Pietrele-Mgura Gorgana: o aezare eneolitic la Dunrea de Jos ntre
4500 i 4250 .e.n.
MEDA TODERA, SVEND HANSEN, AGATHE REINGRUBER, JRGEN WUNDERLICH
Noile cercetri de pe tell-ul eneolitic Mgura Gorgana, lng satul
Pietrele la Dunrea de Jos au nceput n anul 2002, printr-un proiect
de colaborare ntre Institutul Gernian de Arheologie, Secia Eurasia,
Institutul de Arheologie Vasile Prvan al Academiei Romne i
Institutul de Geografie Fizic al Universitii Johann Wolfgang Goethe
din Frankfurt a.M. Scopul cercetrilor este obinerea de informaii
asupra cronologiei culturii Gumelnita, asupra arhitecturii
cldirilor, a organizrii aezrii, ct i asupra strategiilor economice
i a folosirii spaiului de ctre locuitorii din a doua jumtate al
mileniului V .e.n. n cadrul spturilor au putut fi ntreprinse
cercetri geomagnetice pe tell precum i n imediata apropiere a
acestuia. irurile de cldiri de pe colin, vizibile n magnetogram, au
fost verificate prin spturi. Neateptat a fost identificarea unei
aezri ntinse la poalele tell-ului i a unei necropole cu cel puin 50
de morminte, la vest de tell. Pe o imagine de satelit Corona din
1967 a fost vizibil o amenajare cu an circular. Prospeciunea
geomagnetic a confirmat existena a trei anuri concentrice. Aezarea
a fost, deci, cu mult mai mare dect s-a presupus iniial.
Pluralitatea activitilor specializate, documentate pe tell,
sugereaz existena unei populaii mult mai numeroase. Descoperirea
aezrii ntinse din jurul tell-lui ridic o nou serie de ntrebri
privind rolul aezrii de pe colin precum i al locuitorilor si i va
contribui la o revizuire fundamental a imaginii asupra aezrilor
eneolitice de tip tell. Cercetrile fluvial-morfologice au dus la o
nou cunoatere a dezvoltrii luncii Dunrii i a sistemului fluvial din
zona Pietrele. Forajele i msurtorile geofizice din jurul tell-ului
au artat c prin sedimentele din zona inundabil precum i prin
solurile i sedimentele (coluviile) de pe terasele adiacente se afl
la ndemn arhive remarcabile, care permit afirmaii fundamentate att
asupra potenialului de folosin al spaiului, dar i asupra impactului
uman asupra gospodririi inutului, intensificat ulterior epocii
neolitice.
