Click here to load reader

Plan de Marketing - Sectiunea de Analiza - Casa Lebada

  • View
    2.358

  • Download
    5

Embed Size (px)

Text of Plan de Marketing - Sectiunea de Analiza - Casa Lebada

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCOVEANU FILIALA RAMNICU VALCEA

Analiza de Marketing Casa Lebada

MASTERAND :BUCINOIU(CAS. DUTICA)LILIANA MARIA SPECIALIZAREA: MASP ANUL I DOMENIUL: Marketing

2009

1

CUPRINS1. Analiza Macromediului pag. 3 1.1. Mediul economic .pag. 3 1.2. Mediul legislative pag. 6 1.3. Mediul social ...pag. 7 1.4. Mediul politic ..pag. 10 1.5. Mediul natural .pag. 13 1.6. Mediul tehnologic pag. 13 2. Analiza micromediului ..pag. 15 2.1. Piaa ..pag. 15 2.1.1. Piaa produsului .pag. 15 2.1.2. Piaa firmei .pag. 16 2.1.3. Segmentarea pieei .pag. 17 2.2. Industria pag. 18 2.2.1. Analiza ramurii economice pag. 18 2.2.2. Analiza sectorului industrial ..pag. 23 2.3. Concurena pag. 29 2.4. Public extern .pag. 39 3. Analiza Intern .pag. 40 3.1. Management general .pag. 40 3.2. Departamentul financiar-contabil .pag. 48 3.3. Departamentul de producie ..pag. 51 3.4. Departamentul de aprovizionare ...pag. 54 3.5. Departamentu de resurse umane pag. 57 3.6. Departamentul de cercetare-dezvoltare .pag. 59 4. Analiza de Marketing .pag. 61 4.1. Analiza mixului pag. 61 4.1.1. Produsul .pag. 61 4.1.2. Preul ..pag. 71 4.1.3. Distribuia ..pag. 72 4.1.4. Promovarea.pag. 78 4.2. Analiza departamentului ...pag. 82 4.3. Analiza vnzrilor .pag. 85 5. Analiza SWOT ...pag. 90 ANEXE pag. 92

2

Scurt Istoric Societate cu capital integral privat infiintata in anul 1993, In toamna anului 1993, in incinta unui mic atelier a fost elaborata prima sarja de hipoclorit de sodiu, produs destinat utilizarii in mediul casnic si industrial ca dezimfectant si decolorant. Incepand cu anul 1994 s-a trecut la diversificarea gamei de produse prin introducerea in fabricatie a substantelor si solutiilor tehnico-casnice(detergenti, solutii pentru dezinfectat si curatat). La inceputul anului 2000 s-a introdus in fabricatie gama de vopsele acrilice albe si colorate, pentru interior si exterior. In prezent, atentia noastra se indreapta tot mai mult spre consumatori prin fabricarea produselor la un standard de calitate ridicat si la preturi accesibile, promovand coneptul de CURATENIE ACTIVA. In anul 2004a fost obtinuta certificarea laboratorului de analize fizico-chimice confirm standardului ISO 17025. calitatea nu este numai un atribut al produselor noastre, este si un obiectiv pe care il urmarim si perfectionam continuu, in dorinta de a pastra personalitatea distincta si prestigiul firmei.

1. ANALIZA MACROMEDIULUI Mediul economicRata inflatiei in luna pe primele noua luni ale anului fiind de 0,7%, fata de 1,0% in perioada similara a anului trecut. In septembrie 2004, fata de septembrie 2003, preturile au crescut, in total, cu 11,1%, iar fata de decembrie 2003 cu 6,6%. Din grupa marfurilor nealimentare, cel mai mult s-au scumpit combustibilii, cartile, ziarele si revistele, lacurile si vopselele. Astfel, indicele preurilor de consum n luna septembrie 2004 a fost de 0,9%, rata medie octombrie 2004, comparativ cu luna precedent, la articolele chimice a fost de 100,4% ; lacuri i vopsele 100,5% ; detergeni 100,3% ; spun de rufe 100,0%. Acest nivel al ratei inflaiei, duce la o crestere a activitatii economice, o anumita atenuare a somajului, incurajarea investitiilor, etc. n acelai timp, inflatia atrage dup sine scaderea puterii de cumparare a populatei, stimularea inclinatiei spre consum si descurajarea inclinatiei spre economisire. Deprecierea banilor determin o renunare de lichiditati si preferinta pentru plasarea disponibilitatilor banesti in bunuri durabile neproductive. Productia industriala a inregistrat o crestere cu 5,9% fata de aceeasi perioada din 2003. Evolutia productiei industriale s-a realizat in conditiile majorarii productivitatii muncii cu 10,9 % (plus 12,1 % in industria prelucratoare) si a avut la baza, in special, cresterea cererii pentru export, concretizata in cresterea volumului de export de produse industriale cu 20,6 % (20,8 % in industria prelucratoare).

3

Cifra de afaceri total a ntreprinderilor cu activitate principal de industrie, a fost n perioada 1 ianuarie-31 septembrie 2004 mai mare, n termeni reali, cu 10,2% fa de acceai perioad a anului 2003. Statutul de ar cu economie de pia acordat Romniei de catre departamentul Comerului al SUA, la 11 martie 2003, a contribuit la sporirea ncrederii investitorilor strini n efectuarea de operaiuni comerciale cu firme romneti i de investiii n ara noastr, avnd totodat efecte colaterale favorabile n raporturile economice cu alte ri. Ritmul de cretere economic pentru trimestrul I al anului 2004 depete valoarea procentual estimat la nivelul ntregului an, de 5,5%, ceea ce a favorizat majorarea Produsului Intern Brut n primele trei luni din 2004 cu 6,1% n termeni reali, fa de perioada similar din 2003, fiind evaluat, n preuri curente, la 405.354,5 miliarde lei. Cea mai mare contributie asupra PIB ului au avut-o serviciile, pe locul al doilea s-a situat industria, cu o crestere a valorii adaugate brute de 5,9 la suta si o contributie de 1,8 procente, urmata de constructii, care au inregistrat o majorare cu 8,6 la suta. Creterea a fost determinat de mrirea volumului de activitate i, n consecin, a valorii adugate brute, cu precdere n industrie, unde se consemneaz un plus de 6,6%, respectiv n construcii (plus 7,2%), ramuri a cror contribuie la PIB a fost de 38,5%. De asemenea, i cresterea rapida a exporturilor (cu 20,7%, adic 1,635 miliarde Euro) ; boomul inregistrat in consumul intern (plus 9%) i guvernamental (plus 6%) ; si rata inalta a cresterii capitalului fix (o crestere cu 10,4 %) au stat la baza cresterii economice . n acelai timp, preul ridicat al petrolului frneaz creterea economic, i poate determina chiar o scdere a acesteia n anul 2005. Ctigul salarial mediu brut nregistrat n luna septembrie 2004, a fost de 8214078 lei, iar ctigul salarial net a fost de 5944324 lei, cu 1,5% mai mare fa de 2003. Aceast cretere a salariului mediu net Catigul salarial mediu brut n industria substanelor i a produselor chimice a nregistrat, n septembrie 2004 o valoare de 11355815 lei, iar ctigul salarial mediu net 7986728 lei. Rata omajului inregistrata la sfarsitul lunii septembrie a fost de 6,1%, cu 0,7 puncte procentuale mai mica fata de cea din luna septembrie a anului trecut si cu 0,1 puncte procentuale mai mica fata de cea din luna august 2004. Numarul total de someri corespunzator lunii septembrie a fost de 547.811 persoane, cu 4.785 mai putin decat in luna precedenta. Din totalul somerilor inregistrati, 206.135 sunt indemnizati si 341.676 neindemnizati. In luna septembrie, rata omajului feminin a ajuns la 5,4%, iar cel masculin a fost de 6,6%.

4

Masa Monetar estimat n luna iunie 2004 a fost de 506.603,3 miliarde lei, baza monetar fiind n iulie 2004 de 127.934,2 miliarde lei, mai exact, numerar n afara sistemului bancar - 73.311,8 miliarde lei i numerar n casieriile bncilor - 5.122,4 miliarde lei. Economiile populaiei n iunie 2004 erau de 116.152,4 miliarde lei. Chiar daca reducerea impozitului pe profit, de la 25% la 19%, pune Romania intr-o pozitie competitiva, in raport cu alte tari din regiune, contributiile sociale ale angajatorului si ale angajatului sunt inca prea ridicate, ele descurajand in continuare investitiile in Romania. In ceea ce priveste mediul concurential de la noi, pentru crearea unui mediu economic favorabil pentru toti competitorii de pe piata trebuie sa existe asigurari clare ca toate intreprinderile vor avea sanse egale in a valorifica oportunitatile pietei. De aceea, va trebui ca toti agentii economici sa se supuna acelorasi obligatii catre stat. Pana in prezent, multor companii li s-a permis sa acumuleze mari datorii la buget, acestea fiind scutite in mod arbitrar de penalitatile si dobanzile aferente respectivelor datorii. Prin participarea autoritatilor la astfel de practici, care au ajuns pana la acordarea de subventii pentru un numar restrans de societati, generand astfel distorsiuni pe piata, s-au pierdut resurse financiare importante, atat de necesare bugetului de stat. Integrarea SEN in sistemul electroenergetic european a costat, numai in perioada 20012004, peste trei miliarde de euro, bani necesari modernizarii si retehnologizarii. Potrivit lui Popescu, pana in anul 2012, valoarea totala a investitiilor va fi de peste 10 miliarde de euro, bani necesari deoarece, din 2007, ne vom afla sub limita necesarului de energie si orice sincopa poate pune in pericol sistemul energetic national. Cea mai mare parte din cele trei miliarde investite in ultima perioada a fost inghitita de centralele termoeletrice - aproximativ 600 milioane euro -, bani care vor fi recuperati din tarife. Banii care se vor investi vor fi recuperati intr-un termen nu prea mare, prin cresterea tarifelor, adica tot populatia va plati. Astfel, vom pasi in anul viitor cu noi majorari de tarife la energie electrica, termica si poate si la gaze. Cea mai mare crestere a tarifelor se va inregistra la energia electrica. Daca ultima majorare a fost de 7,8% la 1 iulie 2004, se vehiculeaza ca acum cresterea ar putea fi mai mare, tinand cont de privatizarile filialelor Electrica, dar si de noua metodologie de calcul a tarifelor la energie, care presupune recunoasterea unei rate de remunerare a capitalului investit. Totodata, tarifele se vor majora treptat, pana in 2007, pentru alinierea la standardele europene. Din aceasta cauza, pretul energiei in urmatorii patru ani va creste cu circa 12%. Conform unor statistici recente, ntreprinderile mici si mijlocii (IMM) reprezinta peste 99% din numarul total al firmelor din Romnia. Aportul lor la economia actuala este semnificativ, ntruct ele influenteaza factori importanti cum ar fi: cresterea economica, competitivitatea, schimbarile n structura economica si ocuparea fortei de munca.

5

Investitiile realizate n primul semestru al anului 2004 au fost cu 10% superioare celor realizate in aceeasi perioada a anului 2003, cea mai puternica crestere fiind manifestata de