:I_J.' "__J ........L_..1n- f . ,i ,," ,I Iil l ! : i f ' I I J t J,I '1 1 II: . : : 1 : III I ' 'I I ll..5I, 1 ' 1 ' I," ,II" II I~ W W W

Q /2'7

Fig. 4.40. Pod ell grillZiprefa bricate precompri-mate ell deschiderea deIS,70m:1 - ITavers!\ 22XZ4-2"O' 2_tabla striatil; 3- apan',t dereaearn llIobl1; >1 - aparat dereazem fix; 5 - colcaneiorate; 6 _ plloti 01"2t1.

15 0 15 1

A---t27 .W l 27 ,W l 27.W l

Fig. 4.41. Pod de cale ferata realtzat.ClI grlnz! prefabricate pe limaCimpina-Telega :

1 - izolat!e hldrOftigii protejata ell "idA-rie de cliramida; 2 - p;etti$ 11 bolnva-Ili .!o: 3 - pr.af; 4 - saxe compacta.aratata alcatuirea unui pod de 18,70rn deschidere avind grinzile solidari-zate intre ele cu antretoaze rnetalice nituite. Calea este rezernata pe tra-verse din Iemn, Iar circulatia pietonilor se face pe dulapiprefabricati dinbeton armat care reazema pe traverse lungi din beton arrnat scoase incon-sola, De remarcat este faptul ca sinele nu reazerna pe traversele prefabri-cate din beton armat, pentru a nu Ie distruge, inaltirnea acestora fiind matmica decit a traverselor din leron. Aceasta solutie valorifica Ia maximumavantajele prefabricarn, lucrarile pe santier fiind exolusiv de constructii-montaj.Podul peste Prahova Ia Cimpina (fig. 4.41) a fast realizat cu grinzi pre-fabricate de 26,00m deschidere, executate la I.P.B. Mud 9i transportate peealea ferata cu ajutorul unor vagoane special amenajate. Suprastructurapodului este alcatuita cu 4 grinzi prefabricate. Grinzile se monolitizeazaprin betonarea placii Intre grlnz! 9i executarea antretoazelor la fata 10-culut. Peste placa se toarna apoi betonul de panta, se executa .hidroizola-tia 9i prisma de balast. Adoptarea unui nurnar de 4 grinzi in sectiune trans-versala corespunde atit cerintei de reducere a inEiltiruii de constructie, citimitarii greutatii grinzilor prefabrtcate. In figura 4.42 slnt indicate prin-cipalele elemente geometrice ale unei grinzi prefabricate. Betonul este demaroa B 400. Consumul de beton pentruo grinda este de 22,24rn3, iargreutatea unei grinzi este de 580kN.Armarea grinzii s-.a realizat eu 8 fascicule alcatuite din 36 sirmeSBP105 rnm, Traseele fascieulelor iiordinea de pretensionare sint indi-cate in figura 4.42,b.Numeroase administratii de cale ferata au realizat poduri pe grinziprefabricate din beton precomprimat in solutii variate. Astfel, in Cehcslo-vacia au fost realizate poduri cusuprastructuri din grinzi casetate (grinzi-cheson) pentru deschideri cuprinse Intre 17,00 9i 26,00m (fig. 4.43).Marca


20/72

~ . . ~" I S 7 / ? U4,S A 6pS 1 l f b .,f-nl I II I~~ t - - - - . . . 2 I N :I' V l~, i . ; , l : : : ~I f 5 ; 2 I P J / 1 Jii

A

8-8

jFig. 4.42. Grinzi prefabr-icate pcntru realizarea suprastr-ucturflor-cu patru grinzi insectiune transversala :a - vedere ; b - eraseut fasclcule10r; 1 - ancore peiltril. mantputarea 2 !Z l 30;

2 - plaC llf;e metalice.

betonului este de 500sau 600 daN/cm2, iar armature postintinsa (faseieule2407 nun) are rezistenta la rupere de 14000daN/cm2 Inilltimea grinzilorcasetate este de 1,15 m pentru l=17,OO m ~i 1,75 m pentru l=26,OO m.Consolele de trotuar sint prefabricate separat ~i se fixeaza ulterior pesantier, printr-o lmbinare speciala cu .ajutorul unor buloane (fig. 4.44).Un viaduct pentru cale ferata dubla, avind lungimea de 400m a fostrealizat eu grinzi prefabricate din beton precomprimat (13 deschideri) culungimea de 33m. Sub fiecare cale (curba R=351!lm) au fost dispuse cite3 grinzi I prefabricate (fig. 4.45). Toate grinzile din sectiune realizate dinbeton marca B 600sint identice, pentru a simplifica prefabricarea ~ia per-

15 2

~~ 2~ZY~----r----- J~ ~~~2.~_~ __ 1--~~--+-=__il

Fig. 4.43. Sectiune trans-vcrsalA pr-i.n suprastructuricu grinzi casetate :H. - inlll!:1me!l ",uprastrIJcturii;R, - inAl1imea grtnzii casetate,

f,J2

Fig. 4.44. Prlnderea elernente-lor prefabricate de trotuar degrinzile prefabricate:1 - grind;;' prefabr1cat;\; 2 - ele-ment- de trotnar : 3 - buion,

-,+ '= = : : l : l A j- - - laJ

II

LII..-L ...KI..__ __J

Fig. 4.45. Sectiunetransversala printr-osuprastructura cugrinzi prefabricate I.


21/72

Fig. 4.46. Suprastructura cu grinzl ItiPizate in D.R.8.S.Fig. 4.47. Grindii prefabrt-cam din beton precompri-mat cu semiantretoaza.

mite refolosirea cofrajelor metalice. Dupa montarea grinzilor in amplas~-ment intervalele dintre tiilp1:e supenoare au fast betonate pentru obti-,nerea unei legaturi monolite intre grinzi.Gama grinzilor din beton precomprimat standardizate este foacte larga

in U.R.S.S., utilizindu-se in mod curent grinzi in forma de I cu deschidericuprinse intre 16,50 si 34,20m realizate eu betoane de marci B 450-B 500(fig. 4.46). Consolele de trotuar si parapetul se realizeaza din elemente me-talice. Sint folosite fascicule 2805 mm, cu rezistenta de rupere de15000 daN/cmll. Inaltimiie grinzilor slnt 1/11-1/13 din deschidere,o varianta imbunata\itii a acestei solutil este prezentata in figura 4.47.Grinzile prefabricate din beton precornprimat sint legate prin intermediulunei imbinari monolite care intervine intre cele doua serniantretoaze. Deasernenea, circulatia personalului de tntretinere se asigura pe trotuareexecutate din elemente prefabricate din beton armat sustinute pe console.Parapetul este metalic. In tabelul 4.6 sint prezentate principalele caraete-ris tici ale acestor grinzi.

T'abelu! 4. fICaraetsetstle lie !lrluzilor tip izate('IIHrmiituri p"'tensionate utfllzate in U.R.5.S. (Hg. 4.17)

Lunglmea Desahlderea tniil\i:mea Volumul de GrentatcaNumfu-ul bcton In supra-1atala de calcul grinzii de grinzi struetura grlnzii(m (rn) (m) (In) (ltN)

16,50 15,80 1.1-0 2 ::13,50 46918.70 18,00 1.55 2 '12,4{) 5872:1.60 22,90 \,S5 2 61.70 8 2927 ,611 26.90 2.25 2 80,10 1076

I

In figura 4.48 f? i tabelul 4.7 sint prezentate elernentele caraeteristicepentru grinzile tip prefabricate in U.R.S.S. din beton precomprimat, culungimi cuprinse intre 9,00~i :13,00m.154

Fig. 4.48. Grrnzi tip prefubr-ieate utilizate in U.R.S.S.

Tobelut: s. 7Carac(edstieile!lrinzilnr lipizate inU.R.S.S.

pentrn supraat ructueIle podnr I lor de eule terata (110. 4.48)

Numii:r"l de {"sclcule 2405 S J o . , , " dl:l"". ~ :: llniHlimt".. [.at:irn~" GraBmca 6il~Lunghnea griu>


22/72

I ~

Fig. 4.49.Suprastructura cu grinzi din betonprecompr-imar ell secpune n.

r

Pig. 4.50.. Suprast ruetura e ll gr[nziprefabneate -de secjiune easetatautf lizate inFranta.

Fig. 4.51. Suprastructura dine lements prefabrica te cu caleajos :1- zonli de monolitizacc.

IFig. 4.52. Modu] de imbinare a :pUicii ell grlnda.

Fig. 4.53.Suprastructura din gdnziprefabricate eu plaea turoatiiulterior.

= 18,00m). Grinzile au armature preintinsa, dispusa rectiliniu, iar betonulare marca B 500. Placa, realizata din beton B 400, pref'abricata 1a dimen-siuni 3 X 4 m este plasata intre talpile inferioare ale grinzilor, armaturaslldindu-se de arrnatura moale a grinzilor. Se mateaza rosturile ~i serealizeaza precomprimarea transversala eu fascicule 2105mm (3mdistanta intre Iasciculele transversa.e). Un alt mod de aleatuire a sec-tiunit transversale pentru uri pod de cale ferata pe grinzi prefabricate dinbeton preeomprimat este aratat in figura 4.53.Solutia Iclosita inS.U.A. pentru deschideri de 21,60m consta in reali-

zarea unei cnnlucrari a grinzilor prefabricate cu dala dispusa la parteasuperioara, care asigura in acelasi timp rezemarea prismei de badast.Sohrtii Ioarte recente opteaza pentru grinzi de sectiune T eu plaea in

zona intinsa, iar cuva de balast este realizata prin turuare monolita(fig. 4.54). In felul acesta se reduce greutatea elementelor prefabricate sise inliltura unele dificultat! la executia cofrajului pentru turnarea placiimonolite la partea supericara. Cea mai mare desehidere realizata inaceasta solutie este de 33,50m,In ultimii ani s-a realizat in tara noastra 0 larga actiune de introducere

a betonului precomprimat inconstructia podurilor de cale ferata. Pe bazaunor studii ~i cercetari amanuntite s-au a'catuit intr-o conceptie rnodernaproiecte tip pentru suprastructuri de poduri pe grinzi avind deschidericuprinse Intre 15,00si 33,00m.

29 J 2$ /

Fig. 4.54.. Suprastruc-tura cu grIn7J prefa-bricate de sectiune Tcu pladi in zona 111-tinsasl cuvade balastreahzata din betonmonolit.

;. . . .~ T x L ~.L-=: , ,~ ~ ~ ~%T1W ' ~/,

1i17


23/72

In sectiune transversala(fig. 4.55) suprastructurUe sintalcatuite din doua grinzi eu ar-mature. postlntinsa solidarizatet.ransversal prin precosnpri-mare. Trotuarele sint realizatodin elemente prefabricate dinbeton armat, asarnblats cu ele-mentele principale de rezistentaprin inte!'mediul placutelor me-taliee, inglobate in prefabricate! ; O i eelisate ell sudura. Aeesteelemente au mal mults func-tiuni : asigura inchiderea late-rala a cuvai de balast, sustin cir-culatia personalului de e1tploa-tare, permit montarea para-petului, asigura posibilitateapozarii cablurilor pentru te-Iecomunicatlt si semnalizarebloc etc.Calea pe pod are aceleasicaracteristici ca S 1 in Iinie eu-renta, atit pentru a asigura elasticitatea dill, cit si pentru a'permite func-tianarea in flux eontinuu a utilajelor grele pentru intretinerea caiL

Domeniul de utilizare a proiectului tip:- linii Simple in aliniarnent ~i curbs eu raza minima 300m ;~ ~i~ du~le in aliniament si curbe (R:; ; ; , .300 Ill), pentru diverse si-tuatii privind diatanta lntre axele Iiniilor :- Iinii multiple (triaje. statu ete.).Cell" doua grinzi tip prefabricate din beton precomprimat. sint asezatesimetric in raport eu axa caii, 1a 2,00m distanta interaxe. .Asa~blarea lor se realizeaza prln pl'eeomprimare tran versala, in drep-

tul ~enllantretoazelor, turnate odata ell grinzile principale. Aceasta solutieare lI?portante. avantaje practice, Ja executarea '!ucrarilor de montaj. Ros-tul dintre placlle grinzilor E ii dintre semiantretoaze se mateaza eu mortarde ciment cu intiirire rapida.Grinzile prefabricate se executa din beton marea B 400 si cu armaturep?stin~~s~ I'ealiz~ta .~in fasci~ule 480 5 rnm SBP I. IVIare~majoritate adlmensll:nilor sectlunu se rnentin acelea~i. inditerent de deschidere, pentrua crea IDlportante avantaje ale tipizari] lor. Asa cum rezulta din tabe-

lul ~:~, :r~:i~~ia sec~~un.i.ise re~zeaza printr-un nurnar minim de para-n :etn. ma1tlmea grinzn, numarul fascieulelor : ; ; i dispuner'ea lor in sec-tlUne. etc. In tabelul prezentat se observa ea urmiitoare~e dimensiuni sint~et1.tm':t~ consta~t.:: grcsimea inilnii in cimp - 18 em ~i pe reazem _: : > 0 ern, latunea placu supenoars a grinzilor - 196 ell, grosimea acesteia-2~.~au ~Oem, latimea bulbului - 85em, iar ,rnaltimea bulbuluj se poatevema prin deplasarsa pe vertiea;a a Iundului tiparulu] metalic, Racorda-

aFig. 4.55. S~iiLme lransversala piintr-o supra-structura ti~ ell dona grlnz! : - ~ectlune PB reazern r1 - grind a profaDricata p:r"


24/72

'" . - -tJ ~" ".. . - , . ..g ,co ; ;oj..,:e pp_'".l "n """. . . ."'0 . .::: ";0oj J-.;_;' 'IU~ . . . . .qltJ'O: r : . J ~ ~~G.. . ~


25/72

L ca

L/;

Fig. 4.58. Pod pe grim>;ieu console.

din Iigura 4.58, a (in':iltimea grinzilor este constanta), jar in cazul grmzi-lor cu Inaltime variabj~a (fig. 4.58, b) inalt,imea in mijlocul deschiderii sepoate reduce si rnai mult :

hc=C ~ - lIS)L, Iar inaltimea pe reazern ht=(/0 = 1~) L.Domeniul de aplicare a acestui sistam de poduri se refera la des chi-deri cuprinse Intre 20 si 30m, Marimea consolei se recornanda s a fie

c= (0,3-0,4) L, in functie de raportul dintre incaTcarile utile ~i perma-nente, urmarindu-sa ca pentru incarcarea parmanenta momentul din mij-locul deschiderii centrale sa. fie zero. In functie de marimea consolclor, sepot modifica valorile diagramei Infa9ubHoare de momente.Adoptarea unor lungimi de console prea mari nu este mdieata, deoarecesiigeata acestor console Ia trecerea vehiculelor grele este destul de mare,

prcducindu-sa degradart ale punctelor de racordare dintre suprastructurasi terasamente ~i implicit reducerea gradului de contort al cireulatiei,'I'ocmai pentru a preinttmpinaaparitia unor asemenea sageti mari, pre-scrtptifla de proiectare prevad ca sageata maxima la extremitatea conso-lei, produsa de incarcarile utile, s a TIU depaseasca valoarea 1/250 din Iun-gimea consolei 9i maximum 3ern,

AVind in, vedere faptul c a sagetile consolelor pot depasi valorile caredefinesc starea ltmWi de deformatie, domeniul de utilizare 'a podurilor pegrinzi ell console este practic limitat la podurile de ,~osea, deoarece COD-v?aie!e de calcul pentru podurile de .cale ferata sint extrern de grele, tarcirculatta lor produce socuri si vibrati i importante.In zonele de racordare a consolelor cu terasamentele, sub partea caro-

sabila a drumului, se executa placi de racordare al carer 1'01este de a ate-nua denivelarile care apar din cauza tasarii pamintului din umplutura,LPlaci1ede racordare se executa, de obicei, din elemente prefabricate ase-162

2 , 0 0, , , J O ~

ZZ. : 1 3

bFig. 4.59. Placi de raeordare cu terasamentele :

a :_ :Udi.luirea (!On&tJ"tU!tlvfl: . 11 - armare pentru placa 2,OOX1,10XO,18m; 1 - t ie ton ""f lU-tic. 2 _ stratUi ruttere; J - .a,nttetaaza de _pM 'I - pl,acAde raeordare; S --:~Qr-tllr dB ciment t 6 - 1ea~a C!U diametrUl interior de .Zlimm ; 7 - chl.t biJtU~~S fieca;;;gr ind . . de rezernare pe terosamente; 9 - ancore din o~el-b"ton oa sr p ent !pIac! 213 20 mm.

zate joantiv t1 i care reazema eu u~ capat pe 0~consola :nidi., exec~ta:a 1?eultima antretoaza a suprastructuruJ iar eu celalalt capat pe a gru:da. dinbeton arrnat inglobata in terasamente. Placile slnt ~~e~atein pant.a ~L ,le-gate de consola antretoazei ou ajutorul unor .bolturi ~1I1 ot_el-be~o~ fIxatein antretoaze, cafe intra in mici locasuri circul~re 1asat: ill. placi. Uneledetalil de realizare a acestor placi de racordare smt date IIIfigura 4.59.La podurlle cu contragreutati (fig,. 4.60) se .urm~~ellt.e a:ceea~~ id_:. ~a reduce valorile momentelor tncovoictoere din mijlocu l deschIderu. Jaceasta solutie consolele se executa sub forma unor cuve din b~ton armat!umplute cu un beton de marea redusa. Aeestea s~t ylasate m .1oCaljiUfl

special amenajate, care sa pe:r~ita c01:;nportareaefectiva a l~r. ca.lll9~e .con-sale neftind admise rezernari llltimplatoare ale eontragreutatilor. Maruneacontragreutiitilor se alege In functie de scopul urmarit,. ~i .an1l:~e. d; amicsora cit mai mult rnomentul pozitiv din mijlocul deschiderii, pUhndajunge ehiar Ia va!oarea zero. Prin micsorarea momentelor pozitive se

16 3


26/72

{

Lb

Fig. 4.60. Podur i pe grrnzi ell console l)i cOJ1tragreutati ;a - vedere; b - aicatutro,

poate reduce in mod c~espunzator si inaltimea grinzilor, care poateajunge la valoarea ho=L 10 2~)L. 'I'inind seama c a pe reazeme momentele~e.?a~ive sin! d~swtul~e ,mari, apare ca rationala utilizarea unor grinzl eul~altime .va~abll~. In~ltlrnea pe reazem poate ajunge pinii '~ade 2 ori rnal-tunea grinzilor din rnijlocul deschideril.R~J-lizaI'~apodurilor 'p.e.grinzi eli console tncastrate in culee, pe eape-tele carora .reazema grmzi mdependente (fig. 4.61), se justifica prin redu-

Fig. 4.61. Pod uriell console ~i g:rinziJndependente.

L164

cerea 1a maximum a inii:timii de constructie in mijlocul deschiderll.Aceasta conditie este irnpusa de cele mai multe or! de asigurarea unei anu-mite Ynaltimi libere sub pod.Se reeomanda respectarea unor anumite valcri ale raportului dintremarimea consolelor ~i a deschiderii independente. Astfel, lungimea grin-zii independente se a.ege L,=(0,4-0,6) L, eeea ce permite realizarea unor

grinzi cu 0 Inaltirne redusa h = L~ 3~) L.Desavantajul acestui tip de struetura eonsta in faptul ea sint neeesareculee masive, care inglobeaza un velum mare de beton annat. De aseme-nea, pentru asigurarea stabilita1u, Iundatiile culeelor se dezvolta mult,spre a~bie.a solutie tehnica [udicioasa 0 asigura utilizarea betonului precompri-mat la realizarea podurilor cu console. In aceste conditii se pot executastructuri ell Inaltiml foarte recluse. De asemenea, se pot admite ~i aite va-lori ale raportului intre deschidere sl Iungimea consolelor declt eele indi-

cate anterior. In aeest mod s-a realizat in tara noastra podul peste MureZaTg. Mure~. Podul are a singura travee eu lungimea de 68,00m ~i donaculee masive, in care stnt incastrate consolele de cite 25,00ill Iungime fie-care (fig. 4.62). Pe capete:e acestor console reazerna 0 travee independenta

Fig. 4.62. Podul peste Mures la Tg. Mures :1 - ancoraje fixe; 2 - bioc de ancoraj tip Baur-Leonhandt.

16 5


27/72

A-A

- ----- .. _ ...

Fig. 4.63. Podul peste 1Iul, Cclentinala PanteHmon.avind deschiderea de 18,00m. Consolele au sectiuni casetate ell patru pe-re-p. Iar suprastructura independenta este alcatuit


28/72

I~ ~ " r- ,


29/72

durile pe grinzi continue decurg, in principal, din posibilitatile de reglarea rapoartelor dintre valorile momentelor negative de pe reazemele inter-mediare !1 i cele ale momentelor pozitive din cirnpurfie desehiderllcr. Ast-fel, ingrinztle continue existenta momentelor.negative pe reazeme eontri-buie la reduce rea momente lor pozitive din eimpul deschiderilor, ceea cepermite miesorarea inal(imii grinzilor fa,ta de grinzice simplu rezemate,t'4vfnd ca efect micsorarea volumului de betan armat pe metrul Iinlar depod, preeum qireducerea consumului de otel-beton.Grtnzile continue prezinta avantaje $i din punctul de vedere al dimen-siuniler infD8structurBol' ; pe Hecare pila se 3 . I a z a cite un singur aparat dereazem sub fiecare grinda, deci latimea pilei la partea superioara este maimica deert incazul. pilelor 1a podurile pe grinzi simplu rezemate, la carepe fiecare pila trebuie sa se aseze cite doua aparate de reazem.Censidezindu-se ':ungimea totala a podului, numsrul de deschtderi sestabileste pe baza unui ealcul tehnlco-economie, rar lungimea deschideri-lor se determine astfel incH valcrile maxime ale mornentelor din deschi-de-rile marginate si eele centrale s a fie oomparabile, ceea ce duce la sim-

plificareaexeeutiei Iucrarii.La podurile pe grinzi continue cu 3 deschideri raportul intre deschi-deri se adopta curent : l2=(1,25-1,40) 11 . Inaltimaa grinzilor prineipalepoatefi corrstenta (fig. 4.68, a), avind valoarea :/r- L ~- 116)2 pentru podurile de sosea

h= (! - 1~)1 2 pentru podurile de cale ferata.In figura 4.69 este prezentat un pod de sosea pe grinzi continue euiniUtime constanta.

Fig. 4.69. Pod de sosea pa grinzi continue E:U inaltime constanta,170

La podurile eu deschideri mai mati se rccomanda adoptarea unor grinzicu iniiltime vartabila, erescind din cimp spre reazeme, deoarece momen-tele o p e reazeme smt mai mati decit cele din cimp. Se obttne in acest felo constructie mal rattonala din punctul de vedere al distributiei materia-lului, eu un consum de otel mai mic. In schimb se creeaza unele eomplicatiila executia oofrajelor !1 i a esafndajelor,Iniliiimile unor asemenea grinzl (v. fig. 4.68, b) se pot alege astfel:( 1 1 ) .h= 16 - 20 1 z, pentru podurile de soseah= (1 1 0 - 1 1 4 )l ;2 ,pentru podur i l e de c a l e ferata,

iar pe reazem : H=(l,5-2,O) h.Racordarea inal.timli din cimp ell cea de pe reazem seface cu vutedrepte sau curbilrrrii, avind lungimea : l..,=0,15-0,20) l (fig. 4.70, a). Inmod curent, la podurile de cale ferata se adopta vute parabolice ell lungi-mea I., =O,5l (fig. 4.70, b). La asemenea grinzi cu iniiltime variabila inIunctie de marimea vutelor Ili de valoarea raportului dintre lnaltirnea depe reazezn ' 1 ? i din ciU1P,se pot realiza poduri pe grinzl continue avind des-chiderea l2 ={l t4---1,8) Z t.In practiea s-au realizat strueturi de poduri avtnd I ?i a~te valeri alerapeartelor dintre deschideri san Inaltimi, dar acestea au fost impuse deconditii speciale, cum ar ii, de exernplu, mentinerea ,infrastructutllor unorpoduri rnai vechi distruse, o alta situatie speciala apare atunci cind seimpune ca una din desehideri sa aiba marimea necesara pentru asigurareagabaritnlui de navlgatie, Inaceste eazuri se pot face corectart ale solici-tarflor prin deplasari de reazeme, tehnologii speciale de executia etc.Astfel, la podul:peste Meuse din Liege (Pont des Arches - fig. 4.71, a),a fast Impusa marimea deschiderii centrale, deoarece fundatiile pilei orvechiului pod distrus erau in stare buna. 1;nacelasi timp iniHtimea de con-struc~-e din centrul descbiderii s-a rnentinut Ioarte redusa, pentru a seasigura gabaritul de navigatie necesar, precum si din imposibilitatea de ase modifica Iinia ro~~e. imUp.me'a de eonstructie a fost limitate 1a 0,77 rn,

reprezentind 1/83 din deschlderea respectiva,In aceasta situatie, realizarea constructiei nu era posibilii fara a seadopta procedee specials, care sa permits reglarsa solioltartlor, in asa felinelt in sectiunea din mijlocul deschiderii valorile acestnra sa poata fi pre-luate de 0 suprastructura CR inal\iinea redusa,Pont des Arches, avind schema statiea ldin figura 4.71, b ~i seetiuneatransversala din figura 4.71, c, a fast executat in doua faze. In prima fazas-au execntat tronsoanele ABC . o ; ; i DEF (fig. 4.71,d), in zona centralii asuprastructurii lasindu-se un tronson de 4,00m care s a . fie betenat ulte-rior. Dupa ezeeutia acestor doua tronsoane s-a efectuat deseintrarea lor,fiecara comportindu-se ea 0 grinda cu console' s-a executat apoi calea, pezonele Be ~iDE, iar in puncteia C 11~D s-au aplicat dcua folie concentratede 28,8kN care au produs in punetele B l? i E momenta negative.In faza a doua s-a betonat zona CD. dar s-a Iasat in mijlacul ei un rost-informa de V, eeea ce a permis ea ~i penttu aceastu incarcare podul sa seeomporte ca doua grinzi. avlnd fiecare Cite 0 cons-ala, astfel ca in zona din

I'll


30/72

a

bFig. 4.70. Poduri pe grinzi continue cuiniHtime variabmi :

a - pnd d e so se a ell vute drepte;b - pod de cale wt"atll.ell vure parabolice.

mijlocul deschider il centrale sa nu se produca moments pozitive, pentruaeeasta faza.Dupa asezarea !l i verificarea armaturtlor dintre ce"~edoua console s-a~eto~at I? i rostul in forma de V, structura devenind in final 0 grmda con-tmu?, compvortin~u-se ca atare numai pentru incardirile ce actioneazadupa aceasta inchldere a rostului,

172

a

Fi.g.4.11. Podul peste Meusela Liege:B - vedere : b - schema. stan-cit; c - secttune tmnsversaHi;a - schema de execuue.

c.4l ~~ d

frPentru reducerea momentelor rnaxime pozitive ce actioneaza in sec-tiunea din mijlocul deschiderii centrale s-au luat urmatoarele masur! :- calea s-a exeeutat pe deschiderr'e margin ale dupa incbiderea con-structiei, ceea ce a avut ea efect producerea unui moment negativ in des-chiderea centrala ;- prin Indepartarea celor doua forte concentrate de 28,8kN aplicatein faza I. in zona centrala a grinzii continue s-a dezvoltat, de asemerrea,un moment negativ.Realizarea podului dupa procesul tehnologic deserts a permis reduce-rea momentului in mijlocul deschiderii centrale eu aproximativ 75% COID-paretrv cu 0 executie monolita clasiea,

17 3


31/72

ExistS. Q ftl-arte marev;a1ietate Qe mijl~e earesa petm:ita asemenea T~-g-Uiri ale solicltarllo}l indi-ferite seetiun! ale con-structiei, in conforsnitateau alementele date ptint~a de 19Fo1ec im; .e .a unuipod.C11. leuh t l solici:ta:l'ilprgrinz iZO' l t cont~nue:se :fileeen ajutorul Irniilo lie- in-ilueb.taf pe ba z a Ca t ' o r a . sedetermi'na diagr~nele in-f&url1toare ale mornente-lorlncovoietoare ~ f6r~te'le ta.i:etoare. I n lieraturatehmd ex,ista tabele pen-r---__ tru calculul Ilniilor de in-~ I r . ' " lor si$' II il.uenta ale znomante or sic ~ for~eloI'taietoare. tnfigura~ . ~ 4.72 se prezinm unele din-~~c .. 0 tre Iiniile de influen1;apentru M ~i T, Pl'eoum l?idlag~.amele irtfa~uratoareale sQUcitarilor M I? i Tp en t r u 0 gr in lCia continuaC ' 1 1 3 desehlderi.Grinzlle continue dillbetoa twma,t se executa,1n geaer:aI eu 8e6tiune~T. talpa superfoara fiind constituita din place. supe-r ioara. In -zonele cerrtrale ale desGhiderilor, unde momentele PQ~tive sintpreQ,oniinante,armatuTa se dispune Ia partea inf'erioaNi a .grinzil6r, plaeade Ia partea superioara fijnd cemprimeta, In zona :reazemelor intermediarernomentela smt negative ~ au valori mai marl d~cit eele pozltive, asti~l caplaca su.,perioarafiinrl: simatA in zona iniin,sa, f is tl reae;a (fig. 4.73, a). Dacazona cQmprimat


32/72

0-0

Fig. 4.75. Pod de cale ferata pe grinzi continue ell lap-mevarlabt la in zona reazemului intermediar :1 - pa~~pet din tevt mesance ; 2 - traverse din temnnXU-2,50; ;]- sap!! dln beton armat CUlllas!! din strrna eudi aro et ru l d e "rru n !> i octuurt de 5 em: 4. - rost umplut cumastic bltummos.

Ia preluarea momentelor negative din zona reazemelor intermediare(fig. 4.76).In figura 4.77 este aratata armarea grinzii principale continue a podu-lui de cale Ierata din figura 4.75. Armatura de rezistenta este dispusa inconcordanta cu infii!?uratorile momentelor Inccvoietoare !iii fortelortaietoare.Pentru grinzi continue de deschideri mati se adopta secf;iuni casetutecare asigura Q buna repartitls a incardirilor utile intre diferitele grinzi,

avind rigiditatea mare la torsiune. Sectiunile casetate prezinta distributia

li'ig. 4.76. Dispunerea armaturi! la un pod pe grtnzi continue :a - In clm;p: b -- pe l'cazem.

176

I L - . . l l . k : : : ; ; ; ; p : : : : : ; ; ; ; p : : ~ r = ; ; = : : : : ; : : , t Ii!~I~~~I~I~~I

t8~ ~,El-I-

~~' " " " '@~ , !~

~~I~" "1R-~1m ~j..::e. ~@ l

1 = ~= v:if==IH@c~~~ t.t= n -~~

12- l'odllrj din beton annat


33/72

I AI " .I. {,ll

b

c

2

e 2. ,I I I

J .L

rFig. 4.78. Grinzi continue din beton precomprimat ;

(I. - t rrueul . f!lSCiculelor penreu grtnzi cu intuUme 00illStain'tll; b - Id em, pentru gr lnzi enlnlil~lme vartabfl~ ; e - cu t raseu ' l; ee ti h"nlu; d - con: tlnUizare.a g:r1ll zUor pretabrjcate eu ta:;;ci-cule postlntinse; e - eonnnutzare ne reazem ; f - continWzare ell dispunerea rosturnor inzone1e demomenLe mtntrne ; 1 - :!'asctCLllele gI"in.zllor Simplu ~e; 2 - I!asticuJe de con-t ir iu fzare ; ;I - e-eaze'me provt zortt ; 4 - reazeme d~ti ve.materlalujuj cea mai buna dupa axels principale, de aceea sint econornice~l au 0 comportare corespunzatoare 1aincovoiere ~i torsiune,La grinzi:e continue din beton precomprimat, traseele fasciculelor ur-maresc inf~unltorile de momente atit in cazul grinzilor cu inaltime con-stanta (fig. 4.78, a), cit ~i pentru grinzile eu imil\ime variabila (fig. 4.78, b).Aceste solutll prezinta dezavantajul producern unor pierderi marl de ten-siune din frecare, datorita Iungimii mari ~i traseelor curbJlinii a~e fasci-

178

eulelor, In figura 4.78, c se prezinta 0 vartanta mal avantajoasa, cu traseerectilinii ale fasciculelor pe toata lungimea grinzii continue, plasate astfelincit sa realizeze excentricitati favorabile in cimpuri !l i pe reazeme dinvariatia pozltiei eentrelor de greutate ale sectiunilor grinzilor.o alta solutie care prezinta avantaje deosebite tehnico-econornlce larealizarea podurilor pe grinzt continue consta tn adoptarea unor grinziprefabricate precomprirnate simplu rezemate, continuizate prin postintin-derea fasciculelor 2 (fig. 4.78, d) ce se ancoreaza Ia partea superioara agrinzilor vecine, Fasciculele 1 se stabilesc astfel incit sa fie asigurata pre-luarea solicitarilor din ,grinda prefabricata produse de greutatea propriesau alte mcarcari din timpul transportului si montajului. In figura 4.78,ese arata 0 alta posibilitate de continuizare a grlnzilor prin armstnrile post-intinse 2. ancorate la parte a inferioara. Solutiile de continuizare prezen-tate (fig. 4.78, d !iii e) au inconvanientul ca rostul dintre grinai este situatinzona de moment maxim negativ. Se evita aeeasta situatie prin dispune-rea rostului in zonele de momenta minims (fig. 4.78. f). In acest caz, estenecesara executarea UnOI' reazeme provizoril care s a Bustina grinzile pre-fabricate pe durata montarli -1 i continuizarii lor..Dintre podurile pe grinzi continue execntate din beton precomprimatin tara noastra este podul de osea peste Mures. ZaCuci. Podul, dat in cir-culatte in anul 1959, are dow! deschideri de cite 6,OOm si seetiuneatransversala casetata en in,Htime variabila (fig. 4.79). Precomprirnarea s-arealizat cu ajutorul a 12 fascicule tip Baur-Leonhardt exterio are, fiecareflind alcatuita din '256sirrne SBP I05mm, Aceste fascicule sint ancoratela una din extremitatile podului Intr-un bloc masiv de beton, constituindancorajul fix, iar la eelalalt capat sint ancorate cite doua intr-un blocmobR din beton armat, avind 0 forma semicirculara ; blocul este asezatin prelungirea suprastructurn. lntre blocul mobil, care constitute ancora-jul tip Baur-Laonhardt, f? i extremitatea suprastructurii, se introduc presehidraullce cu ajutorul carora s-a realizat pretensionarea armaturilor. Infiecare clintre cele trei casete ale suprastructurii sint dispuse cite patrufaseicule, din care doua au ancorajele mobile la un capat, iar eelelaltedoua la capatul opus. Dupa pretensionare, fasciculele s-au inglobat intr-unbeton eu agregate fine, care s a le protejeze contra coroziunii, lnglobarea

fasciculelor in beton nu restabileste insa conlucrarea acestora eu betonuLExecu.tarea unui pod pe grinzi continue folosind grinzi prefabricate serealizeaza in mai multe faze.In prima fazlf, dupa execu tare a infras tructurflor, se transporta si semonteaza grinzile confection ate in fabrica sau pe santier. Rezemarea grin-zilor se face pe dispozitive provizorii (fig. 4.80, a) cu asigurarea masurilorimpotriva perieolului de rasturnare.Ptiza a aoua se refera Ia armarea antretoazelor de deasupra reazeme-lor intermediare, pozarea aparatelor de reazem definitive sub aceste antre-

toaze f i - i betonarea antretoazelor -i i a unor portiuni de placa de lungimeat si.a2 (fig. 4.80, d ).In [aza a treia se pretensioneaza arrnatura din placa, deasupra reaze-melor intermediate. Aceste armaturi care prin pretensionare produc corn-presiunl Ia parte a superioara a sectiunli ~i Intinderi Ia partea inferioara,asigura preluarea momentelor negative de pe reazeme din incarcarfle ccactioneaaa asupra constructiei dupa realizarea acestei etape.

17 9


34/72

A - A15,75

T-ti- ~ ' " 1 1 " "

~3 1

, ~1--. - ._ 1--" .- ~ f-. I-- i .l:tI J 1 0 . 0 0 ~ T A1 2

~Fig. 4.79. Podul peste Mures la Cuci ;~r!!b J~~Ci\1ule lGXlG~ 5; 1 - alleoraj mobll tip BauI'-Le{}nhardt; Z- ancorat f ix reu (1 s-auleIe pI:eteIL"ronatede la unut din eapete, Iar- ell b c"le preten:sionate de la capl!tulcelll.lalt) 18 0

91 9 , tr' A'/ /A 2Z I : z : : 2 S > _ A~ ~

! I I II I I Il I I ID 6 i l l l l ll l l ll l l lm ~ l l ! 1 I 1 I Im m I l i lI I ! l ll l l lI l l li j il l l ll l l ll l , \ VQr;~fto

Fig. 4.80. Scheme statice ~ solicitari pentru caloulul grtnzilor' continuizate :0. _ D1omett'tel:ncovoietOare dln greutatea gripy_i1orpre'fltb'rlca+e 01 f;i a betonuIUI rnnnort+diD placlt. in zona reazemulut g~; b - mornerrte meovoretoarc din greutatea betonululmonottt drn reenu pli icll ; C - varlatia momentt.Ior de ~ne.ie: d. _ mornente dill pre-oornprlm!3J:'c; e - momente

Faza 0 patra cuprinde realizarea restului de placa (fig. 4.80, b), iardupa intarirea betonului din placa, executarea diii pe pod.Constructia suprastructurii conform acestei tehnalogii necesita efee-tuarea calculelor statice in coneordanta ell Iazele de executie, Astlel, 50:.1-citarile produse de greutatea proprie a grinziiljii de greutatea betonu1uiturnat in placile adiacente reazemelor intermedlare se stabilesc pe schemastatica de grinda simplu rezemata (fig. 4.80,a).Solicitarile produse de pretension area armaturilor din placa supe-rioara 9 i de greutatea placii turriata in faza a patra se deto". . l '1 ir! .a ;Jeschema statim de grinda continua ell moment de inertie var-iabi l(v. fig. 4.80, c), 10 reprezentind momentul de mertie pentru grnd-i, iarL, - mornentul de inortie al sectiunii complete (cu placa la partea su-perioara). Pentru sohcrtarile dirt mcarcarea produsa de cale ljii din iucp.r-carlle utile structure statica este 0 grinda continua eu moment de inertieconstant IT .Solfcitarilc suplimentare care apar in struetura din pratansionarea ar-maturi.lol' din zona reazemelor se determina considerind forte:e de pre-

18 1


35/72

8-.8- Ao :

-8~(}'

1

hFiig. 0 : 1 . 8 1 .O::mtinll.imrea ,g-;;r im.ile1 ' p :rm a.b .r ic a le :

a - df&punerea;:t:r:maturilm ~ b' - diagr:amra tnonl.(~nte;}o1' dim p ~co:mprim:ix:e; 1. - '~rb1zi ]l'l'ft-fabTIc.at,e;, $' - ~t'ln,at\h1 lpt;eteni:ICt~te din ~ l" ' 1 -n lZ j : l e pI"e,$lnieat;:;::;: 3 : - i'~am~ t;u;tlViWrii~ .~ -( ':~em defin.!'t"tV; (J) ! ? i . (2) Illrmt.turi pretcns10nQ1ie pe.nh"Uc,DnUri'U.1Za:f'e.

tensi l i l T '" ~ t .. - . t V , .nsionare 2....Ca. 0 meareare ~X terioara, rar ea neeunoscu a se 18.Umomen-t .e e iacuvoietoare.X de pe reazemele intermed.iare.P e ba za diag,ramelor M . v E 1 iM~lse determina va lo a r e a neeunoscu-tel X ~i diagrama de rnomente cerespunzatoare care: trebuie suprapusadiagramel de mernente din oelelalte Incircari.'In ngura 4.81 "~'e preiinta detaliul de realizare a grinzii in zona unuireazem intermediac Frio Q ) s . , i . @ s..au.nctat armaturtle pretensionate dinzon~ p'a."'cil"superinare aoestea fiio,d .plrezen-tate- COl po.zitie 'in seetiunea' . ~ . ~ ~ C I . . - . . , Q " . - J " ! l 1 ,p i ,1 ~ t"B~B. Prill N, ~iN2 se noteaza rezultanta eforturiler din armaturile pre-tensienate de marq.,a m , respectiv G). Deoareee momentele negative dinzona reazemelor descrese destul de repede, arrnaturtle pretensionate .se re-eomanda sa fie Irrtrerupte in mairnu.te SE ! c t i u n i . . ~rmaturE~e de mares C D~i ' C ' Z ) , au unul din capete cu ancora] f ix . situat la, dlstahta bl f i i ,bt de rea-zem, iar cea alt eapat este prevazut ell ancora] mobil situat la extremita-tea prieH turnate In Iaza a dOUEL eeea ee are ca e:feet 0 vari a tie' ill treptea momentulul dat de fortele de- pretensionare ~i0mic~orar,e "aeantitiitii dea.rluatura pretensionata, datoriita reducerit lun;gimii acesteia (fig. 4JU, u,).4~2~ E lEM E 'N TE DE CALCU l P E N T R U PROIECTARIEA

SUPRASTRUCTUR l lOR PO'DURllORPE GRI.NZI4.2.1. METO'DE O lE CAleUl PRIV. iNDR.EP:ARTlnA l RANSVERSALA

A INCARCARILO'R UT ilE :iN 'RE JE lE lE D E G R1N ZICaraeterul rnnnolit al suprastrueturilor podurilor pe grinz! din beton.armat ~i betan preeomprimat fill'ige ca la preluarea s .oUci ta rHolf date de in-carciiri.te utile ee acti,oneazQ asupra podului sa partieipe tnate elementele


36/72

_CUnoscind unghiul ex~ razac; se ob-\ine Ja$jmea blinlma a pendnlul1,li :2 . C I, e c = r-SJD~2

.ta aparatele de reazem q}eAtuite CDdoi penduli este necesar ea intre ac~ttasa ex.iste o distanlAmmimi, (fig. 4.'148) :

Fig. ,4.1~8., SChBmi pentrucalcu.luldtstan\a ill~e penduJi , & .,4..1;.2'.5,,,Calculu.t aparat;eiD~ de reazem din neapreD. Pentru dter:mil1(J-rea dnne-nsiunilo-r nplan se ptme condit;ia capreshmfle efective sub apa-ratnl de reazem s a nu produe-i sJrivir,e sau sa apara, p'osibi1itatea Id~alu-neeare intra aparatul de reazem ~i elementel,e podului. Aeeste ,cooditii S6pot acrie sub forma :'

. ~ ,N~ifl , '. 2 ' ~Oda N ''I, '2Q(!.j"m(n - ~. [.,Cll1.a"b,( J r , o r ime , a ~,taif.T G Btraturilo-r fie neopreu rezulta d\n gondi\ialirnftariidefQ~matiUQt unghiulare f J :

T>1,431!l sau -~


37/72

~ 1 . . ,l b l ~- - - - - - - - ~ - - - - - - - - - ~~ - - - - - - - - - - - - - - - - - ~II II I, I-- --- -- - - - - - .. .--~--,-'2

!ruet in sens longitudinal ~i transversal podulul, in eazul elevatiilorde inalt ime mare l i ? i solicitate de incarcari orizontale importante(fig. 4.150), Caracteristic este faptul c a fundatiile sint directe, Incas-trate in pammtul bun de fundare. Insituatil oblsnuite, elevatiila sintmasive (fig. 4.151),executate din beton simplu, cu marca minimaB 150, iar cuzinetii lit bancheta euzinetilor se executa din beton ar-mat de maroa minima B 200. Pe conturul elevatiei se toarna un stratde heton de fai vazuta, de 20em grosime, turnat odata eu betonul deeleva,p.e. Daca rnaltimile pilelor sint marl, elevatiile sint executate dinhewn. annat, fie cu sectiune plina, fie cu sectiune casetata (fig. 4.152), intunctie de ~ Inaltimea st sectiunea transversals ale elevatiei, valoarea for-telor verticale 91orizentale ee se transmit infrastructnrii, rezistenta pa -rointului de fundatie etc. Forma ~i dimeusiunile elevatiei depind Iii denatura obstacolului traversat; dad pila este situata in albia unui rtu,se adopta solutia cu avantbec '1 i arierbec (fi:g. 4.151), in funp ce pileIevlaductelor (f ig . 4.15"0 l ' ? i 4.152) au elevati l simple, cu contur dreptun-

\~.:, .'...F g. 4.149. Pile din beton simplu,

~tructurilor sint tratate in cursu! de geotehnica ~i fundatii. Elevatiilemfrastructurllor podurilor se alcatuiese independent de modul de realizarea fundatiei, ele depinzind de marimea reactiunilor suprastructurtf, -de ca-racteristicile mecanice ale materialului din care se executa elavatia : ; ; idimenslunile gaharitului ce trebuie asigurat, Alcatuirea elevatiilor este dife-rita pentru infrastructurile intermediare, numite pile ~i pentru infrastruc-turile de capat, amplasate pe maluri, numite culee. Culeele preiau peUnga reaotiurdle .suprastructurii ~i impingerea pamintului din spatele lor.asigurind in acest mod racordarea podului ell terasamentele.Intrucit modul dealcatuira a celor doua categorii de Infrastructuri estediferit, tipurile de elevatii ale Infrastructurilor !? i calculul lor se prezintaseparat.4.4.1.1. Alcatui rea pi felor.In mod freevent elevatiile pile-

lor podurilor de sosea ~icele decale Ierata sint alcatuite ca ele-mente masive realizate din be-ton simplu sau ell paramentdin moloane (fig, 4.149).Dimensiunile acestorpile,

Ia partea superioara, rezulta dinconditi ile de amplasarea apa-ratelor de reazem. Elevatiilepilelor pot avea sectiunea trans-

Fig. 4.150. Elevatla unor pile ell ina1i:i.me mare. versala constanta sau pot avea

- ..~

8-8IU.r==--

2 2 1/ 2 2 P V ! tr I l1

Awl Amonie-A. . . . . . .

Fig. 4.151. Pila masrva ell Iundatie direct! pentru podur ile de cale ierat.i.249


38/72

----ICc - c 0- 0

AD_ \l I M S . ' _

3 , , , , / 2 10

E1

"1 .--j-; S. 6 I i 2 i S . 1 l I / 2~ 5M . 5 , S 1 J / 2:) 5 5-5.27 ~ . ~.J. . . . , . . . . - -~ R:f I~ f I k fJ!-c - 3! J , 5,$/2 5 . 5 1 / 2 1 i " , 2 11 ill" '" ~~ I '~~~ -17,65..... ~ ""W""'~- f g / X l I I I 1~~--2---~--~-15;35 1 t , J SI I; ! ! : ! - f & ? I !

Fig. 4.152. Pila unui pod de cale ferata eu scctiunea transversalaa elevatiei casetata,

ghiular, de cele mai multe ori numai eu fruct pe directia Iongitudlnala apodului, In figura 4.153 se prezinta date Ie caracteristice pentru pila unuipod de cale ferata avind suprastructura aldituita ell 4 grinzi in seetiunetransversala, Fundatia pilei este directa !? i se Incastreaza intr-un strat desare pe 0 adincime de minimum 3m. Specific acestei solutil este modulin care se izoleazii. incinta de fundatie pentru a impiediea ctrculatlaapetprin straturile de sare ~ deei se elimina riscul dizolvarit acestui strat por-tanto Pe iniiItimea corespunzatoare nivelului maxim al apelor s-au pre-vazut avantbec 11iarierbee, eu fundatia comuna ell cea a pilei.Racordarea elevatiel cu fundatia se poate realiza uneori prin interme-diul unui cuzinet din beton .armat. Pilele eu elevatit rnasive (fig. 4.151~i 4.153) se recomanda sa se adopte 1a podurile amplasate pe CUTSUri deapa, Pentru reducerea consumului de beton Ia viaducte se poate, alegeelevatla Iarnelaca, executata din beton armat, el console (fig. 4.154).Aeeasta rezolvare prezinta avantaje tehnice !i i economlce, in special incazurile unor viaducte care traverseaza viii adinci.

9-8

c-cNP.-2,/IJ

Fig. 4.153. Fila unui pod

Documents

Poduri Din Beton Armat