Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Ceea ce cauEi este ascuns ln api albi. Piatra va ff pusi
peste piari pentru a ff ln siguranfl intr-o scorburi ftu-
moasi, feriti dc dugmanul care cgud si o distrugi. Cauti la
n<ird, apoi la est, 15 9i 20, ln spatele spinilor care atirni lncurbura arcadei, in suncnrl apei ce se privilegte.
Inui curajos. lnainteazi atit cit l;i permite lntunericul'
Pigeqte pe sub arca& nop;ii gi inri ln sllrtit ln Catedrala
pimannrlui. lndreaptl+e sprc risirir, apoi spre apus, treci
prin perdea spre flnt2na de api vie gi descoperi ln ffnd perla
tnmormintati acolo.
Gise;te-mi 9i triiqte, cici eu sunt speranga de la sflr-ginrl rtemii. lne-mi a;a cum ai fne un copil. Asculti-mia5a cum ;i-ai asculta dragostea. Ai lncredcre in mine a,ga cum
ai avea lnoedere ln Dumlezeul tiu, oricare ar ff acela'
Urmeazi calea care l;i este aici alitati qi fii cu m.ine la
timpul 9i locul potrivite. Apoi, {i aga ctrm i1i Prezic Pizitoriinopfi. Dupi aceea, urmeazi inima ta $ a me4, cicl acestea
doui una sunt. Nu da gq, cici prio asta te dezamigegti pc
tine insqi gi pe toati lumea care agteapti.
Obiect CO78.1.7 din arhiva Cedric Owen - ptimul
dintre cele doui cifruri descoperite in textele din regisnele luiOwen de cire dr. O'Connor gi dr. Cody ln primivara 9i vara
anului 2007.
Tknrl ambelor cifruri gi copiile originale ale registrelor, cu
pirEile relev"ante subliniate pot ff descircate ln format pdfde pe
pagina colegiului: http://www.bedacambridge-ac.uk
PROLOG
Profesorului Barnabas Tythe, profesor-invitat, Colegiul
Balliol, Oxford, scrisi in aceastl a treisprezecea zi a luniiin;1,ie,in 1556 brno dt lrini, safuer:r.
Dragul meu prieten, scriu in grabi gi cu pirere de riu ci
uebuie si plec frr! si imi iau rimas-bun a9a cum se cuvine.
in Cambridge se vehiculeazi acuzalii de erezie. Sirmanul
Thom Gillerpie este deja iudecat 9i risci arderea pe rug
pentru simplul fapt ci a pus sub semnul intrebirii folosirea
cirEii de rugiciuni pentru vindecarea unei miini fracturate.
Noi, toli cei care practicim m€dicina confo(m celei mai
indte qtiinp, respingdnd supentiEiile bisericii, suntem lnu-utr
pericol aseminitor. Cu un secret ca al meu, sunt de doui ori
mai ln pericol. Circuli deja urr Pamflet in care se alitmi ci
mi aflu in posesia unui ,craniu din piatri alba.stri ln forma
unui cap de birbat desc-irnat" $i ci il folosesc Pent.u a citi
in stele. in situaEia actuali, chia.r ;i numai atlt ar fi destul
pentru a mi trimite pe rug, dar nu poate si treaci multi
vreme peni ce s€ !e face legi.tura intre cristal ti vindecfuile
l0 MANDA SCOT']
practic{e de mine, lucru care mi tem ci at duce atit la dis-
rugerea pi€uei, cat t h a mea.
Plec astfel cu fluxul dc seari in compania altore quc stlllt
ln acelali pericol ca ;i mine. Ei mi a;teapti afari 9i vom
porni de lndati ce mi se va zvAnta ccrncda. Dat, inainte siplec, trebuie si iti spun ci, in ultimele trei siptimXni, am
petrecut mult timp impreuni cu dr. John Dee, cel carc a fost
recent astrologul prinlesei Elisabeta in exilul ei la'\?'oodstock
9i a devenit pentru mine cel de-al doilea invigitor, urmindu-
te pe dumneata.
Dupi cum gtii, strnt de multl vrcme incredinlat ci, daci
e si am weodati succes ca doctor, acest lucru ii se datoreazi
numai dumitde. Mai mult decit oricine dtcineva, m-ai in-
vi;at rigorile anatomici ti fapnrl ci observarea paciennrlui
are o importanll esenliali. Dar, in aceste ultime siPtimani,
dr. Dce mi-a aritar cu asiduitate cum si imbin gtiinlele me-
dicinei gi astrologiei asdel incit cele doui si contribuie im-
preuni la vindecarea celor bolnavi.
Dr. Dee a srudiat indeluog gi cu atenlie cristalul albastru
care se afli in posesia familiei mele de generaEii, gi este de
pircre ci vlrsta lui este cu mult mai inaintati decar c€le mai
vechi relicve ale crqtinitijii. El crede ci acesta este unul
dintr-o serie de mai multe create ln acelali timp in templele
pigine de anticilor gi uimis In lume pentru binele omenirii.El se tcme ci exisli persoane care se feresc de binele care ar
putea ff adus de acestc pictre ln aoii ce vor urma gi dc aceea
cauti si lc distrugi. In consecioli, am dugnani de care nugtiu, dar care mi vor ciuta oriunde mi voi duce gi imi vorpunc viaga ln primejdic.
Mi{ ru{inc si mirturiscsc ci mi aflu ln posesia pietrei
de pcste un deceniu $ inci nu li cunosc adevlrata naturi,Accasti ne-$dinle ar putea si imi aduci moanca. Astfel ci,pe ltngi frici, modrul care mi face si plec din Anglia este gi
doringa de cunoaSrere, pentru a ciuta a.jutonrl celor care ar
CRANIUL DE CRISTAL 11
putea si mi ilumineue cu privirc la scopul pietrei 9i totodati
d mcu.- ^'it L-", privin$, dr' Dee mi-a cercetat harta astrdi
si oozirie Soarelui la na;terea mea li mi asiguri ci mi voi
l"ll"il. **" ttdva in viitor' citrd climatul nu va mai
ff ati.t de Primejdios'" -'iir"""'.i if *"a ui a-ta voi face ldind ci numai asdel voi
rr,." rU ," t*"O Oti arunci' trebuie si imi caut norocul intt*".".
* cu mine o scrisoare de recomandare din Pd(ea
i;;::';;;;,,' " prieten de-al lui ln care are incredere
si-si incredinleze atlt proprie viali' cir 9i pe a mea'"" t
Ntl,a "ta"
." ti ,,'i tndt"i "*t"ti aventur:' dar mi
S-, it",ro;", dt po"ifa constelaliilor' tn aceasl: zi' Vemrs se
;;;;; t; " ;* '*i
a Fecioarei' aP'oaP€ ln coniunciie
.,r V"r,., t" [.] "t'- t'" Pozilionati in dimineala na5tertt
-"i".itt" *""^"nt firicii din 'riala mea s'e lntlmPlat
."ii*"* "*ontt Ae acestei stele' Poziiia ei nu poate decit
si aiute telului meu'* -iu.,i "".""."
* o imbirbitare pentru amindoi' imi iau
.L^""--b,rrr' T" ir,",tdinpz ci imi lipseqti mult 9i ci mi voi
into"r". l" B.d" 9i l" dumneata atunci cnnd viala 9i vremu-
rile lmi vor Permitc'"* O*."ttia"*, rimin sluga dumitale umili' onorat dev
si orieten sincet,'' ' C.Jn owen, medic, licenliat ln arte (Colegiul Bede'
Cantab 1543) ii docor de fflosoffe (1555)
CAPITOLUL 1
Sus lNcr.monoucH FlrLYonxsnrre DerrsMN 2007
Penrru ci era cadoul ei de mrnti, Stella ief prima din tunel.
Murdari, udi 9i tremurAnd, cuprinsi de valuri de ftig ;i ffer-
binleali din cauza efomrlui impus de urcugul alert al ultimilor50 de meri, se lisi pe buni, riminind cu faga in jos in vidulinm-oecat de pe partea cealalti.
Se migca incet, tinind tensionati coarda care o lega de
Kit, testind cu miinile rezistenta pulctelor de sprijin pentru
picioare, apoi tArAndu-se inainte pini unde se termina luminape care o impri;tia lanterna fixati pe casci.
Asemenea tunelului, pestera era din calcar. Miinile ei
lnminulate apisau piarra lustruiti cu ribdare de ploaie timpde secole. Lanterna dezviluia peste tor picituri de umezeali
srilucitoare spilind calcarul plat sau vilurit Dincolo de lumina
gdbeni a to4ei sc afla un teritoriu necunoscu! necartogafiar,
CMNIUL DE CRISTAT 13
oee(plorat, carc Putea si fie la fel de bine marginea unei pri-
pastii ffri fr.rnd sau podeaua plati a pegterii'
Cu degetele lngepenite de ftig, lli gisi o pozi;ie siguri' apoi
biru un piron in perete, aproape de gura tunelului' se agili
de el qi trase de funie Penffu a-i da de gtire lui Kit ci se oprise
si nu avea nevoie de mai multi coardi' lgi veriffci busola 9i
c-".uI la lumina lanternei de la casci, apoi noti inclinarea'
plus lungimea ;i direciia estimative ale acesteia cu un creion
L "r-lp. harta pe care o linea in buzunarul de la piept'
feriti de asperiti$le de pe pere;ii tunelului'
Abia dupi ce termini toat€ aceste lucruri, se intoarse si
priveasci in sus ;i impreiur, 9i lumini cu lanterna spa$ul vast
ca al unei catedrale pe care Kit il descoperise pentru ea'
- Dumnezeule... Kit, vino si vezi!
Vorbi pentru sine. El era prea departe ca si audi' Smuci
filnia de doui ori, ceea ce insemna acelEi lucru' 9i simgi o sin-
guri smucituri ca rispuns, apoi destinderea brusci pe misuri
c el lncePu si se miste citre ea'
Miinile ei incoliceau fringhia din obignuingi' Iiri ca
ca si fie congtienti de gestul ei. Stingindu-gi lanterna de pe
casci, Stella rimase in ticerea fremititoare 9i lisi darul lui Kit
nemigcat ln vastitatea perfecti, intunecati din junrl ei' pe care
voia si gi-o aminteasci toati via;a'
- Cisitoria este buni pentru restul lumii' dar eu vreau
pentru tin€ un cadou care si fie pentru totdeauna' Stell' ceva
L care si ne aduc.m aminte atunci cAnd magia prezentului
s€ va transforma in rutini casnici' Spune-mi ce i9i doreqti
cel mai mult pe lume, ceva care si te faci si mi iubeqti pen-
tru rotdeauna?
ii zisese toate acestea in Cambridge, tn fuver Room'
locuinga lui de deasupra rAului Cam, cu apa curgA:rd verzuie
dedesubt, in dimineaga cind se pregiteau si meargi la starea
14 MANDASCOTT
civili impreuni. cu cei doi marrori ai lor pentru a-qi oficializalegi.rura in ochii lumii.
il "utror".rr.
in urmi cu un an gi pugin. El era pAni lnmiduva oaselor un erudit de la Bede, iar ea fata din Yorkshire
cu o diplomi de la o universitate meropolitani, cane nu avea
deloc habar de rurnurile de fflde9. lnne acegti doi poli, gisi-seri cumva un teritoriu comun. itt cele 14 luni ametitoare,
legitura lor evoluase de la discutii despre Teoria Corzii la cele
despre cisitorie.CAnd o intrebase acesr lucru, ea era lmpicati cu sine gi
cu lumea gi nu era nimic ce gi-ar ff dorit din panea lui Kitsi pe care si nu-l ff primit deja, dar era o zi frumoasi si ea se
glndea la stinci ;i la cir de putine se giseau pe cimpiile platedin Cambridge .
- Gisegte-mi o pegteri, ii rispunse ea ffri si gindeasci, opesterd pe care nimeni nu a mai vizut-o vreodati. Daci faciasta, te voi iubi pentru totdeauna,
El veni si ingenuncheze l6.ngi pat, de unde ochii lui verzi-ciprui pureau si vadi gi si fie vizuEi. ln acel moment, ochii iierau linigtigi, mai mult bruni decAt ca smaraldul, cu sugesrii
de fiunziq si vari. O siruti gi ii zAmbi misterios, apoi spuse:
- Ce-ar fi daci gi-E gisi o pegteri cu o comoari ascunsi,
unde nu a mai intrat nimeni de patru sute nouisprezece ani?
Ar fi la fel de bine?
- Patru sure nouispre...?Se ridici in grabi, prea repede peqtru cddura zilei.inrotdeauna o lua prin surprindere, Acesta era Ei motilrrl
pentru care il voia drept sog.
-Ai gisit pegtera lui Cedric Owen? Catedrala pimin-lului? De ce nu mi-ai zis?
- Pentru ci voiam si ffu sigur, Stella.
- $i acum esti sigur?
CMNIUL DE CRISTAL 15
- Pe cit posibil de sigur frLri sd merg acolo si verific. Totul
se afli men;ionat in registre: spinii care atdrni, curbura arca-
dei, rlul care devine cascadi. Tiebuia si fie un loc pe care
Owen il cunogtea ca pe propriul buzunar, iar singurul loc este
I"gleborough Hill din Yorkshire. El s-a niscut in apropiere.
Tufele de spini au dispirut probabil pini acum, dar am gisit
o referinEi la ei intr-un jurnal vechi 9i este un rAu care se varsi
ia Gaping Ghyll.
- Gaping Ghyll? Kit, acolo este cea mai adAnci vigiunidin Anglia. Sistemul de pqteri care se desli;oari acolo e lung
de zeci de kilometri.
- Da, a;a este. $i are zone care nu au fost explorate inci,
poate chiar o catedrali a pimAntului unde nu a mai intrat
aimeni de pe yremea cird Cedric Owen ;i-a scris poemul,
acum patru secole.
- Vrei si mergem acolo, ca un cadou de nunt: unul Pentru
celilalt? Si gisim pestera ;i si ciutim apa albi. ln care si ne
rufundim dupi perla ascunsi, ingropati acolo?
Stella igi didu imediat seama ci darul era Pentru ea in
ac€eati misure in care era ;i pentru el. Cristalul albastru al lui
Cedric Owen era dragostea viegii lui Kit, proiectul lui, Graalul
ciutat dintotdeauna, de cind il stia, marea comoari a cole-
giului s5.u ciutati de-a lungul timpului de mai-marii vremii,
insi niciodati gisit.Ei nu gtiuseri niciodati unde si caute acei mai-mari ai
vremii. Nu citiseri printre rinduri in ciutarea fiazelor qi a
cuvintelor ascunse, aga cum ficuse Kit. Era marea lui realizare
;i marele lui secret. Cisitorindu-se cu el, 9i ea devenea parre
a acestui secret.
Chiar;i aga... se lncrunti gi privi pe fereastri, spre biblio-
tcca de piatri gi curgile largi, acoperire de gazon ale Colegiului
Bede, ingrijite atent timp de 500 de ani, insotite de legendele
pe care le invilase 9i ea.
16 MANDA SCOTT
- Credeam ci piatra i-a omornt pe toli cei care au
avut-o vreodati.Kit rAse gi se risuci in pat, ajungind deasupra ei, si spuse:
- Doar de cad in picatele poftei trupeqti gi avariliei. Noin-o si facem asta.
Erau foarte apropia;i in clipa aceea, ochi in ochi, nas la
nas, inimi lingi inimi, impir;ind fiecare suflare. Ea ii susti-
nuse trupul in palme gi, ridicindu-gi privirea spre chipul lui,spuse cu sinceritate:
-.Fq putea si cad in picatul poftei trupelti pentru a ffprima care exploreazi o pegteri nedescoperiti. Nici nu igi poliinchipui ce fel de cadou ar fi.
- Sigur ci imi pot inchipui. Egri speolog. futa inseamnipentru tine ceea ce ar insemna pentru mine gisirea crista-
lului lui Owen. $i de asta noi doi suntem cei care pot si ofaci, indrizneqi qi impreuni. Apoi, o si dezviluim lumii ce
am descoperit.
Ea era speologul, responsabilitatea de a transforma yisul
lor in realitate era a ei. Acesta era motivul pentru care se inci-pifanase si treaci mai departe cind descoperise pietrele cizutecare le blocau drumul si pentru care, atunci cind descoperi o
deschizituri care era posibil si ii duci acolo unde voiau siajungi, ea fu cea c:ue trecu prima prin tunelul lung si claus-
trofobic, unde trebui si se transforme in sarpe, apoi in ;ipargi, dupi aceea. ln vierme penrru a se strecura prin cotituri qi
pcntru a aluneca sub ieqinduri de stAnci gi mai tirziu pentrua se 6ri, rigandu-se in sus, centimetru cu centimetru, 50 de
metri pc o pant5.lnclinati la 36 de grade care o aduse in sftLrqit
spre iegire gi caverna de dincolo.
Coarda se tensioni ln mAinile ei, apoi se slibi din nou pe
misuri ce Kit trecu de ultima cotituri. Iqi aprinse lalterna de
la casci, pentru a-i da acestuia un reper.
CRANIUL DE CRISTAI t7
Ca in derularea cu intreruperi a unui film, raza de lumini
drzviluia la intimplare fragmente de stalactite 9i stalagmite
iochizindu-se asemenea dingilor unui rechin de la podea spre
rrvan gi inapoi in jos. Scoase aparatul foto din buzunarul de
lrs al rucsacului, apoi, descriind un semicerc' flcu o serie de
iotografii de la podea spre tavan 9i de la tavan spre podea'
BliEul aparatului rispindea culoare pe coloanele de calcit,
desenind curcubee in luciul neintrerupt al apei, impriqtiind
diamante strilucitoare Pe tavan' in fiecare ffsuri 9i curburi
a $ancii.Ficea fotografii pentru plicerea puri pe care i-o provocau,
minunindu-se de toati acea frumusele. Abia ciad Kit se stre-
curi din tunel pentru a ajunge lingi ea, isi intoarse in sflrgit
capul spre vest, sPre zgomotul asurzitor, pentru a lumina
torentul privdlitor al cascadei.
- Dumnezeule. .
- Catedrala pimlntului. Fati isteagi ce etti' fun crezut ci
pieuele acelea cizute ne terminaseri-
Nu mai era singuri. Vocea lui Kit ii incilzta auzul' Bralul
lui Kit petrecut pe dupi talia ei o cufunda intr-o bucurie
dulce-amiruie. Era intotdeauna greu si renun;e la puritatea
singuritigii gi totuli, din intreaga lume, acesta era birbatul
care ii inlelegea nevoia de solitudine absoluti 9i nu se temea
de asta.
Se apleci spre el, ambii in costume de neopren, gi i9i indrepti
lumina spre fa;a lui. inviluit in materialul negrr, era murdar 9i
euforic, un om pe cale si-9i indeplineasci o promisiune'
- Cedric Owen nu cred ci $tia de ruta acealta, sPuse ea'
Un medic din perioada dinastiei Tirdor, in veston 9i colanli,
nu ar fi reugit niciodati si treaci prin tunelul acela'
- $i nici vreun alt om normal la cap, firi indrumarea
doamnei inimii lui. Kit flcu o pleciciune cavalereasc'i si ii