Bun venit la Wikipedia! Dac dori i s contribui i v recomandm s v   înregistra i/autentifica i .  Articolele acestei sptmâni sunt Atentatele din Copenhaga din 2015 , Direc ia de Investigare a Infrac iunilor de Criminalitate Organizat i
Terorism, e te!aligator    i  "ogo#ars$i I%!&. ricine poate contribui la îmbunt irea lor.
Pitagora De la Wikipedia, enciclopedia liber
itagora
itagora sau 'thagoras "în greac# $%&'()*'+ n. circa. - î.0r. 1 d. circa. 23- î.0r.4567 a fost un filosof   i  matematician  grec, originar din insula 8amos, întemeietorul pitagorismului, care punea la ba9a întregii realit i teoria numerelor i a armoniei. A fost i conductorul
partidului aristocratic din :rotone "sudul ;taliei4. 8crierile sale nu s1au pstrat. <radi ia îi atribuie descoperirea  teoremei geometrice  i a
tablei de înmul ire, care îi poart numele. ;deile i descoperirile lui nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor apropia i.
itagora a fost un mare educator i înv tor al spiritului grecesc i se spune c a fost i un atlet puternic, a a cum sttea bine atunci
poe ilor, filosofilor "de e=emplu,  laton  însu i4 i comandan ilor militari etc.
itagora era ionian, originar din insula 8amos, dar a emigrat la :rotone, în ;talia de sud, unde a întemeiat coala ce1i poart numele, cea
dintîi coal italic a >reciei antice.
itagora pare s nu fi scris nimic. Doctrina filosofic a pitagorismului ne este totu i destul de bine cunoscut din lucrrile
lui  Aristotel  i 8e=tus ?mpiricus, precum i din lucrri ale pitagoricienilor de mai tîr9iu. <otu i, nu se poate stabili cu preci9ie ce apar ine lui
itagora i ce au adugat pitagoricienii ulteriori. :elebrele te=te @pitagoriciene@  Versurile de aur ale lui Pitagora  i  Legile morale i politice ale lui Pitagora, e=istente i în traduceri române ti, apar in unei epoci ulterioare.
Cuprins
  5ascunde7 
6.6.6 onada
• Armonia universal
Prezentarea filosofiei lui Pitagora (modificare ) modificare surs*
;deea filosofic principal a pitagorismului este c numerele repre9int esen a lucrurilor, iar universul este un sistem ordonat i armonios de
numere i raporturi numerice.
 Aristotel ne spune c în concep ia pitagoreic Inumrul constituie substan a tuturor lucrurilorJ " Metafizica, 3Fa4 i c Ilucrurile constau din
imita ia numerelorJ " ibid ., 3Fb4, adic numrul este un fel de paradigm a crei imita ie sunt lucrurile.
Doctrina despre numr (modificare ) modificare surs*
+onada(modificare ) modificare surs*
unctul de plecare al teoriei pitagoreice despre principiul numeric al lumii este unitatea sau monada "he monas4. Monada este principiu, esen  a lucrurilor, deoarece orice lucru este unu "este o unitate4. Kn acest sens, Lnitatea nu este numr, ci generatoare a numerelor .
ropriet ile fundamentale ale numrului fiind   paritatea  i  imparitatea, Lnitatea le con ine în sine pe amîndou. :eea ce e  impar  este considerat limitat, finit, iar ceea ce e  par este considerat nelimitat, infinit. Argumentul este c, repre9entînd numerele prin puncte dispuse în plan, seria numerelor neperecMe generea9 un ptrat, considerat figur perfect i finit, iar seria numerelor perecMe un dreptungMi, socotit
figur imperfect i nedefinit.
Din unitate se nasc numerele i, din ele, lucrurile de aceea, unitatea mai este numit Imama lucrurilorJ.
Doimea nedefinit(modificare ) modificare surs*
 Al doilea principiu cosmologic este doimea sau diada nedeterminat "duas aoristos4. ?a este nedeterminat fiindc are o natur  pur, deci nelimitat, nedefinit. Gici ea nu este numr, ci  principiu al numerelor .
Din aceste dou principii, monada  i  doimea nedefinit, iau na tere numerele.  onada, ca principiu activ, introduce determinarea în duas aoristos  i asfel apare numrul doi. :elelalte numere se nasc prin adugarea succesiv a unit ii.
,enerarea numerelor (modificare ) modificare surs*
 Kn acest fel, mi carea unit ii creea9 toate numerele, pîn se aNunge la 6, care este suma primelor patru numere "6OOCO2P64. Din
acest motiv numrul 9ece este numittetrad sau tetraktys "for eficient4, deoarece func ionea9 ca ba9 i odat cu el reîncepe
numrtoarea prin adugarea succesiv a unit ii. Astfel,  numrul zece este considerat numrul perfect , iar membrii ordinului pitagoreic  Nurau pe acest numr.
 Astfel iau na tere numerele.
,enerarea universului sensi-il .a lucrurilor/(modificare ) modificare surs*
onada este asociat punctului, diada corespunde liniei, triada semnific suprafa a, iar tetrada corpul geometric "spa ialitatea4.
8pa ialitatea este e modelul matematic al corpului sensibil dar i condi ia de posibilitate a corporalit ii. Kn acest moment, pitagoricienii
gândesc condi ia de posibilitate "ra ional4 ca i o  cau9 suficient pentru corpuri. Distinc ia simpl între  sterea schemata "@figuri spa iale@4
i  aistheta schemata "@figuri corporale@4 repre9int un argument conform cruia spa ialitatea precede, condi ionea9 i asigur apari ia
corporalit ii.
 Aceste idei vor fi împrt ite i de  laton, conform mrturiei lui Aristotel, care informea9 c magistrul su ar fi sus inut, la un moment dat,
teoria despre eidos-arithmós, ideiQnumere, teorie care î i are probabil originea în doctrina pitagoreician despre numrul ideal,  arithmós eidtikos. Kn aceast privin ,   Aristotel pare s se refere la înv tura nescris a lui  laton, agrapha dogmata.
 Armonia universal(modificare ) modificare surs*
>ra ie lui itagora i pitagoricienilor filosofia greac î i consolidea9 ideea de  Kosmos  i  armonie. Determinarea numeric armonioas este esen ial pentru în elegerea unor fenomene universale diverse.
Teoria despre muzic(modificare ) modificare surs*
8unetele mu9icale sunt e=plicate de pitagoricieni tot prin teoria armoniei numerice. Astfel, diferen ele dintre sunete le apar ca  raporturi numerice, sunetele mu9icale fiind astfel determinabile matematic. itagora stabile te raporturile numerice pentru principalele intervale
mu9icale# octava #6 cvinta C# cvarta 2#C ton 3#.
Cosmologia(modificare ) modificare surs*
Gumerele au o func ie e=plicativ i pentru corpurile cere ti. <ot   Aristotel este cel care relatea9 c pitagoricienii considerau c 9ece fiind numrul perfect, corpurile cere ti trebuie s fie tot 9ece la numr. Dat fiind c numai nou sînt vi9ibile, ei inventea9 un al 9ecelea, pe care1
l numesc ntihton ":ontrapmînt4.
:ele 9ece corpuri cere ti, gândite a avea form sferic, sînt
urmtoarele# ercur , Eenus, arte, Rupiter , 8aturn, 8oarele, Huna, mântul, :alea lactee "stelele fi=e4 i :ontrapmântul.
 Kn centrul universului se afl o mas de foc, iar mîntul se mi c în cerc în Nurul focului central "care nu este identic cu soarele ci mai
degrab func ionea9 ca un termen denumit 8ufletul universului4.
Datorit acestei idei despre rotirea pmântului, Meliocentrismul copernician a fost adesea pre9entat în epoca Sena terii ca o revenire la
pitagorism.
+uzica sferelor (modificare ) modificare surs*
:ele 9ece sfere emit sunete, ca orice corp aflat în mi care. Tiecare sfer produce un sunet diferit, conform mrimii i vite9ei sale de
mi care. Kn acest fel ia na tere un sunet armonic produs de sferele în mi care,  muzica sferelor . Goi nu percepem distinct aceast mu9ic pentru c trim în ea i o au9im tot timpul. i carea sferelor cere ti este e=primabil prin raporturi numerice necesare.
Teoria despre suflet(modificare ) modificare surs*
8ub înrâurire orfic, pitagoricienii profesau credin a în natura distinct a sufletului fa de acea a trupului. itagora credea c  sufletul este pur i nevinovat, dar se afl încMis în trup ca într1un  mormânt.
itagoreicii au încercat e=plica ii numerice inclusiv în concep ia despre  suflet. 8ufletul este definit ca acordul sau armonia dintre diferitelor sale facult i, aceast armonie fiind la rândul ei e=primabil numeric.
Etica(modificare ) modificare surs*
 Kn etic se consider c e=ist 9ece virtu i, în acord cu numrul perfect. Tiecrei virtu i i se asocia9 cîte un numr.
itagorismul este un mod de via , întemeiat pe principii riguroase cu privire la Mran, îmbrcminte, conduita în intimitate i în via a
public, pe care grecii îl priveau cu un respect profund.
Bibliografie(modificare ) modificare surs*
• :osma, D., !ocrate" #runo" $alilei %n fa a &usti iei    , ?ditura 8port1<urism, Bucure ti, 63
• Bernal, R. D., tiin a %n istoria societ ii" 'ditura Politic" #ucure ti" ()*+
 Vezi i (modificare ) modificare surs*
• <eorema lui itagora
Note(modificare ) modificare surs*
6.  @<Me dates of Mis life cannot be fi=ed e=actlU, but assuming tMe appro=imate correctness of tMe statement of Aristo=enus
"ap. orpM. E.. 34 tMat Me left 8amos to escape tMe tUrannU of olUcrates at tMe age of fortU, Ve maU put Mis birtM round about -F B:, or 
a feV Uears earlier. <Me lengtM of Mis life Vas variouslU estimated in antiuitU, but it is agreed tMat Me lived to a fairlU ripe old age, and
most probablU Me died at about seventU1five or eigMtU.@ William XeitM :Mambers >utMrie, "63F4, A MistorU of >reek pMilosopMU, Eolume 6#
<Me earlier resocratics and tMe UtMagoreans, page 6FC. :ambridge LniversitU ress
Legturi externe(modificare ) modificare surs*
• itagora din 8amos, 2 iulie 6, G. Balca, ,restinrtodo./ro
Acest articol face parte din seria filozofilor presocratici
coala milesian  : Thales • Anaximandru  • Anaximene
coala pitagoreic  : Pitagora • Alcmeon • Philolaos • Archytas  
coala din Efes  : Heraclit  —   coala eleat  : Xenofan • Parmenide • Zenon din Eleea • Melissos din Samos
Plurali tii  : Anaxaora  • Empedocle   —  Atomi tii  : !eucip • "emocrit
Sofi ti  : Protaoras  • Prodicos  • #orias • Hippias • $ritias
"ioenes din Apollonia
%ascunde'
v • d • m Filozofi din Grecia Antic
Filozofi Anaxaora  • Anaximandru  • Anaximene  • Antistene • Aristotel • "emocrit • "ioene din Sinop • Epicur  • Empedocle  • Heraclit • Hypatia din Alexandria  • !eucip • #orias •Parmenides • Pitagora • Platon • Prodicos din $heos • Protaoras  • Socrate • Teofrast • Thales • Zenon din Eleea • Zenon din (ition
:ategorii#
• resocratici
eniu de navigare
• xqyjz
• Bre9Moneg
• Bosanski
• :atal{
• Eolap³k
• Lltima modificare efectuat la 6F#6, 6- ianuarie 6-.
 
•  Acest te=t este disponibil sub licen a  :reative :ommons cu atribuire i distribuire în condi ii identice  pot e=ista i clau9e suplimentare. Eede i detalii la  <ermenii de
utili9are.