1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII COLEGIUL ECONOMIC „VIRGIL MADGEARU”

BUCUREŞTI

• discutat si avizat Consiliul Profesional: • aprobat Consililul de Administratie: • nr. de inregistrare:

PLAN DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

2008-2013 Editia a II-a

(2009 - 2013)

2

EDUCAȚIA ESTE CEEA CE NE RĂMÂNE DUPA CE AM UITAT TOT CE AM FOST ÎNVĂȚAȚI Lista abrevieri: C.C.D. Casa Corpului Didactic I.S.M. B Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucuresti ITC Informatică şi tehnică de calcul TIC Tehnologia Informaţiei şi Comunicării AEL Asistent Educaţional pentru Licee CDL Curriculum în dezvoltare locală CDS Curriculum la Decizia Şcolii VET Vocational Education Trening (Formarea pentru învăţământul tehnic) AMOFM Agenţia Municipala de Ocuparea Forţei de Muncă U.E. Uniunea Europeană IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii PRAI Plan Regional de Acţiune pentru Învăţământ PLAI Plan Local de Acţiune pentru Învăţământ PAS Plan de Acţiune al Şcolii SPP Standard de Pregătire Profesională M.E.C.I Ministerul Educaţiei Cercetării si Inovării CES Cerinţe educaţionale speciale FE Firme de exerciţiu ROCT Centrala firmelor de exerciţiu din România CNDIPT Centrul naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

3

CUPRINS:

PARTEA I – CONTEXT

Declaraţia de politici

Formularea misiunii si a viziunii scolii

Profilul actual al şcolii

Analiza rezultatelor din anul şcolar trecut

Priorităţi naţionale

Obiective şi priorităţi regionale şi locale

PARTEA A II-A ANALIZA NEVOILOR

Analiza mediului extern

Piaţa muncii

Populaţia şi forţa de muncă – profilul demografic şi economic

Evoluţii demografice

Concluzii

Analiza mediului intern

Promovarea ofertei educaȚionale

Prognoză privind rezultatele la învăȚătură pe următorii 3 ani

Prognoză privind traiectul profesional

Predarea şi învăţarea

Materiale şi resurse didactice

Rezultatele elevilor

Consilierea şi orientarea vocaţională oferită elevilor

Calificări şi curriculum

Resursele fizice şi umane

Parteneriate

Analiza SWOT

Analiza PESTE

Rezumat al aspectelor principale care necesită dezvoltare

PARTEA A III-A PLANUL OPERAŢIONAL AL ŞCOLII (2009-2010)

PARTEA A IV-A CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

4

Partea 1 – Contextul 1.1 Declaraţia de politici şi autoritate în domeniul calităţii

Sub aspectul cunoştinţelor pe care le furnizează, al importantei si al relevantei lor, al abilitatilor pe care le formeaza, invatamantul conditioneza astazi performanta, competitivitatea si bunastarea. Calitatea învăȚămantului este apreciată conform standardelor educaȚioanle comune diferitelor profesii Ți specializări. În contextul actual al concurenȚei în domeniul învăȚământului economic, definitivarea sistemului de asigurare a calităȚii devine un obiectiv fundamental pentru dezvoltarea ulterioară a colegiului nostru. Asigurarea calităȚii este un proces colectiv prin care colegiul nostru se asigură că standardul ridicat al procesului instructiv-educativ se menȚine la nivelul fixat prim misiunea colegiului. Luând în considerare preocuparea organizaȚiei noastre de a:

• dezvolta magementul prin implementarea Ți îmbunătăȚirea continuă a unui sistem de management al calităȚii

• realiza Ți demonstra performanȚele în domeniul calităȚii, managementul la cel mai înalt nivel al Colegiului Economic “Virgil Madgearu” a decis documentarea, implementarea Ți îmbunătăȚirea continuă a unui sistem de management al calităȚii în conformitate cu cerinȚele standardului ISO 9001:2001 – Sistemul de management al calităȚii. În scopul atingerii acestui obiectiv major, colegiul nostru trebuie să-Ți menȚină sistemul de management al calităȚii prin care să ne convingă pe noi, pe elevii nosȚri si organizaȚiile externe că:

• diplomele Ți certificatele acordate la încheierea studiilor deschid pentru elevi perspectiva unei prezenȚe profesionale competitive

• obiectivele specializărilor sunt stabilite în mod corespunzator • mijloacele Ți resursele disponibile pentru atingerea acestor obiective sunt adecvate • activitatea profesorilor se situează la nivelul standardelor stabilite

Scopul sistemului de management al calităȚii nu este numai garantarea unei calităȚi corespunzatoare a proceselor ci Ți îmbunătăȚirea continuă a acestora. Pentru a întari si consolida reputaȚia Ți performanȚele colegiului nostru este esenȚial ca întreg personalul didactic Ți nedidactic să adere la politicile Ți procedurile calităȚii, iar procesul de învăȚare să fie îndreptat spre excelenȚă. Ne angajăm să folosim toate resursele necesare umane si materiale, in scopul:

• asigurarii permanente a calitatii serviciilor furnizate, construind astfel o imagine de excelenȚă a organizaȚiei pe piaȚă

• respectării cerinȚelor legale Ți reglementate, ca Ți satisfacerii aȚteptării tuturor părȚilor interesate (clienȚi, angajaȚi, furnizori, parteneri)

• îmbunătăȚirii permanente a sistemului de management al calităȚii

5

În acest sens se vizează: • introducerea de noi abordari de predare-învăȚare la care accentul să fie pus pe creȚterea

interactivităȚii Ți actualizării informaȚiilor • folosirea de sisteme de evaluare a cunoȚtinȚelor dobândite de elevi bazate pe testarea

abilităȚilor acestora de a prelucra informaȚiile primite sȚ mai puȚin pe capacitatea lor de memorare

• îmbunatăȚirea continuă a pregătirii personalului Ți a condiȚiilor în vederea satisfacerii cerinȚelor stabilite pentru pregătirea Ți formarea elevilor

Mă angajez să pun in aplicare aceste politici, să pun la dispoziȚie resursele materiale, informaȚionale Ți financiare necesare – în limita disponibilului existent prin proiecȚia de buget, să mobilizez întreg personalul Colegiului Economic “Virgil Madgearu” în vederea atingerii obiectivelor propuse. Am ales intervalul 2008-2013 de elaborare a PAS pentru a atinge standardele ce ne îndreptăȚesc să devenim ”Scoală Europeană”. Politica devine obligatorie din momentul semnării ei. Director, prof. Roxana Carmen Ionescu

1.2 Formularea misiunii Ți a viziunii Țcolii

Calitatea implică respectarea unei deontologii profesionale, aici profesionalismul nefiind o noutate. Viziunea realistă a cadrelor didactice asupra rolului şi numirii lor un factor definitoriu al personalităţii fiecăruia. Misiunea noastră este:

1. Să formăm şi să consolidăm deprinderi, abilităţi şi competenţe ce permit încadrarea pa piaţa muncii (tehnician în activităţi comerciale şi financiare, tehnician în turism); 2. Să realizăm reconversia profesională; 3. Să creem un cadru în care ptofesorii noştri să se simtă împliniţi profesional; 4. Să oferim elevilor noştri posibilitatea de a-şi satisface setea de cunoaştere, de a folosi tehnicile informaţionale, de a dobândi abilităţi de comunicare în limbile moderne; 5. Să asigurăm elevilor un nivel intelectual, moral şi civic universal.

Realizarea acestor obiective printr-un curriculum în dezvoltare locală specific şi printr-o valorificare eficientă a resurselor umane şi materiale va răspunde cerinţelor şi expectanţelor elevilor, părinţilor, profesorilor şi comunităţii. Partenerii educaţionali ai liceului: elevi, părinţi, comunitate, instituţii publice au beneficiat prin implicare şi competenţele profesionale ale cadrelor didactice, didactic-auxiliar şi administrativ de certitudini: educaţie, decentă, siguranţă, deschidere spre nou. Beneficiarii acestor obiective şi valori, elevii sau partenerii au găsit aici respectarea şi aplicarea legislaţiei în raport cu AQUIS-UL COMUNITAR (ANEXA 1), în ceea ce priveşte calitatea eficientizarea şi desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare.

6

Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Bucureşti este o instituţie importantă în învăţământul preuniversitar cu profil tehnologic. Modernă în ceea ce priveşte viziunea managerială, dar fără să rupă legătura cu tradiţia inaugurată încă de la înfiinţare în anul 1966, şcoala noastră devine în 2008 Şcoală Europeană. Această recunoaştere a valorii se datorează muncii de zi cu zi a fiecărui cadru didactic. Eficienţa şi complexitatea acestuia este definită printr-o viziune modernă care-şi propune:

1. Să asigure implementarea programului de guvernare în domeniul Reformei învăţământului;

2. Să asigure un învăţământ economic de calitate în contextul armonizării cu standardele Uniunii Europene;

3. Să formeze cei mai buni specialişti în domeniul economic; 4. Să-şi menţină poziţia de lider în topul liceelor cu profil economic; 5. Să formeze personalităţi puternice; 6. Să construiască un set de valori individuale de natură profesională, socială şi

culturală în funcţie de care să-şi orienteze comportamentul şi întreaga carieră. Această viziune poate să devină realitate în funcţie de sincronizarea obiectivelor cu posibilităţile de realizarea acestora.

1.3 Profilul actual al şcolii

Anul 1936 avea sa creeze contextul legislativ de functionare a institutiilor de invatamant comerciale, cand la 1 aprilie apare „Legea pentru organizarea invatamantului comercial secundar” care „are ca scop sa dea cunostintele teoretice si practice necesare celor ce vor sa devina comercianti precum si personalului intrebuintat in intreprinderile publice sau particulare cu caracter comercial, economic sau financiar”. In acest scop in programele scolare se regasesc ca materii de specialitate: studiul comertului, contabilitate comerciala publica, studiul organizarii intreprinderilor, algebra financiara si asigurari, dreptul, economia politica cu aplicatii la industrie si comert, notiuni de finante publice, notiuni de statistica.

Prin Legea nr.2- 1966, incepand cu anul scolar 1966-1967 au luat fiinta liceele „de specialitate” printre care se numara si liceele economice. Potrivit legii aceste licee au fost patronate de catre Ministerul Finantelor, Ministerul Invatamantului sau de catre Consiliile populare judetene.

A vorbi despre începuturile Colegiului Economic „Virgil Madgearu” înseamnă să ne întoarcem în septembrie 1966, când în temeiul Ordinului nr. 600 al Ministerului de Învăţământ de atunci lua fiinţă Liceul Economic Nr.1. Înfiinţarea liceului făcea parte din încercarea Ministerului Învăţământului de a consolida buna tradiţie din cadrul şcolilor comerciale româneşti.

Intre anii 1966-1974, s-a pornit la drum cu 131 de elevi cuprinşi în trei clase, având doar trei profesori titulari. Iniţial liceul avea secţii de contabilitate-planificare.

Între anii 1972-1974, Ministerul Învăţământului introducea în programa de studiu a Liceului Economic Nr. 1, pentru prima dată, ca disciplină de studiu, Informatica.

Acest experiment coordonat de cunoscutul Academician Grigore Moisil, în colaborare cu un grup de tineri profesori entuziaşti, a condus la introducerea informaticii în planurile de învăţământ preuniversitare şi a determinat apariţia claselor şi liceelor cu profil informatic.

Ulterior, in perioada 1974-1979 au funcţionat profilurile: evidenta economica si planificare, administratie locala, prelucrarea automată a datelor.

Anul 1975 aduce o schimbare majoră în existenţa liceului. În baza deciziei nr. 474/1975 Consiliul Popular al Municipiului Bucureşti hotărăşte mutarea în actuala locaţie din

7

Bd. Dacia nr. 34 liceul trecând în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, cu întregul activ şi pasiv.

Intre anii 1979-1983 profilul liceului se restrange si se specializeaza pe contabilitate si comert, iar odata cu anii 1983-1986 se infiinteaza sectiile: contabilitate, comert si drept administrativ (invatamant seral).

Anii 1986-1994 au consolidat specializarea pe profilurile comerţ, finanţe - contabilitate învăţământ de zi şi seral.

De altfel în anul 1990, Ministerul Comerţului, care avea un cuvânt hotărâtor în privinţa învăţământului economic, propune planuri de învăţământ ce ar fi adus liceul de atunci la nivelul unei şcoli profesionale.

Din fericire pentru şcoala noastră, acest lucru nu s-a întâmplat, dimpotrivă liceul a devenit în decursul existenţei sale un concurent performant pentru liceele teoretice cu tradiţie din Bucureşti.

Dacă până în 1990 secţia serală reprezenta un efectiv numeros, de aproximativ 50% din efectivul elevilor, din 1991 secţia de zi se extinde treptat, până la dispariţia seralului. Planul de şcolarizare a fost diminuat de la 54 de clase în 1990 până la 46 de clase în 1998. Tot în anul 1990 specializărilor existente s-a adăugat Economia turismului, în ideea că piaţa muncii de după 1989 avea să solicite forţă de muncă şi calificare în acest domeniu.

Toate aceste modificări aveau la bază ideea obţinerii de performanţe în pregătirea elevilor care în noile condiţii economice trebuiau să facă faţă unei pieţe a muncii din ce în ce mai diversificată şi mai specializată.

Din 6 februarie 1992, Ministerul Învăţământului atribuie liceului numele „Liceul Economic, Administrativ şi de Servicii Virgil Madgearu”, având profilurile finanţe, comerţ, turism, pentru ca la scurtă vreme, 15 iulie 1994, titulatura să devină „Liceul Economic Administrativ Virgil Madgearu”.

In perioada 1994-2002 profilurile care au functionat in cadrul liceului s-au diversificat, astfel alaturi de finante-contabilitate si comert apare profilul turism.

Schimbările s-au produs din mers, din cauza economiei concurenţiale, care devenise o realitate. În colaborare cu comisii de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, dar mai ales cu specialişti ai Academiei de Studii Economice au fost realizate programe şi manuale cu conţinuturi noi pentru profilul economic.

Urmărind ideea unei deschideri cât mai largi în anul 1994 s-au înfiinţat clase cu predare intensivă a limbilor străine – 4 ore în limbile engleză şi germană – care în prezent au fost înlocuite cu materii de strictă specializare în domeniul economic – matematică financiară, asigurări, contracte etc. – fără a produce însă un dezechilibru major între cultura generală şi cea de specialitate. unor performanţe de excepţie absolut în toate domeniile, de la cel umanist la cel economic dovedite în cadrul concursurilor municipale şi naţionale, din 6 iulie 2001 Liceul Economic Administrativ Virgil Madgearu devine Colegiul Economic „Virgil Madgearu”.

Din anul 2002 colegiul functioneaza cu doua profiluri: turism si economic.

1.4 Analiza rezultatelor anului şcolar trecut

Ca urmarea a recunoaşterii activităţii desfăşurate, şcoala noastră a devenit:

• centru de practică pedagogica a studenţilor din Academia de Studii Economice - ASE, • colaboratoare a Serviciului Naţional de Evaluare şi Examinare – SNEE - în elaborarea

subiectelor pentru evaluarea naţională;

8

• colaboratoare a Consiliul Naţional de Dezvoltare a Invăţământului Profesional şi Tehnic - CNDIPT - privind implementarea programelor tehnice;

• parteneră a numerosi agenţi economici printre care:

• SKY GATE HOTEL • HOWARD JHONSON HOTEL • S.C. CASA VOASTRA SRL • S.C. SIMPEX. SRL • S.C DYT COMPANY CONSTRUCT SRL • CABINET INDIVIDUAL CRISTESCU IRINA • S.C SPEED ACCOUNTING SRL • S.C ELECTRICA SOLUZIONA S.A • S.C OIL D. NEGRU COMPANY SRL • S.C AIS PRODIMPEX SRL • S.C FUN SPORT ENTERTAINMENT SRL • S.C ELYDAN SRL • S.C R.A.T.B. S.A • S.C. METACC – PROIECTARE PRODUCTIE CONFECTII SRL • S.C. SASTOPREST SERV SRL • S.C. POWER TRANS ELECTRONIC SRL • S.C. FAUR S.A

• parteneră a comunităţii locale. • parteneră cu organizaţii nonguvernamentale – ONG-uri, printre care: Salvaţi Copiii, Tineri

pentru Tineri, ARAS, ANER.

Consiliul de Administraţie şi cadrele didactice sunt preocupate de creşterea calităţii procesului instructiv educativ şi de modernizarea bazei materiale:

Cadrele didactice sunt preocupate nu numai de formarea profesională a elevilor, ci şi de formarea lor ca indivizi, capabili de a relaţiona, de a se integra în variate grupuri profesionale şi socio-culturale;

Cadrele didactice ale şcolii au o preocupare deosebită pentru formarea profesională a

copiilor cu nevoi speciale; Pentru prevenirea delincvenţei juvenile şi a consumului de droguri am colaborat cu

Centrul de Prevenire şi Consiliere Antidrog al Sectorului 1 Pentru a cunoaşte mai bine elevii şi pentru ca aceştia să fie puşi în situaţii de comunicare

cât mai diverse, cadrele didactice organizează excursii, serbări, vizionări ale unor spectacole de teatru urmate de dezbateri etc.

Pentru a asigura necesarul de formare a cadrelor didactice din şcoală, în vederea alinierii

activităţii la standardele de calitate din domeniu, în cadrul Centrului de formare-filială a CCD au fost derulate cursuri de formare care prin tematică să satisfacă nevoile cadrelor didactice şi ale unităţii de învăţământ.( Învăţarea centrată pe elev, Şcoala diriginţilor, Integrare europeană şi proiecte internaţionale, Integrarea calculatorului în predare în învăţământul preuniversitar s.a.)

9

Sunt în derulare proiecte care au ca prioritate includerea socială: încurajarea accesului egal la pregătire şi orientare a persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii şi lupta împotriva discriminării;

Pentru asigurarea condiţiilor optime de învăţare, a fost achiziţionat mobilier în toate

sălile de clasă; Pentru mai buna informare a personalului şi a elevilor a fost realizată o extindere a

numărului de puncte de racordare la Internet; La olimpiadele şcolare şi concursuri, elevii noştri au obţinut an de an numeroase premii

şi menţiuni, păstrând tradiţia şcolii;

1.5 Priorităţi naţionale

Aderarea României la Uniunea Europeană impune crearea unui învăţământ profesional şi tehnic bazat pe competenţă şi transparenţă, care să se plieze pe o serie de influenţe şi oportunităţi externe. Pentru consolidarea realizărilor reformei, învăţământul profesional şi tehnic trebuie să manifeste flexibilitate faţă de noile cerinţe ale economiei şi să permită evaluarea continuă în vederea certificării.

La nivel naţional au fost stabilite următoarele priorităţi:

• Învăţarea centrată pe elev

• Parteneriatul cu întreprinderile

• Dezvoltare de curriculum

• Dezvoltare de standarde

• Formarea continuă a personalului

• Asigurarea calităţii

• Orientarea şi consilierea

• Sistemul informaţional

• Modernizarea bazei materiale

• Management educaţional

• Şanse egale

• Utilizarea tehnologiei informatice în predare

• Elevii cu nevoi speciale

• Formarea continuă a adulţilor

• Integrarea europeană

• Dezvoltarea de materiale pentru formarea diferenţiată

10

1.5 Priorităţi şi obiective regionale şi locale

Set de priorităţi

Prioritatea 1

O1 − Optimizarea OFERTEI EDUCAŢIONALE ţinînd cont de mediul intern şi extern.

Corelarea OFERTEI EDUCAŢIONALE cu cerinţele socio-profesionale actuale impuse de reforma educaţiei.

Implementarea OFERTEI EDUCAŢIONALE şi autoevaluarea stadiului realizării

curriculum-ului naţional (TC, CD, CDS, CDL).

Obiectiv 1.1

Pînă în februarie 2009 se va autoevalua stadiul implementării OFERTEI

EDUCAŢIONALE.

Ţinta

Asigurarea calităţii procesului educaţional.

Prioritatea 2

O2.1 − Generalizarea utilizării metodelor activ-participative în procesul de predare-

Pînă în 15 iunie, 80% dintre profesori aplică învăţarea centrată pe elev.

Ţinta

În practica profesorilor se constată nevoia dezvoltării competenţelor metodice necesare atât

noilor abordări în relaţia cu elevul cât şi în proiectarea şi aplicarea în parteneriat a curricumului în dezvoltarea locală.

Context

Facilitarea transferului pe scară largă a experienţei şi bunei practici sunt importante pentru stimularea spiritului critic necesar schimbării.

O2.2 − Generalizarea utilizării metodelor activ-participative; O2.3 − Dezvoltarea resurselor umane, utilizarea PC, comunicare într-o limba străină. Îmbunătăţirea comunicării cu mediul intern şi extern.

Prioritatea 3

O3.1 − Facilitarea accesului la informaţie. Crearea unui Centru de Documentare şi Informare

Ţinta

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” răspunde nevoii de formare iniţială şi continuă

pentru domeniul ştiinţific şi tehnologic. Biblioteca şcolii permite accesul la informare atât elevilor cât şi profesorilor şcolii. Prin crearea Centrului de Documentare şi Informare se va asigura accesul la surse de informare variate şi moderne (calculator, cărţi, C.D.) elevilor şi personalului şcolii.

Context

Dezvoltarea capacităţii de informare şi consiliere profesionale.

Prioritatea 4

O4.1 − Diversificarea activităţilor de informare şi consiliere pentru carieră a elevilor.

11

Cunoaşterea ofertei şi a alternativelor de formare profesională a elevilor cls.a XII-a.

Ţinta

Eficienţa activităţilor de orientare şi consiliere facilitează atingerea unui maxim al

performanţelor individuale, personale şi profesionale, în funcţie de interesele şi capacităţile fiecăruia, în condiţiile unui sistem deschis cu acces sporit pe verticala nivelurilor de calificare. În prezent, se constată la elevii care sunt în situaţia de a lua o decizie , un deficit de informaţii de bază privind perspectivele profesionale cu privire la alternativele oferite de traseele de formare. Pentru a corecta acest neajuns, este necesar ca un set de informaţii esenţiale pentru elevii din anii terminali să fie în mod sistematic şi controlat aduse la cunoştinţa lor, pentru a facilita o decizie în cunoştinţă de cauză

Context

Reabilitarea infrastructurii şi achiziţionarea mijloacelor de învăţare şi echipamentelor

didactice.

Prioritatea 5

O5.1 − Modernizarea infrastructurii şi dotarea cu echipamente; Şcoala va fi dotată cu echipamente necesare pregătirii în domeniul ştiinţelor (fizică,

chimie, biologie, informatică)

Ţinta

În prezent echipamentele pentru domeniul ştiinţific sunt insuficiente, motiv pentru care

este necesară achiziţionarea de noi echipamente ce corespund actualelor metode de predare-învăţare-evaluare

Context

O5.2 − Realizarea unui laborator de informatică – noiembrie 2008 Dezvoltarea parteneriatelor sociale pentru o formare profesională de calitate

Prioritatea 6

Extinderea parteneriatelor cu firme de specialitate.

Obiectiv 6.1:

Pentru domeniul IT se va încheia cel puţin un contract cu firma Siveco privind aplicarea

lucrarilor practice de atestat utilizate în educaţie

Ţinta

Importanţa domeniului IT impune implicarea Colegiul Economic „Virgil Madgearu” pe

piaţa muncii.

Context

Partea a 2-a – Analiza nevoilor

2.1 Analiza mediului extern Piaţa muncii

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” este şcoală cu tradiţie în unul dintre domeniile importante ale economiei, domeniul serviciilor, aflat într-o continuă schimbare.

Apariţia firmelor particulare în domeniu, prin dispariţia monopolului de stat va influenţa solicitarea de forţă de muncă adecvat pregătită. Modernizarea echipamentelor partenerilor

12

economici tradiţionali pentru a face faţă concurenţei, va implica un necesar de formare pentru personalul deja angajat. Centrele de Instruire şi Documentare nu au capacitatea necesară pentru a absorbi tot personalul, cu necesar de dezvoltare profesională, într-un timp scurt.

Din ancheta realizată de Observatorul Naţional Român, privind competenţele forţei de muncă şi politicile de formare în întreprinderile din România rezultă că pentru personalul de execuţie oferta de muncă este sporadică, întâmplătoare, de scurtă durată şi, în general, are ca scop acoperirea unei nevoi imediate.

Majoritatea managerilor sunt conştienţi de schimbările care apar în mediul de afaceri şi încearcă să se adapteze rapid la acestea.

Adaptarea la mediul de afaceri, în special în ultimi 2 ani, a fost mai puţin o condiţie a succesului, ci în primul rând o condiţie a supravieţuirii pe piaţă.

În acest context al schimbărilor, multe firme se confruntă însă cu :

• deficit de competenţe

• lipsa de personal calificat pentru executarea anumitor sarcini de lucru

• absenţa anumitor tipuri de competenţe (în special cele strict profesionale, dar şi alte tipuri de abilităţi necesare la locul de muncă).

Companiile reclamă în special deficitul de competenţe în ariile operaţionale producţie şi întreţinere. Conform datelor privind Politicile de educaţie şi formare profesională din Europa, se preconizează că aproape jumătate din noile locuri de muncă din Uniunea Europeană până în 2010 vor solicita persoane care au absolvit forme de învăţământ superior, 40 % vor fi destinate celor care posedă competenţe înalte, dobândite în cadrul învăţământului de nivel mediu, în timp ce numai 15% vor fi locuri de muncă pentru cei cu nivel scăzut de calificare. De asemenea, se estimează că 80% dintre locurile de muncă vor necesita utilizarea curentă a tehnologiilor informaţionale. Dacă raportăm aceste tendinţe la rezultatele studiului, conform cărora doar 10% dintre angajaţii companiilor investigate deţin competenţe de utilizare a calculatorului, iar aproape 90% dintre angajatori îşi orientează activitatea economică doar pe piaţa internă, dezvoltarea de noi competenţe ale angajaţilor ar trebui să devine o problemă presantă pentru companiile româneşti, dacă acestea doresc să devină competitive şi să se numere printre câştigători într-o piaţă comună după anul 2007.

Cauzele deficitului de competenţe sunt diverse:

• existenţa unor necorelări între măsurile de reformă şi sistemul de formare profesională (neconcordanţa domenii de formare – cererile pieţei muncii);

• lipsa unor politici salariale de atragere a forţei de muncă înalt calificată;

• concentrarea angajatorilor pe introducerea rapidă a unor noi echipamente şi tehnologii, fără asigurarea unei investiţii concomitente în formarea personalului.

Dezvoltarea unor strategii de recrutare şi ocupare a posturilor vacante nu reprezintă încă un obiectiv prioritar pentru politica de resurse umane a întreprinderilor. Cele mai multe dintre firmele investigate declară că nu au stabilit încă o legătură pe termen lung cu instituţii de formare iniţială în vederea ocupării unor posturi specifice în cadrul companiei. Ca urmare, recrutarea din rândul absolvenţilor este mai degrabă ocazională, de tip pasiv, decât una prospectivă, depinzând cel mai adesea de gradul în care competenţele absolvenţilor la finalizarea studiilor sunt potrivite solicitărilor posturilor vacante.

Pe niveluri de educaţie, ponderea cea mai importantă în recrutare o reprezintă categoria absolvenţilor de învăţământ superior (34%), urmată de cea a absolvenţilor de şcoală profesională (21%), liceu tehnologic (13 %) şi şcoli de maiştri. Categoriile cel mai puţin vizate de angajatorii chestionaţi sunt absolvenţii de liceu teoretic (7%) şi cei de învăţământ obligatoriu (5%), care nu deţin la finalizarea studiilor o calificare profesională.

13

Structura absolvenţilor recrutaţi, pe niveluri de educaţie şi categorii ocupaţionale – în % – Nivel de educaţie

Conducători din unităţ

ile socio-economice

Specialişti

Tehnicieni

Funcţionari

Lucrători operativi

Meşteşugari şi

lucrători calificaţi

Operator

i instalaţii şi

maşini

Muncitori

necalificaţi

Total

Învăţământ obligatoriu

- - - - - 0,9 2,9 0,9 4,8

Şcoală de ucenici

- - - - 0,9 4,8 4,8 0,9 11,5

Şcoală profesională

- - 4,8 - 3,8 7,6 3,8 0,9 20,9

Şcoli post-liceale şi de maiştrii

4,5 2,1 0,9 7,6

Liceu tehnologic

- 0,9 4,2 0,9 - 5,5 0,9 0,9 13,4

Liceu teoretic

0,9 0,9 1,8 0,9 - - 1,9 0,9 7,4

Învăţământ superior

7,6 22,9 2,9 0,9 - - - - 34,4

Total 8,5 24,9 18,4 2,8 4,7 20,9 14,3 5,5 100 Datele investigaţiei au arătat că întreprinderile nu utilizează suficient oportunitatea

stagiilor de practică a elevilor pentru recrutarea de forţă de muncă din rândul absolvenţilor. Peste jumătate dintre companiile investigate nu au nici un fel de colaborare cu instituţiile de formare iniţială (52%).

Aşa cum a rezultat din analiza pieţei muncii în sectorul industrie domeniile prioritare sunt: industria alimentară, electronică, automatică şi informatică tehnologia informaţiei, Industria materialelor de construcţii, telecomunicaţii.

Calificări şi niveluri ale calificărilor cerute de piaţa muncii in perspectiva dezvoltării sectoarelor economice în anul 2010 (extras):

Calificări şi niveluri ale calificărilor in perspectiva anului 2010

Sector Domeniul calificării Nivel (%) Prioritati 1 2 3

Industrie 38%

Industria alimentara 35 20 45 1 Industria prelucrarii lemnului 10 40 50 3 Industria chimica - - - 2 Energetic - - 100 3 Electrotehnica - - - 2 Electromecanica - - - 2 Electronică, automatică şi informatică tehnologia informaţiei

- 5 95 1

Mecanic - - - 2 Transporturi - 75 25 1 Industrie textila si pielarie 30 30 40 3 Industria materialelor de constructii

30 55 15 1

14

Telecomunicaţii - - 100 1

Constructii si lucrari publice

10%

Constructii si lucrari civile

33

35

32

1

Servicii 27%

Turism, agroturism, alimentatie publica si activitati conexe

40

40

20

1

Finante, banci si asigurari - - 100 3 Administratie - - 100 3 Comert si servicii 10 50 40 1 Tehnici poligrafice - - - 4 Prestari servicii pentru populatie, industrie si comert

30

50

20

1

Mica industrie - mestesuguri si artizanat

30 50 20 1

Ingrijirea, infrumusetarea si igiena corpului omenesc

50

25

25

3

Poşta - - - 4

Agricultura si silvicultura

22%

Agricultura, agromontan 20 50 30 2 Silvicultura 13 10 77 3 Veterinar 10 10 80 3

Protectia mediului

3%

-

-

100

1

Nota: Prioritate 1 important in crestere Prioritate 3 – important constant Prioritate 2 – important in scadere Prioritate 4 - nesemnificativ

Rezultă că se înregistrează o cerere crescândă de aptitudini de nivel 2 şi 3 pentru majoritatea domeniilor, iar pentru domeniile energetic şi telecomunicaţii doar de nivelul 3.

Populaţia şi forţa de muncă – profilul demografic şi economic

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” şcolarizează, prin tradiţie, de la înfiinţarea sa, populaţia şcolară din zona de Sud si Sud-Est a ţării.

Existenţa în centrul regiunii dar nefăcând parte din aceasta, a capitalei ţării, Bucureşti, parte componentă a regiunii Bucureşti-Ilfov, constituie prin infrastructura socială şi instituţională existentă un real avantaj.

Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici. Declinul economic a fost stopat

încă din anul 2000. În anul următor, produsul intern brut are o creştere de 5,3% (în termeni reali). Cea mai mare contribuţie la valoarea adăugată brută o are în continuare agricultura cu +21,2% Inflaţia a înregistrat o tendinţă constant descrescătoare începând cu anul 1997, ajungând în anul 2001 la 30,3% faţă de anul anterior, iar în 2002 (sfârşitul anului) la 22,0%.

1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

15

Evoluţia indicatorului PIB/locuitor cunoaşte în perioada 2001 – 2005 o creştere reală de 7,9% la nivel naţional. Acesta, fiind un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare a unei ţări, ne sugerează România se află într-un real progres.

PIB/loc. la paritatea puterii de cumpărare standard (PCS)

-% faţă de media europeană (UE-27=100) - 2001 2002 2003 2004 2005 UE-27 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 România 27,6 29,4 31,5 34,1 35,5 Regiunea Nord - Vest 25,6 27,8 30,5 33,1 33,7 Regiunea Centru 28,9 31,7 33,8 35,6 36,0 Regiunea Nord - Est 19,8 21,0 22,7 23,7 24,2 Regiunea Sud - Est 23,7 25,2 26,9 30,9 30,9 Regiunea Sud - Muntenia 21,9 23,5 25,5 28,5 29,1 Regiunea Bucureşti - Ilfov 58,3 60,9 60,6 64,7 74,8 Regiunea Sud - Vest Oltenia 23,3 23,6 26,8 28,9 28,1 Regiunea Vest 29,4 32,0 35,6 39,2 39,8

Sursa:Eurostat

Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare standard (PCS), PIB/locuitor la nivel naţional în anul 2005, reprezenta 35,5% din media europeană (UE-27=100). Comparativ, regiunile Bucureşti-Ilfov, Vest, Centru se plasează peste media naţională, dintre care Bucureşti-Ilfov se detaşează cu un PIB/locuitor care se apropie de 75% din media UE-27 , iar la polul opus Regiunea Nord - Est cu doar 24,2% din media europeană. Analizând ritmurile susţinute de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendinţă de micşorare progresivă în timp a decalajului faţă de media europeană. Evoluţiile prognozate prevăd în continuare în perioada 2006-2010 ritmuri susţinute de creştere a PIB în toate regiunile ţării. Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, “Proiecţia

La nivelul regiunii Bucureşti – Ilfov, între municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov nu este o diferenţă foarte mare între evoluţiile prognozate ale PIB/locuitor, diferenţa fiind când favorabilă capitalei, când judeţului Ilfov.

Creşterea reală a PIB faţă de anul anterior

2005 2006 2007 2008 2009 2010 ROMĂNIA 4,2 7,9 6,1 6,5 6,1 5,8 Regiunea Bucureşti – Ilfov 16,1 7,7 7,6 6,5 6,1 5,7

Bucureşti 16,3 7,6 7,7 6,4 6,1 5,6 Ilfov 15,0 8,0 7,4 7,3 6,3 5,8

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teriotorial până în 2010” (febr.2008) www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf

Creşterea reală a PIB faţă de anul anterior 2005 2006 2007 2008 2009 2010 ROMĂNIA 4,2 7,9 6,1 6,5 6,1 5,8 Nord - Est 3,0 6,1 5,4 6,7 6,3 6,2 Sud - Est 0,3 6,9 5,1 6,5 6,2 6,1 Sud - Muntenia 1,9 7,5 5,3 6,6 6,1 6,0 Sud - Vest Oltenia -2,2 9,0 6,0 6,5 5,9 5,8 Vest 1,8 8,4 5,3 6,3 5,8 5,7 Nord - Vest 1,8 6,6 5,9 6,5 6,0 5,9 Centru 1,5 9,5 7,0 6,2 5,8 5,5 Bucureşti - Ilfov 16,1 7,7 7,6 6,5 6,1 5,7

16

Analiza comparativă pe cele două părţi componente ale regiunii Bucureşti - Ilfov a datelor din prognoza realizată de Comisia Naţională de Prognoză permite evidenţierea atât a evoluţiilor prognozate cât şi a disparităţilor intra-regionale privind valoarea PIB/locuitor.

Proiecţia PIB/loc. – Euro

2005 2006 2007 2008 2009 2010 ROMĂNIA 30829,2 37672,4 45944,1 52315,4 59371,0 66737,6 Regiunea Bucureşti - Ilfov

7849,0 9040,0 11120,4 12638,4 14323,6 16041,3

Bucureşti 8159,4 9381,7 11555,9 13135,5 14886,0 16670,0 Ilfov 5494,0 6472,5 7886,9 8976,0 10180,5 11410,1

Analizând ritmurile susţinute de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendinţă de micşorare progresivă în timp a decalajului faţă de media europeană. Evoluţiile prognozate prevăd în continuare, chiar şi în condiţiile crizei economice în perioada 2009-2013 creşteri ale PIB la nivel naţional, chiar dacă în anul 2009 cu numai 2,5%, faţă de cel înregistrat în 2008 de 7,9%.

Proiecţia Produsului Intern Brut - România

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Milioane lei 288.955 344.651 412.762 513.175 579.021 659.220 747.248 840.658 934.433

Creştere reală anuală

4,2 7,9 6,2 7,9 2,5 4,5 5,5 6,0 6,0

Evoluţia indicatorului Valoarea adăugată brută (VAB) - reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, naţional şi judeţean.

Evoluţia structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivel regional pe ramuri de activitate în perioada 2000-2005 evidenţiază o tendinţă de creştere a ponderii VAB în servicii şi în construcţii, în paralel cu scăderea ponderii în industrie şi agricultură.

17

Evoluţia structurii VAB, pe sectoare de activitate - Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV -

0,9

72,1

5,7

23,024,6

68,7

7,10,80,8

23,0

69,0

7,2

1,1

21,0

8,1

69,769,3

10,3

19,7

0,70

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

AGRICULTURA şiSILVICULTURĂ

INDUSTRIE CONSTRUCŢII SERVICII

- % -

2001 2002 2003 2004 2005

Sursa: calculat pe baza datelor INS, "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2007

Pe sectoare mari de activitate, în 2005, la nivel regional se detaşează sectorul serviciilor, cu o pondere de 69,3% din VAB, urmat de industrie (19,7%), construcţii (10,3%) şi agricultură (0,7%).

Comparativ cu structura VAB la nivel naţional în 2005, regiunea Bucureşti - Ilfov se remarcă prin ponderea mare a serviciilor (cu 14 puncte procentuale peste media naţională). În cadrul serviciilor, faţă de ponderea la nivel naţional este mai bine reprezentată activitatea de tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi, iar comerţul1

Structura Valorii Adăugate Brute (VAB), pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2005 (%)

are o pondere mai ridicată cu 4,3 puncte procentuale faţă de media naţională.

T

România Regiunea BI

B IF

Agricultură, piscicultură, silvicultură 9,5 0,7 0,1 6,8 Industrie, din care: 27,9 19,7 18,7 30,4 - Industrie extractivă 1,5 0,0 0,0 0,1 - Industrie prelucrătoare 23,8 17,2 15,9 30,0 - Energie electrică, termică, gaze, apă 2,6 2,5 2,8 0,2 Construcţii 7,3 10,3 11,0 3,3 Servicii, din care: 55,3 69,3 70,3 59,5 - Comerţ 11,1 15,4 14,5 24,4 - Hoteluri şi restaurante 2,4 2,8 2,7 3,4 - Transport, depozitare, comunicaţii 11,0 13,9 14,0 13,1 - Intermedieri financiare 2,3 5,1 5,5 0,3 - Tranzacţii imobiliare, prestări servicii pentru întreprinderi 12,3 19,2 23,9 10,3 - Administraţie publică si apărare 6,4 8,0 8,4 4,0 - Învăţământ 3,8 2,7 2,8 1,3 - Sănătate şi asistenţă socială 3,1 2,3 2,4 1,3 - Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 2,9 0,0 6,0 1,5

TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 Sursa: Calculat pe baza datelor INS, "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2008

Comparaţia pe componentele regiunii Bucureşti - Ilfov a structurii VAB în 2005 evidenţiază următoarele aspecte relevante:

Municipiul Bucureşti:

1

18

• după cum era de aşteptat, Agricultura este aproape inexistentă privind ponderea VAB, respectiv de 0,1% comparativ cu 0,7% cât este cea regională;

• în ceea ce priveşte Industria, municipiul Bucureşti începe să fie într-o tendinţă de scădere a VAB, respectiv este la o pondere de 18,7% faţă de 19,7% cât se înregistrează la nivel regional şi de 27,9% cât reprezintă pentru România;

• în anul 2005 sectorul Construcţii este într-un mare progres pentru capitală, ponderea acestuia (11,0%) depăşind şi media regională (10,3%) şi pe cea înregistrată la nivel naţional (7,3%);

• fără nici o îndoială, sectorul Servicii este cel care înregistrează cea mai mare pondere a VAB, acesta fiind pe departe cea mai mare chiar şi la nivel naţional, respectiv de 70,3%; acest lucru reflectă statutul de capitală a municipiului Bucureşti, nod de comunicare cu celelalte regiuni şi cu alte ţări.

Comparaţia cu structura VAB în Uniunea Europeană evidenţiază o contribuţie procentuală la VAB scăzută în ceea ce priveşte sectorul Agricultură, silvicultură, piscicultură faţă de media UE-27 (0,7% în regiune faţă de 2,2% la nivel european).

Este de aşteptat ca integrarea în UE să conducă în timp la diversificarea şi dezvoltarea serviciilor. Pentru acest sector economic, media regională (69,3%) este apropiată de cea europeană (71,1%), fapt justificat de faptul că municipiul Bucureşti este capitala ţării şi este o punte de legătură importantă de tranziţie către alte ţări. Ponderea VAB la nivelul industriei (19,7%) este şi ea apropiată de cea europeană (20,3%), dar scăzută semnificativ faţă de cea naţională (27,9%) ceea ce ne indică faptul că la nivelul regiunii acest sector economic nu este foarte bine dezvoltat, având în vedere şi intenţia de scoatere în afara capitalei a întreprinderilor generatoare de poluare. Analizând evoluţiile prognozate ale VAB pe sectoare de activitate, se constată că cele mai ridicate ritmuri de creşteri anuale se vor înregistra în construcţii atât la nivel naţional cât şi în toate regiunile ţării.

Analizând evoluţiile prognozate ale VAB pe sectoare de activitate, se constată că cele mai ridicate ritmuri de creşteri anuale se vor înregistra în construcţii, iar în anii 2009-2010 cea mai mică valoare va fi în Industrie, după care în agricultură. Studiul nu este detaliat pe regiuni de dezvoltare şi, prin urmare, nu putem avea o imagine a ceea ce se va întâmpla la nivelul regiunii Bucureşti – Ilfov. Tab. 3.6- modificări procentuale faţă de anul anterior -

Evoluţia prognozată a VAB pe sectoare de activitate - România -

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Industrie 2,6 7,2 5,3 2,1 -1,0 2,0 3,5 3,8 4,2 Agricultura -17,2 3,4 -16,5 24,8 4,2 2,5 2,1 2,4 2,8 Construcţii 11,2 23,4 33,6 26,5 6,2 8,9 10,6 12,4 13,1 Servicii 8,8 6,8 7,6 5,7 3,3 5,1 6,0 6,3 5,9

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2010” (ian. 2009) www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf

Totuşi, putem avea rezerve că studiul „Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008 - 2013” realizat în ianuarie 2009 de către Comisia Naţională de Prognoză are rezervele lui, având în vedere noile evoluţii ale pieţei muncii din ultima perioadă.

Caracteristici ale forţei de muncă

Structura pe vârste. Tendinţa anilor 90, continuată după 2000, a fost scăderea

populaţiei pre-active, menţinerea populaţiei active şi creşterea considerabilă (cu 800.000) a

19

populaţiei post-active. Ca urmare, raportul dintre populaţia inactivă (sub şi peste vârsta de muncă) şi populaţia activă este în continuă scădere.

Tab. 2.6

2003 2005 2006 2010 2013* 2015 2020 2025 2013-2006 2025-2006

Nr. % Nr. %

România 21.733,6 21.623,8 21584,3 21.226,3 20.961,5 20.696,6 20.026,4 19.243,4 -622,9 -2,9 -2.340,9 -10,8

0-14 ani 3.632,7 3.432,5 3334 3.152,9 3.088,8 3.024,6 2.798,7 2.511,8 -245,3 -7,4 -822,2 -24,7

15-64 ani 14.993,1 15.033,4 15062,2 14.990,2 14.798,1 14.606,0 13.956,6 13.384,0 -264,1 -1,8 -1.678,2 -11,1

65 ani şi peste 3.107,8 3.148,8 3188 3.083,2 3.074,6 3.066,0 3.271,1 3.347,6 -113,4 -3,6 159,6 5,0 Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 2.206,5 2.209,1 2219,5 2.206,2 2.196,7 2.187,1 2.151,0 2.100,4 -22,8 -1,0 -119,1 -5,4

0-14 ani 279,6 267,3 261,6 260,6 264,1 267,5 251,7 223,6 2,4 0,9 -38,0 -14,5

15-64 ani 1.610,8 1.622,7 1636,7 1.632,7 1.614,0 1.595,3 1.528,2 1.484,0 -22,7 -1,4 -152,7 -9,3

65 ani şi peste 316,1 319,1 321,1 312,9 318,6 324,3 371,1 392,9 -2,5 -0,8 71,8 22,4

Bucureşti 1.929,6 1.928,4 1931,2 1.916,9 1.903,8 1.890,6 1.849,0 1.794,5 -27,5 -1,4 -136,7 -7,1

0-14 ani 234,0 223,8 219,2 220,1 223,9 227,6 212,8 186,7 4,7 2,1 -32,5 -14,8

15-64 ani 1.420,3 1.426,7 1433 1.424,0 1.401,3 1.378,6 1.307,8 1.259,2 -31,7 -2,2 -173,8 -12,1

65 ani şi peste 275,3 277,9 279 272,8 278,6 284,4 328,4 348,7 -0,4 -0,1 69,7 25,0

Ilfov 276,9 280,7 288,2 289,3 292,9 296,5 302,0 305,9 4,7 1,6 17,7 6,1

0-14 ani 45,6 43,5 42,4 40,5 40,2 39,9 38,9 36,9 -2,2 -5,2 -5,5 -13,0

15-64 ani 190,5 196,0 203,7 208,7 212,7 216,7 220,4 224,8 9,0 4,4 21,1 10,4

65 ani şi peste 40,8 41,2 42,1 40,1 40,0 39,9 42,7 44,2 -2,1 -5,0 2,1 5,0

Ocuparea Schimbări structurale în domeniul ocupării. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15 ani şi peste (trimestrul IV, 2002) a fost de 51,7%. Din totalul populaţiei ocupate, ponderea cea mai ridicată (54,4%) o deţin persoanele cu nivel de educaţie ISCED 3 (învăţământ liceal şi profesional); urmează, în ordine, cele cu nivel ISCED 0-2 (30,6%), ISCED 5-6 (10,2%) şi ISCED 4 (4,7%).

Indicatori statistici ai pieţei muncii Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România. BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT). Participarea la forţa de muncă Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii, conform datelor din AMIGO, este prezentată în tabelul de mai jos. Tab. 4.1

Principalii indicatori privind forţa de muncă, conf. AMIGO (%) - Evoluţia 2002-2006 şi analiză comparativă -

20

REGIUNEA BUCUREŞTI - ILFOV RO UE-

27 UE 15 Ţinte

UE pt. 2010 2002 2003 2004 2005 2006 TRIM.

IV 2007 2006 2006 2006

Rata de activitate

Total, 15-64 ani 62,4 61,8 64,5 63,8 66,0 65,6 61,8

Masculin 70,7 69,9 71,6 71,4 73,2 74,3 69,3

Feminin 54,8 54,5 58,1 56,9 59,6 57,6 54,5

Urban 63,1 62,5 65,6 64,4 66,5 65,8 60,8

Rural 56,3 56,0 54,1 57,7 60,1 62,4 63,4

Tineri 15-24 ani 34,4 33,5 32,7 27,6 25,7 26,7 28,0

Masculin 39,1 39,4 36,9 31,5 29,7 33,8 33,9

Feminin 29,7 27,5 28,6 23,7 21,6 19,5 21,9

Urban 33,4 32,2 32,4 26,5 25,1 25,7 23,1

Rural 42,8 44,2 35,9 37,8 32,2 37,3 34,6

Rata de ocupare

Total, 15-64 ani 56,9 56,5 59,7 59,4 62,9 62,8 57,9 63,4 65,2 70

Masculin 63,6 63,5 65,8 65,9 69,5 70,5 64,1 70,8 72,9

Feminin 50,8 50,2 54,1 53,4 56,9 55,9 51,7 56,0 57,4 60

Urban 57,7 57,2 60,7 60,1 63,5 63,3 56,3

Rural 49,7 50,8 49,9 52,2 55,1 56,4 60,1

Tineri 15-24 ani 25,9 24,7 25,8 21,3 21,7 21,3 22,7

Masculin 29,1 28,1 27,5 23,1 25,3 25,4 26,5

Feminin 22,7 21,3 24,0 19,4 18,1 17,0 18,8

Urban 25,3 23,7 25,4 20,4 21,3 20,7 17,7

Rural 31,2 33,1 29,0 28,8 26,1 27,3 29,4

Rata şomajului (BIM)

Total (15 ani şi peste) 8,8 8,6 7,5 6,9 4,7 4,1 6,1 8,7 7,9

Masculin 10,0 9,2 8,0 7,6 5,0 5,1 7,2 7,9 7,0

Feminin 7,3 7,8 7,0 6,2 4,5 3,0 4,9 9,7 8,9

Urban 8,5 8,5 7,5 6,7 4,5 3,7 7,3

Rural 11,3 9,1 7,7 9,3 8,1 9,6 4,6

Tineri (15-24 ani) 24,7 26,2 21,2 23,4 22,5 20,4 18,9 18,6 18,5

Masculin 25,5 28,7 25,3 26,4 24,4 24,8 21,8

Feminin 23,6 22,6 15,9 16,3 15,5 12,7 14,2

Urban 24,3 26,3 21,5 23,6 23,8 19,5 23,2

Rural 27,1 25,1 19,3 19,0 18,1 26,9 15,2

În vârstă de muncă (15-64 ani) 31,4 32,5 27,1 4,2 6,4

Ponderea populaţiei ocupate din 1991 până în prezent

21

Bucureştiul concentrează cel mai mare potenţial de capacităţi şi resurse inovatoare, având capacitatea de atrage şi menţine forţa de muncă, cu precădere cea educată.

La nivelul municipiului Bucureşti în anul 2004, numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale era de 698 905 persoane, iar la sfârşitul aceluiaşi an 2004, populaţia ocupată civilă fiind de 867 700 persoane.

Dinamica acestor doi indicatori pe perioada 2000-2004, este relevată de tabelele 1 şi 3 prezentate în anexa PM . Se constată o scădere a numărului mediu al salariaţilor în următoarele domenii de activitate: învăţământ, sănătate, industrie, transporturi, tranzacţii imobiliare şi alte servicii, hoteluri şi restaurante.

Singurele domenii în care se remarcă o creştere a numărului de salariaţi, variaţie relativ redusă, sunt: administraţie publică şi apărare, construcţii şi lucrări publice, precum şi intermedieri financiare. Domeniul care înregistrează regresia cea mai mare a numărului mediu de salariaţi este industria.

Graficul 1

Populaţia ocupată civilă, la nivelul întregii economii pentru municipiul Bucureşti,

prezintă o creştere faţă de anul 2000 cu 145600 persoane. Singurul domeniu de activitate unde se înregistrează o scădere a populaţiei ocupate este cel al industriei, scădere nesemnificativă, de numai 5300 persoane.

Municipiul Bucureşti are o structura a ocupării, in principalele sectoare economice, similară cu cea din Statele Membre UE, in sensul unei ponderi mai ridicate decat media pe ţară in sectorul serviciilor (Tabelul 4 din Anexa PM).

Nr. mediu de salariati pe domenii de activitate

0

50000

100000

150000

200000

250000

2000 2001 2002 2003 2004

Agricultură, vânătoare şi silviculturş

Pescuit şi piscicul tură

Industrie

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi restaurante

Transport, depozitare şi comunicaţii

Intermedieri financiare

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

Administraţie publică şi apărare

Învăţământ

Sănătate şi asistenţă socialş

Celelalte activităţi ale economiei naţionale

22

2.7 1.6 1.5

27.2 26.7 24

7.4 7.6 6.7

34.7 35.941.4

27.8 28 26.2

05

1015202530354045

2002 2003 2004

%

Ponderea populatiei ocupate

AgriculturăIndustrieConstrucţiiServiciiALTELE

Şomajul

Pe sectoare economice, forţa de muncă cel mai grav afectată de fenomenul şomajului a

fost cea ocupată în industrie (industrie extractivă şi prelucrătoare), construcţii, comerţ, precum şi în domeniul hotelier .

Şomajul pe grupe de vârstă şi niveluri de educaţie. Tinerii în vârstă de 15-24 ani rămân categoria cea mai afectată de şomaj: rata de şomaj BIM a tinerilor în perioada 1996-2002 a fost de 1,7 – 2,6 ori mai mare decât rata totală de şomaj BIM (Tabel – Date statistice).

Rata şomajului BIM pe grupe de vârstă şi niveluri de educaţie, în anul 2002, trim. IV (numărul populaţiei este exprimat în mii)

ISCED 4 ISCED 3 A ISCED 3 C ISCED 2-0 Nivel

ISCED Pop.

activă Şomeri Rată

şomaj Pop.

activă Şomeri Rată

şomaj Pop.

activă Şomeri Rată

şomaj Pop.

activă Şomeri Rată

şomaj 15-60+ 471,7 22,9 4,9 3163,4 285,0 9,0 2584,8 260,8 10,1 3137,2 207,0 6,6 15-24 32,1 6,6 20,6 409,9 94,8 23,1 344,9 81,5 23,6 456,2 75,9 16,6 25-34 150,0 5,6 3,7 1293,4 96,3 7,4 825,2 79,0 9,3 425,4 55,0 12,9 35-49 170,8 7,2 4,2 1257,1 82,7 6,6 1059,9 82,3 7,8 644,9 50,8 7,9 50+ 118,8 3,5 2,9 203,0 11,1 5,5 354,8 18,0 5,1 1610,7 25,3 1,6

ISCED:

• nivel 3A1 : liceu şi liceu treapta I (inclusiv filiera tehnologică)

• nivel 3C2 : şcoală profesională, complementară sau de ucenici

• nivel 0-2 : gimnaziu, şcoală primară şi fără şcoală absolvită

Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor cuprinse în Anchetă asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO), 2002,trim. IV, INS, 2003.

Numărul şomerilor înregistraţi - la sfârşitul perioadei

2005 2006 sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

23

Total judeţ 23814 23132 22849 23132 23743 23264 23140 22929 23682 23680 23465 23185 23151

din care: Bărbaţi 10818 10488 10294 10512 10891 10759 10774 10894 11215 11154 10899 10756 10797 Femei 12996 12644 12555 12620 12852 12505 12366 12035 12467 12526 12566 12429 12354

Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Rata şomajului înregistrat - la sfârşitul perioadei

2005 2006 sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

Total judeţ 2,7 2,6 2,6 2,6 2,7 2,6 2,6 2,6 2,7 2,7 2,6 2,6 2,6

din care: Bărbaţi 2,2 2,1 2,1 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 2,3 2,3 2,2 2,2 2,2 Femei 3,2 3,1 3,1 3,1 3,2 3,1 3,1 3,0 3,1 3,1 3,1 3,1 3,1

Sursa de date: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Dinamica numărului de şomeri Rata şomajului a cunoscut în municipiul Bucureşti o scădere progresivă din 2000 până în

prezent.(Tabel 2, Anexa PM). Se poate pune această tendinţă pe seama punerii în aplicare a prevederilor legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, care au venit să intensifice şi să diversifice măsurile active desfăşurate.

Scăderea ratei şomajului a fost determinată şi de plasamentele investitorilor străini în capitală, dar şi în zonele limitrofe Bucureştiului, (supermarket-uri, marile agenţii de asigurări, bănci, reprezentanţe vânzări, firme private) care au condus la creşterea gradului de ocupare mai ales pentru forţa de munca tânără şi cu pregătire medie superioară.

Bucureştiul se confruntă în prezent cu un deficit de forţă de muncă, care de la 1 ianuarie 2007 se poate acutiza.

43665

34703

2442921766 23262 23.132 22.943

0

10000

20000

30000

40000

50000

An

Som

eri i

nreg

istra

ti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Graficul 4 - Şomeri înregistraţi şi rata şomajului Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

La nivel naţional rata şomajului înregistrat în luna martie 2009 a fost de 5,6%, faţă de 5,3% în luna februarie 2009 şi 4,1% în aceeaşi lună a anului 2008. Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a fost de 513.621 de persoane, din care 221.366 femei. În 17 judeţe rata şomajului a fost sub procentul înregistrat

24

la nivel naţional, iar în părţile componente ale regiunii Ilfov (1,6%), Bucureşti (1,7%) s-a înregistrat cea mai mică valoare.

Evolutia numarului de someri inregistrati in perioada 2007- martie 2009

300.000

350.000

400.000

450.000

500.000

550.000

Num

ar pe

rsoa

ne

2007 477.309 459.013 433.023 400.339 369.832 354.714 343.163 350.420 345.012 367.375 371.969 367.838

2008 383.989 379.779 374.050 352.466 338.298 337.084 340.462 345.510 352.912 364.183 376.971 403.441

2009 444.907 477.860 513.621

ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov. dec.

Cea mai mare rată a şomajului s-a înregistrat în judeţele: Vaslui (11,9%), Mehedinţi (10,7%), Dolj (9,5%), Teleorman (9,3%), Alba (8,7%), Covasna şi Galati (câte 8,5%), Gorj (8,3%), Hunedoara (8,2%), Harghita (8,0%). Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, la nivel naţional, în luna martie 2009, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a crescut de la 5,6% la 6,0%, iar rata şomajului feminin a crescut de la 4,9 % la 5,2%.

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor - nu există date privind şomajul înregistrat pe grupe de vârstă decât de la AJOFM Ilfov şi deci nu se poate avea o imagine de ansamblu asupra regiunii Bucureşti - Ilfov. Nici la acest nivel nu avem date din toti anii solicitaţi. La nivelul judeţului Ilfov se constată o scădere a ratei şomajului în rândul tinerilor de la 14,8% în 2005 la 6,2% în anul 2007. Şomajul în rândul tinerilor este mai ridicat decât în rândul adulţilor. Acest segment este unul defavorizat, deoarece tinerii suferă cel mai mult în contactul cu piaţa muncii fiind dezavantajaţi faţă de categoriile de vârstă adultă, atât prin faptul că, ani de-a rândul aceste din urmă segmente de populaţie au fost ţinute în supraocupare, cât şi ca lipsă a experienţei în muncă – privită ca o cerinţă uneori obligatorie la angajarea într-un loc de muncă. Şomajul în rândul tinerilor este în continuare ridicat, acesta situându-se în jurul cifrei de 20,5% la nivelul regiunii Bucureşti – Ilfov, dar în continuă scădere de la 26,2% în anul 2003. Această rată se situează sub media naţională de 24,5% .

Şomajul înregistrat de lungă durată - datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază doar şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Având în vedere că cei mai mulţi dintre şomeri ies din evidenţele AJOFM odată cu încetarea perioadei de plată a ajutorului de şomaj, datele raportate de AJOFM pentru şomajul de lungă durată apar mult mai mici decât în realitate (a se vedea comparativ cu datele la nivel naţional şi regional din AMIGO şi Eurostat - pct. 4.1.2 de mai sus).

Sursa: ANOFM

25

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL INDUSTRIE

ALIMENTARA

598

453

223 255

130

42 39 18 5 3 3

225 240 271

358438

497

327

0

100

200

300

400

500

600

700

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL

Total someri din care absolventi(nr.)

locuri de munca vacante

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL FABRICAREA

PRODUSELOR DIN LEMN

408

215256

114 8725 25 7 5 5 1

407326

377

584

728

522390

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL

Total someri din care absolventi(nr.)

locuri de munca vacante

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL INDUSTRIE TEXTILA

SI PIELARIE

1428915

5751026 1228

85 105 45 15 4 5

3742 3564 33503590

4735

3827

1299

0500

100015002000250030003500400045005000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL

Total someri din care absolventi(nr.)

locuri de munca vacante

Evoluţia şomajului la absolvenţii din ÎPT şi oferta locurilor vacante de muncă

Un domeniu în care numărul locurilor de muncă oferite se păstrează la valori ridicate, chiar dacă în 2005 a suferit o mică scădere, este cel al comerţului. Astfel, în anul 2005 numărul locurilor de muncă este de 2800, în timp ce numărul şomerilor a scăzut la 1121, valoare inexplicabil de mare, având în vedere oferta şi atractivitatea domeniului. Calificările cele mai solicitate sunt: vânzători, agenţi de valori, agenţi de asigurări, agenţi imobiliari, reprezentanţi tehnici şi comerţ, agenţi contractări, agenţi in activitate financiară, agenţi comerciali, agenţi comerciali, neclasificaţi. În situaţii similare se află şi domeniile turism şi alimentaţie publică (graficul 15) şi industria alimentară (graficul 16), unde din 2002 încoace numărul locurilor de muncă vacante a depăşit numărul şomerilor declaraţi.

EVOLUTIA SOMAJULUI SI A LOCURILOR DE MUNCA VACANTE DOMENIUL TURISM SI

ALIMENTATIE PUBLICA

741

462 478

276 251

31 47 22 6 8 648

225 222

1104

663 686486

0

200

400

600

800

1000

1200

2000 2001 2002 2003 2004 2005

ANUL

Total someri din care absolventi(nr.)

locuri de munca vacante

Graficul 15 Graficul 16 Calificările cele mai solicitate în domeniul turismului sunt: bucătari, ospătari şi barmani, valeţi, cameriste, însoţitori, lucrători în servicii, iar în industria alimentară sunt: operatori maşini prelucrare carne, operatori fabricare pâine, paste, brutari, patiseri şi cofetari.

26

Evoluţii demografice

În ultimii 10 ani populaţia României a scăzut constant şi semnificativ. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei externe (în special în prima parte a intervalului), au făcut ca populaţia ţării să se diminueze cu aproape 1 milion de locuitori (- ,2%). Potrivit rezultatelor preliminare ale recensământului din 18 martie 2002, populaţia României a fost de 22408,4 mii locuitori. Distribuţia pe medii se prezenta astfel: 54,4% în mediul urban şi 45,6% în rural. În condiţiile menţinerii tendinţelor actuale ale principalilor indicatori demografici, se estimează că populaţia României va ajunge în următorii ani sub pragul de 20 milioane.

În conformitate cu ultimul recensământ realizat în 2002, se poate estima evoluţia situaţiei demografice a tinerilor de 14-17 ani, până în 2010:

Vârsta Anul şcolar 2004-2005

2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010

14-17-ani 51342 52326 49085 44697 40555 37341

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010

Analiza populaţiei pe grupe mari de vârstă relevă, pe de o parte, procesul de îmbătrânire a populaţiei, iar pe de altă parte, scăderea populaţiei de vârstă şcolară. Estimările făcute la nivel naţional arată o descreştere estimată de 28% a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani în 2009 -2010 faţă de 2003-2004. De asemenea se manifestă tendinţa persoanelor tinere de a-şi căuta un loc de muncă în zonele urbane.

Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 - cu ajutorul proiecţiilor realizate de INCSMPS, conf. INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» (realizată în 2003) - varianta medie, putem realiza o estimare brută a evoluţiilor la orizontul anului 2013, 2015 si 2025. Astfel, municipiul Bucureşti va cunoaşte o scădere extrem de importantă de cca. 45.2% a segmentului de vârstă 15-24 la orizontul anului 2013, dar, populaţia în vârstă de muncă se va menţine la nivele relativ constante în viitorul apropiat, evoluţiile grupei de vârstă 15-25 neafectând şi evoluţiile pe termen mediu şi scurt ale populaţiei în vârstă de muncă (vezi Anexa 1c - Demografie). Pentru grupa de vârstă 15-64 ani se observă o scădere moderată până în anul 2013 de 1,6%, dar ajungând în anul 2025 la o scădere de 9,5% raportată la anul 2007. Însă în judeţul Ilfov, prognoza este mai îmbucurătoare, observându-se o creştere a populaţiei din această grupă de vârstă de 1,8% până în anul 2015, păstrând o curbă crescătoare până în anul 2025 de 7,6% (vezi Anexa 1b - Demografie).

27

Proiecţia populaţiei de vârstă şcolară- Regiunea Bucureşti - Ilfov -

61,4

65,8

73,3

72,1

70,8

62,9

53,7

166,2

147,4

133,2

140,4

147,5

146,6

133,2

341,4

322,7

259,2

230,9

202,6

193,5

207,1

0,0

100,0

200,0

300,0

400,0

500,0

600,0

2003 2005 2010 2013* 2015 2020 2025

3-6 7-14 15-24

Sursa: "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolară din Regiunea Bucureşti -Ilfov în perioada 2005-2025",realizată pe baza prognozei INS Populaţia şcolară prognozată pentru grupa de vârstă 15-24 ani este în scădere de la 341,4 mii persoane cât era în 2003 la 207,1 persoane în 2025, fapt care conduce la concluzia că sunt necesare măsuri de prevenire a problemelor care pot apărea în IPT în ceea ce priveşte faptul că sistemul de învăţământ va pune la dispoziţia pieţii muncii a unui număr mai mic de absolvenţi, iar recomandarea este ca oferta de formare profesională să fie realizată în domenii şi pentru calificări solicitate de piaţa muncii. Ţinând cont de lipsa cadrelor didactice în domenii cerute de piaţa muncii, se are în vedere reconversia cadrelor didactice pentru a folosi la maxim experienţa pedagogică a acestora, dar şi implicarea acestora în programe autorizate CNFPA pentru formarea adulţilor.

Fig.2.3

Proporţia persoanelor cu vârsta de 65 ani şi peste, din regiunea Bucureşti - Ilfov prezintă o rată de dependenţă a vârstnicilor (65+/(20-64)) de 21,9% în 2004, respectiv 22% în 2005, mai mare decât media naţională a României (21,2), dar mai mică decât datele medii pentru Germania, Spania şi Suedia (17%), dar, totuşi, mai mare decât datele medii pentru Cipru şi Irlanda (sub 12%). Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT α) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De aici, nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman. β) La nivelul regiunii Bucureşti – Ilfov reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi

agravată de migraţia externă (cu tendinţă de accentuare după 2007, în condiţiile integrării în UE). A apărut deja în acest sens un deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie, medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a muncii (construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.). Se desprinde nevoia de: racordare realistă la piaţa europeană, naţională şi regională a muncii a activităţilor de informare, orientare şi consiliere în scopul realizării unei oferte de şcolarizare cât mai aproape de cererea de pe piaţa muncii.

χ) Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005) în grupa de vârstă 15-24 ani cu 39,8% până în anul 2015 şi cu 35,8% până în 2025.

La nivelul regiunii, în grupa de vârstă 3 – 6 ani ponderea prognozată a populaţiei şcolare pare să atingă un maxim în anul 2010 de 73,3 mii persoane, după care va înregistra un regres la 53,7 mii persoane. Pentru grupa de vârstă 7-14 ani punctul maxim se pare că va fi atins în 2015, când se va ajunge la aproximativ 146,6 mii persoane.

În regiunea Bucureşti – Ilfov se constată că prognoza populaţiei în grupa de vârstă 0 – 14 ani este îngrijorătoare, acest segment fiind într-un declin constant, în schimb, numărul persoanele de 65 ani şi peste va fi din ce în ce mai mare. Acest fapt este general valabil şi pentru situaţia de la nivel naţional.

28

În cifre absolute, în intervalul de timp 2005-2015 scăderea de efective în grupa de vârstă 15-18 ani ar fi de cca. 918.000 persoane, ceea ce, luând în calcul rata netă de cuprindere în învăţământ de cca. 75,7% din prezent pentru grupa 15-18 ani şi opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru liceul teoretic ar conduce la echivalentul dispariţiei la nivel regional în învăţământul liceal şi profesional a multor unităţi de IPT. În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândă de formare continuă - oportunitate în atenţia şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populaţie şcolară !

Faţă de aceste constatări, se recomandă: Măsuri la nivelul reţelei şcolare:

• Optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile; rezolvarea problemelor de acces

• Funcţionarea reţelelor de şcoli, care împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată; eliminarea paralelismelor nejustificate; colaborare pentru acoperire teritorială optimă; diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi) Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi

δ) Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani cu 18,2% până în 2025, faţă de 2005) conduce la: nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială şi medicală; nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală).

ε) Ponderea semnificativă a populaţiei feminine (53,1 % la nivel regional în 2007), reclamă următoarele activităţi: din partea ofertei de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină; programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele care participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul orelor de curs).

φ) Populaţia rurală - structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere mai mică a populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa tinerilor de a părăsi ruralul. Ţinând cont de faptul că în mediul rural gradul de cuprindere în învăţământ este de numai 57,2% pentru grupa de vârstă 3-23 de ani, iar pentru segmentul care ne interesează cel mai mult, respectiv 15-18 ani este numai de 35,6%, sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând: ofertă de pregătire adecvată şi asigurarea condiţiilor de învăţare în unităţile de învăţământ din mediul rural, pentru a atrage elevii să rămână cât mai aproape de domiciliu; educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural; îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural prin dotarea corespunzătoare a atelierelor şi laboratoarelor unde se realizează pregătire de specialitate.

γ) Diversitatea etnică nu este prea accentuată în regiunea Bucureşti – Ilfov, dar sunt totuşi necesare o serie de măsuri, cum ar fi: educaţie multiculturală; soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor; programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate (conf. recensământului din 2002, 1,72% din populaţia rromă a ţării se înregistrează în regiunea Bucureşti – Ilfov, ş13chiar dacă procentul este relativ mic, numărul de 11.002 persoane în judeţul Ilfov şi 27.3222

în Bucureşti este d e lu at în seamă şi d in perspectiva dimensiunii teritoriale mici a regiunii).

Concluzii

2 Institutul Naţional de Statistică – « Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002 »

29

Ca urmare a procesului de privatizare încă nefinalizat şi de trecere la economia de piaţă, s-a înregistrat un declin fundamental al numărului şi mărimii întreprinderilor de stat concomitent cu creşterea numărului de societăţi comerciale private.

Sectorul privat, caracterizat de o evoluţie în timp lentă dar constant pozitivă, este relativ bine reprezentat la nivel zonal şi naţional, fiind susţinut de crearea şi dezvoltarea continuă a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM).

Imbătrânirea populaţiei reclamă implementarea unor politici, care să conducă la prelungirea vietii active pentru adulţi pe de o parte, iar pe de alta parte va determina modificarea ponderii tinerilor in structura populatiei ocupate, in sensul creşterii oportunităţilor de integrare profesională a acestora în toate sectoarele vieţii economice.

Oferta de job-uri pentru tineri influenţează semnificativ atât numeric, cât şi ca gamă de opţiuni orientarea acestora pe viitor către învăţământul profesional şi tehnic.

Din colaborarea cu angajatorii (2004) s-a constatat o cerere tot mai mare de abilităţi de ordin general. Cele mai căutate abilităţi sunt:

• operarea pe calculator • comunicarea şi relaţionarea • lucrul în echipă • rezolvarea de probleme • comunicarea într-o limbă străină modernă (dintre care cea mai căutată este limba

engleză). În toate domeniile se înregistrează nevoia de eficientizare sporită a serviciilor oferite

clienţilor. În domeniul producţiei există o cerere tot mai mare de aptitudini tehnologice şi de utilizare a tehnologiei informaţiei.

O caracteristică în formare o reprezintă crearea de module distincte de instruire care să permită angajaţilor să îşi actualizeze abilităţile şi să utilizeze noile echipamente.

Astfel, prin competenţele formate trebuie avut în vedere o pregătire de bază mai largă, competenţe sociale adecvate, dezvoltarea spiritului antreprenorial, utilizarea noilor tehnologii, cultivarea atitudinii faţă de muncă şi a respectului pentru calitate, mobilitate ocupaţională.

Facilitarea mobilităţii ocupaţionale intersectoriale-spre activităţile de servicii- implică consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare cu competenţe specifice economiei de piaţă.

Nevoia de implicare crescută a şcolii în formarea adulţilor poate fi satisfăcută prin organizarea de cursuri liceale serale, cursuri pentru reconversie profesională, cursuri de scurtă durată, învăţământ deschis la distanţă.

În elaborarea PAS, şcoala ia în considerare evoluţia demografică, precum şi cererea de competenţe în continuă schimbare de pe piaţa muncii, realizându-se astfel o concordanţă între cererea de forţă de muncă calificată şi oferta educaţională a şcolii.

2.2 Analiza mediului intern

Promovarea ofertei educaȚionale

La sfârşitul clasei a VIII-a absolvenţii trebuie să opteze pentru înscrierea la unul dintre liceele Bucureştiului. Reţeaua şcolară le oferă o largă varietate de profiluri şi o mare varietate de specializări. Elevii sunt îndrumaţi în opţiunile lor de către părinţi. Nici elevi şi nici părinţi nu cunosc însă aspectele specifice tuturor specializărilor regăsite în reţeaua şcolară. De cele mai multe ori opţiunile se fac pe baza unor informaţii preluate de la cei care au trecut prin experienţa înscrierii la liceu. Lipsa de informare privind specificul liceelor şi finalitatea specializărilor oferite de licee este principala caracteristică a absolvenţilor de gimnaziu şi părinţilor acestora

30

Oferta noastră educaţională este adecvată contextului socio-economic în care funcţionează şcoala noastră, proiectului de dezvoltare instituţională, dotării şi resurselor umane existente. Principiile pe care se fundamentează oferta noastră educaţională sunt următoarele:

• facilitarea accesului elevilor la o gamă largă de oportunităţi de învăţare relevante şi de înaltă calitate;

• îndrumarea şi sprijinirea tuturor elevilor în atingerea scopurilor educaţionale; • formarea competenţelor necesare învăţării pe parcursul întregii vieţi în scopul

îmbunătăţirii abilităţilor, dezvoltării personale şi reconversiei profesionale; • promovarea formării continue a profesorilor şi a personalului auxiliar în vederea

îmbunătăţirii abilităţilor şi aptitudinilor acestora; • asigurarea unui mediu mai bine organizat, bazat pe coordonare şi cooperare care să

satisfacă nevoile elevilor, comunităţii şi ale angajatorilor.

Evaluarea ofertei educaȚionale Ți a performanȚelor educaȚionale se face pe baza indicatorilor de performanȚă stabiliȚi prin proiectul de curriculum sau prin proiectele de dezvoltare realizate în urma diferitelor forme de inspecȚie.

Prognoză privind rezultatele la învăȚătură pe următor ii 3 ani

Se spune că, înţelept este acel om care nu-şi consumă energia cu lucruri pentru care nu este potrivit; dar şi acela care ştie să aleagă dintre lucrurile care le face bine şi le face pe care le ştie cel mai bine.

Atitudinea elevului faţă de muncă şi faţă de învăţătură este rezultatul influenţelor educative exercitate de familie şi de şcoală asupra lui. Dacă părinţii şi educatorii se preocupă nu numai de suma cunoştinţelor pe care şi le însuşeşte elevul, ci şi de atitudinea lui faţă de munca şcolară, dacă elevul îşi pregăteşte temele din proprie iniţiativă în baza unor deprinderi de muncă bine consolidate şi a obişnuinţei de a munci sistematic, se poate afirma cu certitudine că munca educativă a şcolii şi a familiei a fost încununată cu succes.

Pentru a îndeplini cu succes sarcinile instructiv-educative am urmărit cunoaȚterea caracteristicilor clasei în ansamblu Ți a particularităȚilor fiecărui elev în parte, considerând că munca de organizare Ți educare a colectivului clasei nu poate fi concepută fără această studiere atentă.

Pentru a stabili măsuri educative în sensul realizării unităȚii de acȚiune a Țcolii cu familia cu o valabilitate mai largă decât acelea care se stabilesc în cursul convorbirilor individuale se organizează ȚedinȚele pe clasă cu părinȚii dezbătând probleme cu caracter pedagogic în concordanȚă cu interesele si doleanȚele părinȚilor, prezentându-le lucrări din literatura pedagogica privind educaȚia elevilor Ți îndrumându-i spre lectoratele cu părinȚii organizate pentru ei la nivelul Țcolii.

P. Bourdieu vede şcoala ca instanţă a acţiunii pedagogice dominante şi instrument de reproducţie a structurii de clasă. Reuşita muncii şcolare este condiţionată de distanţa dintre cultura legitimă pe care o transmit şi cultura încorporată anterior (habitusul anterior, mergând regresiv până la habitusul primar). El afirmă că succesul şcolar al reprezentanţilor claselor dominante e mai probabil pentru că habitusul primar instalează un raport de familiaritate cu

31

arbitrariul cultural dominant, transmis ca şi cultură şcolară. Succesul şcolar pentru reprezentanţii claselor dominate este o problemă pentru că distanţa între habitusul primar şi capitalul cultural moştenit pe de o parte şi capitalul pe care însuşirea culturii şcolare îl cere pe de altă parte este mare. Realizarea unei prognoze privind rezultatele la învăţătură pentru minim 3 ani se face pe baza corelaţiei stabilite între evaluările iniţiale, predictive şi evaluarea sumativă, in vederea creȚterii succesului scolar. Ne propunem ca în anul Țcolar 2009-2010 mediile generale sub 7 să scadă semnificativ, astfel încât să putem spune că elevii noȚtri au cele mai bune rezultate la învăȚătură dintre elevii secorului 1.

Prognoză privind traiectul profesional

Viitorul unui copil este strâns legat de şcoală. Iar dacă în gimnaziu dobândeşte doar noţiuni de cultură generală, în liceu poate pune bazele unei cariere. Alegerea unui profil adaptat înclinaţiilor copilului poate fi decisivă în dezvoltarea profesională dar şi personală a acestuia. Profesorii spun că elevii cărora le place ceea ce fac la şcoală sunt aproape salvaţi de la un anturaj violent, infracţional. Activitatea în comun a psihologilor, pedagogilor, părinţilor şi adolescenţilor vizează comportamentul şi comunicarea elevilor din clasele superioare în timpul activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, când aceştia nu pot soluţiona o anumită problemă de sine stătător. Aici intervine îndrumărea pedagogică în cazul traiectoriei educaţional-instructive individuale. Meditând despre cauzele eşecului într-o anumită situaţie, adulţii (combinaţia lor e eterogenă: psiholog ñ profesor, psiholog ñ părinte ş.a.) conveneau asupra anumitor detalii (de care depindea alegerea de către pedagog a modului de îndrumare: tutoriat, susţinere etc.) pentru elaborarea planului de acţiuni în vederea modificarii strategiei comportamentale. Mai apoi împreună cu adolescentul era proiectată consecutivitatea activităţii de sine stătătoare, incluzând lectura literaturii de popularizare a ştiinţei, literatura artistică, vizionarea spectacolelor şi a filmelor artistice corespunzătoare orientării respective, vizitarea unor site-uri specializate, proceduri de diagnosticare. Pentru motivarea, activităţii psihologul organiza o serie de şedinţe individuale, training-uri, care îl determinau pe elev să înţeleagă ineficienţa strategiei comunicative pe care a ales-o, întruniri în grupuri mici cu elevi care au avut probleme similare şi pe care le-au soluţionat cu succes, încadrarea elevului printre interpreţii de roluri similare sau diametral opuse etc. De regulă, realizarea traiectoriei educaţionale individuale de către elevul din clasele superioare se solda cu modificarea strategiei de soluţionare a unei situaţii conflictuale, formarea abilităţilor de a găsi un compromis, de a colabora. Efectele adiacente obţinute după realizarea traiectoriei educaţionale individuale se rezumau la a căpătarea deprinderilor de a depăşi o situaţie de conflict, cunoaşterea operelor de cultură, îndemânarea de a comunica. Motivarea şi corectarea mişcării adolescentului pe traiectoria educaţională individuală are loc în procesul consultaţiilor individuale sau în grupuri mici, în timpul dezbaterilor şi şedinţelor cu elevii şi părinţii. Se analizează problemele tipice, ce ţin de particularităţile de vârstă ale adolescentului, precum şi cele specifice pentru traiectoria educaţională individuală ñ probleme de comunicare şi învăţare (metode individuale, atingerea succesului, corelarea intereselor

32

educaţionale individuale cu conţinuturile minimale ale standardelor educaţionale naţionale, relaţiile interpersonale în procesul de realizare în grup a diferitor proiecte etc.)

Predarea învăţarea

Implicarea şcolii în procesul de reformă a învăţământului profesional şi tehnic, încă din

1994, a presupus: • preocupări pentru modernizarea şi adecvarea strategiilor de instruire • preocupare permanentă a unui număr din ce în ce mai mare de cadre didactice

pentru elaborarea de instrumente curriculare pentru disciplinele tehnice sau cele de cultură generală;

• antrenarea unui număr mai mare de cadre didactice, ca grup de iniţiativă, în aplicarea unor strategii didactice corespunzătoare fiecărei discipline şi adaptarea lor în funcţie de colectivul de elevi;

• motivarea elevilor în activitatea de identificare, ordonare şi valorificare a informaţiei;

• antrenarea unui grup de cadre didactice, care manifestă o rezistenţă mai mică faţă de schimbare, în activităţi care vizează centrarea activităţii pe elev;

• consultarea comunităţii locale şi a partenerilor economici pentru a stabili parcursurile opţionale pe care le vor urma elevii pentru a uşura inserţia socială a absolvenţilor;

• implicarea unui număr cât mai mare de profesori ai şcolii în comisiile naţionale de specialitate şi alte organisme care vizează proiectarea formării şi evaluării;

• abordarea interdisciplinară a conţinuturilor şi elaborarea de opţionale care să vizeze dezvoltarea creativităţii elevilor şi utilizarea tehnicii de calcul pentru identificarea, stocarea ordonarea informaţiilor pentru ca strategia de pregătire să corespundă dinamicii informaţiei în domeniul vizat de formare;

• formarea internă a profesorilor Existenţa programelor centrate pe activităţile elevului au determinat un anumit sens al

schimbării în didactica fiecărei discipline. Orientarea modernă a strategiilor didactice permite elevului să exprime puncte de vedere proprii, să realizeze un schimb de idei cu ceilalţi, să argumenteze, să pună întrebări cu scopul de a înţelege, să coopereze în rezolvarea problemelor şi a sarcinilor de lucru. Profesorul facilitează şi moderează învăţarea, ajută elevii să înţeleagă şi să explice puncte de vedere în învăţare. Învăţarea are loc predominant prin formare de competenţe şi deprinderi practice, se realizează prin cooperare.

Structura învăţământului profesional şi tehnic

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor la Legea Învăţământului, adoptate prin Legea 268/2003, începând cu anul şcolar 2003-2004, durata de şcolarizare obligatorie este de 10 clase. Începând tot cu acest an şcolar, învăţământul profesional şi tehnic a fost restructurat ca urmare a unei noi viziuni asupra finalităţilor educaţiei şi formării profesionale, în perspectiva creşterii contribuţiei la dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere, în condiţiile asigurării unui grad ridicat al coeziunii economice şi sociale.

33

Învăţământul profesional şi tehnic este organizat prin trei niveluri educaţionale:

Învăţământul secundar inferior - ultimii doi ani de studiu ai nivelului ISCED 2) respectiv clasele a IX-a şi a X-a liceu tehnologic sau Şcoala de arte şi meserii (SAM). Şcoala de arte şi meserii (SAM), pentru care s-a organizat şcolarizare din anul şcolar 2003-2004, este denumirea noului nivel educaţional cuprins în învăţământul obligatoriu, care din punct de vedere al calificării profesionale înlocuieşte Şcoala de ucenici şi Şcoala profesională ;

• Învăţământul secundar superior (ISCED 3) – clasele a XI-a şi a XII-a liceu tehnologic sau a XI-a an de completare, a XII-a şi a XIII-a (după SAM);

• Învăţământ postliceal (ISCED 4)

Învăţământul secundar (inferior şi superior) se organizează pe două rute educaţionale: • r

uta directă – prin liceu - filiera tehnologică care constă în 2 ani de studiu în ciclul inferior al liceului şi 2 ani de studiu în ciclul superior al liceului

• ruta progresivă – prin SAM (2 ani de studiu), an de completare (1 an de studiu), ciclul superior al liceului după an de completare (2 ani de studiu)

Standarde de învăţare Standarde de pregătire profesionale (SPP) Formarea profesională iniţială prin învăţământul profesional şi tehnic se identifică printr-un tip de învăţământ bazat pe competenţe şi nu pe durata prgătirii.Pentru fiecare nivel educaţional din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar sunt elaborate şi puse în aplicare standardele de pregătire profesională validate de către parteneri sociali prin Comisiile Sectoriale sau prin Comisii de validare (în cazul sectoarelor pentru care nu s-au înfiinţat aceste structuri). Standardele de pregatire profesională cuprind unităţi de competenţă grupate astfel:

• Unităţi de competenţă cheie – comune tuturor domeniilor de calificare (competenţe generale şi personale de care este nevoie la locul de muncă şi în viaţa de zi cu zi)

• Unităţi de competenţă tehnice generale – specifice unui domeniu de calificare/constituie baza pentru competenţele specializate şi pentru dezvoltarea profesioanală ulterioară

• Unităţi de competentă tehnice specializate – specifice unei calificări

De subliniat aici, importanţa şi relevanţa competenţelor cheie şi a celor generale pentru cresterea adaptabilităţii la cerinţele în schimbare ale locurilor de muncă. Certificarea calificarilor Din punct de vedere al nivelurilor de calificare adoptate in România potrivit Deciziei Consiliului European 85-368-EEC, învăţământul profesional si tehnic preuniversitar asigura în prezent primele trei niveluri de calificare, dupa cum urmeaza:

• Nivelul 1 de calificare – certificat prin şcoala de arte si meserii;

• Nivelul 2 de calificare – certificat prin anul de completare;

34

• Nivelul 3 de calificare – obţinut, în funcţie de calificarea vizată, fie prin ciclul superior al liceului – filiera tehnologică, fie prin traseul progresiv de profesionalizare (ruta ŞAM)

• Nivelul 3 avansat de calificare – prin învăţământul portliceal

De maximă importanţă pentru toţi actorii implicaţi este asigurarea unei evaluări şi

certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare. Sistemul de certificare in vigoare recunoaşte doar calificările complete. Pentru încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii exista preocuparea de a se promova

recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor parţiale (implică modificarea cadrului legal: legea privind formarea profesională continuă, Codul Muncii), indiferent de contextele de învăţare (formal, non-formal si informal) prin care acestea au fost dobândite.

În atenţia şcolilor din ÎPT este de asemenea orientarea în viitor către forme de certificare cu recunoaştere europeana si internaţională (ca de exemplu ECDL, CISCO, portofoliul lingvistic), precum si valorificarea instrumentelor oferite de EUROPASS.

Proiectarea curriculară

În ÎPT, curriculumul este modularizat prin corelare cu unităţile de competenţe care compun o calificare (conform standardului de pregătire profesională), iar fiecăruia dintre module le sunt asociate credite descrise pe baza competenţelor care urmeaza a fi certificate.

Pentru viitor este necesară opraţionalizarea trasnferabilităţii creditelor şi a valorificării acumulărilor certificate prin credite prin eliminarea actualelor bariere care exista între sistemul TVET si cel al formării profesionale continue, precum şi în cadrul sistemului formal de educaţie. Cadrul Naţional al Calificărilor

Este în lucru realizarea unui Cadrul Naţional al Calificărilor (în atribuţiile CNFPA) care să asigure transparenţa şi recunoaşterea competenţelor şi calificărilor, armonizat cu viitorul Cadru European al Calificărilor.

Cadrul Naţional al Calificărilor va cuprinde integrat toate calificările care se obţin prin ÎPT preuniversitar, prin învăţământul superior sau prin formarea continuă.

Materiale şi resurse didactice Resursele şi materialele didactice utilizate în cadrul procesului de instruire sunt variate şi

sunt alese în funcţie de tipul activităţii desfăşurate şi de profilul clasei. O atenţie specială în cadrul programului de reformă s-a acordat asigurării bazei materiale, mijloacelor de instruire, ca suport pentru curriculum, prin care să se faciliteze trecerea de la un învăţământ centrat pe profesor la un învăţământ centrat pe elev. Este totuşi foarte greu să fie aliniate echipamentele de instruire la nivelul celor actuale în domeniu, având în vedere preţul extrem de ridicat al acestora. O soluţie pentru ca instruirea de specialitate în domeniul industriei alimentare să fie de actualitate rămâne stabilirea unor parteneriate pentru ca instruirea elevilor să se poată derula în condiţii reale de lucru şi creşterea numărului de parteneri în domeniu. În concordanţă cu conţinutul curriculum-ului, s-a încercat ca prin modul de dotare a laboratoarelor, cabinetelor şi atelierelor şcoală, prin materialele didactice necesare, şi prin

35

echipamentele de instruire să fie promovată transformarea elevului într-un factor activ al propriei instruiri. Ambientul şcolar la nivelul unităţii de învăţământ trebuie îmbunătăţit şi în acest scop trebuie identificate mai multe căi de atragere a resurselor extrabugetare, dată fiind dimensiunea unităţii de învăţământ şi dimensiunea investiţiilor ritmice care sunt necesare. Trebuie responsabilizaţi mai mult elevii în menţinerea ambientului şcolar şi este necesară creşterea gradului de implicare a părinţilor în îmbunătăţirea acestui aspect.

Rezultatele învăȚării

BACALAUREAT – 2008 Sesiunea iulie 2008 Numar elevi inscrisi: 297 Numar elevi prezentati: 296 Numar elevi respinsi: 3 Numar elevi eliminati din examen: 1 Numar elevi reusiti: 292 Numar elevi promovati: 292

Total reusiti 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10 292 4 16 143 129

Sesiunea august 2008 Numar elevi inscrisi: 5 Numar elevi prezentati: 5 Numar elevi respinsi: 2 Numar elevi reusiti: 3 Numar elevi promovati: 3

Total reusiti 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10 3 1 1 1 0

36

Monitorizarea absolvenţilor Situatia absolventilor promotia 2009:

Consilierea Ți or ientarea vocaȚională ofer ită elevilor

6

Bacalaureat 2009

5.00 – 5.99 6.00 – 6.99 7.00 – 7.99 8.00 – 8.99 9.00 – 9.99 10.00

Matematica 5 11 22 90 160 10

MatematicaRepartitia pe medii

160

10

90

221150

20406080

100120140160180

5.00-5.99 6.00-6.99 7.00-7.99 8.00-8.99 9.00-9.99 10.00

Matematica160

10

90

221150

20406080

100120140160180

5.00-5.99 6.00-6.99 7.00-7.99 8.00-8.99 9.00-9.99 10.00

Matematica

2

Situatia absolventilor anului scolar 2008 – 2009

Facultati de stat Facultati particulara

Studii in strainatate

Incadrati pe piata munciiClasa Buget Taxa

XII A 12 16 1XII B 9 8 7 - 1XII C 20 8 3 1 -XII D 21 5 3 1 -XII E 15 13 1 1 -XII F 11 17 3XII G 11 9 5 3 2XII H 23 7 1 - -XII I 25 4 - - -XII J 11 13 5 - 1Total

37

■ Premii la olimpiade Ți concursur i Țcolare –

Semestrul I Denumirea

concursului/ Olimpiade

Numele şi prenumele elevului Punctaj Prof. coordonator Nivel de competiţie

Olimpiada biologie

Matei Bianca 75 Popa Ileana Sector

Popesc-Teodosie Edora 75 Popa Ileana Sector

Olimpiada matematică

Stănică Alexandra 17 Prutescu Daniel Sector

Biolan Mihaela 13 GhiȚulescu Stela Sector

Nechita Ionela 10 GhiȚulescu Stela Sector Soare Andreea 4 GhiȚulescu Stela Sector Hrainiciuc Laura 9,5 Daniliuc Mariana Sector Alba Denisa 9 Daniliuc Mariana Sector DăscăliȚa Iulia 8 Daniliuc Mariana Sector Stancu Ioana Andreea 6 Daniliuc Mariana Sector Ivan Angelica 26 Zamfir Iuliana Sector Cîrcu Iuliana 25 Lemnaru Cristina Sector Ene Alina 21 Lemnaru Cristina Sector Kutolbena Fleur Beatrice 16 Zamfir Iuliana Sector Streinu Mădălina 9 Zamfir Iuliana Sector Tatomir Andrei 8 Zamfir Iuliana Sector Pleşa Carmen 5 Zamfir Iuliana Sector Pană Ana Maria 3 Zamfir Iuliana Sector ZugrăviȚa Daniela 2 Zamfir Iuliana Sector Marcu Ana Maria 26 Lemnaru Cristina Sector Ilie Raluca Mihaela 24 Lemnaru Cristina Sector Radu Andrei 21,05 Lemnaru Cristina Sector Drăghici Dana 20 Lemnaru Cristina Sector Traistă Alexandra 18,5 Bercaru Geta Sector Ababei Adriana 17,6 Bercaru Geta Sector Petrică Nicoleta 16,3 Lemnaru Cristina Sector Dumitru Tiberiu 16 Lemnaru Cristina Sector GhiȚă Ioana 15,5 Lemnaru Cristina Sector Băcanu Mihaela 23 Lemnaru Cristina Sector Păunescu Daniela 21,5 Lemnaru Cristina Sector Niculae Ceristina 21 Prutescu Daniel Sector Dincă Elena 20 Bercaru Geta Sector Cîrlugea Diana 18 Bercaru Geta Sector

38

Preda Liana 16 Bercaru Geta Sector Ionescu Ruxandra 16 Bercaru Geta Sector Dobre Ionela 14 Bercaru Geta Sector Vornicu Denisa 13 Lemnaru Cristina Sector

Olimpiada de limba Ți literatura română

Dobre Alina 100 Olivia Rusu Sector Zaharia Alina 100 Matei Andreea Sector Nica Andreea 100 Matei Andreea Sector

Olimpiada de Educaţie fizică

Megan Alexandra Locul I Niculescu Carmen NaȚional

Olimpiada de "Tehnologii"

Ivan Elena Angelica 95 Anca Petrache Nicoleta Băloi Teia Manole Lorena Dima Daniela Nistor Ioan Gogoloi Cătălina Rusin Iancu Jeni Ana Maria Picu Doina DuȚă Alina Dinescu

Municipiu

Sima Georgiana Mădălina 95 Municipiu

Cîrcu Iuliana Antoaneta 89 Municipiu

Smera Ana 89 Municipiu

Nica Alexandra 92 Municipiu

Muscălescu Cosmin 92 Municipiu

Stoica Georgiana 91 Municipiu

Nistor Andreea 86 Municipiu

Dumitrescu Andreea 95 Municipiu

Grădinaru Anca 92 Municipiu

Vornicu Denisa 92 Municipiu

Petre Silvia 90 Municipiu

Olimpiada de Limba Engleză

Cîrcu Iuliana Premiul I Mihaela Toma Municipiu

Dobre Iuliana Premiul II Mihaela Toma Municipiu

Olimpiada la Istorie

Păun Gabriela 100 Lascu Dumitru Mitache Liviu

Sector

Sima Daniela 91,5

Nica Andreea Alexandra 99 AmăriuȚei Andreea 92 Țerbănescu Ionela 92 Ciobanu Ana Maria 92 Buruiană Nicoleta 91

39

Muscălescu Cosmin 86 OrbiȚor Vlad 85 Necula Monica 97 Grigore Ruxandra 90 MuȚat Lavinia 86

Semestrul II

Denumirea concursului/ Olimpiade

Numele şi prenumele elevului

Premiul Prof. coordonator Nivel de competiţie

Olimpiada fizică

Țerban Camelia II Condrache Nicoleta Municipiu

Eremia Claudia I Condrache Nicoleta Municipiu Ene Ioana Florentina III Condrache Nicoleta Municipiu

Dobre Ioana I Condrache Nicoleta NaȚional

Concursul de fizică „Țerban ȚiȚeica”

Țerban Camelia II Condrache Nicoleta Municipiu Eremia Claudia I Condrache Nicoleta Municipiu Ene Ioana Florentina III Condrache Nicoleta Municipiu

Olimpiada matematică

Nechita Ionela 15 GhiȚulescu Stela Municipiu Ene Alina 20 Lemnaru Cristina Municipiu

Cîrcu Iuliana Antoaneta 19 Lemnaru Cristina Municipiu Ilie Raluca Mihaela 23,5 Lemnaru Cristina Municipiu Traistă Alexandra 22,5 Bercaru Geta Municipiu Petrică Nicoleta 21,5 Lemnaru Cristina Municipiu Dumitru Tiberiu 21,5 Lemnaru Cristina Municipiu GhiȚă Ioana 21,4 Lemnaru Cristina Municipiu Marcu Ana Maria 18,5 Lemnaru Cristina Municipiu Radu Andrei Constantin 17 Lemnaru Cristina Municipiu Băcanu Mihaela 15,37 Lemnaru Cristina Municipiu Vornicu Denisa 15,25 Lemnaru Cristina Municipiu Cîrlugea Diana 14,12 Bercaru Geta Municipiu Ene Alina III Lemnaru Cristina Naţional Ilie Raluca III Lemnaru Cristina Naţional Cârcu Iuliana Nicoleta MenȚiune Lemnaru Cristina Naţional Petrică Nicoleta Menţiune Lemnaru Cristina Naţional Marcu Ana Maria MenȚiune Lemnaru Cristina Naţional Traistă Alexandra MenȚiune Bercaru Geta Naţional Radu Andrei Constantin Menţiune Lemnaru Cristina Naţional Cîrlugea Diana Gabriela Menţiune Bercaru Geta Naţional

Concursul de matematică aplicată „Adolf Haimvici”

Ene Alina III Lemnaru Cristina NaȚional Ilie Raluca III Lemnaru Cristina NaȚional Cîrcu Iuliana MenȚiune Lemnaru Cristina NaȚional Marcu Ana Maria MenȚiune Lemnaru Cristina NaȚional

40

Petrică Nicoleta MenȚiune Lemnaru Cristina NaȚional Traistă Alexandra MenȚiune Bercaru Geta NaȚional Radu Andrei MenȚiune Lemnaru Cristina NaȚional Cârlugea Diana MenȚiune Bercaru Geta NaȚional

Olimpiada de Limba Română Dobre Ioana II Olivia Rusu Municipiu

Olimpiada de Limba Engleză

Cîrcu Iuliana I Toma Mihaela Municipiu Dobre Liana III Toma Mihaela Municipiu

Olimpiada de Limba franceză Ciobanu Claudia 86,5 Gaiu Violeta Sector

Olimpiada de Istorie Sima Daniela 9,40 Liviu Mitache Municipiu Păun Gabriela 8,80 Liviu Mitache Municipiu

Olimpiada de geografie

Călin Raluca 9,80 Velea Simona Sector Ilie Gabriel 9,70 Velea Simona Sector Tecaru Malvina 9,70 Velea Simona Sector Prusan Doina 9,60 Săndulescu Mihaela Sector Codreanu Roxana 9,60 Săndulescu Mihaela Sector Nicolae Cristina 9,60 Velea Simona Sector Voinea Mihaela 9,50 Velea Simona Sector MacaȚoi Alexandra 9,50 Săndulescu Mihaela Sector Gheorghe Laura 9,30 Velea Simona Sector Zamfir Carmen 9,00 Săndulescu Mihaela Sector Badea Denisa Narcisa 8,90 Velea Simona Sector ChiriȚă Daniel 8,90 Velea Simona Sector Muscalu Geanina 8,80 Săndulescu Mihaela Sector Manole Alexandra 8,40 Săndulescu Mihaela Sector Constantin Gabriela 8,10 Velea Simona Sector Tecaru Malvina 8,15 Velea Simona Municipiu Prusan Doina 8,00 Săndulescu Mihaela Municipiu

Olimpiada de Educaţie fizică Echipa de volei feminin I Niculescu-Mizil Carmen Municipiu

Echipa de volei feminin 7 Niculescu-Mizil Carmen NaȚional

Olimpiada de economie Grădinaru Alina I Nicola Iuliana Sector

Olimpiada de "Tehnologii" Ivan Elena Angelica I Picu Ana Maria, DuȚă Doina, Iancu Jeni

NaȚional

CONCURSUL "CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE"

Regep Ialcin I Prof. Mariana Țchiaua, Prof. Maria Rădescu, Prof. Cătălin Darmon Municipiu Petre Alexandru I

Iorgulescu Flaviu I Târgul regional al firmelor de exerciţiu, PiteȚti Firma „National Tour” Elevii clasei a XI-a F

Premii la stand Ți la prezentarea Power Point

Doina DuȚă NaȚional

Târgul naȚional al firmelor de exerciţiu, Baia Mare

Seven Agency Elevii clasei a XI-a C

Nistor Daniela NaȚional

Magic Style Elevii clasei a XI-a G

Premiu special Ciobanu Mariana NaȚional

41

Sunshine Design Elevii clasei a XI-a J

Premiu special Băloi Nicoleta NaȚional

Târgul InternaȚional al Firmelor de ExerciȚiu, New York

Butterfly Elevii clasei a XI-a C

Premiu special Nistor Daniela NaȚional

Perfect Design Elevii clasei a XI-a A

Premiu special Băloi Nicoleta NaȚional

Ro. Fest Elevii clasei a XI-a H

Premiu special Nistor Daniela NaȚional

Ro. Fest Elevii clasei a XI-a C

MenȚiune (stand) MenȚiune (negociator) Locul 9 (pagina WEB)

Nistor Daniela InternaȚional

Magic Style S.R.L Elevii clasei a XI-a J

Locul 9 (catalog) Nicoleta Băloi InternaȚional

CompetiȚia „Global Business Challenge” Elevii clasei a XI-a F, a XI-a A, a XI-a G

Locul I Mariana Ciobanu InternaȚional

CompetiȚia „Business plan” Firma de exerciȚiu „First Step” Elevi : Staicu Andrei Alexandru, Stancu Andreea, clasa a XI-a E

Locul I Teia Manole Țcoală

Protecţia consumatorului "Alege! este dreptul tău" Banu Liliana MenȚiune Picu Ana Maria Municipală

Consilierea şi orientarea vocaţională oferită elevilor Situatiile în care tinerii au probleme, sunt tot mai frecvente, obligând societatea sa caute si sa gaseasca solutii; factorii care dezvolta aceste probleme trebuie luati foarte în serios în atentie, ei vor marca exprimarea obiectivelor consilierii. Trebuie identificate influentele sociale, educationale, economice care actioneaza în aceasta lume în continua schimbare. Consilerea presupune: - analizarea caracteristicilor personale si factorilor implicati în dezvoltarea carierei: personali, sociali, favorabili-nefavorabili, interni-externi; - estimarea potentialului de schimbare personala si profesionala; - diferenta dintre aspiratii, interese si posibilitati, - raportul dintre competentele personale si comanda sociala; - corelarea cerintelor de formare profesionala cu posibilitatile proprii. Consilierea psihopedagogica din scoala noastra consta în desfasurarea unor actiuni de: - sprijinirea elevilor în actiunea de autocunoastere,de identificare a punctelor tari si slabe si de valorificarea a acestor cunostinte despre sine în proiectarea propriei deveniri; - sprijinirea lor pentru a depasi situatiile de criza;

42

- identificarea itereselor elevilor si a optiunilor privind cariera; - cunoasterea aptitudinilor personale si orientare a carierei în functie de acestea; - cunoasterea pietei locale,zonale ,nationale si internationale a muncii si informare a dirigintilor, parintilor si elevilor cu privire la cerintele si tendintele acestora; - cunoasterea cerintelor , a conditilor impuse si oferite de diverse profesii pentru care opteaza elevii si informarea acestora din urma; - identificarea surselor la care pot apela elevii pentru a gasi informatii privind orientarea lor scolara si profesionala si asigurarea acesului fiecarui elev la aceste surse.(INTERNET,publicatii,brosuri etc.;) - sprijinirea elvilor cu dificultati de învatare sau de adaptare scolara; - prevenirea abandonului scolar si a deviantei comportamentale ; - cunoasterea de catre diriginti a grupului clasa si sprijinirea lor în managementul al clasei de elevi; - colaborarea cu reprezentantii firmelor angajatoare si sprijinirea absolventilor în vederea obtinerii unui loc de munca; - pregatirea psihologica a elevilor în vederea examenului de bacalaureat; - sprijinirea conducerii scolii în elaborarea planurilor vizând actiunile educative; - sprijinerea profesorilor în alegerea metodelor de predare-învatare adaptate cerintelor speciale ale unor elevi; - sprijinirea profesorilor scolii în activitatea de pregatire a examenelor,a lucrarilor si a activitatilor demonstrative în vederea obtinerii gradelor didactice; - asistarea parintilor în depasirea problemelor educative aparute în familie; - colaborarea cu bibliotecara scolii pentru întocmirea listelor cu lucrari de specialitate (psihologie,psihopedagogie,psihologie sociala,metodici de predare)necesare profesorilor scolii. În scoala noastra consilierea si orientarea scolara în cariera a elevilor este realizata de profesorii diriginti în colaborare cu consilierul educativ al scolii, cu consilierul psihopedagog si cu reprezentantii partenerilor economici si ai institutiilor de învatamânt superior din centrele universitare. Profesorii diriginti îsi proiecteaza activitatea de consiliere la începutul fiecarui an scolar. Orientarea profesională îi include pe toţi elevii, nu numai pe cei cu probleme Orientarea trebuie să fie considerată o parte esenţială a procesului de învăţare şi de educare. În consecinţă, toţi elevii trebuie să aibă posibilitatea de a beneficia de sprijinul oferit de orientare. Fiecare elev are părţile lui bune şi mai puţin bune, iar uneori chiar probleme. Aceste probleme pot fi minore ca natură, fără să afecteze prea mult dezvoltarea elevului şi fără să-i prejudicieze rezultatele la învăţătură. Pentru unii elevi poate fi vorba uneori numai de o foarte mică intervenţie. Cu toate acestea, şi copilul „normal“ are dreptul să se bucure de sprijin. 1. Orientarea este un proces în cadrul căruia - în anumite stadii critice de dezvoltare şi în perioadele de tranziţie - se acordă asistenţă în ce priveşte opţiunile educaţionale sau profesionale şi trebuie să rămână un proces de asistenţă continuu În anumite stadii de dezvoltare este de dorit şi chiar necesar să se acorde elevilor o atenţie specială. În unele cazuri, există şi momente unice în care este nevoie de sprijin specific. Cu toate acestea, elevii nu se dezvoltă întotdeauna în acelaşi ritm (de exemplu, maturitatea în privinţa alegerii carierei) şi, de aceea, este nevoie ca pentru unii elevi să existe activităţi disponibile în momente netradiţionale. Elevii se dezvoltă în mod continuu şi nu numai în momentele specifice. 2. Orientarea trebuie să conducă la dezvoltarea maximă a potenţialului individual

43

Deşi orientarea subliniază utilizarea la maximum a capacităţilor elevilor, aceasta trebuie să rămână o activitate centrată pe client. 3. Orientarea este o sarcină care îi implică pe toţi actorii din cadrul procesului educaţional 4. Orientarea este îndreptată spre viitor Practicienii din domeniul orientării îşi elaborează adesea activităţile pe baza experienţelor personale din trecut şi a situaţiei prezente. Ei se bazează mult prea des pe structurile existente şi conduita lor este orientată mai mult spre securitate. Cu toate acestea, copiii de astăzi vor trăi într-o altă societate. Ei trebuie încurajaţi să privească spre viitor şi să îndrăznească să-şi asume rolul de pionieri intelectuali şi profesionali. 5. Orientarea se axează pe procesul de încurajare Consilierii subliniază prea des limitele, dau sfaturi prohibitive şi subliniază, în special, dificultăţile. În locul acestei abordări, ar trebui să se refere mai mult la punctele forte şi la calităţile elevului, să încurajeze explorarea, să recunoască performanţele. 6. Orientarea ar trebui să fie mai degrabă direcţională decât predictivă Dezvoltarea carierei se bazează, în esenţă, pe capacitatea unei persoane de a depăşi forţele care par s-o limiteze. Libertatea alegerii, scopurile personale, implicarea, perseverenţa sunt uneori mai importante decât zestrea genetică şi situaţia socială. Persoana se dezvoltă constant şi învaţă din experienţele trecute. Aceasta face imposibilă prevederea viitorului pe baza elementelor din trecut. În acest sens, de exemplu, nu putem prezice în mod foarte sigur succese şcolare la nivel universitar numai pe baza profilului persoanei din momentul începerii studiilor. Această constatare este confirmată de numeroase studii de specialitate. 7. Orientarea reprezintă, mai degrabă, pregătirea pentru acţiune decât o readaptare Asistarea elevilor pentru o dezvoltare deplină, sesizarea oportunităţilor, dezvoltarea conştiinţei de sine, încurajarea independenţei, toate acestea sunt scopuri legitime ale activităţilor de orientare. Activitatea echipei de orientare trebuie să înceapă cu:

• o cercetare care să identifice toate eventualele probleme ale elevilor din şcoală;

• stabilirea priorităţilor problemelor;

• raportarea rezultatelor acestei cercetări şi a problemelor prioritare celorlalţi membri ai comunităţii şcolare: profesori, părinţi şi, dacă există, consiliul de conducere al şcolii.

Rolul crescând jucat de profesorii de la diferite discipline devine o trăsătură standard. Experţii sunt implicaţi, în special, în motivarea administratorilor şcolilor şi a profesorilor pentru a include activităţile de îndrumare în procesul de predare. Formarea profesorilor şi elaborarea sau selectarea materialelor şi a strategiilor noi pot fi efectuate numai de către coordonatori sau poate rămâne în mâinile experţilor.

44

O parte din activităţi cum ar fi informarea, educaţia carierei, evaluarea şi consilierea nu mai reprezintă monopolul specialiştilor şi experţilor. La nivelul întâi, această parte a sprijinului în orientare este direcţionată, mai ales, către grup în ansamblu, supervizată de specialişti şi experţi şi acordată de profesorul de specialitate.

Calificări Ți cur r icullum

Curriculum-ul în sens larg este definit ca ansamblul proceselor educative Ți al experienȚelor de viaȚă prin care trece elevul pe parcursului sau scolar. Curriculum-ul oficial ( formal ) reprezintă ansamblul documentelor de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esentiale privind procesele educative Ți experienȚele de învăȚare pe care Țcoala le oferă elevului. Curricumul este:

• bazat pe standardele ocupationale si de pregatire profesionala construite pe ideea competentei integrate (cunoastere,executie,dimensiune scolara);

• predeterminat de studii ale pietei economice si a mobilitatii fortei de munca; • modular la nivelul distribuirii ariilor de cunoastere,tendinta de integrare a disciplinelor în

arii de învatare care sa exprime modul specific de dezvoltare a cunoasterii-prin intuitie si experienta.

Structurile curriculare deriva dintr-o conceptie integrata asupra sistemului:

• sistem deschis • permite acordarea creditelor transferabile în interiorul parcursurilor profesionale

specifice unei structuri curriculare(mobilitate verticala) • permite acordarea celei de” a doua sansa” celor care din diferite motive nu au putut

utiliza prima sansa a parcursului scolar. • sistem flexibil de pregatire profesionala: • permite adaptarea la nevoile de formare profesionala identificate pe baza analizelor pietei

muncii precum si crearea oportunitatilor pentru rute rute profesionale individualizate. Curriculum-ul oficial are urmatoarele componente:

• documentele de politica educationala care consemneaza idealul educational si finalitatile sistemului de învatamânt;

• finalitatile pe niveluri de scolaritate care descriu specificul fiecarui nivel de scolaritate reprezentând repere pentru elaborarea programelor scolare si pentru orientarea demersului didactic;

• planul- cadru cuprinzând schemele orare pentru fiecare ciclu de scolaritate precum si pe filiere si pe profiluri;

• programele scolare unitare pentru disciplinele din curriculum-ul de baza, iar pentru curriculum-ul la decizia scolii si curriculum-ul de dezvoltare locala s-a lasat posibilitatea reflectarii personalitatii si relatiilor scolii;

• manuale si mijloace auxiliare pentru uzul elevilor; • ghiduri si alte materiale complementare pentru profesori; • instrumente de evaluare elaborate la nivel national sau la nivel local; • alte elemente de curriculum oficial.

45

Proiectarea curriculum-ului la decizia scolii precum si a unor elemente ale curriculum-ului de dezvoltare locala presupune o munca laborioasa pe care o face profesorul de specialitate în cooperare cu colegii de catedra si cu consultarea elevilor, parintilor, autoritatilor locale si partenerilor economici. Punerea în valoare a maiestriei didactice a profesorului se face prin combinarea optima a factorilor educationali în dirijarea efectiva a învatarii rezultând astfel curriculum- ul realizat. Dovezile scrise ale realizarii curriculum- ului sunt cuprinse în documentele scolare oficiale (cataloage, foi matricole), rapoarte de activitate, condica de prezenta, procese- verbale etc. CURRICULUM OBLIGATORIU (TC) SI CURRICULUM LA DISPOZITIA SCOLII (CDS) Elaborarea structurii planului de scolarizare s-a facut în functie de specificul unitatii scolare, resursele umane si materiale existente, cât si pe baza studierii cererii de forta de munca pe piata locala si la nivel national, precum si prin consultarea diversilor agenti economici cu care avem în derulare relatii de parteneriat. Alegerea disciplinelor de CDS s-a bazat pe armonizarea dintre particularitatile personalitatii elevului, aptitudinile si interesele sale personale (exprimate prin optiunea pentru o anumita disciplina) si pregatirii de specialitate, asigurând la finele ciclului de învatamânt atât posibilitatea continuarii studiilor cât si integrarea pe piata muncii. O atentie deosebita am acordat realizarii concordantei dintre curriculum-ul national si oferta educationala a scolii urmarindu-se evitarea supraîncarcarii elevilor dar si includerea unor discipline optionale cerute de parinti, dar acceptate de elevi si de conducerea scolii.

Resursele materiale şi umane

Resursele materiale:

Suprafaţa totală de care dispune şcoala 4197m2, din care: • S

uprafaţă construită - 4074 m2

• Destinaţia clădirilor – spaţii de învăţământ

Liceul nostru dispune de o importantă bază materială şi anume:

• 1

8 de săli de clasă • 3

laboratoare: - fizica • chimie • merceologie

• 4

cabinete : - cabinet A.E.L. - informatica - limbi straine

• consiliere si orientare

46

• geografie “Simion Mehedinţi” • economie “Virgil Madgearu” • română “Lucian Blaga” • sala CLUB EUROPEAN

• s

ala de sport, vestiare • b

iblioteca (circa 37.727 de volume în limba română şi alte limbi, de beletristica şi de specialitate; casete video, albume)

• cabinet medical

• cabinet stomatologic

• centrul de educaţie antreprenorială, unde pot fi studiate de profesori şi elevi cărţi de specialitate, reviste de specialitate, pachete de cursuri Junior Achivement; pot fi vizionate casete video pe probleme economice

• cabinet de limbi străine – se găsesc materiale despre cultura şi civilizaţia franceză, germană, engleză şi rusă; există în acest sens manuale şcolare, metode de gramatică, literatură, albume, hărţi literare, istorice şi geografice, casete video

• cabinet de turism – unde elevii de la clasele de turism efectuează parctica şi unde se află singura agenţie deschisă într-un liceu de către elevi sub îndrumarea profesorului de specialitate, Visit Romania Junior

• statie – radio “Madgearu F.M.” cu grila de program

• teren de sport

• arhiva bine organizată

Resursele umane A. Personal didactic de conducere

Nr. crt.

Nume şi prenume Grad didactic

Norma de bază în unitate

Anul numirii în funcţie

1 Roxana Carmen Ionescu I DA 2003 2 Olivia Rusu I DA 2006 3 Dana Iliescu I DA 2006

B. Personal didactic Personal

didactic angajat Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul

II Cu

definitivatul Fără

definitivat Necalificat

74 1 27 16 25 5 0

PROFESORI METODIŞTI

IONESCU ROXANA IFTEMIE LILIANA GHINESCU CRISTINA DUŢĂ DOINA LIXANDRU FLORIAN CAPOTĂ VALENTINA MATEICIUC CRISTIANA

PETRACHE ANCA BĂLOI NICOLETA DARMON CĂTĂLIN RUSU DIANA

C. Personal auxiliar – 10 D. Personal nedidactic – 19

Parteneriate şi colaborări

RELAŢIA CU AUTORITÅŢILE

• La şedinţele Consiliului de Administraţie, ce au loc lunar, au participat la dezbateri şi vine cu propuneri utile şcolii, reprezentantul Consiliului Local .

• Jandarmeria ne asigură zilnic paza liceului prin prezenţa a doi jandarmi. • Primăria sectorului 1, DAIP, a susţinut în permanenţă şcoala c resurse materiale

necesare bunei desfăşurări a activităţii • Agent de proximitate – ag. princ. Cornel Capruciu

RELAŢIA CU BISERICA

Educaţia moral creştină a elevilor noştri se asigură prin:

• Participarea la ore de curs de Religie, incluse în programul şcolar zilnic;

• I

mplicarea şcolii, familiei şi bisericii în optimizarea procesului de educaţie a adolescentului în spiritul moralei creştine

RELAŢIA CU ALTE INSTITUŢII

• L

iceul nostru derulează contracte cu instituţii de învăţământ superior privind orientarea şcolar-profesională a elevilor noştri şi efectuarea practicii pedagogice a studenţilor (ASE, Institutul Bancar Român, Universitate, Academia Naţională de Informaţii etc.).

• Pentru cunoaşterea valorilor moral-politice ale tinerilor, Institutul de Sociologie efectuează annual testări ale elevilor din clasele terminale.

• Pentru a asigura o educare corectă a tinerilor privind: sănătatea intimă, a reproducerii, a vieţii sexuale, profilaxia SIDA şi a hepatitei D, liceul nostru colaboreazăcu Institutul Cantacuzino, Institutul de Sănătate Publică etc., prin organizarea de mese rotunde, dezbateri, expoziţii itinerante, prelegeri.

• Liceul dispune de un cabinet de consiliere în cadrul căruia un profesor de psihologie sau persoane specializate de la diferite instituţii de profil le acordă consultaţii de specialitate elevilor, precum şi terapii adecvate.

RELAŢIA CU AGENŢII ECONOMICI

• Contracte de prestări servicii:

Liceul nostru derulează cu Agenţia de Turism “Visit România” un contract de prestări servicii (nr. 527 din 20.03.2002). astfel agenţia de turism ce funcţionează în cadrul liceului, “Visit România” a fost dotată cu:

• calculatoare editare text;

• fax/telefon

• xerox

• Convenţii cu agenţii economici privind efectuarea practicii elevilor din clasele cu specializarea “Tehnician în turism” si „Tehnician in activitati financiare si comerciale”

• SKY GATE HOTEL • HOWARD JHONSON HOTEL • S.C. CASA VOASTRA SRL • S.C. SIMPEX. SRL • S.C DYT COMPANY CONSTRUCT SRL • CABINET INDIVIDUAL CRISTESCU IRINA • S.C SPEED ACCOUNTING SRL • S.C ELECTRICA SOLUZIONA S.A • S.C OIL D. NEGRU COMPANY SRL • S.C AIS PRODIMPEX SRL • S.C FUN SPORT ENTERTAINMENT SRL • S.C ELYDAN SRL • S.C R.A.T.B. S.A • S.C. METACC – PROIECTARE PRODUCTIE CONFECTII SRL • S.C. SASTOPREST SERV SRL • S.C. POWER TRANS ELECTRONIC SRL • S.C. FAUR S.A • S.C CONT PREST SRL • DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI • SC. TAXI REAL SRL • COMPANIA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA • S.C. PELICANUL DISTRIBUTION. SRL

• S.C. METROREX S.A • S.C. IMO ADVERTISING SRL • S.C. CONCIF COMPANY SRL • S.C ASIROM S.A • S.C REAL ACCOUNTING SRL • S.C. REBU S.A • BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE • S.C. ATHOS BOEM SRL • S.C AXXA COMPANY SRL • S.C ADIACENT SRL • S.C DALLI COM SRL • S.C BIOFARM S.A

RELAŢIILE (CONTACTUL) PĂRINŢILOR CU ŞCOALA

Se concretizeaza in principal in :

•

ntalniri săptămânale la consultaţiile cu părinţii, planificate de profesorul diriginte;

• ontacte directe, ori de câte ori este necesar, cu profesorul diriginte sau cu profesorii clasei;

• ntalniri semestriale cu ocazia desfăşurării lectoratelor cu părinţii pe diferite teme de interes şcolar;

• ntalniri cu comitetul reprezentativ al parintilor

• ntalniri cu părinţii pe clasă cu profesorul diriginte;

• ntalniri cu părinţi la şedinţele Consiliului de administraţie;

• rezenţa părinţilor la activităţile extraşcolare ale clasei (excursii, vizionări de spectacole).

RELAŢIILE CU ASOCIATII PROFESIONALE SI ONG-URI

Numele programului, proiectului, acţiunii

Număr elevi

implicaţi Parteneri

Profesori implicati

Împreună pentru o sănătate mai bună 300

ASEF Asociaţia pentru sănătate Educaţie şi Familie

Profesori diriginti clase a X-a

Lupta Antidrog 130 Centrul de Prevenire, Evaluare

şi Consiliere Antidrog Bucureşti

Stanciu I., Popa I., Dana Iliescu., Cega A, Gaiu V.

Tineri pentru Tineri 300 Fundaţia „Tineri pentru Tineri”

Profesori diriginti clasa a IX-a

Ziua Internaţională a non-violenţei în şcoli 650 S.C. ADENTITY Profesori diriginti clasela XI-XII

Prevenirea violenţei în şcoli 105

Serviciul de Prevenire Direcţia Generală de Poliţie a

Capitalei

Cega Alice, Petrache A.

Mişcarea pentru educaţie 20

Asociaţia „Şcoala democraţiei”

Prefectura Municipiului Bucureşti

Rusu O., Ghinescu C., Rusu D., Radulescu R.

Simpozion Municipal „România între tradiţie

şi modernitate” 100 ISMB, IS 1, Primăria

Sectorului 1

Rusu O., Ghinescu C.,, Schiaua M, Matei A., Scantee M, Gaiu V., Dumitrescu A., Mitache L.,

Lenghel E., Nicola I.

Balul Bobocilor 2007 600

ESCAPE, AVON, MRA MODELS,

LOVE PLUS

Lixandru F., Stir A, Cega A.

Club European

300

ISMB BIROUL CONSILIULUI EUROPEI LA BUCUREŞTI

Popa I., Lixandru F., Cega A., Niculescu C, Nica C., Schiaua M., Ostafi D., Constantin R.,

Doros N., Petrache A., Rusu D.

Ziua Europeană a Limbilor Străine 50

Institutul Cervantes Institutul Francez

Rusu D., Gaiu V., Dumitrescu A., Iliescu D., Toma M., Voicu

F. Întâlnirea cu scriitorii

contemporani 60 UNIUNEA SCRIITORILOR Rusu O.

Cupa SAMSUNG RUNNING FESTIVAL

136 SAMSUNG Niculescu C., Ostafi D.,

Mangeac D.

Târgul Educaţional Bucureşti 100

EXPO 24 ISMB

GUVERNUL ROMÂNIEI

Rusu O., Stanciu I.,

Excursie la Moeciu de Sus 50 SOLIS TRAVEL Stir A.

Expozitia „Figuri incredibile” 20 Muzeul figurilor de ceara Raileanu M.

Vizita la Muzeul National de arta

Expozitia „Umbre si lumin”

25

Muzeul National de Arta Raileanu M.

Vizionare spectacol opereta „Silvia” 80 Teatrul de operata „I. Dacian” Niculescu C., Tupan S.

Serbarea de Craciun 60 Primaria Sectorului 1 Tupan S., Schiaua M., Scantee M., Rusu D.,

PROGRAME DE PARTENERIAT INTERNE

• Junior Achievement - „Acces la succes”

• Asociatia „Tinerii acum” - „Decide”

• Scoala Superioara Comercial „Kretzulescu”- Firme de exercitiu

• Colegiul Economic „Viilor” - Firme de exercitiu

• Junior Achievement - „Cum functioneaza o companie”

• Tineri pentru tineri - „ Educatia pentu viata de familie”

• Codecs si Britisch Council - „Liderii mileniului trei”

• Asociaţia Romana pentru transparenta - „Integritatea in sistemul educational”

• Centrul rromilor „Amare Rromentza” - „ Dezvoltarea institutionala si formarea pentru

educatia copiilor rromi”

• Institutul de Stiinte ale Educatiei - „Timpul scolar al elevilor”

• Biblioteca metropolitana - „Biblioteca de la A la Z”

• Colegiul National de informatica „Tudor Vianu” - „IT si educatie”

• TVRM - „Recreatia mare”

• ARAS - „Lupta impotriva HIV SIDA”

• Partener TV - „Fii coolt”

• Institutul Roman pentru Educatie si Calitate Europeana - „Cadrul National al

calificarilor. Sistemul national de asigurare a calitatii in formarea profesionala”

• Junior Achievement - „Citigroup- Educatie financiara personala”

• Asociatia Romana de Turism - „Tabara tematica de ecologizare a zonei Bucegi”

• Sistemul Naţional de Asigurare a Calităţii în formarea profesională

• PRO DemocraȚia - Țcoala DemocraȚiei - AsociaȚia ORDES

PROGRAME DE PARTENERIAT EXTERNE

ISMB - „Valint”

Hotel School the Hague - „Leading Hotel Schools”

Education Developement Internatioal - „LCCI International Calification”

Ulrich Haase - „Tandem Project”

Arion Central Service Europe - „General Study of education system”

FundaȚia “Fondul Libertatea”

RELAŢIILE CU SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE SI EXAMINARE • colaborare în vederea elaborării propunerilor de subiecte pentru examenul de

Bacalaureat la discipline tehnice, pentru examenul de absolvire a şcolii profesionale şi examenului naţional de ocupare a catedrelor vacante – ingineri şi maiştri instructori;

• organizarea întâlnirii grupurilor de lucru de evaluare pentru discipline tehnice şi participarea la aceste grupuri prin specialişti ai şcolii;

• organizarea grupului de lucru pentru elaborarea subiectelor etapei judeţene ai Olimpiadei la discipline tehnice

• ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE ŞI EXTRACURRICULARE Semestrul I 2008 - 2009 Nr. crt.

Denumirea concursului, acţiunii, activităţii Rolul deţinut în cadrul activităţii 1.organizator 2.coordonator 3.participant

Nivel: 1.liceu 2.sector 3.municipiu 4.naţional 5.internaţional

Persoane implicate/prof coordonatori

Perioada

1 1 decembrie – Ziua Naţională a României Organizator Coordonator

liceu Catedra istorie Decembrie 2008

2 Ziua Mondială de luptă AntiSIDA Organizator Consilier

liceu Comisia diriginţilor Decembrie 2008

3 Sărbători creştine la români acţiuni de ajutorare a elevilor cu situaţie materială defavorabilă

sector Diriginţii claselor IX-XII

Decembrie 2008

4 Serbări şcolare de Crăciun clasele IX-XII liceu Prof. Cristina Ghinescu Decembrie 2008

5 Spectacol de colinde liceu Prof. Dana Iliescu, Mariana Țchiaua, Andreea Matei, Maria Rădescu, Leontiuc Laura

Decembrie 2008

6 Folkul fără vârste Organizator liceu Prof. Diana Rusu Prof. Dana Iliescu

Decembrie 2008

7 Poetul naţional Mihail Eminescu – spectacol de muzică Ți poezie

liceu Prof. Andreea Matei, Laura Leuntiuc, Dana Iliescu, Elena Lenghel. Violeta Gaiu

Ianuarie 2009

8 Emisiuni la postul de radio Madgearu FM dedicate poetului Mihail Eminescu

liceu Prof. Liviu Mitache Prof. Anca Petrache Prof.Dana Iliescu Prof. Dumitru Lascu

Ianuarie 2009

9 Vizite de teatru, muzee, cinematograf cu ocazia Zilei Educaţiei

liceu Diriginţi Octombrie 2008

10

Balul Bobocilor Organizator liceu Prof. Alice Cega Prof. Andreea Ştir

Noiembrie 2008

Diriginţi Director Prof. Dana Iliescu

11

Excursii cu elevii liceu Prof. Zamfir Iuliana Prof. Ciobanu Mariana

Noiembrie 2008

12

Excursie la Viena liceu Prof. Iliescu Dana, Dima Lorena, Picu Ana Maria

Decembrie 2008

15

Târgul firmelor de exerciţiu PiteȚti

naţional

Prof. Daniela Nistor Prof. Doina Duţă Prof. Lorena Dima Prof. Ciobanu Mariana Prof. Băloi Nicoleta

Semestrul I

16

Târgul firmelor de exerciţiu Baia Mare

Semestrul II 2008 - 2009

Nr. crt.

Denumirea concursului, acţiunii, activităţii Rolul deţinut în cadrul activităţii 1.organizator 2.coordonator 3.participant

Nivel: 1.liceu 2.sector 3.municipiu 4.naţional 5.internaţional

Persoane implicate/prof coordonatori

Perioada

1 „Lobby pentru România prin elevi de performanȚă” Vizită la Strasbourg

Partener InternaȚional Prof. Diana Rusu Aprilie 2009

2 „Acordă-Ți Țansa unui viitor mai bun” – diseminarea informaȚiei asupra ofertei educaȚionale a universităȚilor britanice în România

Partener InternaȚional Prof. Dana Iliescu Mai 2009

3 Prezentarea ofertei educaȚionale a Academiei ForȚelor Aeriene „Henri Coandă”

Partener NaȚional Prof. Dana Iliescu Mai 2009

4 Simpozionul NaȚional cu participare internaȚională „România între tradiȚie Ți modernitate” ediȚia a IV-a

Coordonator InternaȚional Coordonator: Dir. Roxana Carmen Ionescu Dir. Adj. Olivia Rusu Catedra de Limba Ți Literatura Română Catedra de Limbi Străine

Aprilie 2009

5 Prezentarea ofertei educaȚionale a UniversităȚii Româno-Americane

Partener NaȚional Pof. Dana Iliescu Martie 2009

6 Târgul InternaȚional al Firmelor de ExerciȚiu, New York Partener InternaȚional

Dir. Roxana Carmen Ionescu Dir. adj. Olivia Rusu Catedra de Tehnologii

Martie 2009

7 Sesiunea de comunicări ȚtiinȚifice: „EducaȚia, încotro?” Coordonator InternaȚinal

Coordonatori: Dir: Roxana Carmen Ionescu Dir.adj.: Olivia Rusu Prof. Dana Iliescu

Mai 2009

Prof. Diana Rusu Prof. Alina Lixandru Prof. Dima Lorena Prof. Mihaela Săndulescu

8 Ziua Francofoniei Partener Catedra de Limba Franceză Mai 2009

9 ConferinȚa „Lupta antidrog” Partener Municipiu Prof. Dana Iliescu Mai 2009 10

Vizită la Țcoala specială nr. 6 Prelucrarea regulilor de circulaȚie pe drumurile publice

Coordonator Municipiu Dir: Roxana Carmen Ionescu Dir.adj.: Olivia Rusu Prof. Dana Iliescu

Mai 2009

11

CompetiȚii de volei Ți handbal la nivelul liceului

Organizator liceu Prof. Carmen Niculescu-Mizil

CONSILIUL ELEVILOR

- Constituirea noului Consiliu al Elevilor - Intalniri lunare cu Consiliul Reprezentativ pe tematici

1. Organizarea Balului Bobocilor 2. Tinuta scolara 3. Colectarea de fonduri cu ocazia sarbatorilor de iarna 4. Organizarea activitatii pentru ziua de 15 Ianuarie 5. Participarea in proiecte si programe interne si internationale 6. Informarea asupra situatiilor de indisciplina, note scazute la purtare si exmatriculari

Neîmpliniri • Numar mic de asistente la orele de consiliere si orientare profesionala • Absenta lectiilor demonstrative de consiliere si orientare profesionala • Slaba relationare si implicare a parintilor in viata scolii

Ne propunem Implicarea in proiecte noi Pregatirea elevilor pentru un stil de viata durabil – in colaborare cu ISMB si Agenda 21 V.I.P. – campanie antialcool – lectii de dirigentie – parteneri Primaria Sectorului 1 si

Fundatia Antidrog Realizarea in continuare a revistelor scolare Organizarea de lectii demonstrative si asistente pentru consiliere si orientare profesionala Elaborarea de proceduri de lucru pentru fiecare comisie Activitati de responsabilizare a elevilor si parintilor pentru reducerea absenteismului si a

abaterilor disciplinare

Analiza S.W.O.T. PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Manageri formaţi, numiţi prin concurs;

• Profesori foarte bine pregătiţi ( );

♦ Resursa umană - Slaba motivaţie a cadrelor didactice şi a

personalului auxiliar în formarea continuă individuală

• Profesori metodişti (biologie, economie, contabilitate);

• Profesori formatori în domeniul reformei în învăţământ;

• Profesori colaboratori ai Serviciului Naţional de Evaluare;

• Elevi bine pregătiţi, admişi în urma admiterii computerizate;

• O bună tradiţie a învăţământului economic (90% din absolvenţi devin studenţi ASE);

• Cabinete de informatică;

• Cabinet AEL;

• Sală „Club European”;

• Ocupare optimă a spaţiului existent;

• Centru de documentare privind educaţia economică şi antreprenorială;

• Laborator de merceologie;

• Ofertă educaţională atractivă prin materialele opţionale propuse;

• În cadrul curriculumului în dezvoltare locală şi a curriculumului diferenţiat;

• Profesori autori de manuale şi programe;

• oferta – oportunităţi de formare interdisciplinară; •

ferta – bogată şi variată: domenii multiple;

• oferta formulează explicit scopul şi grupul ţintă, fără, însă, a îngrădi participarea cadrelor didactice doritoare;

• Număr important de metodişti pe discipline de cultură generală, de specialitate, muncă educativă.

- Rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice – preocupare scăzută pentru realizarea activităţilor cu caracter interdisciplinar, efectuarea insuficientă a activităţilor în echipă

- Lipsa de continuitate a personalului didactic repartizat în şcoală

- Lipsa de motivare a profesorilor tineri (informatică, limbi străine, de specialitate) şi migrarea lor către alte domenii de activitate mai bine motivate pecuniar

- Utilizarea insuficientă a tehnicii de calcul, a aparaturii şi tehnicii moderne

♦ Resurse financiare reduse pentru a oferi recompense materiale atractive cadrelor didactice de valoare, promotori ai reformei, ai învăţării centrate pe elev

♦ Fracturi frecvente de comunicare între organizator (CCD) şi beneficiari;

♦ Slabă preocupare a unor instituţii de învăţământ superior pentru organizarea de stagii de formare şi perfecţionare cu credite transferabile;

♦ Imposibilitatea de a mai derula programele de formare în unitatea şcolară solicitantă;

♦ nu sunt recunoscute decât programele de formare finalizate cu credite transferabile patronate de MEdC prin ISMB/CCD;

♦ din totalul programelor din oferta CCD, doar puţine asigură credite transferabile;

♦ deşi MEdC/ISMB a încheiat parteneriate cu Consiliul Britanic, Institutul Francez , Institutul Cultural Italian, Institutul Cervantes, stagiile de formare sau participarea la experimente şi teme de cercetare comune încă nu aduc credite transferabile;

♦ în intervalul septembrie 2005 – martie 2006 nu a fost convocată nicio întâlnire a responsabililor de comisii metodice de formare continuă, perfecţionare metodică şi cercetare cu formatorii CCD pentru informare completă/corectă asupra cursurilor care funcţionează în mod real, în raport cu oferta iniţială.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI • Accesul imediat după absolvire pe

piaţa muncii;

• Posibilitatea de retragere a resurselor financiare prin cursuri de formare şi reconversie profesională;

• Statutul de liceu reprezentativ; autonomia unităţii şcolare;

• Situarea liceului într-o zonă centrală, în vecinătatea ASE;

• Implicarea în programe de parteneriat;

• Implicarea profesorilor în elaborarea de manuale, programe, sisteme de evaluare;

• Implicarea comunităţii, administraţiei locale în relaţia cu şcoala;

• oferta ASE pentru disciplinele de specialitate;

• stagiul de formare a diriginţilor/cadrelor didactice doritoare pentru Programul CLUBUL EUROPEAN ( insp. ISMB Simona Crăciun);

• participarea Colegiului Economic „Virgil Madgearu” la Proiectul de cercetare EUROPASS al MEd.C / ISE, prin catedrele de limbi străine.

♦ Schimbarea sistemului de evaluare de la un

an la altul, neexistând o formă de evaluare verificată în timp

♦ Scăderea demografică a populaţiei şcolare (în viitor)

♦ Resurse financiare insuficiente ♦ Resurse materiale incomplete sau

necompetitive ♦ Lipsa strategiilor de dezvoltare socială şi

economică pe termen mediu şi lung ♦ Lipsa de organizare a sistemului de obţinere

a informaţiei referitoare la nevoia de formare..

♦ Educaţia nu mai este privită de către elevi ca un mijloc de promovare socială.

♦ O singură ofertă gratuită în programul de perfecţionare metodică în specialitate (4 specialităţi);

♦ O singură oportunitate de participare la o temă de cercetare ştiinţifică (M.Ed.C./ISE – Paşaportul Lingvistic European EUROPASS);

♦ Scăderea interesului cadrelor didactice pentru participare în condiţiile unei oferte scăzute de cursuri acreditate oficial.

MATRICEA SWOT – PESTE S W O T

P Constituirea unei echipe de profesionisti-nucleu al schimbarii Constituirea echipei de evaluare interna conform OUG privind asigurarea calitatii in educatie Transparenta deciziilor Consiliului de Administratie Curiculumul la decizia scolii a fost construit pe baza de sudii de caz, jocuri de rol, proiecte de echipa din practica economica

Coeziunea echipei manageriale este in curs de formare Conformismul pronuntat al membrilor CP Curriculum nu raspunde aspiratiilor tuturor elevilor

Strategia de descentralizare a invatamantului OUG privind asigurarea caitatii in educatiei

Instabilitatea politicilor educationale Planul cadru nu permite dezvolatarea de CDS, CD interdisciplinare

E Venituri extrabugetare in valoare de RON din proiecte extrascolare (ECOL), taxe examene nationale de la licee particulare, chiri, sponsorizari

Resursele extrabugetare nu acopera nevoile scolii

Sponsorizari, proiecte de finantare, proiecte si ONG-uri interne

Finantarea nu tine cont de performante si de specificul unitatii de invatamant Lipsa prevederilor legale explicite pentru agentii economici implicati in procesul de educatie si in special in cel de pregatire practica

S Tinuta vestimentara a elevilor din Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, element de apartenenta la organizatie Socializaea intre profesor; personal didactic auxiliar, personal nedidactic; intra si interdepartamentala Existenta consilierului scolar ca factor integrator al elevilor in societate Perceptia comunitatii fata de liceu

Lipsa de preocupare a unor diriginti pentru dezvoltarea personala a fiecarui elev in parte In unele cazuri, slaba colaborare de grup datorata orgoliilor personale

Acordul de parteneriat pentru educatie Implicarea parintilor in mod institutionalizat prin Consiliul Reprezentativ al parintilor, mediatorul scolar 1/3 din Consiliul de Administratie format din reprezentanti ai Consiliuli Local

Starea economica a familiilor Statutul social al profesorilor

T 3 retele a cate 20 de comptere, acces la Internet prin cablu, calculatoare, televizoare, video, retroproiectoare, videoproiectoare, dotarea cu echipamente de calcul pentru desfasurarea orelor in sitem AEL, sistem de supraveghere video a scolii pentru asigurarea protectiei elevilor

Dotarea laboratoarelor de stiinte la nivelul anilor 70 (practic toate materialele didactice din acest elaboratoare au indeplinit conditiile de casare) Insuficiente materiale si mijloace didactice

Upgradarea echipamentelor informatice si a mijloacelor de invatamant (cu rezerva existentei fondurilor) Dotarea cu echipamente de calcul pentru desfasurarea orelor in sistem AEL

Globalizarea informatiei (volumul mare de informatii = bariera in optimizarea procesului de formare a competentelor)

E Impicarea elevilor in amenajarea spatiilor verzi din incinta scolii Lipsa unui comportament adecvat al unor elevi si profesori

Colaborarea cu ONG-uri pentru elaborarea de proiecte de mediu

Cresterea poluarii mediului ambient cu efect asupra starii de sanatate

58

Rezumat al aspectelor principale care necesită dezvoltare

Rezultatele obţinute de elevii şi profesorii şcolii impun managerilor Colegiului Economic „Virgil Madgearu” identificarea de noi strategii care să permită afirmarea deplină în interiorul şi exteriorul organizaţiei şcolare.

Pentru a înscrie şcoala pe un nivel superior în cazul evaluării instituţionale bazată pe standarde şi pentru a oferi evaluarea cuvenită a calităţii instruirii, a formării tinerilor la nivelul cerut de standardele europene în vederea recunoaşterii pregătirii şi certificării se impun următoarele priorităţi:

Prioritatea 1: Introducerea sistemelor de asigurare a calităţii în învăţământ

Prioritatea 2: Formarea şi perfecţionarea continuă a resursei umane

Prioritatea 3: Consilierea pentru alegerea avizată a traseului de formare profesională şi dezvoltarea personalităţii

Prioritatea 4: Îmbunătăţirea comunicării interne şi externe

Prioritatea 5: Dezvoltarea activităţilor de parteneriat

Prioritatea 6: Atragerea de noi surse extrabugetare

Prioritatea 7: Modernizarea bazei materiale

Prioritatea 8: Tranziţia de la şcoală la locul de muncă