Plante Medicinale Cu Acţiune Sedativă Mod1

8/11/2019 Plante Medicinale Cu Aciune Sedativ Mod1

1/77

Cuprins

I.Argument

II.Introducere sau Bazele fiziopatologice

1-Somnul;

2-Starea de nervozitate

3-Sedative-hipnotice

III.roduse vegetale cu ac!iune sedativ"

I#.reparate vegetale cuac!iune sedativ"$ suplimente nutritive %i medicamente

#. Concluzii

#I.Bi&liografie

Ane'a

Cap. I ARGUMENT

1
http://2-st.de/http://veg.cu/http://veg.cu/http://2-st.de/


2/77

(ratamentul fitoterapeutic utilizeaz" com&ina!ii de plante medicinale su&

diferite forme )pul&eri vegetale* macerate la rece* e'tracte hidro-alcoolice* siropuri*

lo!iuni* unguente naturale etc.+ ,n vederea resta&ilirii echili&rului %i a ,nl"tur"rii

cauzelor care au generat &oala.

rintre avantaele ei se num"r" $

- accesi&ilitatea )plantele sunt u%or de procurat %i ieftine+;

- ac!iunea &lnd" %i lipsa efectelor adverse )cnd se respect" dozele

adecvate+;

- tratarea &olnavului ca ,ntreg )plantele au efecte fizice %i psiho-emo!ionale

%i echili&reaz" organismul la toate nivelele+.

lantele medicinale se pot folosi ,n paralel cu medicamentele alopate )cu

cteva mici e'cep!ii* la care tre&uie s" se !in" seama de antagonismul dintre unele

medicamente - de e'emplu anticoagulantele - %i unele plante+.

/itoterapia modern" studiaz" compozi!ia chimic" a plantelor ,n la&oratoarele

farmaceutice %i argumenteaz" %tiin!ific utiliz"rile tradi!ionale ale unor plante.

(ratamentul cu plante medicinale d" rezultate foarte &une ,n afec!iunile u%oare*

func!ionale sau ,n stadiile incipiente ale &olilor. 0n &olile cronice* ,n care a ap"rut

2


3/77


4/77

dependen!"* reac!ii psihotice* amnezie* ,ncetinirea proceselor cognitive.

(ratmentul homeopat este o alternativ" eficient" %i f"r" efecte secundare ,n

insomnie.

Insomnia este un simptom important ,n anamneza homeopat" dar

tratamentul se face individualizat &olnavul fiind privit ,n tot ansam&lul

simptomelor sale* fiind luate ,n considerare %i aversiunile* afinit"!ile* agrav"rile %i

amelior"rile simptomelor.

Cap. II BAZELE FIZIOPATOLOGICE

4


5/77

II.1. SOMNUL

Somnul este un fenomen fiziologic care se e'tinde pe o perioad" de

apro'imativ 13 din via!a omului %i a c"rui semnifica!ie nu a fost &ine precizat". 4n

om care a atins vrsta de 56 de ani a dormit 26 de ani din via!". Apro'imativ 26 7

368 din timpul de somn ,l ocup" visele; adic" persoana de 56 de ani a visat 9 7 5

ani din cei 26 de ani de somn.

Somnul se define%te ca o pierdere natural"* periodic" %i reversi&il"* mai mult

sau mai pu!in complet"* a rela!iilor senzitivo-motorii cu mediul e'terior. 0n timpul

somnului pragul de e'cita&ilitate pentru toate tipurile de stimuli senzitivi %i

senzoriali este ridicat* motricitatea voluntar" inhi&at"* refle'ele miotatice %i de

fle'iune modificate. Se o&serv" apoi modific"ri ,n activitatea vegetativ"* traduse

prin diminuarea tonusului simpatic cu sc"derea meta&olismului* reducerea

temperaturii centrale* r"rirea ritmului cardiac %i a celui respirator* vi&ra!ii ale

diametrului pupilei.

Cercet"rile f"cute de . Aserins: %i ?3 au delimitat dou"

tipuri de somn* dup" aspectul @ ,nregistrate ,n cursul nop!ii$ somn lent* cu unde

lente delta pe traseul @ %i un somn parado'al cu unde mai rapide pe @.

Somnul lent se instaleaz" treptat* ,n mai multe etape. a persoana culcat"* cu

ochii ,nchi%i* se inregistreaz" pe @ unde alfa. 0n primul stadiu se constat"

,nlocuirea intermitent" a unui ritm alfa mai rar %i de amplitudine m"rit"* cu un ritm

5


6/77

alfa de volta redus %i frecven!" sc"zut". a un moment dat ,nregistrarea

electroencefalografic" devine aproape linear"* pe traseu constat,ndu-se unde theta

su&voltate de ?-5 ciclis. ste faza caracteristic" somnului superficial* faza de

a!ipire.

0n etapa a doua persist" undele theta* cu volta sc"zut pe fondul c"rora apar

&ufeuri scurte %i neregulate de unde cu frecven!a de 1 ciclis* asem"n"toare

ritmului alfa* numite fusuri de somn* predominante ,n regiunile anterioare ale

calotei* care corespund fazei de somn confirmat.

/aza a treia a somnului lent se recunoa%te prin intercalarea printre fusurile de

somn de pe traseul @* a undelor mari delta. e%teptarea se face rapid din

primele dou" faze. 0n faza a treia trezirea are loc numai su& influen!a unor stimuli

cu mare putere evocatoare. e e'emplu$ la plnsul copilului sau la %optitul numelui

propriu.

tapa a patra de somn profund se traduce prin prezen!a pe @ e'clusiv a

undelor lente delta. Scularea din somn profund este mai dificil".

up" o perioad" de cca >6 minute de somn lent* apare o activare a @* cu

,nregistrarea unor unde asincrone de mic" amplitudine* cu frecven!" de ?- ciclis*

uneori cu -> ciclis* deseori greu de diferen!iat de ritmul alfa din starea de veghe.

eriodic se intercaleaz" pe traseu pentru 3-1?s* unde theta deseori ascu!ite cu

6


7/77

frecven!a de9-5 cs %i amplitudinea de 2?-? V * numite unde ,n din!i de

fier"str"u )caracteristicile pentru sonmul parado'al+.

erioadele de somn parado'al alterneaz" cu cele de somn lent. e durata

unei nop!i e'ist" 9-5 perioade de somn parado'al* care persist" 1?-26 minute*

devenind mai lungi spre diminea!". (rezirea persoanei se face dup" o perioa" de

somn parado'al )adormirea persoanei prin somn lent+.

Somnul lent se caracterizeaz" prin mi%c"ri oculare lente* mioz"* sc"dere a

tonusului muscular )mai ales cel al cefei+* r"rirea ritmului cardiac %i respirator*

sfor"it. Sfor"itul este datorat vi&ra!iei v"lului palatului %i pilierilor posteriori* a

c"ror tonus scade cnd lim&a cade spre faringe )adic" ,n perioadele de dormit pe

spate+. )


8/77

)&ru'ism+* mi%c"ri asem"n"toare cu cele de la trezire. e%i presiunea arterial" este

sc"zut" cu apro'imativ 26-36 mm Gg* iar ritmul cardiac &radicardic* din cnd ,n

cnd se ivesc pusee de tahicardie* cu cre%terea presiunii arteriale* ceea ce denot" o

insta&ilitate vegetativ". 0n timpul somnului parado'al se intensific" circula!ia

cere&ral"* cre%te consumul cere&ral de o'igen %i totodat" temperatura creierului. a

&"r&a!i* ,n aceea%i perioad" de somn se constat" o mare inciden!" a erec!iei.

Somnul parado'al este mai profund* comparativ cu somnul lent. entru a

de%tepta un animal din somnul parado'al* prin stimularea forma!iei reticulare

mezencefalice* curentul electric tre&uie s" fie de cca 366 ori mai intens dect

pentru trezirea din somnul lent. a fel sunt necesari stimuli auditivi* vizuali mai

puternici.

Eai multe persoane trezite dup" o perioad" de somn parado'al* pot ,n

propor!ie de > din 16 s" povesteasc" un vis. ersoanele de%teptate dup" o perioad"

de somn lent* pot s" relateze un vis a&ia ,n propor!ie de 1 la 16. Somnul parado'al

reprezint" somnul cu vise. #isele atest" c" somnul nu este o stare total lipsit" de

con%tiin!" ca narcoza sau coma. 0n timpul viselor se aduce ,n lumina con%tiin!ei

e'perien!a anterioar". in punct de vedere fiziologic* visele reprezint" o trezire

cortical" spre lumea interioar" asupra e'perien!ei proprii. )Starea vigil" const" ,n

,ndreptarea aten!iei corticale spre lumea e'terioar"+.

8


9/77

Senza!ia de paralizie* de incapacitate de a reac!iona motor ,n timpul viselor*

s-ar datora fenomenelor de atonie muscular".

#isele pot fi influen!ate de evenimentele anterioare adormirii. e e'emplu

setea m"re%te durata somnului parado'al %i a viselor. fecte similare provoac"

vizionarea unui film emo!ionant* ,nainte de culcare. Stimulii e'terni mai ales cei

auditivi* din perioada somnului parado'al* sunt ocazional ,ncorpora!i ,n vise. Dolul

fiziologic al somnului parado'al a fost demonstrat e'perimental. (rezind sistematic

anumite persoane la ,nceputul perioadelor de somn parado'al* se constat" c" dup"

un interval de timp ele devin nelini%tite* irita&ile. Suprimarea somnului parado'al

pn" la 2-3 s"pt"mni* provoac" o stare de o&oseal" fizic" intens". Actualmente nu

se mai accept" ideea c" privarea ,ndelungat" de somn parado'al ar provoca efecte

psihologice adverse. Asemenea persoane l"sate s" doarm" f"r" ,ntrerupere* au

perioade de somn parado'al mult mai lungi dect cele normale* pentru cteva

nop!i. e altfel recuperarea insomniei nu se face prin perioade de somn de aceea%i

durat"* ci prin prelungirea somnului parado'al. a o pisic" men!inut" ,n stare de

insomnie* ,n perioada de recuperare a somnului* se constat" c" somnul parado'al

de la 268 se e'tinde la 56-68 din durata somnului. S-a auns astfel la concluzia

c" somnul parado'al este necesar pentru men!inerea s"n"t"!ii mintale %i

recuperarea st"rii de o&oseal".

9


10/77

0n timpul somnului parado'al se produce o consolidare a informa!iilor fi'ate

recent* ,ndeose&i cele dinainte de a adormi. 4rm"rindu-se loturi de %o&olani ,n

perioada ,nv"!"rii unor refle'e condi!ionate* se constat" c" e'ist" un raport direct

,ntre capacitatea de ,nv"!are a animalului %i durata somnului parado'al. Cu ct

animalul are somn parado'al mai ,ndelungat* cu att ,nva!" mai u%or. ot fi astfel

deose&ite animalele dotate* de cele indolente. a persoanele retardate mintal s-a

pus ,n eviden!" de asemenea o reducere a duratei perioadelor de somn parado'al.

/"tul pn" ,n luna a %asea %i um"tate prezint" numai unde caracteristice

pentru somnul parado'al. up" na%tere* predomin" somnul parado'al. 0n prima

s"pt"mn" apar undele lente %i somnul lent. up" apro'imativ zece s"pt"mni de la

na%tere* somnul parado'al ocup" 968 din timpul afectat somnului. a adult* scade

la 268 din durata somnului.

Sistemul nervos responsa&il de apari!ia somnului parado'al se dezvolt" mai

rapid %i func!ioneaz" un timp ,n vid* pn" cnd se acumuleaza e'perien!a personal"

ce apare ,n vis. e aceea* somnul parado'al este considerat un **arhisomnH )somn

mai vechi+.

Mecanismul de p!ducee a s!mnului

10


11/77

Asupra mecanismului de producere a somnului s-au emis dou" teorii. 4na

dintre teorii afirm" c" somnul este un proces pasiv* datorat o&oselii neuronilor care

men!in* starea vigil". Somnul ar constitui o perioad" de odihn" a creierului. (oate

datele de neurofiziologie ,ns"* indic" faptul c" ,n diferitele etape ale somnului*

activitatea neuronal" a creierului nu ,nceteaz"* ci are comple'itatea egal" cu cea

din starea de veghe. A doua teorie a inhi&i!iei active* sus!ine c" ,n creier e'ist"

centrii care induc ,n mod activ starea de somn* prin inhi&area sistemului activator

ascendent din forma!ia reticular".

Somnul lent* cu sincronizarea activit"!ii electrice corticale* poate fi o&!inut

prin stimularea a cel pu!in trei regiuni su&corticale. 4na dintre zone cuprinde

hipotalamusul posterior* nucleii intralaminari si anteriori talamici* a doua zon"

forma!ia reticular" &ul&ar" de la nivelul nucleului tractului solitar. Stimularea uneia

din cele dou" zone cu un curent de ciclis* induce somnul* iar un curent cu o

frecven!" mai mare* trezirea din somn. A treia zon" include aria preoptic" %i &anda

diagonal" a lui Broca. Att stimulii cu frecven!" ridicat"* ct %i cei cu frecven!"

redus"* aplica!i pe cea de a treia zon" provoac" somnul. 'ist" dovezi c" efectele

e'cit"rii ariei preoptice sunt mediate prin c"ile descendente* care inhi&" neuronii

din sistemul activator ascendent.

egat de mecanismul de producere a somnului lent* a e'istat o lung"

dez&atere asupra rela!iilor dintre neuronii serotoninergici din creier %i somn.

11


12/77


13/77

a este reprezentat" de por!iunea rostral" a nucleului reticular pontin caudal.

istrugnd la pisic" sau la un alt animal* nucleul reticular pontin caudal* ce

cuprindea partea caudal" din locus ceruleus* perioadele de somn parado'al sunt

suprimate* persist" numai somnul lent* ceea ce coincide cu sc"derea concentra!iei

de noradrenalin" din por!iunea anterioar" a creierului.


14/77


15/77

lefantul doarme trei ore din 29 ore* iar p"s"rile 12 ore. @irafa* delfinul

dorm cteva minute.

Re&is"en#a !mului la ins!mnie

Cercet"rile au fost efectuate pe persoane voluntare. Dezisten!a a putut fi

e'tins" pn" la 259 ore )11 zile %i 11 nop!i+ f"r" urm"ri negative asupra s"n"t"!ii.

up" cteva nop!i de insomnie* stimulii din mediul e'tern constituie motive pentru

persoana respectiv" s" se culce. Se ,nregistreaz"* o usturime a ochilor datorit"

reducerii secre!iei lacrimale; lentoare* vscozitate a gndirii; persoana vor&e%te

singur"; are iluzii sau halucina!ii vizuale %i auditive; irita&ilitate e'agerat".

Tul'u%i ale s!mnului

Boala somnului cauzat" de (ripanosoma se traduce electroencefalografic

prin trecerea direct" ,n faza III %i I# a somnului lent* cu persisten!a somnului

parado'al.

Apro'imativ 1?8 dintre adul!i se plng de insomnie adic" au impresia c" nu

pot dormi sau nu dorm destul. 4rm"rindu-se ,n la&oratoare speciale persoanele cu

insomnie* s-a ar"tat c" ele dorm mai mult dect gndesc.

B"trnul are nevoie de somn* ,n medie* %ase ore zilnic. (otu%i &"trnul se

plnge adesea de insomnie* mai ale femeile. Aceasta e'plic" cre%terea consumului

de hipnotice. 0n general* somnul nocturn nu este continuu* este fragmentat*

15


16/77

cuprinde perioade de treziri* posi&ilitatea readormirii este greoaie* ziua starea de

veghe este ,ntrerupt" de perioade de somnolen!". 'ist" &ine,n!eles %i factori care

tul&ur" somnul. intre ace%tia$ adenomul de prostat" )cu mic!iuni frecvente+*

refle'ul gastro-esofagian* reumatisme dureroase* &ron%ite re&ele* insomnii

iatrogene )medicamentoase+ etc. entru corec!ia somnului sunt prefera&ile m"surile

nemedicamentoase$ culcarea la aceea%i or"* plim&are ,n aer li&er* mas" de sear"

care va preceda culcarea cu cel pu!in 2 ore* evitarea alimentelor greu digera&ile* a

&"uturilor iritante sau e'citante )alcool* cafea* ceai etc.+* fumatului* vizion"rii

spectacolelor stresante* discu!iilor controversate. 0ntotdeauna sunt utile$ igiena

camerei* &aia zilnic"* un pahar cu lapte la culcare* un ceai de tei* un m"r etc.

(ratamentul medicamentos se va institui numai dup" epuizarea celorlalte

metode. Cele mai multe medicamente somnifere diminu" perioadele de somn

parado'al.

#or&itul ,n somn se produce ,n perioada somnului lent. e%i a fost socotit ca

o tul&urare a somnului* el reprezint" o e'presie a aclivit"!ii mintale din timpul

somnului* total inofensiv".

Somnam&ulismul survine mai frecvent la copii sau la tineri ,n faza I# a

somnului lent sau mai e'act ,n faza de trezire din somnul lent. lim&"rile nocturne

incon%tiente ale somnam&ulilor pot dura cteva minute* se fac cu ochii deschi%i* cu

privirea ,n gol* cu mi%c"ri rigide %i stngace* evitnd o&stacolele. Cnd

16


17/77

somnam&ulii sunt trezi!i* nu pot s"-%i reaminteasc" evenimentele petrecute anterior.

0n timpul plim&"rii* pe @ se ,nregistreaz" unde alfa* de%i ochii sunt deschi%i.

nurezisul apare la apo'imativ 168 din totalitatea copiilor* ,n perioada

somnului lent. Cnd copii sunt trezi!i imediat dup" mic!iune* sunt dezorienta!i*

confuzi* nu-%i pot aminti vreun vis. Cauza nu se cunoa%te. Se presupune c" o zon"

imaturat" din creier declan%eaz" mecanismul mic!iunii chiar ,n somn.

II.(. STAREA )E NER*OZITATE


18/77


19/77

rin urmare* ei sint cei care i%i fac grii prea intense %i frecvente raportate la

riscurile vie!ii cotidiene. Au un adev"rat radar pentru riscuri$ sunt vigilen!i fa!" de

tot ceea ce ar putea lua o turnur" neplacut" pentru a controla chiar %i situa!iile cu

risc redus )fapte pu!in pro&a&ile sau pu!in grave+. 0n cazul lor* intlnim o tensiune

e'cesiv" ,n situa!ii minore.

Spre e'emplu* vor aunge cu o umatate de or" ,nainte la gar" ),n condi!iile

,n care au dea &iletul cump"rat+* pentru a nu pierde trenul. Astfel de persoane vor

fi mereu atente s" plateasc" la timp facturile* ,n caz contrar vor resim!i situa!ia ca

fiind catastrofal".

Pemanen" $n ale"%.

a aceste persoane* gndurile care produc an'ietate nu se opresc. Astfel* ele

sunt mereu ,n alert"* permanent cu Lochii ,n patruH.

An'ietatea devine maladie %i se transform" ,n an'ietate generalizat" fiind

,nso!it" de simptome cum ar fi$

hiperactivitatea sistemului vegetativ$ palpita!ii* transpira!ii* &ufeuri* nevoia

de a urina des* Lnod ,n gtH;

tensiune muscular"$ zvcnituri* contracturi dureroase )spate* umeri*

ma'ilare+ care dau adesea senza!ia de o&oseal";

19


20/77

scrutarea vigilent" a ceea ce este ,n ur$ senza!ia de a fi permanent la pnda*

,ntr-o continu" e'cita!ie* dificult"!i de concentrare* pertur&"ri ale somnului*

irita&ilitate.A+an"a-e i de&a+an"a-e

0n cazul acestui tip de nevroz"* e'ist" avantae* dar %i multe dezavantae$

pruden!a* tendin!a de a controla totul* tensiunea e'agerat"* suferin!a. Convingerile

unei persoane an'ioase %i a uneia care nu este an'ioas" se deose&esc doar prin

frecven!a %i intensitatea lor. e e'emplu* o persoan" care nu este an'ioas" va fi'a

centura de siguran!" f"r" vreo an'ietate deose&it"* far" a tremura de teama unui

accident la fiecare intersec!ie. Sau* ,n privin!a riscurilor al c"ror control ne scap"$ o

&oal" grea* accidentul sau moartea cuiva apropiat* refuz"m s" ne gndim la ele ct"

vreme nu suntem pu%i ,n acea situa!ie.

An'ietatea este o emo!ie fireasc". e e'emplu* ,n fa!a unor situa!ii ce

comport" un anumit risc$ e'amene* sus!inerea unui discurs ,n fa!a unei adun"ri*

prezentarea la un interviu ,n vederea anga"rii.


21/77

0n cazul ,n care ave!i ,n pream" astfel de persoane %i dac" vre!i ca rela!iile

cu ele s" fie &une* este &ine s" le ar"ta!i c" se pot &aza pe dumneavoastr"* s"

practica!i un umor &inevoitor* s" nu ,i ironiza!i* s" ,i auta!i s" vad" c" nu se va

produce o catastrof" dac" ,ntrzie la gar" sau dac" nu vor pl"ti la timp factura etc.

Mi* mai ales s" ,i determina!i s" se trateze.

5*?8 din popula!ia lumii sufer" sau a suferit de an'ietate.

An'ietatea este una dintre cele mai r"spndite tul&ur"ri ale afectivit"!ii*

deoarece lumea ,n care tr"im este una a violen!ei* ,ndatoririlor %i declinului

valorilor morale. evenim din ce ,n ce mai dependen!i de munc"* adormim la ore

trzii* ne trezim prea devreme* lucr"m multe ore peste programulo&i%nuit* nu ne

odihnim %i nu ne rela'"m att ct ar tre&ui %i mnc"m un: food ,n fug"* atunci

cnd ne permite timpul.

Cauzele an'iet"!ii se datoreaz" ,n primul rnd schim&"rilor radicale ce au loc

,n via!a noastr" %i evenimentelor care ne induc st"ri de nelini%te %i stres* dar aceast"

dereglare poate ap"rea %i f"r" s" e'iste un anumit factor sau o rela!ie cauz"-efect.

An'ietatea este starea de team"* nelini%te* agita!ie* nesiguran!" %i nervozitate.

II./ SE)ATI*E0IPNOTICE

0n aceast" grup" sunt incluse su&stan!e care produc o deprimare nespecific"*

de diverse intensit"!i* dar su& toate aspectele activit"!ii sistemului nervos central.

21
http://void%280%29/http://void%280%29/


22/77

eprimarea activit"!ii sistemului nervos este dependent" de doza folosit".

Astfel* la doze mici se produce o deprimare cunoscut" su& numele de sedare* doze

mai mari au efect hipnotic* dozele foarte mari produc somn anestezic* iar la doze %i

mai mari survine moartea.

0n categoria su&stan!elor sedativ-hipnotice sunt incluse numai

medicamentele cu aceast" destina!ie. fectul sedativ se ,nso!e%te de sc"dera

an'iet"!ii. 4nele medicamente au un efect an'iolitic mai intens dect efectul

sedativ %i sunt considerate medicamente an'iolitice %i nu sedativ-hipnotice. Eulte

alte medicamente care au alte utiliz"ri pot produce efect sedativ sau chiar hipnotic.

0n cazul acestor compu%i efectul sedativ-hipnotic este de o&icei resim!it nepl"cut de

&olnav %i este considerat un efect nedorit. Aceste medicamente nu sunt incluse ,n

categoria sedativ-hipnoticelor.

E2ec"ul seda"i+const" ,n deprimarea psihomotorie cu lini%tire* diminuarea

reac!iilor psihovegetative* mic%orarea performan!elor psiho-motorii %i uneori

somnolen!". Sunt influen!ate toate structurile sistemului nervos central* dar

structurile inhi&itorii par sa fie mai sensi&ile dect structurile cu func!ii e'citatorii

la efectul acestor medicamente. a doze su&sedative aceste su&stan!e pot deprima

preferen!ial structurile inhi&itorii producnd o stare de dezinhi&i!ie manifestat" ,n

fapt ca o stare de e'cita!ie psihomotorie. /enomenele se manifest" mai ales la

persoanele ,n vrst".

22


23/77

atorit" ac!iunii sedative astfel de su&stan!e sunt utilizate terapeutic pentru

com&aterea manifest"rilor an'ioase ),n nevroze* ,n afec!iuni medicale cu

component" psihosomatic" sau psihovegetativ"+* ,n chirurgie ca premedica!ie sau

,n ,ngriirea postoperatorie* pentru a favoriza instalarea somnului* pentru rela'area

musculaturii striate )mai ales cnd contractura muscular" este secundar" st"rilor de

tensiune psihic"+.

e asemenea* se produce o cre%tere a timpului de reac!ie la stimuli care

intereseaz" att refle'ele condi!ionate ct %i refle'ele necondi!ionate. Aceasta poate

determina o cre%tere important" a riscului de accidente dac" sunt administrate unor

persoane care desf"%oar" activit"!i ce impun o reactivitate prompt" )de e'emplu$

%oferi* controlori de trafic aerian etc.+. Scade de asemenea capacitatea de ,nv"!are

%i memorizare %i implicit performan!ele intelectuale.

E2ec"ul 3ipn!"icconst" ,n producerea unei st"ri de somn din care &olnavul

poate fi trezit* foarte asem"n"tor cu somnul fiziologic. a persoanele cu insomnie

aceste su&stan!e scad laten!a somnului* prelungesc durata total" de somn )de o&icei

moderat+* cresc profunzimea somnului* scad timpul de veghe %i num"rul de treziri

peste noapte.

Somnul fiziologic se caracteizeaz" prin alternan!a unor perioade de somn cu

unde lente cu perioade de somn cu unde rapide )somn paiado'al sau rapid ee

movement - DE+. Somnul cu unde lente este deose&it de odihnitor* %i se asociaz"

23


24/77

cu o sc"dere a tonusului vascular periferic precum %i a altor func!ii vegetative ale

organismului. 0n aceast" perioad" a somnului se pot produce vise* frecvent cu

caracter de co%mar* de care o&i%nuit nu ne aducem aminte. Somnul DE se

catacteizeaz" printr-o activitate electric" a corte'ului asem"n"toare cu cea din

starea de veghe %i prin prezen!a unor mi%c"ri rapide ale glo&ilor oculari. 0n aceast"

perioad" a somnului se produc visele de care ulterior ne amintim. Sedativ-

hipnoticele produc* ,n m"suri diferite* cre%terea duratei somnului lent cu scurtarea

duratei totale %i a num"rului perioadelor de somn DE. Dolul fiziologic al

alternan!ei perioadelor %i fazelor de somn nu este cunoscut. /oarte pro&a&il acestea

sunt foarte importante ,n men!inerea func!ionalit"!i corticale. Administrarea

cronic" a sedativ-hipnoticelor* mai ales a compu%ilor cu ac!iune de lung" durat"*

poate duce la instalarea unor st"ri de nevroz" atri&uite modific"ri modelului

electrofiziologic al somnului.

up" durata somnului produs* hipnoticele se clasific" ,n compu%i cu durat"

de ac!iune scurt" sau medie )2-5 ore+* utile mai ales la persoanele cu insomnie prin

deficit de instalare a somnului %i compu%i cu durat" de ac!iune lung" ) ore sau mai

mult+* utile* mai ales* la persoanele cu deficit de men!inere a somnului. urata

efectului hipnotic depinde de compus* dar %i de doz" %i condi!iile am&iante.

4nele medicamente sedativ-hipnotice au %i ac!iune anticonvulsivant"* fiind

utile pentru profila'ia %i tratamentul st"rilor convulsive.

24


25/77

Sedativ-hipnoticele deprim" SDAA cu diminuarea consecutiv" a procesului

de vigilen!" cortical". Au fost descrise* de asemenea* ac!iuni la nivelul creierului

lim&ic* am&ele efecte contri&uind la protearea scoar!ei de influen!ele emo!ionale

e'cesive. Eecanismul &iochimic al ac!iunii hipnotice este incomplet cunoscut.

ro&a&il* hipnoticele interfer" func!ionalitatea unor circuite neuronale la nivelul

S


26/77

Depetarea administr"rii sedativ-hipnoticelor ),n special al &ar&ituricelor+

determin" treptat o LdatorieF de somn DE* iar la oprirea tratamentului poate

apare un Lre&oundF al acestuia* asociat frecvent cu co%maruri.

Deac!iile alergice* relativ rare* se manifest" de o&icei su& form" de erup!ii

cutanate mor&iliforme.

/olosirea ,ndelungat" a sedativ-hipnoticelor* ,n doze mari* poate duce la

dependen!" asem"n"toare celei produse de alcool. Sindromul de a&stinen!" survine

la mai pu!in de 29 ore dup" ,ntreruperea medica!iei* ,n cazul sedativ-hipnoticelor

cu ac!iune de scurt" durat" %i dup" mai multe zile ,n cazul celor cu ac!iune

prelungit". Intensitatea este varia&il"* fiind ,n general mai grav" pentru sedativ-

hipnoticele cu ac!iune scurt". Simptomele constau ,n an'ietate* senza!ii de

sl"&iciune* tremor* convulsii %i fenomene psihotice* fiind asem"n"toare celor din

a&stinen!a alcoolic"* ceea ce impune reluarea tratamentului hipnotic* apoi

,ntreruperea lui treptat".

Into'ica!ia acut" cu sedativ hipnotice se manifest" prin anestezie general"

profund"* cu caracter de com". (ratamentul const" ,n favorizarea elimin"rii

to'icului* sus!inerea func!iilor vitale %i evitarea complica!iilor infec!ioase.

ste contraindicat" asocierea sedativ-hipnoticelor cu &"uturi alcoolice sau cu

alte deprimante ale sistemului nervos )apar fenomene de poten!are+.

26


27/77

rescrierea la persoanele care desf"%oar" activit"!i ce necesit" o aten!ie

crescut" tre&uie f"cut" cu mult" precau!ie.

Instalarea gradat" a efectelor face posi&il" utilizarea unor astfel de

medicamente* fie ca sedative* fie ca hipnotice* ,n func!ie de doza ,n care se

administreaz". entru unele medicamente deprimarea sistemului nervos central

este de mic" intensitate astfel ,nct nu pot fi utilizate dect ca sedative. rintre

acestea se num"r" diferite &romuri %i o serie de preparate vegetale )#aleriana*

assiflora* Crataegus etc.+ care sunt actual pu!in folosite* &romurile datorit"

riscului de to'icitate cumulativ"* iar ,n cazul preparatelor vegetale &eneficiile

terapeutice par a fi predominant de natur" place&o.

Alte su&stan!e deprim" sistemul nervos central de asemenea natur" ,nct se

pot utiliza numai ca hipnotice )glutetinid"* zolpidemul* etc.+.

III. DJ4S #@(A C4 ACNI4


28/77

)escieea plan"el!.lante perene cu rizom vertical din care se dezvolt"

pe lng" r"d"cini %i stoloni su&terani sau aerieni. 0n primul an se dezvolt" o rozet"

de frunze &azale* iar ,n al doilea an se dezvolt" tulpinile florifere* ,nalte pn" la 2m

ramificate ,n partea superioar". /runzele &azale %i cele tulpinale sunt imparipenat

sectate sau partite. a Valeriana officinalisfoliolele de pe frunzele &azale sunt late

de 1-3*? cm iar la Valeriana sambucifolia l"!imea foliolelor este de peste ? cm.

Inflorescen!a este un racem corim&iform. /lorile alc"tuite dintr-un caliciu redus* au

o corol" ro%iatic"* violacee-roz sau al&". /ructul este o achen" aiungitovat"*

,ngustat" la vrf* prevdzut" cu un papus de peri. 0nflore%te din luna mai pn" ,n

august.

R%sp4ndiea.lant" euroasiatic"* la noi cre%te pe locuri umede* de-a lungul

apelor sau prin p"duri uscate %i locuri stncoase. 0n ultimul timp s-a introdus ,n

cultur" pe scar" larg"* datorit" faptului c" necesit"!ile terapeutice sunt din ce ,n ce

mai mari* iar prin culturi se o&!ine un produs uniform %i mai valoros. a noi cele

mai mari culturi de valerian" sunt ,n regiunile Bra%ov* Cri%ana* Bac"u* Earamure%

%i Eure%-Autonom"-Eaghiar".

O'#ineea p!dusului. erioada cea mai potrivit" pentru recoltarea

rizomilor %i r"d"cinilor este toamna ,ncepnd cu luna octom&rie %i pn" la c"derea

gerului. 0n culturi* mai economic" este recoltarea ,n primul an de vegeta!ie.

Dizomii %i r"d"cinile scoase din p"mnt puse ,n co%uri de nuiele se spal" cu ap"

28


29/77

curg"toare. Dizomii mai gro%i se pot despica. up" sp"lare se ,ntind la aer pentru

zvntare* apoi se usuc" la 3? - 9?oC.

Caac"ee mac!sc!pice./ragmente conice lungi de 3-? cm* cu diametru

de 1-3 cm uneori despicate longitudinal* striate %i prev"zute ,n partea superioar" cu

resturile tulpinilor aeriene. 0n sec!iunea longitudinal" rizomii pot avea la interior o

structur" spongioas" sau o cavitate goal" desp"r!it" de pere!i transversali.

Sunt ,nconurate aproape ,n ,ntregime de numeroase r"d"cini* lungi de -1?

cm cu diametrul pnd la 3 mm* fin striate longitudinal* de culoare gal&en"-&run"

pn" la &run" la e'terior* al&icioas" la interior.

Eiros caracteristic puternic* gust dulceag aromatic* am"rui.

Caac"ee mic!sc!pice.Dizomul* ,n sec!iune transversal"* are spre e'terior

un periderm* su& care se g"se%te o hipoderm" format" din mai multe rnduri de

celule* unele con!innd pic"turi de ulei volatil. arenchimul cortical con!ine celule

cu numeroase granule de amidon* de o&icei asociate* cu diametrul de 3-16

ma'imum 26 cu hil central. 4ltimul strat al scoar!ei este endoderma* su& care se

g"se%te cilindrul central. /ascicolele li&ero-lemnoase sunt colaterale* ,n centru se

g"se%te o m"duv"* care la rizomii mai &"trni se resoar&e* formnd o lacun". 0n

endoderm" %i ,n m"duv" se pot g"si celule pietroase.

D"d"cina ,n sec!iune transversal" este limitat" la e'terior de o epiderm" cu

peri a&sor&an!i* su& care se g"se%te o hipoderm" format" din 2-3 rnduri de celule*

29


30/77

unele su&erificate con!in pic"turi de ulei volatil; urmeaz"* un parenchim cortical %i

o endoderm". Cilindrul centrat format din fascicole li&eriene %i lemnoase alterne cu

un ,nceput de structur" secundar".

ulverea r"d"cinei de valerian" prezint" fragmente din stratul pilifer cu peri

neregula!i ,nclina!i* rari* por!iuni din parenchimul cortical cu celule pline de

amidon* de asemenea granule de amidon li&er sau asociat* rare celule pietroase*

grupe de vase lemnoase* fragmente din hipoderm %i din parenchimul cortical cu

celule cu ulei volatil.

C!mp!&i#ie c3imic%.Con!ine ulei volatil 6*26-1*?68. 0n cantitate mai mare

se g"se%te ,n produsul proasp"t fiind format din apro'imativ 268 terpene )pinen*

camfen* limonen+. 4leiul recent distilat este inodor* cu timpul ,nsa capat" un miros

p"trunz"tor* caracteristic* ,n urma hidrolizei deriva!ilor valerianici. 4nul dintre

ace%tia este izovalerianatul de &ornil* care se dedu&leaz" ,n &orneol %i acid

izovalerianic.

rof. r. . Cionga a izolat piril - - metil cetona %i un acid ester

)C16G1J9+ care se dedu&leaz" ,n acid valerianic %i acid -hidro'iizovalerianic.

Aceast" su&stan!" posed" propriet"!i farmacodinamice interesante$ ,n doze

de 6*661 mol g:g este antitermic* iar ,n doze mai mari anestezic local.

30


31/77

Stoll %i See&ec: au izolat din valerian" o serie de compu%i chimici ca acizii$

formic* acetic* &utiric* malic* hesperitinic* valerianic* acetilvalerenolic* valerenolic*

valerenic.

D"d"cina de valerian" mai con!ine fermen!i )o'idaz"* lipaz"+ %i doi alcaloizi

,n propor!ie de 6*168 )valerian" %i chatinina+. Decent s-a izolat o heterozid" activ".

/.D.- #III prevede ca produsul s" con!in" cel mult 198 umiditate* cenu%" cel

mult 128* cenu%" insolu&il" ,n acid clorhidric diluat cel mult 168* iar ulei volatil

cel pulin 6*3 ml8.

5n"e'uin#%i. D"d"cina de valerian" se ,ntre&uin!eaz" ca sedativ al

sistemului nervos central %i antispasmodic. (inctura de valerian" intr" ,n

compozi!ia siropului Sedonal* iar e'tractul se utiltzeaz" la prepararea

comprimatelor de 'traveral.

/JDS ( /D4C(4S CDA(A@I

/lorile %i fructele plantelor indigene Crataegus monogynaacR %i Crataegus

oyxacanatha. p"ducel )Dosaceae+.

31


32/77

)escieea plan"el!. Crataegus monogyna* este un ar&ust sau un mic

ar&ore* ,nalt pn" la -16 metri* cu lemn tare %i lueri spino%i* frunzele alterne %i

varia&ile. /lorile sunt dispuse ,n corim&e erecte* fructele ro%ii* cu receptacolul

e'tern c"rnos* care prezint" la vrf resturile calciului. 0n fiecare fruct se g"se%te un

sm&ure ovoid.

Crataegus oyxacanathaare frunze mai pu!in adnc divizate. Spre deose&ire

de specia precedent" florile con!in 2 ovare %i ,n fruct se g"sesc 2 sm&uri. 0nfloresc

,n lunile mai-iunie.

R%sp4ndiea. Crataegus monogyna este comun" la noi ,n regiunile de

cmpie* de deal* prin p"duri* margini de cmpie* tufi%uri* mai rar ,n zona muntoas".

Crataegus oyxacanathaeste o specie central" %i sud european" %i se g"se%te la noi*

mai ales ,n p"r!ile de sud ale !"rii.

O'#ineea p!dusului. /lorile se recolteaz" ,nainte de desfacerea lor

complet"* separat sau ,mpreun" cu frunzele )Folium Crataegi cum floritus+ se

usuc" de preferin!" ,n usc"torii artificiale* la o temperatur" de 96-9? 6C* pentru a se

preveni &runificarea lor. /ructele se recolteaz" toamna la ,nceputul maturiz"rii* se

usuc" la o temperatur" de 56-66C. rodusul nu tre&uie s" con!in" fructe negre*

arse.

Caac"ee mac!sc!pice. /lorile sunt formate din ? sepale verzi*

triunghiulare* persistente; corola este alc"tuit" din ? petale al&e-g"l&ui sau gal&ene

32


33/77

prin uscare. 0n interiorul corolei se afl" 1?-26 stamine* ovarul este infer* uni sau

&ilocular* cu 1-2 stiluri. a Crataegus oyxacanatha sepalele sunt gla&re* iar la

Crataegus monogynaadeseori pu&escente.

/ructele* de culoare ro%ie* de form" glo&uloas"* au caliciul persistent. rin

uscare* receptacolul c"rnos e'tern se z&rce%te %i se ,nchide la culoare* ,n interiorul

lor se g"sesc 1-2 sm&uri. /lorile sunt inodore* cu gustul sla& astringent* iar

fructele sunt acri%or-astringente.

Caac"ee mic!sc!pice. 0n preparatul superficial din flori se o&serv"

numero%i peri tectori unicelulari grupa!i ,n m"nunchiuri. erii au pere!ii ,ngro%a!i %i

vrful ascu!it. /ragmentele de !esut parenchimatos con!in numeroase cristale de

o'alat de calciu.

C!mp!&i#ia c3imic%. 0n compozi!ia chimic" a florilor %i frunzelor s-au

identificat su&stan!e triterpenoidice )acid oleanolic* acid ursolic+* acetilcolin"*

colin"* amine )izoamilizo&utiletil %i etanolamin"+* acid clorogenic o flavon"

)hiperozid"+ cvercetin"* vite'in"* tanin %i ulei volatil 6*1?8.

/ructele con!in saponine* ulei gras* vitamina B1 %i vitamina C* flavone

)hiperozida %i altele+* antociani* colin"* acetilcolina* acid clorogenic %i glucide 98.


34/77

5u"e'uin#%i. Ca sedativ* de%i nu se cunoa%te pn" ,n prezent care din

compu%ii aminti!i ,n compozitia chimic" au aceast" ac!iune. Se folose%te su& form"

de tinctur"* e'tract fluid sau sirop.

CJD(Q #IB4D


35/77

,ngro%a!i* cu lumenul punctiform* izolate sau asociate. 0ntre scoar!a primar" %i cea

secundar" nu se poate face o delimitare* deoarece razele medulare alc"tuite din 1-2

rnduri de celule sunt pu!in distincte ,n partea intern" a scoar!ei %i pe m"sur" ce

,nainteaz" spre scoar!a primar" se pierd ,n parenchimul acesteia. a scoar!ele mai

vrstnice g"sesc celule pietroase izolate sau grupate* care prin forma lor se

diferen!iaz" net de fi&rele li&eriene. Se g"sesc numeroase celule cu rozete de o'alat

de calciu %i celule cu amidon.

Sec!iunea neclarificat"* tratat" cu clorur" feric"* se coloreaz" ,n verde

)tanin+.

Su's"i"uii 6c!n2u&ii7.


36/77

-6*?g scoar!" pulverizat" se fier& ? minute cu 16 ml ap" %i se filtreaz";

solu!ia se trateaz" cu ? pic"turi clorur" feric"; apare o colora!ie verde-,nchis*

aproape neagr".

-1g scoar!" pulverizat" se tritureaz" cu un ml acid fosforic; se dega" miros

de acid valerianic.

4miditate cel mult 128* cenu%" cel mult 8.

5n"e'uin#%i.Ca tonic al sistemului nervos %i sedativ uterin. in scoar!" se

prepar" tinctur" %i e'tract fluid total.

ERBA PASSIFLORAE

"r!ile aeriene ale planteiPassiflora incarnata. )assifloraceae+.

)escieea plan"ei. lant" lemnoas"* ag"!"toare* cu crcei* cu frunze

alterne* trilo&ate. /lorile al&e* mirositoare* prezint" o coroni!" purpurie. /ructul

este o &ac" portocalie cu un diametru de circa ? cm.

R%sp4ndiea.lant" originar" din America* cultivat" la noi ca ornamental"*

numit" ceasornic.

O'#ineea p!dusului.rodusul se recolteaz" ,n perioada ,nfloririi* ,nainte

de dezvoltarea fructelor.

36


37/77

Caae"ee mac!sc!pice. rodusul este format din fragmente de p"r!i

aeriene ale plantei. /runzele sunt verzi* adnc divizate ,n 3-? lo&i ovali* ascu!i!i* fin

din!a!i; gla&re sau u%or pu&escente* prev"zute cu crcei la locul de inser!ie pe

ramuri.

/lorile mari* solitare* lung pedunculate* cu diametrul apro'imativ de mm*

,ntov"r"%ite de 3 &ractei cu papile* au caliciul ,n form" de cup" cu ? sepale

ai&icioase. Corola are ? petale al&e %i ,nso!ite de numeroase filamente lungi

purpurii. Androceul este format din ? stamine cu antere mari portocalii. Jvarul

unilocular multiovulat.

C!mp!&i#ia c3imic%.Con!ine o su&stan!" de natur" glicozidic" passiflorina

)alcaloid cu nucleu harminic+* su&stan!e amare* steroli.

5n"e'uin#%i.ste un sedativ nervos %i antispasmodic. Se administreaz" ca

tinctur" %i e'tract fluid.

LUPULINUM

37


38/77

ul&ere format" din perii glandulari de pe &racteele inflorescen!elor femele

ale ptanteiHumulus lupulus.* hamei )Canna&inaceae+.

)escieea plan"ei.lant" dioic"* volu&il"* cu mai mute tulpini lungi de 5-

m. /runzele sunt opuse 3-? digitat-lo&ate. /lorile mascule dispuse ,n cime* a'ilare*

racemiforme con!in ? stamine. /lorile femele* dispuse ,n amen!i a'ilari* de forma

unor conuri* sunt formate dintr-un num"r mare de &ractei mem&ranoase* ,n a'ila

c"rora sunt a%ezate florile. /ructul este o achen" cenu%ie. ungimea &racteelor este

de 1-2 cm* culoarea lor este gal&en"-verzuie* iar la maturitate devin complet

gal&ene. Bracteele poart" numeroase glande* a c"ror secre!ie imprim" conurilor un

miros aromat.

0nflore%te ,n lunile iulie-august.

R%sp4ndiea.lant" eurasiatic"* la noi cre%te prin tuf"ri%uri de-a lungul

apelor curg"toare* la marginea p"durilor %i pe garduri. Se cultiv" numai plantele

femele pentru conurile ,ntre&uin!ate ,n industria &erii )Stro&uli upuli+.

O'#ineea p!dusului.Decoltarea se face ,n momentul ,n care conurile au o

culoare verde sau gal&en"-verzuie* iar &racteele sunt ,nc" strnse ,n urul a'ei. Se

usuc" ,n straturi su&!iri* iar dup" uscare se strng cu aten!ie s" nu se scuture

glandele.

@landele se o&!in prin frecarea conurilor %i cernarea lor.

38


39/77

Caac"ee mac! i mic!sc!pice. ul&ere groscioar" pu!in aderent"* ,n

stare proasp"t" de culoare gal&en"-verzuie* miros aromat. rin ,nvechire devin

gal&ene-aurii sau gal&ene-cafenii* cu miros nepl"cut care aminte%te pe cel de

valerian".

upulina e'aminat" la microscop prezint" peri glandulari ovoizi sau ,n

form" de cup" de 196-256 , constitui!i dintr-un pedicel scurt %i un strat de celule

secretorii* dispuse ,n form" de capsul" sau cup"; su&stan!a oleo-rezinoas" secretat"

se acumuleaz" ,ntre celulele secretorii %i cuticula acestora. a glandele recent

recoltate cuticula este &om&at" %i con!ine un lichid oleo-rezinos. rin conservare* o

parte din uleiul volatil dispare %i r"mne numai o mas" rezinoas"* iar cuticula

&om&at" ini!ial prezint" o depresiune.

C!mp!&i#ia c3imic%.Con!ine ulei volatil 28 ,n compozi!ia c"ruia s-au

identificat mai mul!i componen!i$ mircen 36-?68* o sescviterpen" alifatic" 1?-

268* humulen" 26-968* esteri valerianici %i urme de acid formic. Eai con!ine

?68 rezin"* gr"simi* cear" %i glucide. in rezin" s-au izolat 2 su&stan!e cristalizate

cu gust foarte amar$ humulona %i lupulona care sunt deriva!i floroglucinic.

5n"e'uin#%i.Ca sedativ %i anafrodisiac* se administreaz" mai cu seam"

su& form" de ca%ete %i pilule.

Se p"streaz" ,n vase &ine ,nchise* ferite de lumin".

39


40/77

Gameiul se cultiv" pentru conurile sale* care sunt ,ntre&uin!ate la fa&ricarea

&erei c"reia ,i d" un gust pl"cut* am"rui. 4leiul volatil contri&uie la conservarea

&erii.

GDBA J


41/77

R%sp4ndiea.Aceste specii sunt originare din Asia* azi r"spndite %i ,ntr-o

&un" parte a uropei. Studiile f"cute la noi ,n !ar" au permis s" sta&ileasc" ariile de

r"spndire ale celor dou" specii* ,nire @ala!i %i Satu-Eare. a nord-est de aceast"

linie se g"sesc sta!iunile cu Leonurus villosus* iar la sud-vest cele cuLeonurus

cardiaca. Am&ele specii cresc pe marginea drumurilor pe lng" garduri* pe locuri

necultivate.

O'#ineea p!dusului. Se recolteaz" de preferin!" vrfurile tulpinilor

,nflorite din locurile mai ,ndep"rtate de drumuri %i %osele pentru a nu fi acoperite

cu praf.

Caac"ee mac!sc!pice./ragmente de turpini prev"zute cu patru muchii*

care uneori poart" frunze opuse* pe!iolate cu lim&ul palmat-lo&at* cu 3-? lo&i

din!a!i pe margini. /lorile sunt grupate ,n pseudoverticile sau desprinse izolate. le

sunt formate dintr-un caliciu tu&ulos cu ? din!i spino%i* o corol" &ilo&at" de culoare

roz rar al&"* 9 stamine %i un ovar super cu un stigmat divizat ,n dou". Eirosul este

sla&* iar gustul amar.

C!mp!&i#ia c3imic%. Con!ine tanin* urme ale unui alcaloid )leonuria+*

saponina %i ulei volatil 6*638.

5n"e'uin#%i.Se folose%te su& form" de infuzie %i e'tract* datorit" ac!iunii

sale sedative ,n nevrozele cardio-vasculare.

41


42/77

FLORES LA*AN)ULAE

/lorile planteiLavandula veraC. sin.LavandulaofficinalisChai' et #ilt.

)a&iatae+* cultivat" la noi %i cunoscut" su& numele de lev"n!ic".

)escieea plan"ei. Semiar&ust aproape glo&uros* ,nalt de 36-6 cm.

(ulpinile &"trne sunt lemnoase* &rune* iar cele tinere tetragonale* verzi. /runzele

sunt opuse* liniar-lanceolate. /lorile* dispuse ,n inflorescen!e spiciforme grupate ,n

verticile ,ntrerupte* sunt distan!ate ,ntre ele. /lorile la&iate au un caliciu lung de ?

mm* al&astru* iar corola este lung" de 1 cm %i al&astr" sau al&astr" violacee.

/ructele sunt nucule situate la &aza caliciului persistent. 0nflore%te ,n lunile iunie-

iulie.

R%sp4ndiea. ev"n!ica cre%te spontan ,n p"r!ile de vest ale &azinului

mediteranean pn" ,n D.S./. Iugosiavia %i @recia. Cele mai importante sta!iuni se

g"sesc ,n alpii francezi* pe versantele sudice* la altitudinea cuprins" ,ntre 66 %i

166 m. Earea maoritate a produc!iei mondiale provine din culturi. a noi

culturile industriale se g"sesc la nord de Bra%ov* ,n valea B,rsei.

O'#ineea p!dusului. Se recolteaz" florile ,nainte de deschiderea lor

complet" %i se usuc" la um&r". entru o&!inerea uleiului volatil* industria valorific"

inflorescen!ele proaspete ,n faza ,nfloririi complete. Eaterialul recoltat se supune

imediat distil"rii* deoarece prin conservare pierde din cantitatea de ulei volatil.

42


43/77

'perimental* s-a constatat c" la 3 ore de la recoltare* inflorescen!ele pierd

apro'imativ 298 din uleiul volatil* dup" 29 de ore ,n medie 258* iar prin uscare*

pn" la 36 8.

Caac"ee mac!sc!pice. /lori scurt pedunculate* proteate de &ractee

ovale* mem&ranoase* gal&ene-&rune* constituite dintr-un caliciu cilindric* lung de ?

mm* cu ? din!i o&tuzi* p"ros %i glandular* de culoare al&astr"-cenu%ie. Corola

tu&uloas"* &ila&iat"* lung" de -16 mm* de culoare al&astr"-violet"* este format"

dintr-un la&iu superior &ilo&at %i unul inferior cu 3 lo&i ,ngu%ti. Androceul* format

din 9 stamine* este ap"rat de tu&ul corolei. Jvarul superior este alc"tuit din 9

carpele. Eirosul produsului este pl"cut aromat* iar gustul aromat %i u%or amar.

Caac"ee mic!sc!pice. Sec!iunea transversal"* prin tu&ul corolei %i

caliciului* prezint" dou" cercuri concentrice. Sec!iunea caliciului are un contur

ondulat* cu numeroasecoaste proeminente. e partea e'tern"* ,n dreptul coastelor*

se g"sesc numero%i peri ramifica!i* dispu%i ,n etae* ascu!i!i la vrf %i cu cuticula

rugoas"* precum %i peri glandulari monocelulari. 0n depresiunile dintre dou" coaste*

sunt prezen!i perii glandulari octocelulari.

Eezofilul caliciului este format dintr-un !esut parenchimatos omogen* iar ,n

dreptul proeminen!elor se afl" un fascicol li&ero-lemnos* asociat ,n partea e'tern"

cu un !esut sclerenchimatos. e epiderma intern" a caliciului se g"sesc peri lungi*

monocelulari* cu cuticula pliat".

43


44/77

0n sec!iunea corolei* pe epiderma e'tern" se pot o&serva papile %i peri mici

,n form" de (* iar pe epiderma intern"* peri lungi cu proeminen!e pe suprafa!a lor*

iar ,n vrf cu o gland" sferic"* monocelular".

C!mp!&i#ia c3imic%. Con!ine ulei volatil 1-38. 0n culturi s-a auns la

variet"!i care con!in pn" la 8 ulei volatil. Eai con!ine tanin* rezine* su&stan!e

pectice* herniarin".

4leiul se o&!ine prin distilarea cu vapori de ap" a florilor proaspete. ste un

lichid incolor sau sla&-g"l&ui levogir* cu reac!ie neutr" cu densitatea de 6*?-

6*>1 %i p.f. 26?-2166C. Are miros pl"cut* aromat* iar gustul este amar. ste

solui&il ,n orice propor!ie ,n alcool* eter* acid acetic* cloroform. Solu&il ,n alcool de

6 6* uleiuri volatile %i uleiuri grase* prezint" uneori o sla&" opalescen!". 4ieiul de

lev"n!ic" con!ine 96-?68 linalol li&er sau su& form" de esteri cu acizii$ acetic*

&utiric* valerianic. Constituentul principal este acetatul de linalil* care imprim"

mirosul uleiului. Al"turi de ace%tia se mai g"sesc cineol* &orneol* geraniol %i acetat

de geranil.

/actorii pedoclimatici au o mare influen!" att asupra con!inutului ,n ulei

volatil al florilor ct %i asupra compozi!iei sale chimice. Astfel* uleiul francez este

foarte &ogat ,n acetat de linalil )9>-?38+* cel englezesc con!ine numai -118* ,n

schim& con!ine 26-368 cineol. a noi variaz" de asemenea ,n func!ie de localitate*

,ntre 2 %i 33*318. Cercet"torii romni au o&!inut un ulei de lavandula cu un

44


45/77

con!inut de 99 8 acetat de linalil. 4leiul volatil de **lavandinH )hi&rid ,ntre

Lavandula vera %i Lavandula latifolia+ con!ine numai 158 acetat de linalil* iar

geraniol %i linalol li&er se gsesc ,n cantitate mai mare* de aceea se ,ntre&uin!eaz"

,ndeose&i ,n parfumerii.

ozarea acetatului de linalil se face dup" metoda dat" de /.D. #III* care

prevede ca uleiul de lev"n!ic" s" con!in" cel pu!in 3? g 8 esteri* e'prima!i ,n acetat

de linalil.

5n"e'uin#%i. /lorile se ,ntre&uin!eaz" su& form" de infuzie datorit"

propriet"!ilor sedative %i antispasmodice. 4leiul volatil se folose%te mai ales ,n

parfumerie %i cosmetic". Intr" %i ,n compozi!ia preparatelor farmaceutice$ Spiritus

avandulae* Spiritus Saponatus* Acetum Aromaticum.

/JDS (IIA

)/lori de tei+

/lorile cu sau f"r" &ractee de la Tilia tomentosaEnch )sin. Tilia argentea

esfr.+* Tilia cordata Eill. )sin. Tilia parvifolia G. hrh.+ %i Tiliaplatyphyllos

Scop. )sin. Tilia grandifoliaG. hrh.+ )(iliaceae+.

45


46/77

)escieea plan"el!.Speciile de tei sunt ar&ori ,nal!i )26-96 m+* cu tulpina

ramificat". /runzele alterne pe!iolate* la &az" cordate* asimetrice* marginea din!at".

/a!a inferioar" cu nerva!ii proeminente %i la &aza ramifica!iilor cu &uchete de peri

)Tilia cordata %i Tilia platyphyllos+. a Tilia(omentosa sin. Tilia argentea* fa!a

inferioar" a frunzelor este acoperit" cu un num"r mare de peri stela!i care ,i dau

aspectul argintiu-m"t"sos.

0n func!ie de forma acestor peri* speciile de (ilia se ,mpart ,n dou" sec!ii$

- Sec!ia indnera sau Astrophlra cruprinde speciile cu mai mult de ?6 de

stamine* cu stamiodii %i peri stela!i )Tilia tomentosa* cu mai multe variet"!i %i

forme+.

- Sec!ia Anastraea cuprinde speciile care au 1?-26 de stamine* nu au

staminodii* iar perii de o&icei sunt filamento%i )Tilia cordata* Tilia platyphyllos* ct

%i numeroase alte variet"!i %i forme+.

/lorile se dezvolt" ,n fiecare an pe ramurile tinere* la su&suoara frunzelor

grupate ,n inflorescen!e* pendente* asociate cu o &ractee. Bracteele* ,n general*

mem&ranoase* alungite* scurt pe!iolate* au nervura median" pn" la um"tatea lor

concrescut" cu pedunculul inflorescen!ei.

R%sp4ndiea. Speciile r"spndite la noi ,n !ar" prin p"durile de foioase pn"

,n zona su&alpin" sunt$ Tiliaparvifolia%i Tiliaplathyphyllos. Tilia tomentosaeste

un element sud-est european %i se g"se%te din a&unden!" la noi ,n !ar". Speciile de

46


47/77

tei sunt cultivate ca plante ornamentale prin parcuri* gr"dini %i de-a lungul

drumurilor.

O'#ineea p!dusului. Inflorescen!ele de tei se recolteaz" cu sau f"r"

&ractei* ,n momentul cnd maoritalea florilor sunt deschise )Flores Tiliae cum

bracteissauFlores Tiliaesine bracteis+. 4scarea florilor tre&uie s" se fac" pe cale

natural"* ,n locuri ad"postite.

Caac"ee mac!sc!pice.Inflorescen!ele de la Tilia tomentosasunt formate

din ?-l6 )1?+ f1ori* cu &racteea lung" de -16 cm %i lat" de 1*?-2 cm* eliptic" sau

lanceolat" cu fa!a inferioar" des tomentoas". Culoarea &racteei este verde-pal" %i

are nervura median" concrescut" cu pedunculul inflorescen!ei pn" la umatatea ei.

/lorile au ? sepale verzi-g"l&ui* ? petale gal&ene* li&ere* spatulate* ,n interiorul

c"rora sunt ?-11 staminodii sau parapetale mai scurte dect petalele. etalele sunt

mai groase* mai c"rnoase dect cele de la Tiliaecordata%i TiliaePlathyphyllos. a

,nflorire elementele ,nveli%ului floral nu iau o pozi!ie orizontal"* a%a c" florile par

incomplet deschise* iar celelalte elemente ale florii nu sunt &ine vizi&ile. Staminele

,n num"r de ?6-6 formeaz" ? grupuri. Jvarul este oval* tomentos* iar pistilul se

termin" cu un stigmat glo&ulos cu ? lo&i. Aceste flori au un miros mai pronun!at %i

asem"n"tor cu cel de miere.

Inflorescen!ele de la Tiliaecordatasunt formate din ?-1? flori* iar la Tiliae

plathyphyllos* din 2-? flori. Bracteea acestor specii este lung" de apro'imativ 5 cm*

47


48/77

lat" de 1-1? cm* etiptic" sau lanceolat"* mem&ranoas"* gla&r" pe fa!a superioar" %i

prev"zut" cu peri pe cea inferioar". Culoarea &racteei este gal&en"-verzuie %i are

nervura median" concrescut" cu pedunculul floral pn" la um"tatea inferioar"*

nerva!ia reticulat" %i marginea ,ntreag". /lorile gal&ene* cu diametrul apro'imativ 1

cm* cu caliciul din ? sepale li&ere* ovale* caduce* iar colora din ? petale li&ere*

gla&re* spatulate %i su&!iri. a ,nflorire petalele iau o pozi!ie orizontal"* sunt

complet deschise* l"snd vizi&ile celelalte elemente ale florii. Staminele ,n num"r

de 36-96 formeaz" ? grupe cu filamentele lungi* su&!iri* purtnd cte dou" antere

gal&ene. Jvarul acoperit cu peri este ovoid* super* iar pistilul prev"zut cu un

stigmat glo&ulos cu ? lo&i.

Caac"ee mic!sc!pice. a Tiliae tomentosa petalele con!in numeroase

celule cu mucilagii care se o&serv" %i ,n structura parapetalelor* al"turi de celule

o'alifere. Caracteristici sunt perii tectori cu un aspect stelat ) sau mai multe

&ra!e+. Suprafa!a perilor este prev"zut" cu o cuticul" neted" sau ondulat". erii

stela!i se pot vedea pe toate elementele inflorescen!ei %i mai ales pe partea

inferioar" a &racteei* unde se g"sesc ,ntr-un num"r foarte mare* caracter prin care

se deose&e%te de celelalte specii. olenul la toate speciile are cuticula cu ,ngro%"ri

fine %i 3 pori germinativi.

a Tiliae cordata %i Tiliaeplathyphyllos* ,n structura petalelor* se pot

o&serva celule cu mucilagii %i rozete de o'alat de calciu. erii tectori sunt

48


49/77

caracteristici %i pot fi o&serva!i att pe &ractee* ct %i pe celelalte elemente ale

florii. a aceste specii perii sunt unicelulari* flageliformi* cu conturul adeseori

ondulat sau neted %i cu mem&rana su&!ire* iar la Tiliaeplathyphyllosse pot ,ntlni

%i peri cu mem&rana mai ,ngro%at"* rigizi %i cu suprafa!a rugoas". 4neori ei sunt

reuni!i ,n fascicule* putnd fi o&serva!i foarte &ine %i cu lupa.

C!mp!&i#ia c3imic%.Componenta principal" o constituie mucilagul* care se

g"se%te ,n cantitate mai mare ,n &ractee. Eucilagul prin hidroliz" d" acid -

galacturonic %i o mentilpentoz". Eai con!in ulei volatil )6*6?8+* ,n compozi!ia

c"ruia intr" farnesolul. Con!in de asemenea flavone* care deriv" de la cvercetol %i

:empferol. e asemenea s-au identificat$ tanin* o saponin" nehemolitic" %i un

derivat triterpenic* tiliadina* identic cu tara'erolul. 0n florile de tei s-a semnalat

e'isten!a hormonilor se'uali feminini %i masculini.

/lorile nu tre&uie s" con!in" mai mult de 138 umiditate* cel mult 8

cenu%"* iar su&stan!e minerale* ma'imum 6*?8.

5n"e'uin#%i.Se ,ntre&uin!eaz" su& form" de infuzii ca emolient ),n tuse*

&ron%ite+ %i diaforetic. /lorile mai intr" ,n compozi!ia unor ceaiuri medicinale %i

servesc la prepararea apelor aromatice.

49


50/77

RE8ETE UTILIZATE 5N COMBATEREA INSOMNIEI

UZ INTERN

Hameiul7 infuzie dintr-o lingur" de conuri* la o can" cu ap" clocotit" )2?6

ml+. Se &eau 2 c"ni pe zi.

Levnica7 infuzie dintr-o linguri!" de flori* la o can" cu ap" clocotit" )2?6

ml+. Se &eau 1-2 c"ni pe zi.

ghiranul7 infuzie din ? g plant" m"run!it" sau pul&ere din plant"* la 166

ml ap" clocotit". Apa se toarn"* peste plant"* ,ntr-o can". Se las" acoperit" 36 de

minute %i apoi se filtreaz". Se ia cte o linguri!"* la 2-3 ore.

Pducelul7 infuzie dintr-o linguri!" de frunze* flori sau fructe* la o can" cu

ap" fier&inte )2?6 ml+. Se &ea seara ,nainte de culcare. (inctura preparat" din 26 g

frunze* flori sau fructe* macerate timp de 16 zile* ,n 166 ml de alcool 56 o. Se iau

16-1? pic"turi* de trei ori pe zi* ultima dat" ,nainte de culcare.

!alcia7 decoct din 2 linguri de scoar!" m"run!it"* la o can" cu ap" )2?6 ml+.

Se fier&e 1? minute. Se ia trei linguri pe zi.

!ulfina7 infuzie dintr-o linguri!" de plant"* la o can" cu ap" )2?6 ml+

clocotit". Se &ea seara* ,nainte de culcare.

50


51/77

Talpa g"#tii7 infuzie din 3 linguri de plant"* la o can" cu ap" clocotit" )2?6

ml+. Se iau 3*? linguri pe zi )dintre care 1-2 ,nainte de culcare+. (inctur" preparat"

din 26 g de plant"* macerat" - zile* ,n 166 ml alcool de 6 6. Se iau cte 26-96

pic"turi de 2-3 ori pe zi.

Teiul7 infuzie din 1-2 linguri!e de flori* la o can" cu ap" clocotit" )2?6 ml+.

Se &ea 2-3 c"ni pe zi.

$r%ica moart7 infuzie dintr-o linguri!" de plant" uscat"* m"run!it"* peste

care se toarn" o can" de ap" clocotit" )266 ml+. Se las" acoperit" 1? minute %i apoi

se strecoar". Se &eau 1-2 c"ni pe zi.

Valeriana7 infuzie dintr-o linguri!" de r"d"cin"* la o can" cu ap" )2?6 ml+.

Se &ea ,nainte de culcare.

Vinaria7 infuzie din 2 linguri!e de pul&ere plant"* peste care se toarn" o

can" cu ap" rece )266 ml+. Se las" de mai multe ori s" dea ,n clocot %i apoi se

strecoar". Se &ea* seara cte o cea%c".

Ceaiui c!mple,e

1. (ei 7 flori )96g+* hamei 7 conuri )36g+* talpa g%tii 7 plant" )26g+*

valerian" 7 r"d"cin" )26g+* p"ducel 7 fructe )26g+. Infuzie din 1-2 linguri!e de

amestec la o can" cu ap" clocotit" )2?6 ml+. Se &eau 1-2 c"ni pe zi.

2. (ei 7 flori )96 g+* hamei 7 conuri )36g+* talpa g%tii 7 plant" )36g+*

valerian" 7 r"d"cin" )26g+* %ovrv 7 plant" )26g+* mac 7 capsule )26 g+. Infuzie din

51


52/77


53/77

UZ E9TERN:

Hreanul7 r"d"cin" ras" aplicat"* su& form" de cataplasm"* pe glezne.

Levnica7 infuzie din 166 g de flori* la 3 litri de ap"* care se adaug" ,n apa

de &aie. ecoct dintr-un amestec de ulei de lev"n!ic" cu alcool ),n cantit"!i egale+*

din care se adaug" 3-9 g la &aie.

Pinul7 &"i generale calde cu ace de pin.

Teiul7 infuzie din 1?6 g de flori* la 2-3 litri de ap"* care se adaug" ,n apa de

&aie.

53


54/77

I#. DADA( #@(A C4ACNI4


55/77


56/77

C!mp!&i#ie:lante ce con!in acid crategic* flavonoide* acid cafeic* colin"*

steroli* vitamina C* s"ruri minerale. lante$ creasta coco%ului* m"r"cin* cei* dian"*

rug s"l&atic* iar&a de piatr"* lavand".

Adminis"ae:Se &eau 1-3 c"nizi* cu ,nghi!ituri rare* ,ntre mese. ulvis$

12 linguri!" plant" pudr"* se ,nghite de 1-3 orizi* cu pu!in" ap" sau ceai.

Pe&en"ae: ?6 gr

P!duca"!: /avisan

Tei

(ei este un produs aduvant ,n st"ri cu imunitate sc"zut"* insomnii*

nervozitate* angoas"* palpita!ii* migrene* r"celi* &ron%ite* tuse. ste emolient*

&ehic* diaforetic* u%or sedativ* spasmolitic* diuretic* antiinflamator* antipiretic*

antiviral* hipotensiv %i u%or coronaro-dilatator; cre%te rezisten!a natural" de ap"rare

a organismului* men!ine starea de &un" dispozi!ie %i de confort l"untric o perioad"

,ndelungat".

Adminis"ae: ca supliment nutritiv* 1cps.' 3zi

C!mp!&i#ie: (ei.

Pe&en"ae: 96 capsule.

P!duca"!: /avisan.

56


57/77

E,"ac" din mu>ui de "ei a>in"iu

Indica#ii "eapeu"ice:

istonie neurovegetativ" cu manifest"ri de an'ietate; insomnia adultului %i

copilului; dezo&i%nuire de somnifere; emotivitate; tranchilizant ,n alergii* prurit

nervos* tul&ur"ri cardiace date de stres* nervozitate* hipertensiune; dischinezie

&iliar" hipertonic"* colite spastice; cistalgii la femei an'ioase sau cu nevroz"

o&sesional" asociat" frecvent cu frigiditate; tul&ur"ri depresive cu an'ietate

datorate contraceptivelor.

O>an!"!pism:

Sistem nervos central %i neurovegetativ* musculatura neted" %i striat"* inim"*

vase arteriale.

As!ciei:

-Crataegus o'acantha )e'tract din ml"di!e de p"ducel+ ,n eretism cardiac cu

palpita!ii* tahicardie %i an'ietate;

-Crataegus o'acantha )e'tract din ml"di!e de p"ducel+ %i Sringa vulgaris

)e'tract din muguri de liliac+ ,n algie precordial" atipic" cu u%oare spasme

coronariene;

-Jlea europaea )e'tract dn ml"di!e de m"slin+ ,n u%oar" hipertensiune

arterial" de stres;

57


58/77


59/77

- dup" o sapt"mn" de la ,nceputul administr"rii se o&serv" o ameliorare

su&iectiv" %i o&iectiv" la cardiopa!i* mai ales ,n leziuni ale miocardului

- sunt foarte &ine tolerate %i indicate mai ales ,n tratamentul persoanelor ,n

vrst"

- are ac!iune sedativ" )calmant"+

- scade tensiunea arterial"

C!n#ine:36 caps. 966 mg.caps.

P!duca"!:Gungaronatura

Salcie

Salcie este un produs cu efect analgezic* antipiretic* antiinflamator* u%or

sedativ nervos recomandat ca aduvant ,n fe&r"* gripe* rinite* dureri de orice

etiologie* dismenoree cu simptome dureroase* insomnii* an'ietate* etilism acut*

reumatism.

Adminis"ae: 2 capsule de 3 ori pe zi.

Pe&en"ae:96 capsule.

P!duca"!:/avisan.

E,"ac" din mu>ui de salcie59


60/77

'tract din muguri de salcie este un &un sedativ* reechili&rant* stimuleaz"

formarea glo&ulelor ro%ii.

Indica#ii "eapeu"ice:Insomnie nervoas"* tul&ur"ri nervoase de origine se'ual"* aduvant ,n

anemii.

O>an!"!pism:

Sistem nervos central* hematopoeza.

As!ciei:

(amari' gallica )e'tract din ml"di!e de tamari'+ ,n anemii ),i potenteaz"

ac!iunea antianemic"+.

/icus carica )e'tract din muguri de smochin+ %i (iliae tomentosa )e'tract din

muguri de tei argintiu+ ,n nervozite de origine gastric" cu tul&ur"ri dispeptice

psihosomatice.

Adminis"ae:

Adul!i %i copii peste ani$ ?6-6 de pic"turi* ,n pu!in" ap"* o dat" pe zi*

seara ,nainte de culcare.

a copiii cu vrste cuprinse ,ntre 2 %i ani dozele tre&uie reduse la um"tate.

C!n#ine:alcool etilic de cereale 338 vol.

Pe&en"ae:Sticle de ?6 ml.

P!duca"!:lante'tra:t.

60


61/77

Passi2l!a

assiflora se recomand" pentru un somn s"n"tos %i lini%titor* ct %i pentru a

,ndep"rta st"rile de nelini%te* fiind un e'cep!ional sus!in"tor pentru o&!inerea

echili&rului %i calmului necesar.

C!mp!&i#ie:passiflora incarnata 6.1> gcps

Adminis"aea:2-3 capsulezi.

Pe&en"ae:flacon 36 capsule.

P!duca"!:a&oratoarele Eedica.

Tinc"ua de passi2l!a

(inctura de passiflora face parte din grupa$ hipnotice %i sedative ,n

com&ina!ie* e'clusiv &ar&iturice.

4tilizat ,n mod tradi!ional pentru a reduce nervozitatea la adul!i )mai ales ,n

caz de percepere e'agerat" a &"t"ilor inimii )palpita!ii+* dupa e'cluderea oricarei

&oli de inim"+ %i copii* mai ales ,n caz de tul&ur"ri ale somnului.

Indica#ii:

61


62/77

A se lua ,n considerare aten!ion"rile generale ,n cazul sedativelor*

hipnoticelor.


63/77


64/77

Pe&en"ae: (inctura de passiflora se prezint" su& forma de pic"turi orale

solu!ie. Solu!ia este limpede de culoare verde-,nchis* cu gust amar %i miros

caracteristic.

Cutie cu flacon din sticl" de culoare &run"* a ?6 ml pic"turi orale solu!ie*

prevazut cu picurator.

P!duca"!:GJ/I@A

Passicalm

Capsule cu e'tract uleios din passiflora determin" o stare de &ine* de calm*

liniste )confort sufletesc+. Are efect &enefic ,n cazul tul&ur"rilor somnului %i este

eficient ,n ,mpiedicarea transpira!iei nocturne .


65/77

lantele medicinale sunt monumente %i minuni ale naturii. le au secrete %i

compu%i pe care poate* noi* oamenii* nu le vom descoperi niciodat" ,n toat"

comple'itatea lor. Eedicamentele sunt f"cute de mna omului* ,n timp ce plantele

au harul divin. J diferen!" care spune totul %i ,nc" ceva ,n plus$ c" nu e'ist"m %i c"

nu vom e'ista dect prin natur". ste foarte important s" ,n!elegem %i s" cercet"m

lumea vegetal" spre &inele %i echili&rul nostru.

Dizomul cu r"d"cinile plantelor Valeriana officinalis . %i Valeriana

sambucifolia Ei:an )#alerianaceae+* odolean. D"d"cina de valerian" se

,ntre&uin!eaz" ca sedativ al sistemului nervos central %i antispasmodic. (inctura de

valerian" intr" ,n compozi!ia siropului Sedonal* iar e'tractul se utilitzeaz" la

prepararea comprimatelor de 'traveral.

/lorile %i fructele plantelor indigene Crataegus monogynaacR %i Crataegus

oyxacanatha. p"ducel )Dosaceae+.5u"e'uin#%i.Ca sedativ* de%i nu se cunoa%te

pn" ,n prezent care din compu%ii aminti!i ,n compozitia chimic" au aceast"

ac!iune. Se folose%te su& form" de tinctur"* e'tract fluid sau sirop.

/olosirea ,ndelungat" a sedativ-hipnoticelor* ,n doze mari* poate duce la

dependen!" asem"n"toare celei produse de alcool. Sindromul de a&stinen!" survine

la mai pu!in de 29 ore dup" ,ntreruperea medica!iei* ,n cazul sedativ-hipnoticelor

cu ac!iune de scurt" durat" %i dup" mai multe zile ,n cazul celor cu ac!iune

65


66/77

prelungit". Intensitatea este varia&il"* fiind ,n general mai grav" pentru sedativ-

hipnoticele cu ac!iune scurt". Simptomele constau ,n an'ietate* senza!ii de

sl"&iciune* tremor* convulsii %i fenomene psihotice* fiind asem"n"toare celor din

a&stinen!a alcoolic"* ceea ce impune reluarea tratamentului hipnotic* apoi

,ntreruperea lui treptat".

A


67/77

roduse vegetale cu ac!iune sedativ"

#aleriana officinalis

67


68/77

68


69/77

Crataegus monogna

Crataegus o'acantha

69


70/77

#i&urnum opulus

assiflora incarnata

70


71/77

Gumulus lupulus

eonurus cardiaca71


72/77

eonurus villosus

avandula vera

72


73/77

(ilia tomentosa (ilia cordata

73


74/77

(ilia platphlos

A


75/77

Ceai Nu"isan Inc P%ducel i +4sc

Tei E,"ac" din mu>ui de "ei a>in"iu

75
http://veg.cu/


76/77

Salcie E,"ac" din mu>ui de salcie

Passi2l!a Passicalm

76


77/77

Tinc"ua de passi2l!a

Documents

Plante Medicinale Cu Acţiune Sedativă Mod1