(PES) si pentru compensatii de mediu

1

UNDP-GEF Project-PIMS 3458

“Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of

Protected Areas” - Romania

Elaborarea de mecanisme pentru plata serviciilor

ecosistemice (PES) si pentru compensatii de mediu

(EC)

Raport final

Consultant: Green Business Solutions SRL Bucuresti

August 2012

2

CUPRINS

CUPRINS................................................................................................................................................. 2

LISTA ABREVIERILOR ........................................................................................................................... 3

LISTA FIGURILOR .................................................................................................................................. 4

LISTA TABELELOR ................................................................................................................................ 5

INTRODUCERE ...................................................................................................................................... 6

1. IDENTIFICAREA SI SELECTAREA PES/EC – ABORDARE SECTORIALA ................................ 9

2. DESCRIEREA MECANISMELOR PES SELECTATE .................................................................. 18

2.1. Tarifele de vizitare a AP ............................................................................................................. 18

2.2. Contributia operatorilor din domeniul turismului......................................................................... 27

2.3. Contributia operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale ............................................. 37

3. DESCRIEREA MECANISMULUI EC SELECTAT ........................................................................ 45

4. SUMAR PRIVIND CONTRIBUTIA LA REALIZAREA PLANURILOR DE AFACERI ALE ARIILOR PROTEJATE PILOT .............................................................................................................................. 55

5. MODUL DE INSTRUIRE PES SI EC ............................................................................................ 57

5.1. Introducere. Obiectiv ............................................................................................................. 57

5.2. Continut ................................................................................................................................. 57

5.3. Metoda de transfer al informatiei ........................................................................................... 60

5.4. Evaluare ................................................................................................................................. 60

Bibliografie ............................................................................................................................................. 61

Anexa 1 – Centralizator al necesitatilor de adaptare a cadrului institutional si legislativ ...................... 63

Anexa 2 – Prezentarea PES/EC (sustinere modul de instruire)............................................................ 67

Anexa 3: Formular de evaluare sesiune de instruire ............................................................................. 72

Anexa 4 – Descriere preliminara a mecanismului PES – RA Apele Romane ....................................... 75

3

LISTA ABREVIERILOR

ANPM Agentia Nationala de Protectia Mediului

AAAP Asociatia Administratorilor de Arii Protejate

AFNM Administratia Fondului National de Mediu

ANP Arie naturala protejata

BAU Practici curente de afaceri (Business as Usual)

CNPA Reteaua de ANP din Carpati

EU Uniunea Europeana

FNM Fondul National de Mediu

MADR Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

MMP Ministerul Mediului si Padurilor

MDRT Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului

ONG Organizatie Non Guvernamentala

PIB Produs Intern Brut

SEM Practici durabile de management al ecosistemelor

ES Servicii ale ecosistemelor

WWF World Wide Fund for Nature

TOR Termeni de Referinta

PES Plati pentru serviciile ecosistemice

EC Compensatii de mediu

WTP Valoarea pe care turistii sunt dispusi sa o cheltuie

4

LISTA FIGURILOR

Figură 1-1: Beneficiari ai ES in domeniul turismului (BAU, SEM, UNDP 2012) .......... 16

Figură 1-2: Beneficiari ai SE in domeniul utilizarii apei (BAU, SEM, UNDP 2012) ..... 16

Figură 2-1: Schema functionarii de principiu a PES – tarif vizitare ............................... 21

Figură 2-2: Sugestie privind reorientarea fondurilor in PES taxe de vizitare ............... 25

Figură 2-3: Harta functionarii de principiu a PES – contributia operatorilor ................. 30

Figură 2-4: Prezentare schematica variantelor analizate – PES contributii operatori 33

Figură 2-5: Variante PES pe lantul concesionare – imbuteliere ape minerale ............ 38

Figură 2-6: Schema functionarii de principiu a PES – contributia operatorilor din domeniul apelor minerale ..................................................................................................... 40

Figură 3-1: Ierarhizarea masurilor de combatere a impactului de mediu (Sursa: Thomas B Fisher et al. 2008) .............................................................................................. 45

Figură 3-2: Impacul rezidual in contextul masurilor de combatere a impactului de mediu (Thomas B Fisher et al. 2008) ................................................................................. 46

Figură 3-3: Variante PES pe lantul concesionare – exploatare a carierelor de piatra 49

Figură 3-4: Schema functionarii de principiu a EC – compensatii pentru impactul residual de mediu .................................................................................................................. 50

5

LISTA TABELELOR

Tabel 1-1: Analiza privind serviciile ecosistemice furnizate de AP din Romania – Carpati (UNDP 2012) ............................................................................................................ 10

Tabel 1-2: Sumarul concluziilor studiului de evaluare a serviciilor ecosistemice pentru AP pilot (UNDP 2012) ........................................................................................................... 14

Tabel 1-3: Formularea ipotezelor initiale privind mecanismele PES ............................. 17

Tabel 2-1: Incasarea taxei de vizitare in AP din Carpati - 2010 ..................................... 18

Tabel 2-2: Variante de incasari in cadrul PES – taxe de intrare .................................... 19

Tabel 2-3: Tipuri de costuri ocazionate de incasarea tarifului de vizitare .................... 23

Tabel 2-4: Etape generale de implementare a PES-tarife de vizitare ........................... 26

Tabel 2-5: Principalele riscuri induse de implementarea PES – tarife de vizitare ...... 26

Tabel 2-6: Variante de incasari in cadrul PES – contributia operatorilor din turism (RON) ...................................................................................................................................... 29

Tabel 2-7: Etape generale de implementare a PES-contributii ale operatorilor .......... 35

Tabel 2-8: Principalele riscuri induse de implementarea PES – contributii ale operatorilor .............................................................................................................................. 36

Tabel 2-9: Variante de incasari in cadrul PES – contributii de la imbuteliatori ............ 38

Tabel 2-10: Etape de implementare a PES-contributii ale operatorilor in domeniul imbutelierii apelor minerale .................................................................................................. 43

Tabel 2-11: Principalele riscuri induse de implementarea PES – contributii ale operatorilor in domeniul imbutelierii apei minerale ........................................................... 44

Tabel 3-1: Principalele categorii de masuri compensatorii pentru impactul rezidual .. 46

Tabel 3-2: Etape generale de implementare a EC – compensatii pentru impactul rezidual de mediu .................................................................................................................. 53

Tabel 3-3: Principalele riscuri induse de implementarea EC – compensatii pentru impactul residual de mediu .................................................................................................. 53

6

INTRODUCERE

Obiectivul proiectului este de a imbunatati sustenabilitetea financiara a retelei romanesti de arii

naturale protejate (ANP) din Carpati ca model pentru replicare in intreaga Retea de Arii Naturale

Protejate din Carpati (CNPA). Prin intermediul unei resurse financiare adecvate, ANP din Carpatii

romanesti si CNPA vor putea sa-si asigure o sustenabilitate financiara sporita. Obiectivul urmeaza a

se realiza in cadrul a doua componente:

i) Intarirea cadrului legislativ de suport si a cadrului strategic privind sustenabilitetea financiara; si

ii) Intarirea capacitatii institutionale si individuale a administratorilor de ANP si a altor factori locali

interesati in implementarea planului financiar pe baze durabile.

Contractul de consultanta privind elaborarea de mecanisme pentru plata serviciilor ecosistemice si

pentru compensatii de mediu are drept obiectiv studierea posibilitatii de realizare/implementare a

mecanismelor de plati pentru serviciile ecosistemelor si a mecanismelor pentru compensatii de mediu,

realizarea in continuare a trei propuneri pentru mecanisme de plati pentru serviciile ecosistemelor

(PES) si a unei propuneri de mecanism pentru compensatii de mediu (EC), asistenta si contributie la

realizarea planurilor de afaceri ale ANP, realizarea unui material si a unei instruiri specifice.

Activităţile avute in vedere in termenii de referinta ai contractului de consultanta sunt:

Parcurgerea literaturii şi studiilor de caz privind valoarea economică a ecosistemelor în ariile

protejate din România şi alte ţări din regiune/alte regiuni. Aprofundarea studiilor de caz şi a analizei

deja efectuate în cadrul proiectului GEF UNDP PIMS 3458.

Revizuirea abordării metodologice pentru realizarea de mecanisme PES/EC la nivelul parcurilor

pilot şi a celor satelit precum şi la nivel naţional.

Identificarea a trei mecanisme PES şi a unui mecanism EC, aplicabile pe tipuri/grupe de ANP, din

care cel puţin unul aplicabil la nivelul întregii reţele de arii naturale protejate din Carpaţi.

Realizarea pentru mecanismele PES şi EC identificate a schemelor de implementare cu posibile

variante, inclusiv pentru mecanismele de transfer către ANP.

Analizarea problemelor de ordin legal, fiscal, administrativ, politic, social, privind implementarea

mecanismelor propuse şi realizarea de discuţii şi negocieri cu instituţiile/factorii cheie identificaţi care

pot determina implementarea PES şi EC, îmbunătăţirea propunerilor PES şi EC în funcţie de

observaţiile actorilor cheie.

Participare la realizarea planurilor de afaceri ale parcurilor împreună cu echipa de proiect.

Realizarea unui modul de instruire privind identificarea şi posibila implementare de mecanisme

PES şi EC în ariile naturale protejate, realizarea unei instruiri cu administraţiile ANP din Carpaţii

Româneşti, participarea la un seminar CNPA.

Rezultate aşteptate in urma derularii contractului de consultanta:

Plan de lucru initial si permanent actualizat.

7

Propunerile draft pentru 3 mecanisme PES şi unul EC. Schemele draft de implementare inclusiv

variante pentru mecanismele de transfer aferente mecanismelor PES şi EC, cu observaţiile şi

modificările rezultate în urma consultării actorilor cheie.

Propunerile de reformă legală, fiscală, administrativă, politică, social necesară împlementării

mecanismelor PES şi EC înaintate forurilor competente (împreună cu echipa de proiect).

Modul de instruire privind identificarea şi posibila implementare de mecanisme PES şi EC în ariile

natural protejate, realizarea unei instruiri cu administraţiile ANP din Carpaţii Româneşti, participarea la

un seminar CNPA.

Raport final (max 50 pagini, fara anexe), incluzand şi un sumar privind contribuţiile la realizarea

planurilor de afaceri ale ANP, modulul de instruire specific PES şi EC şi minuta instruirii realizate cu

reprezentanţii administraţiilor.

Prezentul raport reprezinta al doilea raport de progres si cuprinde rezultatele parcurgerii celor de-a

treia si a patra etape din propunerea tehnica anexata la contract si anume Definitivarea propunerilor

de PES si EC si includerea acestora in planurile de afaceri ale administratiilor de arii naturale

protejate si respectiv Elaborarea si livrarea modului de instruire privind identificarea,

planificarea si implementarea mecanismelor PES / EC

In perioada 18.06.2012 – 15.08.2012 consultantul a depus eforturi pentru a difinitiva mecanismele

propuse, pe baza propunerilor de imbunatatire venite din partea reprezentantilor beneficiarului,

precum si pe baza continuarii activitatii de consultare a actorilor cheie.

Beneficiarul nu a formulat propuneri de imbunatatire in mod formal, insa, ca urmare a consultarii

factorilor cheie, au rezultat o serie de propuneri de imbunatatire, inserate in structura raportului

inaintat in etapa de consultanta precedenta. Printre factorii consultati in aceasta perioada mentionam:

a) consultantii din cadrul proiectului Marlon Flores, Lee Thomas, Mihai Zotta si Alin Birda;

b) reprezentanti ai MMP – Directia Biodiversitatii, Ramona Cherascu;

c) reprezentanti ai RNP-ROMSILVA, serviciul Arii Protejate – Robert Pache si Mihai Dragos si

conducerea RNP Romsilva – director adjunct Florin Popa;

d) reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului – Elena Giurea;

d) reprezentanti ai administratiilor Parcurilor natural si nationale: Defileul Jiului, Maramures, Putna

Vrancea, Cheile Bicazului, Bucegi, Apuseni, Calimani, Domogled, Semenic, Vanatori Neamt, Cozia,

Piatra Craiului, Retezat.

Recomandarile formulate cu aceasta sunt incorporate in documentatia ce descrie mecanismele PES

si EC cuprinse in acest raport.

In ceea ce priveste contributia la realizarea planurilor de afaceri a celor 5 parcuri pilot, prezentul raport

prezinta un sumar al contributiilor realizate in special pe tema fluxurilor de numerar ce ar putea rezulta

in urma aplicarii PES-tarif de vizitare in cazul a doua dintre cele 5 parcuri pilot. Aceste estimari pot fi

utilizate pentru realizarea planurilor de afaceri pentru cele doua arii protejate, dar modelele utilizate

8

pot de asemenea sa fie o baza de pornire pentru estimari ale fluxurilor de numerar specifice celorlalte

parcuri pilot.

Concomitent, au fost elaborate materiale de instruire privind PES si EC adresate cu precadere

administratiilor ariilor protejate din Carpati, dar in egala masura si reprezentantilor autoritatii centrale

ce raspunde de conservarea biodiversitatii. Aceste materiale de instruire au fost agreate cu

beneficiarul iar sesiunea de instruire a fost desfasurata in data de 31 iulie 2012 la Iasi.

Modulul de instruire face face referiri extinse la mecanismele proiectate dar au si sectiuni cu caracter

mai general menite sa imbunatateasca capacitatea institutionala in ceea ce priveste mecanismele de

plati pentru serviciile ecosistemelor.

Resursele alocate pentru aceste activitati, in perioada 20.06.2012 – 15.08.2012 au fost: un numar de

8 zile de activitate la birou, sediul proiectului si in localitatea Iasi – participarea la sesiunea de

instruire.

Prezentul raport intermediar cuprinde:

- Descrierea finala, detaliata a mecanismelor PES si EC cu incorporarea feed-back-ului primit

din partea factorilor consultati;

- Sumar privind contributiile la realizarea planurilor de afaceri ale ANP;

- Modulul de instruire specific PES si EC.

Prezentul raport a fost inaintat beneficiarului in in data de 16.08.2012, spre a fi analizat si aprobat. In

cazul in care sunt necesare revizuiri si sunt formulate comentarii, prestatorul este gata sa incorporeze

aceste revizuiri si comentarii pentru obtinerea unui format final.

9

1. IDENTIFICAREA SI SELECTAREA PES/EC – ABORDARE

SECTORIALA

Aceasta sectiune isi propune identificarea serviciilor ecosistemice specifice din AP țintă (sub forma

unui grafic elaborat pe baza studiului de evaluare economica a serviciilor ecosistemice efectuat tot in

cadrul proiectului) care să poată susține instaurarea și design-ul mecanismelor de plată pentru

serviciile ecosistemice și cele de compensatii de mediu.

Dintre oportunitatile identificate se pot selecta ipoteze initiale ce urmează a fi testate: focalizarea

proiectului pe serviciile ecosistemice privind turismul, utilizarea apei, etc., analizandu-se fezabilitatea

ipotezelor și sustenabilitatea financiara pe termen lung. Mecanismele PES si EC sunt orientate spre

arii protejate cu potential de implementare ridicat si pe sectoare economice cheie, pentru care functia

bipolara serviciu ecosistemic – beneficiar se bazeaza pe o definire clara a nevoilor reciproce. In ceea

ce priveste EC – selectarea ipotezelor se bazeaza pe necesitatea ca EC sa aiba capacitatea de a

defini in termeni clari modalitatea de compensare eficienta impactului rezidual rezultat ca urmare a

dezvoltarii de proiecte localizate in interiorul sau in afara ariilor protejate.

Pornind de la descrierea serviciilor ecosistemice (MA2005) a fost efectuata o analiza privind serviciile

ecosistemice furnizate de ariile protejate din Carpati – Romania. Aceasta analiza se poate urmari in

Tabel 1-1.

10

Tabel 1-1: Analiza privind serviciile ecosistemice furnizate de AP din Romania – Carpati (UNDP 2012) E

S T

yp

e

Se

rvic

e

Benefit /

outcome

Significance

Sectors

supported

by

ecosyste

m service

Sectors

impactin

g /

influenci

ng the

provisio

n of

ecosyst

em

service P

lato

ul M

eh

ed

inti

Cio

clo

vin

a

Defi

leu

l J

iulu

i

Bu

ce

gi

Cea

hla

u

Cali

ma

ni

Defi

leu

Mu

res

Ro

dn

ei

Ch

eil

e N

ere

i

Ch

eil

e B

ica

zu

lui

Se

me

nic

Do

mo

gle

d

Pu

tna

Vra

nce

a

Bu

ila

Va

ntu

rari

ta

Po

rtil

e d

e F

ier

Ta

ra h

ate

gu

lui

Ap

us

en

i

Ma

ram

ure

s

Pia

tra C

raiu

lui

Rete

za

t

Va

na

tori

Neam

t

Pro

vis

ion

ing

Se

rvic

es

Fo

od

Commercial

and

subsistence

crops;

breeding

products

* ** ** ** ** ** ** ** * ** *

* ** ** * ** ** ** * **

*

* **

Household

s Fishery,

Tourism,

Agriculture

Househo

lds,

Fishery,

Agricultu

re,

Industry

Wo

od

Timber,

traditional

wood

products,

commercial

processed

wood

products

* * ** ** ** ** * ** * ** * * ** ** ** ** ** *

* ** * **

Household

s, Forestry,

Wood

processing

industry

Forest

administr

ation,

househol

ds, wood

processi

ng

industry,

Forestry

Wa

ter

Public water

supply,

mineral

waters for

commercial

use, water

for industrial

and

agricultural

usage

* * * ** ** ** ** ** ? ** _ _ * * * ** ** *

* * * *

Industry,

households

, tourism

Agricultu

re,

Industry,

Forestry

11

NT

FP

s

Natural

medicines,

forest fruits,

forest fruits

based

products

* * _ * ** ** * ** ** * _ * _ _ ? ** ** *

* * * **

Forest

administrat

ors,

households

, industry

Forest

administr

ation,

Househo

lds,

Industry,

Forestry

So

urc

e o

f

en

erg

y

(fu

el e

tc) Energy

provision

e.g.,

hydropower

_ _ ** * _ * * * ** _ * * * * * ** ** _ _ *

* _ Energy

Forestry,

Breeding

Reg

ula

tin

g S

erv

ice

s

Reg

ula

tio

n

of

GH

Gs Carbon

sequestratio

n

** ** ** ** ** ** ** ** ** ** *

* ** * * ? ** *

*

* * * *

Potentially

all

Potentiall

y all

Mic

ro-

clim

ate

sta

bili

za

ti

on

Air quality ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** * _ ** ** *

* **

*

* **

Potentially

all

Industry,

Forestry

Wa

ter

reg

ula

tion

(sto

rag

e

and

rete

ntio

n)

Flood and

landslide

prevention

* * * ** ** ** ** ** * ** _ * * ** _ * ** *

* **

*

* **

Tourism,

Industry,

Household

s/ Urban

Settlement,

agriculture

Forestry,

Agricultu

re,

Breeding

So

il e

rosio

n

reg

ula

tion

Improved

water quality

,

* * ** ** ** ** * * ** ** _ _ * * ? * * *

* * * _

Household

s, Urban

settls,

hydropowe

r

Forestry,

Agricultu

re,

Breeding

Nutr

ien

t

rete

ntio

n

Improved

water quality ? ** ? * * ** * * ** * _ * * * * * * * * * *

Fisheries,

Agriculture,

water

supply

Forestry,

Agricultu

re,

Breeding

12

Cu

ltu

ral

Se

rvic

es

Sp

iritua

l, r

elig

iou

s, cu

ltu

ral h

erita

ge

Local

traditions,

Churches

and

monasteries

,

Archaeologi

cal ruins

(historical

not

recreational

value). Use

of

environment

in books,

painting,

folklore,

national

symbols,

architecture,

advertising

_ ** * ** ** * _ * ** _ * * ** ** * ** ** *

* ** * **

Tourism,

Household

s

Potentiall

y all

Ed

uca

tio

na

l

A ‘natural

field

laboratory’

for

understandi

ng biological

processes

_ * * ** ** * * * * * _ ** * * _ ** ? ? * * * Household

s

Potential

ly all

13

Recre

atio

n a

nd

eco

tou

rism

Recreational

fishing and

hunting,

birdwatching

, hiking,

Holiday

destination

(aesthetic

views),

archaeologi

cal ruins

(historical

not

recreational

value)

* * ** ** ** * * ** * ** *

* ** ** * ** ** **

*

* **

*

* ** Tourism

Potenti

ally all

La

ndsca

pe

an

d

am

enity Property

price

premiums

due to views

* * * ** ** * _ _ * ** * * ? _ * ** ? ? * * _ Tourism Potenti

ally all

Bio

div

ers

ity

no

n-

use

Enhanced

wellbeing

associated

for example

with bequest

or altruistic

motivations

? * _ ** ** ? ? * * ? _ ? ? ? ? ** ? ? * * * Potentially

all

Potential

ly all

Code: ** service important, * service provided, - service not relevant, ? uncertain of provision

14

Se poate observa ca printre serviciile ecosistemice ce sunt furnizate in aproape toate parcurile sunt:

- Furnizarea de produse alimentare, produse din lemn si produse forestiere nelemnoase;

- Furnizarea apei de consum;

- Servicii de combatere a schimbarilor climatice prin sechestrarea de carbon;

- Servicii de regularizare a scurgerilor de suprafata si de mentinere a calitatii apelor;

- Servicii de recreere si turism (inclusiv turism cultural).

Principalele sectoarele economice care sunt potentiali beneficiari ai serviciilor ecosistemice sunt:

turismul, agricultura, tratarea si imbutelierea apei potabile, administrarea padurilor. Un sector

important este de asemenea legat de reducerea riscurilor asociate dezastrelor naturale (inundatii si

aunecari de teren).

In cadrul studiului privind evaluarea economica a serviciilor ecosistemice, elaborat tot in cadrul

proiectului (UNDP 2012), s-a realizat o ierarhizare pe baze monetare a valorii serviciilor ecosistemice,

pe sectoare de activitate, functie de ES furnizate. De asemenea s-au identificat in mare si principalii

beneficiari ai acestor ES. Rezultatele concise ale acestui studiu pot fi urmarite in Tabel 1-2. De notat

ca evaluarea s-a realizat numai pentru un numar de 5 AP pilot (Apuseni, Maramures, Piatra Craiului,

Retezat si Vanatori-Neamt).

Tabel 1-2: Sumarul concluziilor studiului de evaluare a serviciilor ecosistemice pentru AP pilot (UNDP

2012)

ES Type

Service Valuation aproach

BAU Value (NPV

@10%, 2011-2035, mill

EUR)

SEM value

(NPV@10%, 2011-2035, mill

EUR)

Net benefits under

SEM (25 years,

mill EUR)

Beneficiary / sector

Provisioning

Services

Food / agriculture products

Benefit transfer. Number of animals, carryng capacity, production, market prices for products

174.00 190.00 83.90

Animal breaders, households, food processing industry

Wood

Benefit transfer. Harvested volumes, protected surfaces, compensations for no harvesting, wood prices, NTFP production and selling prices

77.30 74.50 -2.80 Forest administrators, forest owners

Water

Public water supply, mineral waters for commercial use, water for industrial and agricultural usage

377.00 418.60 221.60

Water operators, mineral water bottling companies

NTFPs Included under Wood/forestry

0.00 0.00 0.00 Forest administrators, Forest owners

15

Source of energy (fuel etc)

Energy provision e.g., hydropower

0.00 0.00 0.00 Hydropower producers

Regulating

Services

Regulation of GHGs

Carbon quantities sequestred in the forests, market prices for CO2 e

14.40 20.20 33.30

Forest owners, local and central public authorities

Micro-climate stabilization

No assessment 0.00 0.00 0.00

Tour operators, hotels, restaurants, PA administration (in terms of park fees)

Water regulation (storage and retention)

Costs avoided for public infrastructure and households damage avoided

10.80 14.40 17.50 Local comunities, households

Soil erosion regulation

Included under water 0.00 0.00 0.00


Nutrient retention

Included under water 0.00 0.00 0.00


Cultural Service

s

Spiritual, religious, cultural heritage

Included under recreational and eco-tourism

0.00 0.00 0.00


Educational

Included under recreational and ecotourism

0.00 0.00 0.00


Recreation and ecotourism

Benefit transfer. Expenditure by tourists and consumer surplus

787.20 1282.90 2626.80


Landscape and amenity

No assessment 0.00 0.00 0.00 Local land owners

Biodiversity non-use

No assessment 0.00 0.00 0.00


Rezultatele studiului in ceea ce priveste principalii beneficiari ai serviciilor sistemice (atat in scenariul

BAU cat si in scenariul SEM) pentru sectoarele cele mai importante arata pe de o parte ca mediul

privat este principalul beneficiar al serviciilor ecosistemice, si pe de alta parte ca nivelul beneficiilor

este ridicat pentru unele sectoare, chiar in prezent existand posibilitatea ca, in scenariul SEM, aceste

beneficii sa creasca semnificativ (Figură 1-1, Figură 1-2).

16

Figură 1-1: Beneficiari ai ES in domeniul turismului (BAU, SEM, UNDP 2012)

Figură 1-2: Beneficiari ai SE in domeniul utilizarii apei (BAU, SEM, UNDP 2012)

Dupa cum se poate vedea si din figurile reproduse in acest raport, concluziile studiului de evaluare a

valorii ecosistemice a celor 5 AP pilot ne arata ca domeniile ce se recomanda a fi adresate de catre

procesul de elaborare a mecanismelor PES/EC sunt: turismul si gospodarirea apelor. Potentiale

mecanisme PES se pot identifica si in ceea ce priveste combaterea dezastrelor naturale, dar, mai

ales, in sechestrarea carbonului.

Trebuie mentionata de asemenea o concluzie importanta a studiului citat (UNDP 2012) si anume

aceea ca serviciile ecosistemice furnizate la aceasta data de care AP din Carpati – Romania in

domeniile regularizarii scurgerilor de suprafata si furnizarii de energie hidro sunt foarte mari. Acest fapt

se datoreaza cu precadere unui sistem national (legislativ, institutional si operational) eficient de

gospodarire a padurilor implementat in Romania de foarte multa vreme. Tocmai acest fapt determina

17

ca beneficiarii acestor servicii sa constientizeze mai putin valoarea serviciilor primite, de unde si

barierele puternice in ceea ce priveste elaborarea si implementarea de mecanisme PES in aceste arii

de interes.

Tinand seama si de aceste considerente, se considera ca principalele domenii in care se poate opta la

acest moment pentru implementarea de mecanisme PES eficiente si aplicabile sunt cele redate in

Tabel 1-3: turismul si gospodarirea apelor.

Tabel 1-3: Formularea ipotezelor initiale privind mecanismele PES

Serviciul ecosistemic

Mecanism PES

Beneficiai de fonduri

Platitori Securizare serviciu ecosistemic

Nivelul PES

-Peisaj

-Stabilizarea microclimatului

-Mostenire culturala

-Educatie

-Recreere/ ecoturism

-Biodiversitate

Taxe pentru intrarea in AP

Administratiile AP

Vizitatorii parcului, mai cu seama precticantii de ecoturism

-Intarirea capacitatii AP de a asigura conservarea biodiversitatii, peisajului si traditiilor

-Dezvoltarea infrastructurii de vizitare

-Dezvoltarea serviciilor administratiilor AP in domeniul vizitarii parcurilor (ghidare, etc)

Local/ national

Contributii de la operatorii turistici

Administratiile AP

Tur operatori

National/ regional

Restaurante

Pensiuni

Alti furnizori de servicii turistice

-Furnizarea apei

-Regularizarea apei

Contributii de la operatorii care imbuteliaza ape minerale

Administratiile AP

Operatori economici care exploateaza apele minerale prin procesare si/sau imbuteliere

-Elaborare si implementare masuri de conservare a ecosistemelor cu rol in regularizarea apei subterane

Local/national

18

2. DESCRIEREA MECANISMELOR PES SELECTATE

2.1. Tarifele de vizitare a AP

A. Cuantificarea ES / domeniul de aplicare

Tariful de vizitare a AP nu este o noutate pentru peisajul Carpatic romanesc. Tarife de vizitare se

aplica in mod legal si curent in multe din parcurile naturale si nationale din Romania. Nivelul tarifului

de vizitare, pentru toate AP din zona Carpatica se ridica la 5 RON (aproximativ 1,1 EUR). In tabelul de

mai jos se pot vedea sumele incasate de catre administratiile de parc in anul 2010, in relatie cu

numarul de vizitatori (INCDT 2009, UNDP 2010).

Tabel 2-1: Incasarea taxei de vizitare in AP din Carpati - 2010

Arie Naturala Numar de vizitatotori anual (2010)

Sume incasate /an (2010) RON

% de vizitatori platitori

M-tii Rodnei 20097 0 0

Calimani 10049 497 1%

Cheile Bicazului – Hasmas

- * 0 -

Piatra Craiului 100500 0 0

Cozia 50243 3025 1.2%

Buila Vanturarita 12058 0 0

Defileul Jiului 2010 0 0

Retezat 10500 30118 57%

Domogled Valea Cernei 10049 1865 3.7%

Semenic – Cheile Carasului

7034 2894 8%

Cheile Nerei - Beusnita 7034 10444 30%

M-tii Maramuresului 8700 0 0

Vanatori Neamt 402000 0 0

Putna Vrancea 35170 21054 12%

Bucegi 1004851 0 0

Gradistea Muncelului – Cioclovina

- * 0 -

Portile de Fier 60291 16322 5.4%

Apuseni 301455 119791 8%

Ceahlau - * - * -

Defileul Muresului - * - * -

Hateg - * - * -

Platoul Mehedinti - * - * -

TOTAL 2.024.041 206.010 2%

*- lipsa date

Printre cauzele principale ale incasarilor scazute putem mentiona:

19

- Obiceiul incetatenit al vizitatorilor de a practica turismul in zona fara a plati tarife de intrare in

parcuri;

- Capacitate redusa de colectare a administratiilor parcurilor;

- Oferta redusa de facilitati de vizitare (trasee de vizitare, puncte de informare, etc.) precum si

slaba publicitate a acestora.

Mecanismul PES selectat pleaca de la doua premise importate:

1. Exista un WPT (willingness to pay) a vizitatorilor parcului precum si un surplus de consum

(CS) ridicate. Studii efectuate in anul 2005 (Dumitras 2008, Dumitras et al 2011) pentru un

numar de 5 parcuri din arcul Carpatic Romanesc arata ca exista o dorinta de a plati (WTP) ce

se ridica pana la 18,2 EUR (in preturi din 2010) pe vizitator pe vizita. Din studiul de evaluare a

ariilor protejate (UNDP 2012) rezulta ca pentru cele 5 parcuri pilot (Apuseni, M-tii

Maramuresului, Piatra Craiului, Retezat, Vanatori Neamt), WTP se ridica la o valoare de 15,5

milioane EUR. Acest fapt arata ca nivelul actual al taxei de vizitare poate fi marit semnificativ.

2. Capacitatea institutionala si operationala a administratiilor parcurilor este mai ridicata decat o

arata cifrele, existand posibilitati insemnate de a spori nivelul de colectare a taxei pe de o

parte prin organizarea mai buna a colectarii si pe de alta parte prin dezvoltarea facilitatilor de

vizitare1 si popularizarea acestora.

Astfel, se poate cuantifica un interval de valori ce ar putea fi incasate de la vizitatorii AP, calculul

putand fi urmarit in Tabel 2-2.

Tabel 2-2: Variante de incasari in cadrul PES – taxe de intrare

Aria Naturala Varianta de minim Varianta de maxim

Valoare

taxa de

vizitare

Nivel de

colactare

%

Valoare

incasata

Valoare

taxa de

vizitare

Nivel de

colactare

%

Valoare

incasata

M-tii Rodnei 10 30 60291 25 50 251212.5

Calimani 10 30 30147 25 50 125612.5

Cheile Bicazului –

Hasmas

10 30 25 50

Piatra Craiului 10 30 301500 25 50 1256250

Cozia 10 30 150729 25 50 628037.5

Buila Vanturarita 10 30 36174 25 50 150725

Defileul Jiului 10 30 6030 25 50 25125

Retezat 10 30 31500 25 50 131250

Domogled Valea

Cernei

10 30 30147 25 50 125612.5

1 Premisa justificata de faptul ca, la aceasta data, proiectele aflate in implementare pentru AP din Carpati, in

cadrul POS Mediu, axa prioritara 4, cuprind o valoare aferenta infrastructurii de vizitare de cca 4,7 milioane

EUR

20

Semenic – Cheile

Carasului

10 30 21102 25 50 87925

Cheile Nerei -

Beusnita

10 30 21102 25 50 87925

M-tii Maramuresului 10 30 26100 25 50 108750

Vanatori Neamt 10 30 1206000 25 50 5025000

Putna Vrancea 10 30 105510 25 50 439625

Bucegi 10 30 3014553 25 50 12560638

Gradistea

Muncelului –

Cioclovina

10 30 25 50

Portile de Fier 10 30 180873 25 50 753637.5

Apuseni 10 30 904365 25 50 3768188

Ceahlau 10 30 25 50

Defileul Muresului 10 30 25 50

Hateg 10 30 25 50

Platoul Mehedinti 10 30 25 50

TOTAL (RON) 10 30 6126123 25 50 25525513

TOTAL (EUR) 1.361.360 5.672.336

B. Descriere si schema de implementare

Schema de implementare a mecanismului PES

Schema privind implementarea de principiu a mecanismului PES este redata in Figură 2-1.

21

Figură 2-1: Schema functionarii de principiu a PES – tarif vizitare

22

Nivelul platilor

Valoarea tarifului de intrare in parc este strans legata de nivelul WTP pentru activitati de conservare in

cadrul AP. Dupa cum s-a mentionat, in cadrul studiului efectuat in 2005-2007 ((Dumitras 2008,

Dumitras et al 2011) valoarea medie a WTP pentru cele 5 AP analizate (Bucegi, Cozia, Domogled,

Piatra Craiului, Portile de Fier) a fot caculata la 18,2 EUR/vizita si vizitator. In lumina acestui studiu,

valoarea actuala a tarifului de vizitare a AP este foarte scazuta, recomandandu-se un nivel cel putin

dublu – 100 RON/vizita si vizitator.

Desigur sunt necesare studii privind nivelul WTP in cadrul tuturor AP ce urmeaza sa implementeze

acest mecanism PES, nivelul tarifului de vizitare trebuind stabilit functie de acest nivel, pentru fiecare

AP in parte.

Mecanismele de incasare / plata

Unele AP (ex: Bucegi, Vanatori Neamt, Apuseni, etc) sunt caracterizate prin numeroase cai de acces

in interiorul AP. Vizitatorii patrund in interiorul parcurilor pe cai auto (in unele cazuri numeroase), cu

trenul, pe trasee de calatorie sau chiar pe instalatiile de cablu. Incasarea clasica a tarifului de vizitare

(prin prezenta la intrarea in AP a unui angajat al administratiei care sa incaseze de la fiecare vizitator)

nu este posibila decat cu costuri de personal foarte ridicate. De aceea este necesar ca mijloacele de

incasare a tarifului de vizitarae sa fie diversificate si adaptate profilului vizitatorului. Printre caile

recomandate de incasare a tarifului de vizitare enumeram:

- Incasare prin Internet – majoritatea AP dispun de pagini web si de personal de specialitate in

cadrul administratiilor. Incasarea prin internet presupune:

o Updatarea site-ului cu facilitate de plata prin intermediul cardurilor bancare suficient

de securizata;

o Incheierea contractelor de servicii web si bancare necesare;

o Promovarea mecanismului si a obligativitatii de plata catre publicul larg.

- Incasarea pe caile de acces auto sau traseele de calatorie – posibila numai pentru caile

importante de acces si/sau la AP care au un numar limitat de intrari in parc. Exista si aici

numeroase variante din care recomandam:

o Incasarea prin intermediul aparatelor de incasare automate amplasate in parcari,

locuri de campare, sau cai de acces (drumuri, gari, etc);

o Incasarea prin intermediul personalului specializat al administratiei AP (calea cea mai

putin recomandata si posibila numai acolo unde accesul in AP se face pe foarte

putine cai de acces);

- Incasarea prin intermediul facilitatilor de cazare si transport – presupune ca incasarea sa se

realizeze prin vanzarea de bilete de acces de catre operatorii facilitatilor de cazare si

transport. Odata cu achizitionarea tichetului de transport sau odata cu plata serviciilor

hoteliere, vizitatorii achizitioneaza si tichetul de acces in AP;

- Incasarea la nivelul facilitatilor de vizitare de tipul centrelor de vizitare si punctelor de

informare, presupunandu-se ca acestea au personal permanent sau semipermanent din

partea administratiei parcului.

Dupa incasare valorile monetare se regasesc in conturile administratiilor PA, putind fi utilizate pentru

nevoile de finantare ale administratiilor. Prioritate in cheltuirea banilor trebuie sa revina:

23

- Dezvoltarii si intretinerii facilitatilor de vizitare (trasee de vizitare, panouri informative si de

orientare, facilitati de mentinere a curateniei si puncte de odihna, etc);

- Cheltuielilor ocazionate de functionarea sistemului de colectare a tarifului de vizitare (plati

catre furnizorii de servicii de plati on line, intretinerii masinilor de incasare, a punctelor de

incasare, plati catre operatorii facilitatilor de turism si transport;

- Cheltuieli curente ale administratiei AP.

Costuri ocazionate de implementarea operationala a PES

Functionarea acestui mecanism PES presupune si o serie de costuri materiale – tiparirea/elaborarea

tichetelor de acces (de preferat de tipul stiker-elor), costuri legate de tranzactionarea fondurilor (costul

prestarilor serviciului de incasare in cazul operatorilor facilitatilor de cazare si transport) dar si costuri

legate de intretinerea facilitatilor automate de incasare. Natura incasarilor si a costurilor ocazionate de

catre PES-tarif de vizitare sunt redate in Tabel 2-3.

Tabel 2-3: Tipuri de costuri ocazionate de incasarea tarifului de vizitare

Tipuri de incasari Costuri ocazionate

Incasare on-line - Costuri pentru echiparea site-ului - Costuri pentru servicii de viramente on-

line - Comisioane bancare

Incasari prin intermediul operatorilor facilitatilor de cazare si transport

- Costuri de contractare a serviciilor - Costuri materiale pentru fabricarea

tichetelor (stickere) - Comisioane bancare - Costul prestarii serviciului (de regula

procentual din incasarile efective); - Costuri de monitorizare a implementarii

clauzelor contractuale

Incasari directe la caile de acces - Costuri de amenajare a punctelor de incasare

- Costuri de personal - Costuri materiale pentru fabricarea

tichetelor (stickere)

Incasari prin automate la caile de acces - Costuri de investitii pentru achizitionarea masinilor automate de incasare

- Costuri materiale pentru fabricarea tichetelor (stickere)

- Costuri de intretinere si reparatii a automatelor de incasare

- Costuri de personal – monitorizare

Incasari la nivelul facilitatilor de vizitare de tipul centrelor de vizitare si punctelor de informare

- Costuri de personal - Costuri material pentru fabricarea

tichetelor (stickere)

C. Considerente preliminare privind cerintele institutionale

La o prima analiza, principalele cerinte de natura institutionala ale implementarii mecanismului PES-

tarife de vizitare sunt urmatoarele:

24

1. Intarirea capacitatii materiale a administratiilor de AP – achizitionarea materialelor necesare

functie de modalitatile de implementare, crearea si implementarea sistemului financiar –

contabil specific.

2. Intarirea capacitatii de personal a administratiilor AP: adaptarea structurii de personal,

pregatirea personalului.

3. Crearea legaturilor institutionale cu prestatorii serviciilor de incasare a tarifului de vizitare – in

cazul in care se impune utilizarea incasarii prin intermediul operatorilor facilitatilor de cazare si

transport.

D. Considerente preliminare privind cerintele sociala, legale, politice

Conditiile politice de implementare a acestui mecanism nu sunt de natura a impiedica major. Ele se

pot referi la politica de dezvoltare turistica a guvernului, care poate sa tinteasca dezvoltarea turismului

de masa si astfel incercarea de a facilita oferirea de servicii cat mai ieftine. In aceste conditii, existenta

unui tarif de vizitare a AP poate sa ridice o serie de probleme, nu insurmontabile, atat timp cat nivelul

tarifului de vizitare este redus.

Conditiile sociale sunt de asemenea legate de profilul turistului – de surplusul de consum CS si de

WTP. Daca nivelul tarifului este fundamentat pe aceste trei elemente, nu vor exista bariere de natura

sociala in ceea ce priveste implementarea PES – tarif de vizitare.

Din punct de vedere legal, se poate constata ca exista cadrul legal necesar stabilirii de catre

administratorii de AP a tarifelor de vizitare. De asemenea exista cadrul legal pentru incheierea si

derularea contractelor privind serviciile de plati on-line si de incasare a tarifului de vizitare prin

intermediul operatorilor facilitatilor de cazare si transport. Poate exista aici un impediment

institutional/legal legat de obiectul de activitate al acestora ce, este posibil, sa nu le permita realizarea

de astfel de servicii. Daca insa, tichetele de vizitare sunt privite ca materiale promotionale ale parcului,

prin contracte de tip comercial aceasta problema se poate regla.

E. Considerente legate de implementare. Riscuri

Caracterul local vs. caracterul national

Desi principial mecanismul PES – tarif de vizitare poate si trebuie implementat pentru toate ariile

naturale care beneficiaza de vizitatori, deci la nivel national, modul de implementare trebuie sa fie

proiectat in asa fel incat sa se tina seama de conditiile specifice ale fiecarei AP, deci la nivel local.

Dintr-o analiza financiara succinta rezulta ca specificitatea AP determina variatii importante atat de la

o AP la alta cat si in cadrul aceleiasi AP, sub urmatoarele aspecte:

- Profilui vizitatorilor – de la practicanti ai turismului ecologic la turistii de gratar de week-end, de

la amatorii de peisaje si de fotografie la turistii ecumenici;

- Caile de aces in AP – de la situatii cu un numar foarte mare de cai de acces (ex: Bucegi) la

situatii in care caile de acces sunt relativ usor de gestionat (ex: Piatra Craiului);

- Suprafata AP;

- Atractiile de vizitare.

De asemenea, si sub aspect financiar, in cazul unui numar redus de vizitarori, e posibil (analiza

financiara de detaliu realizate in cadrul proiectului ofera elemente suplimentare in acest sens) ca

25

efortul implemetarii mecanismului PES – tarife de vizitare sa nu produca efecte financiare

semnificative.

Toare aceste elemente conduc la urmatoarele recomandari:

1. Adaptarea implementarii PES-tarife de vizitare la situatia specifica a fiecarei AP;

2. Implementarea PES-tarife de vizitare numai la AP la care aportul financiar obtinut face

diferenta - implementarea mecanismului PES in cadrul AP care pot sa genereze venituri

semnificative in asa numitele “honey-pots” – AP la nivelul carora se poate concentra

efortul de implementare, cu efecte semnificative. Desigur, aceasta abordare ar trebui insotita

de reorientarea ulterioara a sumelor incasate catre AP la care veniturile nu pot sa acopere

cheltuielile (Figură 2-2). Structura institutionala actuala, in care aproape toate AP sunt

administrate sub umbrela RNP-Romsila poate sa faciliteze aceasta reorientare (Figură 2-2).

Figură 2-2: Sugestie privind reorientarea fondurilor in PES taxe de vizitare

Redistribuirea de fonduri prezentata in Figură 2-2 se realizeaza prin donarea unei anumite portiuni din

profitul ocazionat de implementarea PES – tarife de vizitare de catre AP “honey pots” catre un ONG

(ex: Asociatia Administraorilor de Arii Protejate (AAAP)) urmand ca la nivelul acestui ONG, prin

participarea tuturor administratorilor de AP sa se opteze pentru o modalitate de finantare a AP cu

resurse financiare mai reduse:

- Transferul banilor pentru cheltuieli recurente la un nivel agreat intre parti prin aplicarea unor

criterii de calcul unice;

- Transferul banilor pentru cheltuieli pe baza de selectie de proiecte.

Etape generale de implementare

Implementarea PES – tarife de vizitare in contextul din Romania trebuie sa puna accent in mare masura pe pregatirea temeinica a implementarii – conditie esentiala a succesului si pe monitorizarea implementarii. In Tabel 2-4 se pot urmari etapele recomandate a fi parcurse intr-un caz general, pentru implementarea PES – tarife de vizitare.

26

Tabel 2-4: Etape generale de implementare a PES-tarife de vizitare Stadiu Etape

Pregatire - Campanie de constientizare la nivel national si local – necesitatea introducerii tarifelor de vizitare, transparenta in utilizarea banilor de catre AP;

- Imbunatatirea facilitatilor de vizitare; - Popularizarea intensa a facilitatilor de vizitare – pe toate canalele de comunicare

identificate functie de profilul turistilor tintiti – la nivel local, national si international; - Crearea si intarirea institutionala a AAAP; - Determinarea nivelului optim al tarifului de vizitare (studii CS si WTP); - Proiectarea operationala si financiara a implementarii PES – stabilirea de indicatori

de monitorizare; - Adaptarea structurii de personal; pregatirea personalului.

Implementare - Contracte pentru servicii de plati on-line - Promovare site- plati on line; - Pregatirea punctelor de incasare; - Contracte cu prestatorii serviciilor de incasare; - Achizitionare material: tichete, stickere; - Achizitionarea si amplasarea automatelor de incasare; - Campanie de constientizare / promovare; - Intretinerea permanenta a facilitatilor de vizitare; - Implementarea mecanismului de incasare / utilizare a fondurilor; - Executarea permanenta de controale in AP la nivelul vizitatorilor si a operatorilor

facilitatilor de turism si transport;

Monitorizare - Control permanent la nivelul ariei pentru verificarea posesiei tichetului de vizitare; - Verificarea permanenta a nivelului de incasare – masuri de mentinere a incasarilor la

nivelul pronosticat; - Realizarea de survey-uri pentru gasirea de solutii de imbunatatire a sistemului; - Imbunatatirea permanenta a mecanismului.

Identificarea riscurilor si cai de evitare a acestora

Pe baza anlizei implementarii acestui mecanism PES, precum si pe baza analizei situatiei din Romania, se pot desemna o serie de riscuri ce apar in procesul implementare a PES – tarife de vizitare. Aceste riscuri, aprecierea importantei lor, precum si principalele masuri posibile de evitare sunt redate in Tabel 2-5.

Tabel 2-5: Principalele riscuri induse de implementarea PES – tarife de vizitare Riscuri Intensitatea riscului Masuri de evitare

Reticienta autoritatii centrale responsabile de dezvoltarea turismului

Mica - Lobby pe baza valorii serviciilor ecosistemice;

- Nivel bine proportionat al tarifului de vizitare;

- Independenta financiara a AP fata de buget.

Refuzul vizitatorilor datorat obisnuintei de a vizita AP fara taxe

Mare (depinde de AP) - Desfasurarea de campanii de awareness de pregatire a introducerii tarifului de vizitare;

- Inducererea responsabilitatii privind conservarea AP.

Facilitati de vizitare sub asteptarile vizitatorilor

Mediu (depinde de AP)

- Dezvoltarea facilitatilor de vizitare in etapa de pregatire a implementarii;

- Popularizare facilitatilor de vizitare on line si prin comercializarea pe scara larga a hartilor de vizitare;

- Intretinererea permanenta a facilitatilor de vizitare;

- Cooptarea vizitatorilor in actiuni de dezvoltare si intretinere a facilitatilor de vizitare;

- Transparenta in ceea ce priveste volumul incasarilor si modul de cheltuire a fondurilor.

Neincrederea vizitatorilor pentru platile on-line

Mediu - Promovarea pe diverse canale a platilor electronice;

- Asigurarea temeinica a securutatii

27

platilor; - Oferirea de alternative de a plati la

operatorii de facilitati de cazare si transport.

Nivel de awareness scazut Mare - Campanie de constientizare intense, inclusiv on line in primii ani de introducere a sistemului.

Cooperare defectuasa cu operatorii de facilitati de cazare si transport

Mediu - Oferirea de avantaje economice: promovarea vanzarilor, utilizarea siglei parcului, etc.

Costuri ridicate ale nevoilor materiale si umane de implementare

Mediu - Organizarea pe o perioada mai lunga de tip a fazei pregatitoare a implementarii;

- Atragerea de fonduri din exteriorul administratiilor PA.

Incasari sub nivelul pronosticat Mic - Revizuirea nivelului tarifului; - Revizuirea mecanismului de

implementare; - Monitorizarea permanenta a modului de

implementare.

Scaderea numarului de turisti Mic - Nivel rezonabil al tarifului de vizitare; - Promovarea turismului ecologic prin

campania de constientizare; - Lobby de includere a AP in strategia

nationala de dezvoltare a turismului; - Oferirea de premii si recompense –

recunoastere a meritului de a contribui la conservarea AP (tichet de vizitare stick-er).

Marirea necontrolata a numarului de turisti, ca urmare a campaniilor de constientizare si promovare legate de PES – tarife de vizitare

Mic - Dimensionarea taxei de vizitare; - Dimensionarea si targhetarea

corespunzatoare a campaniilor de constientizare;

- Dirijarea fluxului de vizitatori prin intermediul facilitatilor de vizitare.

2.2. Contributia operatorilor din domeniul turismului


Din studiul privind evaluarea economica a serviciilor ecosistemice in 5 arii protejate pilot (Apuseni, M-

tii Maramuresului, Piatra Craiului, Retezat si Vanatori Neamt) a rezultat ca principalii beneficiari ai

serviciilor ecosistemice in domeniul turismului sunt operatorii privati ce activeaza in domeniu: companii

ce opereaza facilitati de cazare, restaurante, tour-operatori, transport al turistilor etc. (Figură 1-1). In

prezent, numai o foarte mica parte a acestor agenti economici contribuie financiar la buna

administrare a ariilor protejate si numai pe baza de voluntariat, prin intelegeri punctuale cu

administratiile ariilor protejate.

Desi cei mai multi dintre turistii ce utilizeaza facilitatile de turism din zonele ariilor protejate viziteaza

zonele respective pentru a beneficia de serviciile ecosistemice specifice activitatii de turism (peisaj,

stabilizarea microclimatului, mostenirea culturala, educatie, recreere, ecoturism, biodiversitate)

operatorii din domeniul turismului nu participa in nici un fel dpdv financiar la furnizarea acestor servicii

ecosistemice.

28

In multe dintre zonele analizate (Apuseni, Bucegi, Vanatori Neamt, etc) operatorii din turism incaseaza

si platesc catre autoritatile publice locale asa numita taxa de statiune. (Ex: 1% din tariful de cazare in

Sinaia, 3% din tariful de cazare pentru prima noapte la Stana de Vale, etc,). Aceste taxe se colecteaza

de catre autoritatile locale care utilizeaza banii in directia dezvoltarii turismului, neexistand pana la

aceasta data intentii legate de directionarea acestor fonduri catre nevoile de administrare a ariilor

protejate, orientate in directia pastrarii continutatii furnizarii serviciilor ecosistemice.

Mecanismul PES selectat pleaca de la cateva premise importate:

1. Consumul turistilot care viziteaza ariile protejate reprezinta un beneficiu net al operatorilor

economici care activeaza in domeniul turismului in zonele respective. Studiul de

evaluare a serviciilor ecosistemice elaborat in cadrul proiectului2 arata ca in cadrul celor 5

parcuri pilot luate in considerare (Apuseni, Maramures, Piatra Craului, Retezat si Vanatori

Neamt), incasarile la nivelul anului 2010 pentru servicii hoteliere si restaurante ating un nivel

de pana la 68 mill EUR.

2. Surplusul de consum (consumer surplus CS) si dorinta turistilor de a plati pentru activitati de

conservare (WTP). In perioada 2005-2007 a fost efectuat un studiu in 5 parcuri din Romania

(Bucegi, Cozia, Domogled, Piatra Craiului, Portile de Fier) cu scopul de a determina valoarea

economica a serviciilor de recreere oferite de ariile protejate. Rezultatele au aratat un surplus

mediu de consum de 42 EUR (Dumitras 2008, Dumitras at al 2011) in 2007. In preturi

actualizate la anul 2010, aceasta este echivalent unei valori de 50.7 EUR/ turist – surpus de

consum. Autorii studiului citat sugereaza ca estimarea surplusului de consum este mai mare

decat estimarea WTP datorita posibilitatii ca vizitatorii sa nu fie bine informati despre

beneficiile ariilor protejate si castigurile obtinute de pe urma vizitarii lor. Toate aceste studii

duc la concluzia ca, in conditiile existentei unei publicitati mai vizibile a avantejelor oferite

turistilor de vizitarea ariilor protejate, vizitatorii sunt dispusi sa consume sume consistente

odata cu achizitia serviciilor turistice.

3. Intarirea capacitatii institutionale a administratiilor ariilor protejate va creste (tendinta

accentuata de trendul actual de reorientare catre turismul ecologic) numarul de turisti si

implicit sumele cheltuite de acestia pentru achizitionarea de bunuri si servicii cu specific

turistic. Captarea acestor surse financiare depinde in egala masura de eforturile operatorilor

din turism si ale administratiilor de arii protejate. Ea poate aduce beneficii banesti atat

operatorilor cat si administratiilor, in conditiile unei gestionari durabile a serviciilor

ecosistemice.

Pe baza datelor existente la aceasta data (INCDT 2009, UNDP 2012) se pot cuantifica sumele ce pot

fi incasate de catre operatorii in turism de la vizitatorii AP, calcul ce poate fi urmarit in tabelul de mai

jos.

2 UNDP – GEF PROJECT – PIMS 3458“Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of

Protected Areas” - Romania

29

Tabel 2-6: Variante de incasari in cadrul PES – contributia operatorilor din turism (RON)

Aria Naturala Numar

vizitatori

(2010)

Consum

/ vizita

(2010,

UNDP

2012)

Varianta de minim Varianta de maxim

Contributie

(% din

incasari)

Nivel de

colactare

%

Valoare totala

contributie

Contributie

(% din

incasari)

Nivel de

colactare

%

Valoare

totala

contributie

M-tii Rodnei 20097 500 0.5 30 15072.75 1.5 50 75363.75

Calimani 10049 500 0.5 30 7536.75 1.5 50 37683.75

Cheile

Bicazului –

Hasmas

- * 500 0.5 30 1.5 50

Piatra Craiului 100500 500 0.5 30 75375 1.5 50 376875

Cozia 50243 500 0.5 30 37682.25 1.5 50 188411.25

Buila

Vanturarita

12058 500 0.5 30 9043.5 1.5 50 45217.5

Defileul Jiului 2010 500 0.5 30 1507.5 1.5 50 7537.5

Retezat 10500 500 0.5 30 7875 1.5 50 39375

Domogled

Valea Cernei

10049 500 0.5 30 7536.75 1.5 50 37683.75

Semenic –

Cheile

Carasului

7034 500 0.5 30 5275.5 1.5 50 26377.5

Cheile Nerei -

Beusnita

7034 500 0.5 30 5275.5 1.5 50 26377.5

M-tii

Maramuresulu

i

8700 500 0.5 30 6525 1.5 50 32625

Vanatori

Neamt

402000 500 0.5 30 301500 1.5 50 1507500

Putna

Vrancea

35170 500 0.5 30 26377.5 1.5 50 131887.5

Bucegi 100485

1

500 0.5 30 753638.25 1.5 50 3768191.25

Gradistea

Muncelului –

Cioclovina

- * 500 0.5 30 1.5 50

Portile de Fier 60291 500 0.5 30 45218.25 1.5 50 226091.25

Apuseni 301455 500 0.5 30 226091.25 1.5 50 1130456.25

Ceahlau - * 500 0.5 30 1.5 50

Defileul

Muresului

- * 500 0.5 30 1.5 50

Hateg - * 500 0.5 30 1.5 50

Platoul

Mehedinti

- * 500 0.5 30 1.5 50

TOTAL 10 30 1531530.75 1.5 50 7657653.75



Schema privind implementarea de principiu a mecanismului PES – contributii ale operatorilor din

turism este redata in Figură 2-3.

30

Figură 2-3: Harta functionarii de principiu a PES – contributia operatorilor

31

Nivelul contributiei

Nivelul contributiei operatorilor (ca procent din incasari) este strans legat de cateva aspecte:

- Nivelul surpusului de consum al turistilor – destul de permisiv asa cum rezulta din datele

existente la acesta data (UNDP 2012);

- Premisa ca turistii sunt dispusi sa viziteze si sa plateasca mai mult pentru servicii turistice

similare in zone in care sa pot bucura de serviciile ecososistemice cu conotatie turistica –

premisa verificata de datele privind afluxul de turisti in zonele ariilor protejate;

- Modul in care operatorii de turism percep aceasta contributie – constientizarea avantajelor

legate de amplasarea facilitatilor turistice in zone ce beneficiaza de servicii ecosistemice cu

conotatie turistica.

Calculele preliminare fixeaza un interval intre 0.5% si 1.5% din incasari. Desigur, sunt necesare

cercetari suplimentare privind efectul acestei taxe asupra eficientei economice a prestarii de servicii

turistice.

Mecanismele de incasare / transfer

I. Incasarea contributiei de la turisti

Se poate face odata cu plata de catre acestia a serviciilor turistice. Pentru a se putea face uz de

surplusul de consum (in conjunctie cu WTP), operatorii turistici pot evidentia contributia respectiva pe

documentele de plata (facturi, bonuri, etc.) in asa fel incat turistii sa constientizeze de ce si pentru ce

sunt taxati cu o valoare suplimentara.

II. Transferul fondurilor

Contributia operatorilor din turism trebuie transferata intr-un mod transparent si trasabil intr-un fond

comun. Au fost analizate trei variante in aceasta privinta – toate avand si avantaje si dezavantaje:

utilizarea Fondului National de Mediu ca o cale de transfer al banilor, crearea unui fond comun in

cadrul unei AAAP sau implementarea unui mecanism de preluare a responsabilitatii. Consumul

fondurilor se poate face in doua directii:

a) Catre platile compensatorii

b) Catre proiecte punctuale depuse de catre administratiile ariilor protejate vizand conservarea si

monitorizarea biodiversitatii, studierea si monitorizarea altor domenii ce constituie obiective

ale desemnarii ariilor protejate (ex: conservarea traditiilor locale).

A. Fondul National de Mediu

Utilizarea ca fond comun a FNM presupune stabilirea obligatiei operatorilor din turism din zonele ariilor

protejate de a transfera periodic catre FNM sumele incasate in cadrul PES – contributii ale operatorilor

din turim. Aceasta inseamna evidentierea acestori incasari in sistemul contabil si transferul fondurilor

in FNM.

32

Utilizarea acestor fonduri trebuie sa se incadreze in cadrul mai larg al mecanismului de functionare a

AFNM, cu eliminarea pe cale legislativa si institutionala a posibilitatii utilizarii fondurilor provenite din

contributia operatorilor din turism in alte scopuri decat cele intentionate.

Marele avantaj al acestei variante este legat de posibilitatea ca mecanismul PES sa se bazeze pe

obligativitate legala, si nu pe voluntariat, ceea ce creaza, in cazul unei implementari bine

fundamentate si aplicate, mai multe sanse de success.

B. Fondul comun al Asociatiai Administratorilor de Arii Protejate

Crearea si utilizarea fondului comun la nivelul AAAP reprezinta o noutate in peisajul tarii noastre si

avand in vedere ca mecanismul (spre deosebire de varianta utilizarii FNM) trebuie creat din temelii din

punct de vedere institutional, legal si organizational nu este la aceasta data varianta recomandata.

Marele dezavantaj al acestei variante este acela legat de faptul ca, in absenta statutului de utilitate

publica al AAAP si a unui cadru legislativ laborios, mecanismul se poate implementa numai pe baza

de voluntariat.

C. Fondul comun al Operatorilor din Turism

Pe principiul folosit in cazul deseurilor (companiile care introduc produse pe piata trebuie sa asigure

sursele de finantare pentru gestionarea deseurilor rezultate in urma utilizarii produselor) mecanismul

contributiei operatorilor din turism se poate aplica si prin implicarea activa a operatorilor. Aceasta

presupune obligativitatea acestora de a finanta sustenabilitatea serviciilor ecosistemice, pe baza

legislativa. In acest caz, obligativitatea legala a sustinerii acestei finantari trebuie sa se realizeze prin

dezvoltarea unui cadru legislativ nou si eventual prin definirea in termeni exacti a domeniilor si

nivelelor de finantare ce trebuie asigurate de fiecare operator, in mod individual sau prin asocierea

acestora.

Cele trei variante analizate sunt redate schematic in Figura 2.4.. Ca urmare a analizei acestor

variante, s-a optat pentru a se recomanda varianta A – utilizarea FNM. In cele ce urmeaza se prezinta

aceasta varianta.

33

Figură 2-4: Prezentare schematica variantelor analizate – PES contributii operatori


Functionarea acestui mecanism PES nu presupune costuri suplimentare semnificative. Pot fi

identificate totusi o serie de activitati ce pot insemna costuri:

- Costuri ale operatorilor economici pentru implementarea sistemului de colectare (tiparire

documente de plata cu evidentierea contributiei, evidentierea contabila, etc);

- Costuri la nivelul FNM – gestionarea separata a fondurilor rezultate din acest mecanism PES

poate insemna costuri suplimentare de personal;

- Costuri la nivelul administratiiloe de arii protejate – scrierea si promovarea proiectelor,

eventual costuri de co-finantare si de mentinere a fluxului de numerar.


La o prima analiza, principalele cerinte de natura institutionala ale implementarii PES-contributii

operatori economici din turism, in varianta utilizarii FNM sunt:

34

1. Intarirea capacitatii AFNM pentru administrarea financiara a fondurilor;

2. Intarirea capacitatii AFNM in directia dezvoltarii si aplicarii de criterii transparente si adecvate

de selectie a proiectelor pentru administratiile de arii naturale protejate;

3. Intarirea capacitatii de monitorizare a acestor proiecte, inclusiv dpdv al nevoilor de asistenta

tehnica de specialitate;

4. Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza colectarea si transferul contributiei la nivelul

operatorilor economici din turism vizati.

D. Considerente preliminare privind cerintele sociale, legale, politice

Ca si in cazul PES tarife de vizitare, conditiile politice de implementare a acestui mecanism nu sunt de

natura a impiedica major. Ele se pot referi la politica de dezvoltare turistica a guvernului, care poate sa

tinteasca largirea turismului de masa si astfel incercarea de a facilita oferirea de servicii cat mai

ieftine. In aceste conditii, existenta unei contributii a operatorilor din turism din zonele ariilor protejate,

ce poate ridica nivelurile tarifelor de turism, poate sa ridice o serie de probleme, nu insurmontabile

atata timp cat nivelul contributiei este redus.

Conditiile sociale sunt legate de profilul turistului – de surplusul de consum si de WTP. Daca nivelul

contributiei este fundamentat pe aceste elemente, nu vor exista bariere de natura sociala in ceea ce

priveste implementarea PES – contributii ale operatorilor din turism. In cazul in care insa, nivelul

contributiei nu este corect fundamentat si de asemenea nu este explicat intregul proces, si nu este

asigurata transparenta acestuia, rezistenta operatorilor din turism poate fi semnificativa.

Din punct de vedere legal, se poate constata ca exista, in linii mari, cadrul legal necesar, insa acesta

trebuie rafinat. Principala prevedere ce trebuie introdusa este aceea ca fondurile provenite (in FNM)

din aceasta sursa (PES contributii operatori turism) sa fie utilizate numai in scopul finantarii

proiectelor initiate de administratiile de arii protejate. Criteriile elaborate pentru finantarea acestor

proiecte trebuie sa fie caracterizate de transparenta si procesul de elaborare a lor trebuie sa fie

participativ in cel mai inalt grad.

O alta dificultate legislativa ce trebuie surmontata la schimbarea cadrului legislativ este definirea

operatorilor de turism ce au obligatia platii contributiilor. Care categorii de arii protejate sunt vizate?

Care din operatorii din zona ariei protejate au obligatia de a contribui? Cum se defineste zona ariei

protejate, numai in interiorul acestia sau si in vecinatate? Care vecinatate? – sunt tot atatea intrebari

la care legiuitorul trebuie sa raspunda in procesul de rafinare a cadrului legislativ, desigur cu sprijinul

specialistilor in arii protejate si turism.



Mecanismul propus (nu numai in varianta utilizarii institutiei FNM) este un mecanism national. Aceasta

nu inseamna ca nu pot exista o serie de adaptari cu caracter local, insa ele trebuie oglindite in acte

normative de nivel national. Un exemplu in acest sens poate fi stablirea unui nivel al contributiei

functie de aria protajata vizata.

35

Recomandarile formulate la descrierea mecanismului PES – tarife de vizitare pot fi adresate si pentru

PES contributia operatorilor:

1. La stabilirea operatorilor carora li se impune obligativitatea contributiei, trebuie sa se tina

seama de specificitatea ariei protejate;

2. Stabilirea obligatieii de contributie numai la AP la care aportul financiar obtinut face diferenta -

implementarea mecanismului PES in cadrul AP care pot sa genereze venituri semnificative in

asa numitele “honey-pots” – AP la nivelul se poate concentra efortul de implementare, cu

efecte semnificative. Zonele in cate turismul reprezinta un sector dezvoltat, fara a exista

dorinta unei dezvoltari semnificative pe viitor (ex: Bucegi) pot fi tintele predilecte ale acestui

mecanism. Ulterior, in cadrul criteriilor de finantare a proiectelor, se poate acorda o anumita

prioritate ariilor protejate pe teritoriul carora se aplica PES-ul propus. In aceasta idee se poate

opta si pentru o implementare treptata, pe zone.


Implementarea PES – contributii ale operatorilor din turism, trebuie sa puna accent in mare masura pe

pregatirea temeinica a implementarii – conditie esentiala a succesului - si pe modul de selectare si

finantare a proiectelor propuse de catre administratiile de arii protejate. In Tabel 2-7 se pot urmari

etapele recomandate a fi parcurse pentru implementarea PES – contributii ale operatorilor din turism.

Tabel 2-7: Etape generale de implementare a PES-contributii ale operatorilor

Stadiu Etape

Pregatire - Stabilirea printr-un proces profesionist si participativ a modului de desemnare a zonelor in care operatorii de turim vor avea obligatia participarii la PES

- Modificarea cadrului legislativ privind platile catre FNM - Modificarea cadrului institutional de functionare a AFNM - Stabilirea in mod transparent si participativ a nivelului contributiilor (inclusiv

efectuarea de studii de fundamentare – impact assessment) - Stabilirea in mod transparent si participativ a prioritatilor si criteriilor de

finantare pentru proiectele depuse de administratiile de arii protejate - Proiectarea operationala si financiara a implementarii PES – stabilirea de

indicatori de monitorizare

Implementare - Stabilirea modului de evidentiere contabila a contributiei operatorilor - Incasarea si transferul fondurilor - Depunererea si analizarea proiectelor - Executarea permanenta de vizite in AP la nivelul operatorilor turistici in

scopul promovarii implementarii PES - Monitorizarea dpdv tehnic si financiar a implementarii proiectelor

Monitorizare - Control permanent la nivelul ariei pentru incasarea si virarea contributiei - Verificarea permanenta a nivelului de incasare – masuri de mentinere a

incasarilor la nivelul pronosticat - Realizarea de survey-uri pentru gasirea de solutii de imbunatatire a

sistemului - Imbunatatirea permanenta a mecanismului

36


Pe baza anlizei implementarii acestui mecanism PES, precum si pe baza analizei situatiei din

Romania, se pot desemna o serie de riscuri ce apar in procesul implementare. Aceste riscuri,

aprecierea importantei lor, precum si principalele masuri posibile de evitare sunt redate in Tabel 2-8.

Tabel 2-8: Principalele riscuri induse de implementarea PES – contributii ale operatorilor

Riscuri Intensitatea riscului

Masuri de evitare

Reticienta autoritatii centrale responsabile de dezvoltarea turismului

Mediu - Lobby pe baza valorii serviciilor ecosistemice

- Nivel bine proportionat al contributiei - Independenta financiara a AP fata de

buget

Rezistenta autoritatii publice responsabile in ceea ce priveste modificarea cadrului legislativ specific FNM

Mediu (depinde de factorul politic)

- Desfasurarea de campanii de lobby cu sublinierea faptului ca se largeste baza de incasare a banilor din FNM

- Inducererea responsabilitatii privind conservarea AP.

Criterii defectuase de desemnare a contributorilor – sentimentul de discriminare a operatorilor economici

Mare - Fundamentarea temeinica a definirii bazei de colectare

- Lobby legat de serviciile ecosistemice - Campanii de constientizare in randul

vizitatorilor, accent pe plati de la vizitatori si nu de la operatori

Rezistenta operatorilor in ceea ce priveste colectarea si livrarea contributiilor

Mare - Nivel al contributiilor rezonabil - Colaborarea administratiilor de parc cu

operatorii in domeniul activitatilor turistice - Promovare la nivelul administratiilor ariilor

protejate a turismului ecologic - Promovarea cresterii numarului de turisti

Criterii necorespunzatoare in ceea ce priveste desemnarea proiectelor finantabile

Mediu - Proces participativ de elaborare a criteriilor de finantare

- Adaptarea criteriilor la prioritatile definite la nivel national in ceea ca priveste gestionarea ariilor protejate

Implementare defectuasa a proiectelor selectate

Mediu - Analizarea cu maxima atentia a propunerilor de proiecte

- Monitorizarea tehnica si financiara a proiectelor

- Implicarea administratorilor prin cofinantari - Stabilirea de criterii de sustenabilitate a

rezultatelor proiectelor

Incasari sub nivelul pronosticat Mic - Revizuirea nivelului contributiei - Revizuirea mecanismului de implementare - Monitorizarea permanenta a modului de

implementare

Scaderea numarului de turisti Mic - Nivel rezonabil al contributiei - Promovarea turismului ecologic prin

campanii de constientizare - Lobby de includere a AP in strategia

nationala de dezvoltare a turismului - Oferirea de premii si recompense –

recunoastere a meritului de a contribui la conservarea AP

- Dialog permanent cu operatorii din turism vizati

37

2.3. Contributia operatorilor din domeniul imbutelierii apelor

minerale

Ecosistemele protejate din cadrul ariilor protejate montane au un rol recunoscut in ceea ce priveste

furnizarea si regularizarea apelor minerale. De la aceasta premisa pleaca fundamentarea celui de-al

treilea mecanism PES propus. Dupa cum s-a mentionat si in capitolul 1 o concluzie importanta a

studiului privind evaluarea economica a serviciilor ecosistemice (UNDP1012) este ca serviciile

ecosistemice furnizate la aceasta data de catre AP din Carpati – Romania in domeniile regularizarii

scurgerilor de suprafata sunt foarte mari, fapt datorat cu precadere unui sistem national (legislativ,

institutional si operational) eficient de gospodarire a padurilor, implementat in Romania de multa

vreme. Tocmai acest fapt face ca beneficiarii acestor servicii sa constientizeze mai putin valoarea

serviciilor primite, de unde si barierele serioase in ceea ce priveste elaborarea si implementarea de

mecanisme PES in aceast domeniu.

Pe de alta parte, zonele protejate furnizeaza servicii ecosistemice importante in ceea ce priveste

apele minerale: atat furnizarea apelor minerale cat si serviciile de regularizare a acestor ape. In

aceasta arie economica, receptivitatea celor implicati este mai ridicata, beneficiile economice fiind de

asemenea foarte ridicate, cu precadere in domeniul privat (Figură 1-2).

Din aceste considerente, avand in vedere conditiile specifice al Romaniei la aceasta data, s-a optat

pentru propunerea, in domeniul utilizarii si regularizarii apei, a unui singur mecanism PES – ce

vizeaza contributii ale operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale.


Valoarea economica a sectorului apei imbuteliate a fost analizata in 5 arii Parcuri pilot din care doar in

doua s-a identificat resursa ape minerale (Parcul Natural Muntii Maramuresului si Parcul Natural

Apuseni, UNDP 2012). Din calculele efectuate a rezultat, pentru cele doua parcuri, un nivel anual al

incasarilor rezultate din comercializarea apei minerale de 17.000.000 EUR, in timp ce companiile care

exploateaza aceasta resursa platesc concesiuni (sau subconcesiuni) catre Regia Nationala a

Resurselor Minerale de cca. 680.000 EUR.

Mecanismul PES selectat pleaca de la cateva premise importate:

1. Pe de o parte concesiunea incasata de Agentia Nationala a Resurselor Minerale are o valoare

redusa si nici o parte din aceste fonduri nu este utilizata pentru efortul de a conserva la un

nivel satisfacator serviciile ecosistemice (ci doar pentru monitorizarea permanenta a calitatii

apelor minerale). Nu exista nici un mecanism de reorientare a acestor bani catre activitati de

protejare a bazinelor in care izvoarele de ape minerale isi au originea.

2. Pe de alta parte, agentii economici concesionari (in cea mai mare parte SNAM – Sociatatea

Nationala a Apelor Minerale) sau cei subconcesionari (Ex: Delmar SRL – Maramures) au

beneficii economice insemnate din exploatarea apelor minerale, foarte putini dintre ei

asumandu-si obligatii in ceea ce priveste securizarea serviciilor ecosistemice de care

beneficiaza.

38

3. In multe dintre cazuri, operatorii economici din domeniu dovedesc dorinta de a contribui intr-o

forma sau alta la efortul de securizare de catre administratiile ariilor protejate a serviciilor

ecosistemice specifice (Romaqua – Interviu). Cei mai multi dintre acestia se astepta insa ca

sa se intreprinda actiuni concrete in zona in care au loc activitatile de captare a apei.

Toate aceste considerente sunt tot atatea argumente pentru elaborarea si implementarea unui

mecanism PES unitar la nivel national dar avand un caracter aplicativ local.

Pentru cele doua parcuri analizate se poate cuantifica un interval de valori ce ar putea fi incasate de la

operatorii in domeniul imbutelierii apelor minerale, calcul ce poate fi urmarit in Tabel 2-9.

Tabel 2-9: Variante de incasari in cadrul PES – contributii de la imbuteliatori

Aria Naturala Operatori Productie

(mc)

Varianta de minim Varianta de maxim

Incasari Contributie

(% din

incasari)

Valoare

totala

contributie

Contributie

(% din

incasari)

Valoare

incasata

M-tii

Maramuresulu

i

SC DELMAR

SRL

(subconcesion

ar al SNAM)

15000 1350000

0

0.5 67500 1.5 202500

Apuseni SC

EUROPEAN

DRINKS SA

70000 6300000

0

0.5 315000 1.5 945000

TOTAL (RON) 382500 1.5 1147500

TOTAL (EUR) 85000 255000

Tabel 2-9 prezinta potentialul financiar al PES-ului propus, in varianta finala recomandata. In analiza

au fost luate in considerare doua variante, pozitionate in doua etape distincte a lantului concesionare

– imbuteliere - comercializare, redate schematic in Figură 2-5.

Figură 2-5: Variante PES pe lantul concesionare – imbuteliere ape minerale

39

Atata in varianta A cat si in varianta B, optiunea recomandata pentru fondul comun este FNM. Motivul

principal pentru care s-a optat pentru varianta B este acela legat de faptul ca prezenta initiativa de

elaborare a PES se refera strict la ariile naturale protejate, in timp ce mecanismul reprezentat de

varianta A – desi posibil si fezabil, are aplicabilitate atat in ariile protejate cat mai ales in afara

acestora (majoritatea captarilor de izvoare de ape minerale in Romania nu se gasesc in interiorul

ariilor protejate).

Varianta B reprezinta de fapt o varianta simplificata si modificata a PES contributii ale operatorilor din

turism doar ca se adreseaza unui numar mult mai redus de contributori iar fondurile colectate au o

directie de consumare mai restransa.



Schema privind implementarea de principiu a mecanismului PES este redata in Figura 2.6.

40

Figură 2-6: Schema functionarii de principiu a PES – contributia operatorilor din domeniul apelor minerale

41


Nivelul contributiei operatorilor (ca procent din incasari) este strans legat de doua aspecte:

- Nivelul concesiunii platite catre ANRM – aspect nelimitativ atat timp cat nu sunt foarte ridicate

si nu exista perceptia operatorilor ca exista o incarcare prea mare;

- Modul in care operatorii din domeniul imbutelierii apelor minerale percep aceasta contributie –

constientizarea avantajelor legate de implementarea de masuri de conservare a bazinelor

hidrografice de origine a izoarelor minerale.

Calculele preliminare fixeaza un interval intre 0.5% si 1.5% din incasari. Desigur, sunt necesare

cercetari suplimentare privind efectul acestei taxe asupra eficientei economice a operatiunii de

procesare si/sau imbuteliere a apelor minerale.


I. Incasarea contributiei de la cumparatori

Se poate face odata cu plata de catre cumparatori a produselor pe baza de apa minerala. Operatorii

pot evidentia contributia respectiva pe documentele de plata (facturi, bonuri, etc.) in asa fel incat

consumatorii sa constientizeze de ce si pentru ce platesc suplimentar. Aceasta cerinta, bine

administrata in spatiul publicitar poate duce la sporirea vazarilor.


Contributia operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale trebuie transferata intr-un mod

transparent si trasabil intr-un fond comun (recomandat – Fondul de Mediu3). Utilizarea ulterioara se

poate face in doua directii:

c) Catre platile compensatorii (punctual in ariile protejate de unde se incaseaza contributia pe

ape minerale, in cazul unor restrictii asupra utilizarii terenurilor din bazinul hidrografic sursa);

d) Catre proiecte punctuale depuse de catre administratiile ariilor protejate din care se incaseaza

contributia pe ape minerale, vizand conservarea si monitorizarea securizarii serviciului

ecosistemic – ape minerale.

Utilizarea ca fond comun a FNM presupune stabilirea obligatiei operatorilor din domeniul imbutelierii

apelor minerale din zonele ariilor protejate de a transfera periodic catre FNM sumele incasate in

cadrul acestui PES. Aceasta persupune evidentierea acestori incasari in sistemul contabil si transferul

fondurilor in FNM.

Utilizarea acestor fonduri trebuie sa se incadreze in cadrul mai larg al mecanismului de functionare al


contributia operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale in alte scopuri decat cele intentionate.

33 Discutia din sectiunea 2.2. este valabila si in cazul de fata, cu adaptarile de rigoare.

42

Marele avantaj al acestei variante este legat de posibilitatea ca mecanismul PES sa se bazeze pe

obligativitate legala, si nu pe voluntariat, ceea ce creaza, in cazul unei implementari bine

fundamentate si aplicate, mai multe sanse de success.


Functionarea acestui mecanism PES nu presupune costuri suplimentare semnificative. Pot fi


- Costuri ale operatorilor economici pentru implementarea sistemului de colectare (tiparire

documente de plata cu evidentierea contributiei, evidentierea contabila, etc);

- Costuri la nivelul FNM – gestionarea separata a fondurilor rezultate din acest mecanism PES


- Costuri la nivelul administratiiloe de arii protejate – scrierea si promovarea proiectelor,

eventual costuri de co-finantare si de mentinere a fluxului de numerar.


La o prima analiza, principalele cerinte de natura institutionala ale implementarii PES-contributii

operatori din domeniul imbutelierii apelor minerale, in varianta utilizarii FNM sunt:



de selectie a proiectelor pentru administratiile de arii naturale protejate;



4. Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza colectarea si transferul contributiei la nivelul

operatorilor economici din domeniul imbutelierii apelor minerale vizati.


Nu pot fi identificate cerinte politice sau sociale majore pentru acest PES.

Din punct de vedere legal, cerintele sunt similare mecanismului PES referitor la operatorii din turism.

Se poate constata ca exista, in linii mari, cadrul legal necesar, insa acesta trebuie rafinat. Principala

prevedere ce trebuie introdusa este aceea ca fondurile provenite (in FNM) din aceasta sursa (PES

contributii operatori din domeniul imbutelierii apelor minerale) sa fie utilizati numai in scopul finantarii

proiectelor initiate de administratiile de arii protejate din care se colecteaza contributia. Criteriile

elaborate pentru finantarea acestor proiecte trebuie sa fie caracterizate de transparenta si procesul de

elaborare a lor trebuie sa fie participativ in cel mai inalt grad.



Mecanismul propus este un mecanism national cu un pronuntat caracter aplicativ local. Adaptarea

locala trebuie sa satisfaca asteptarile contributorilor in ceea ce priveste continuitatea furnizarii

43

serviciului ecosistemic astfel platit. In aceste conditii, fondurile colectate trebuie directionate numai

catre acele administratii de arii protejate de pe raza carora se colecteaza contributia, pe proiecte

selectate cu mare grija dpdv tehnic. Functie de calitatea si nivelul actual al serviciilor ecosistemice

privitoare la apele minerale, se poate opta pentru stablirea unui nivel al contributiei functie de aria

protajata vizata.


Implementarea PES – contributii ale operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale, trebuie sa

puna accent in mare masura pe pregatirea temeinica a implementarii si pe modul de selectare si

finantare a proiectelor propuse de catre administratiile de arii protejate. In tabelul de mai jos se pot

urmari etapele recomandate a fi parcurse pentru implementarea PES – contributii ale operatorilor din

domeniul imbutelierii apelor minerale.

Tabel 2-10: Etape de implementare a PES-contributii ale operatorilor in domeniul imbutelierii apelor

minerale

Stadiu Etape

Pregatire - Stabilirea izvoarelor exploatate vizate - Modificarea cadrului legislativ privind platile catre FNM - Modificarea cadrului institutional de functionare a AFNM - Stabilirea in mod transparent si participativ a nivelului contributiilor (inclusiv

efectuarea de studii de fundamentare – impact assessment) - Stabilirea in mod transparent si participativ a prioritatilor si criteriilor de

finantare pentru proiectele depuse de administratiile de arii protejate - Proiectarea operationala si financiara a implementarii PES – stabilirea de

indicatori de monitorizare

Implementare - Stabilirea modului de evidentiere contabila a contributiei operatorilor - Incasarea si transferul fondurilor - Depunererea si analizarea proiectelor - Executarea permanenta de vizite in AP la nivelul operatorilor in scopul

promovarii implementarii PES - Monitorizarea dpdv tehnic si financiar a implementarii proiectelor

Monitorizare - Control permanent la nivelul ariei pentru virarea contributiei - Verificarea permanenta a nivelului de incasare – masuri de mentinere a

incasarilor la nivelul pronosticat - Realizarea de survey-uri pentru gasirea de solutii de imbunatatire

asistemului - Imbunatatirea permanenta a mecanismului


Pe baza anlizei implementarii acestui mecanism PES, precum si pe baza analizei situatiei din

Romania, se pot desemna o serie de riscuri ce apar in procesul implementare. Aceste riscuri,

aprecierea importantei lor, precum si principalele masuri posibile de evitare sunt redate in tabelul de

mai jos.

.

44

Tabel 2-11: Principalele riscuri induse de implementarea PES – contributii ale operatorilor in domeniul

imbutelierii apei minerale

Riscuri Intensitatea riscului

Masuri de evitare

Reticienta autoritatii centraleresponsabile de gestionarea resurselor minerale

Mediu - Lobby pe baza valorii serviciilor ecosistemice

- Nivel bine proportionat al contributiei - Independenta financiara a AP fata de

buget




- Inducererea responsabilitatii privind conservarea AP

Criterii defectuase de desemnare a contributorilor – sentimentul de discriminare a operatorilor economici

Mare - Fundamentarea temeinica a definirii bazei de colectare

- Lobby legat de serviciile ecosistemice - Campanii de constientizare in randul

consumatorilor, accent pe plati de la consumatori si nu de la operatori

Rezistenta a operatorilor in ceea ce priveste colectarea si livrarea contributiilor

Mare - Nivel al contributiilor rezonabil - Colaborarea administratiilor de parc

cu operatorii in domeniul elaborarii masurilor de conservare specifice

- Promovarea cresterii numarului de consumatori




Mediu - Analizarea cu maxima atentie a propunerilor de proiecte


- Implicarea administratorilor prin cofinantari

- Stabilirea de criterii de sustenabilitate a rezultatelor proiectelor

Incasari sub nivelul pronosticat Mic - Revizuirea nivelului contributiei - Revizuirea mecanismului de

implementare - Monitorizarea permanenta a modului

de implementare

Scaderea numarului de consumatori ai apelor minerale comercializate de operatorii vizati

Mic - Nivel rezonabil al contributiei - Promovarea produselor

comercializate din zone curate - Oferirea de premii si recompense –

recunoastere a meritului de a contribui la conservarea AP

- Dialog permanent cu operatorii vizati

45

3. DESCRIEREA MECANISMULUI EC SELECTAT

In sistemul actual european privind evaluarea impactului de mediu pentru proiecte de dezvoltare se

impune adoptarea de masuri pentru evaluarea, evitarea, minimizarea si compensarea impactului

negativ asupra mediului.

Adresarea in mod comprehensiv a impactului negativ asupra mediului are la baza abordarea intr-o

succesiune ierarhica a masurilor de evitare, minimizare si compensare (Figură 3-1)

Figură 3-1: Ierarhizarea masurilor de combatere a impactului de mediu (Sursa: Thomas B Fisher et al.

2008)

Circumstantele aplicarii diferitelor metode de evitare a impactului de mediu si avantajele lor relative

sunt redate in Figură 3-2.

46

Figură 3-2: Impacul rezidual in contextul masurilor de combatere a impactului de mediu (Thomas B

Fisher et al. 2008)

Compensatiile includ asadar masuri care sa compenseze pentru impactul rezidual, inevitabil, cauzat

de un proiect de dezvoltare, ca o incercare de a echilibra efectul asupra mediului. Aceste compensatii

sunt destinate a asigura ca nu exista pierderi nete in ceea ce priveste calitatea mediului, sub toate

aspectele sale (Kuiper, 1997; Vägverket, 2002; ten Kate et al, 2004). In tabelul de mai jos sunt redate

succinct principalele categorii de compensatii de mediu:

Tabel 3-1: Principalele categorii de masuri compensatorii pentru impactul rezidual

Masuri compensatorii on site Se focalizeaza pe masuri de remediere a sitului unde s-a produs

impactul.Un exemplu il pot constitui lacurile create artificial in gropile

formate ca urmare a mineritului de suprafata, care, gestionate pe

principii stiintifice pot determina crearea de habitate umede atractive

pentru diverse specii de pasari si nu numai.

Masuri compensatorii off site Presupun crearea de noi habitate in alte zone decat cea in care s-a

produs impactul rezidual in scopul intaririi conservarii speciilor

amenintate de impactul rezidual. Se poate face si prin terti, titularul

de investitii cumparand credite de biodiversitate sau platind o suma

echivalenta cu refacerea echilibrului distrus prin impactul rezidual in

cadrul unui proiect mai amplu de reconstructie ecologica.

Masuri de evitare

-Masuri de proiectare,

tehnologie, alternative

-Ieftin si eficace

-Combaterea impactului

la un stadiu timpuriu in

ciclul de planificare

Masuri de reducere

-Masuri de reducere a

expunerii la impact sau

reducere a impactului

-Aplicabile in fazele de

implementare a

proiectului

-Limitarea severitatii

impactului

Masuri de remediere

-Masuri de aducere a

sitului la stadiul de

dinannte de

implementarea proiectului

-Aplicabil dupa

finalizarea implementarii

-Implementat de

dezvoltator

IMPACT REZIDUAL

Compensare

-Masuri orientate spre a echilibra pierderile

nete

-On site sau off site, aspecte luate in calcul

in faza de planificare si implementare si

revizuite la sfarsit

-Deschide calea negocierilor intre

dezvoltator si decidenti

47

Compensatii in kind Utilizarea instrumentelor de trading. Schemele bancare de

conservare (conservation banking scheems) pot fi exemple in acest

sens (bio banking scheme of Australia (NSW) sau Flächenpools in

Germania in contextul Federal Environmental Impacts Intervention

Rule)

Compansatii out of kind In mod traditional reprezinta plati pentru pierderi de utilizari de

terenuri. Aditional pot include si pachete compensatorii, negociate

cu comunitatile sau autoritatile publice locale sau centrale. Pot

include si plati monetare directe: pentru acces intr-o anumita zona,

pentru utiizarea apei, pentru utilizarea altor resurse minerale (piatra,

nisip, etc). In Europa de Est (deci si in Romania) exista plati pentru

extragerea de material de constructii din albiile raurilor4.

Exista categorii de investitii in dezvoltare pentru care impactul rezidual nu poate fi evitat. In astfel de

cazuri masurile compensatorii – implementate de catre dezvoltator sau prin intermediul unui sistem de

plati compensatorii de mediu – sunt obligatorii, si in cele mai multe cazuri ele lipsesc din legislatia si

practica de la noi din tara.

Din ce in ce mai multi dezvoltatori se plang de durata mare a planificarii si procesului de obtinere a

autorizatiilor de mediu. O problema importanta o reprezinta si cuantificarea dificila a costurilor

implementarii masurilor compensatorii, fara a mentiona faptul ca predictibilitatea costurilor in aceste

cazuri lasa mult de dorit, in multe situatii valorile pronosticate in faza de planificare crescand

semnificativ pe parcursul implementarii.

In aceste conditii, existenta unui mecanism de plati compensatorii de tip in kind pentru impactul

rezidual reprezinta o cale preferata atat de catre autoritati cat si de catre dezvoltatori si alti factori

implicati (Murphy, 2007). Sistemul “conservation banking”, aplicat de regula prin compensatii off site,

poate astfel oferi o serie de avantaje:

- Pierderile temporare pot fi compensate prin plata in avans a compensatiilor;

- Cuantificarea compensatiilor se face in mod unitar si transparent;

- Restaurarea mediului natural se face off site – pe spatii largi, in mod planificat si profesionist;

astfel de proiecte pot avea, prin reconstructie ecologica, efecte mai mari decat acelea ce se

pot obtine prin compensarea on site;

- Se poate obtine efectul “economy of scale” costurile scazand;

- Proiectele de reconstructie off site se realizeaza de profesionisti si nu de dezvoltatori;

- Suportul public pentru proiecte de dimensiuni mari si cu costuri reduse este mai mare.

Toate aceste considerente au determinat elaborarea in faza prelimara a unui mecanism de

compensatii de mediu bazat pe cuantificarea in mod unitar a impactului rezidual si realizarea de plati

compensatorii intr-un fond comun, gestionat de autoritatile publice centrale. Banii acumulati in acest

fond trebuie sa fie directionati pentru compensarea efectelor reziduale ale implementarii proiectelor de

dezvoltare, prin finantarea de proiecte de reconstructie ecologica. Selectarea si promovarea acestor

4 In Romania aceste plati sunt reglate prin procesul de concesionare. Platile sunt colectate pe baza contractelor de

concesionare de catre ANRM. Nici o parte din acesti bani nu este destinata prin legislatia nationala eliminarii

impactului de mediu rezidual

48

proiecte trebuie sa se faca in primul rand tinand cont de efectele reziduale inregistrate, dar si de alte

prioritati legate de conservarea mediului.

A. Cuantificarea EC – compensatii pentru impactul rezidual de mediu / domeniul de

aplicare

Cuantificarea impactului rezidual de mediu rezultat in urma implementarii proiectelor de investitii

reprezinta problema cheie a mecanismului propus. La aceasta data nu exista un cadrul legal si tehnic

(ghiduri de bune practici, norme tehnice, etc) care sa fundamenteze modul de evaluarea a impactului

rezidual. Acesta este motivul pentru care cuantificarea mecanismului EC propus este foarte dificila.

Domeniul de aplicare este larg. In principiu, majoritatea proiectelor de investitii, prin aplicarea de

masuri de evitare, reducere si rectificare duc la un nivel al impactului rezidual redus. Exista totusi

numeroase cazuri (amplasarea si exploatarea carierelor de piatra reprezinta probabil cel mai bun

exemplu) in care impactul rezidual este semnificativ si evident. Astfel, mecanismul EC propus vizeaza

titularii de investitii care au un impact rezidual semnificativ, ce poate fi cuantificat pe baze stiintifico-

tehnice.

Avantajul posibilitatii realizarii compensarii off site, sta la baza acestui mecanism EC. Desigur, odata

ce evidenta caracterului si specificitatii impactelor reziduale este tinuta temeinic de catre autoritatile

centrale, promovarea de proiecte ample care sa vizeze cumulativ aceste impacte, poate determina pe

langa eficacitatea dpdv al conservarii biodiversitatii si o eficienta sporita a utilizarii banilor:

1. Eficienta masurilor compensatorii off site este mult sporita fata de masurile on site;

2. Prin promovarea de plati compensatorii pe baza cuantificarii de la caz la caz a impactului

rezidual, se elimina incertitudinea titularilor de investitii in ceea ce priveste costurile

compensarii de mediu;

3. Prin promovarea de proiecte ample de compensare off site se pot coopta organizatii si

specialisti a caror munca poate avea rezultate mai bune decat masurile de compensare

implementate de titularii de investitii, preocupati mai mult de mersul investitiei;

4. Implementarea mecanismului poate reduce semnificativ perioadele necesare obtinerii

autorizatiilor si avizelor de mediu.

Toate aceste considerente sunt tot atatea argumente pentru elaborarea si implementarea unui

mecanism EC unitar la nivel national.

Pentru cazul particular al exploatarii carierelor de piatra, in analiza au fost luate mai multe variante,

functie de pozitionarea pe lantul concesionare - exploatare redate schematic in figura de mai jos.

49

Figură 3-3: Variante PES pe lantul concesionare – exploatare a carierelor de piatra

Atata in varianta A cat si in varianta B, optiunea recomandata pentru fondul comun este FNM. Motivul

principal pentru care s-a optat pentru varianta B este acela legat de faptul ca prezenta initiativa de

elaborare a EC se refera la ariile naturale protejate, in timp ce mecanismul reprezentat de varianta A –

desi posibil si fezabil, are aplicabilitate atat in ariile protejate cat mai ales in afara acestora.


Schema de implementare a mecanismului EC compensatii pentru impactul rezidual de mediu

Schema privind implementarea de principiu a mecanismului EC este redata in Figură 3-4.

50

Figură 3-4: Schema functionarii de principiu a EC – compensatii pentru impactul residual de mediu

51

Nivelul compensatiei

Nivelul contributiei operatorilor este strans legat de doua aspecte:

- Nivelul concesiunii platite catre ANRM – aspect nu foarte restrictiv atat timp cat nu sunt foarte

ridicate si nu exista perceptia operatrilor ca exista o incarcare prea mare;

- Modul in care se cuantifica impactul rezidual; elaborarea unei metodologii unitare si

transparente de cuantificare a impactului rezidual este foarte importanta.


I. Evaluarea impactului rezidual inca din faza de planificare

Se poate face odata cu planificarea investitiei si trebuie sa reprezinte o conditie pentru parcurgerea cu

succes a procedurii de obtinere a avizelor si autorizatiilor de mediu. Avizarea finala este o rezultanta a

efectuarii platii in cadrul mecanismului EC – contravaloarea impactului rezidual cuantificat.


Platile compensatorii de mediu trebuie transferate intr-un mod transparent si trasabil intr-un fond

comun (recomandat – Fondul de Mediu5). Utilizarea fondurilor se poate face in doua directii:

e) Catre proiecte de reconstructie ecologica ample care sa adreseze impactul rezidual in mod

cumulativ (pentru aceasta, caracterizarea impactelor reziduale pentru care s-au colectat

fonduri trebuie sa stea la baza criteriilor de selectare a proiectelor);

f) Catre realizarea de studii de desemnare si extindere a suprafetelor ariilor protejate; prin

desemnarea de noi arii protejate, se poate obtine combaterea impactului rezidual prin

protejarea habitatelor sau speciilor vizate de impactul residual cumulativ.

Utilizarea ca fond comun a FNM presupune stabilirea obligatiei titularilor de investitii de a vira, pe baza

studiului de cuantificare a impactului rezidual, contravaluarea acestuia catre FNM, inca din faza de

autorizare a investitiei.

Utilizarea acestor fonduri trebuie sa se incadreze in cadrul mai larg al mecanismului de functionare a


compensatiile de mediu in alte scopuri decat cele descrise anterior.

Costuri ocazionate de implementarea operationala a EC- compensatii pentru impactul rezidual

de mediu

Functionarea acestui mecanism EC nu presupune costuri suplimentare semnificative. Pot fi


55 Discutia din sectiunea 2.2. este valabila si in cazul de fata, cu adaptarile de rigoare.

52

- Costuri la nivelul FNM – gestionarea separata a fondurilor rezultate din acest mecanism EC


- Costuri la nivelul organizatiilor eligibile pentru proiectele de reconstructie ecologica –

scriererea si promovarea proiectelor, eventual costuri de co-finantare si de mentinere a

fluxului de numerar.


La o prima analiza, principalele cerinte de natura institutionala ale implementarii EC – compensatii

impactului rezidual de mediu, in varianta utilizarii FNM sunt:



de selectie a proiectelor de reconstructie ecologica pentru organizatiile eligibile;



4. Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza colectarea si transferul contravalorii compensatiei

impactului rezidual.


Nu pot fi identificate cerinte politice sau sociale majore pentru acest PES.

Din punct de vedere legal, se poate constata ca exista, in linii mari, cadrul legal necesar, insa acesta

trebuie rafinat. Exista doua prevederi principale care trebuie introduse:

- Norme tehnice unitare si transparente pentru evaluarea impactului rezidual; fara acestea

intregul mecanism risca sa nu poata fi implementat;

- Fondurile provenite (in FNM) din aceasta sursa sa fie utilizati numai in scopul finantarii

proiectelor menite a combate impactul rezidual cumulativ. Criteriile elaborate pentru finantarea

acestor proiecte trebuie sa fie caracterizate de transparenta si procesul de elaborare a lor

trebuie sa fie participativ in cel mai inalt grad.



Mecanismul propus este un mecanism national.


Implementarea EC – plati compensatorii pentru impactul rezidual de mediu trebuie sa puna accent in

mare masura pe pregatirea temeinica a implementarii. In Tabel 3-3 se pot urmari etapele

recomandate a fi parcurse, pentru implementarea EC – compensatii pentru impactul rezidual de mediu

53

Tabel 3-2: Etape generale de implementare a EC – compensatii pentru impactul rezidual de mediu

Stadiu Etape

Pregatire - Crearea cadrului normativ pentru evaluarea impactului rezidual - Modificarea cadrului legislativ privind avizarea si autorizarea de mediu in

sensul introducerii prevederilor EC - Modificarea cadrului legislativ privind platile catre FNM - Modificarea cadrului institutional de functionare a AFNM - Introducerea unui cadru institutional tehnic in cadrul AFNM privind evaluarea

si caracterizarea impactului residual cumulativ, cu actualizare permanenta - Stabilirea in mod transparent si participativ a prioritatilor si criteriilor de

selectie pentru proiectele ce urmeaza a fi finantate - Proiectarea operationala si financiara a implementarii EC – stabilirea de

indicatori de monitorizare in relatie cu impactul rezidual cumulativ

Implementare - Realizarea evaluarilor de mediu, inclusiv cuantificarea impactului rezidual - Incasarea si transferul fondurilor - Depunererea si analizarea proiectelor - Monitorizarea dpdv tehnic si financiar a implementarii proiectelor

Monitorizare - Verificarea permanenta a nivelului de incasare – masuri de mentinere a incasarilor la nivelul pronosticat

- Realizarea de survey-uri pentru gasirea de solutii de imbunatatire asistemului

- Imbunatatirea permanenta a mecanismului


Pe baza anlizei implementarii acestui EC, precum si pe baza analizei situatiei din Romania, se pot

desemna o serie de riscuri ce apar in procesul implementare. Aceste riscuri, aprecierea importantei

lor, precum si principalele masuri posibile de evitare sunt redate inTabel 3-3.

Tabel 3-3: Principalele riscuri induse de implementarea EC – compensatii pentru impactul residual de

mediu

Riscuri Intensitatea riscului Masuri de evitare

Reticienta autoritatii central responsabile de gestionarea resurselor minerale

Mediu - Lobby pe baza valorii impactului rezidual cumulativ pronosticat

- Sistem unitar elaborat participativ de cuantificare a impactului rezidual




- Inducererea responsabilitatii privind reconstructia ecologica pe baza impactului rezidual cumulativ

Criterii defectuase de cuantificare a impactului rezidual – sentimentul de discriminare a operatorilor economici

Mare - Fundamentarea temeinica a metodologiei de cuantificare a impactului rezidual

- Proces transparent de evaluare a impactului rezidual

- Reducerea perioadelor de obtinere a avizelor si autorizatiilor de mediu




Mediu - Analizarea cu maxima atentie a propunerilor de proiecte;

54


- Implicarea organizatiilor eligibile prin cofinantari

- Stabilirea de criterii de sustenabilitate a rezultatelor proiectelor pe baza evidentei impactului rezidual cumulativ

55

4. SUMAR PRIVIND CONTRIBUTIA LA REALIZAREA

PLANURILOR DE AFACERI ALE ARIILOR PROTEJATE

PILOT

Cerere expresa a caietului de sarcini, contribuirea la realizarea planurilor de afaceri ale ariilor protejate

pilot s-a realizat la solicitarea echipei de experti care lucreaza la elaborarea respectivelor planuri de

afaceri. Astfel, au fost furnizate elementele de calcul pentru estimarea fluxurilor de numerar pentru

implementarea a doua mecanisme locale PES, incluse in cadrul general al mecanismului PES – tarife

de vizitare.

Astfel, pentru Parcul National Piatra Craiului si pentru Parcul Natural Apuseni au fost furnizate date

privind:

I. Venituri din implementarea PES – tarife de vizitare

- Cuantificarea evolutiei numarului de vizitatori;

- Evolutia predictibila a gradului de incasare a tarifului de vizitare;

- Evolutia ponderii incasarii tarifului de vizitare pe diferite cai: internet, operatori economici in

turism, centre si puncte de vizitare, etc..

- Evolutia nivelului tarifului de vizitare.

II. Costuri ocazionate de implementarea PES – tarife de vizitare

- Estimarea costurilor necesare implementarii campaniei de informare preliminare aplicarii

tarifului de vizitare;

- Costuri ocazionate de taxarea de catre finante a aplicarii tarifului de vizitare;

- Costuri ocazionate de utilizarea incasarii on-line;

- Estimarea nivelului comisionarii incasarii tarifului de vizitare;

- Estimarea costurilor de investitii si a costurilor materiale induse de implementarea

mecanismului PES-tarife de vizitare.

In dialogul cu echipa elaboratoare a planurilor de afaceri au mai fost abordate urmatoarele teme:

1) Stabiliraea cuantumului tarifului de vizitare ar trebui sa se fundamenteze pe analize actualizate ale

WTP si a CS la nivelul turistilor care viziteaza ariile naturale protejate.

2) Costurile ocazionate de campaniile de informare a publicului larg privind implementarea PES tarife

de vizitare sunt indispensabile pentru o implementare de succes.

3) In afara de costurile de implementare propriuzisa, planurile de afaceri trebuie sa includa si

cheltuieli pentru intretinerea infrastructurii de vizitare.

4) Planurile de management trebuie sa includa masuri care sa favorizeze, in timp, consacrarea

incasarii tarifului de vizitare pe cai mai putin costisitoare, cum ar fi incasarea on line.

5) Planurile de afaceri trebuie sa includa etapizarea procesului de introducere a tarifului de vizitare,

inclusiv sub aspectul monitorizarii. Rezultate si obiectivele de etapa trebuie urmarite si ajustate

permanent.

56

6) Popularizarea tarifului de vizitare trebuie insotita (in varianta incasarii on line) de informarea in

modul cel mai transparent a eventualului platitor cu privire la proiectele si preocuparile curente ale

administratiei ariilor protejate. Aceasta informare trebuie sa permita de asemenea vizitatorului, in

cazul in care doreste, sa poata contribui suplimentar la sustinerea acestor proiecte, in schimbul

eventual a unor informari periodice personalizate cu privire la rezultatele inregistrate de

administratie in domeniul/proiectul pentru care vizitatorul a ales sa contribuie.

7) Tariful de vizitare trebuie sa fie in masura insemnata flexibil, putand constitui o moneda de schimb

in parteneriate diverse ce se pot concretiza cu parteneri doritori a se manifesta in domeniul

corporate responsability.

Pana la finalizarea contractului, orice solicitare suplimentara de a contribui la elaborarea planurilor de

afaceri va fi satisfacuta cu promptitudine.

57

5. MODUL DE INSTRUIRE PES SI EC

5.1. Introducere. Obiectiv

Sustenabilitatea financiara a administrarii ariilor naturale protejate presupune identificarea

dezechilibrelor intre necesitatea de finantare a activitatilor de administrare si beneficiile obtinute de

diverse sectoare economice ca urmare a utilizarii serviciilor ecosistemice.

Ecosistemele din ariile protejate au efecte economice semnificative in cazul in care se aplica o

gestionare drabila a ecosistemelor. Numeroase sectoare de activitate, printre care turismul,

agricultura, silvicultura, imbutelierea apelor minerale, administrarea bazinelor hidrografice, beneficiaza

de servicii ecosistemice care, traduse in termeni monetari reprezinta valori semnificative. Provocarea

in ceea ce priveste mecanismele de plati pentru serviciile ecosistemice consta in captarea acestor

valori si disponibilizarea lor catre administratiile ariilor naturale protejate.

Idenitificarea si proiectarea mecanismelor PES presupune o analiza atenta a serviciilor ecosistemice,

intr-o abordare sectoriala, cuantificarea serviciilor ecosistemice in termeni monetari, identificarea

beneficiarilor serviciilor ecosistemice si gasirea celei mai rezonabile, transparente si practice cai de a

transfera parte din beneficiile respective pentru satisfacerea necesitatilor de finantare ale ariilor

protejate.

Odata incheiata etapa de identificare si proiectare a mecanismelor PES, implementarea acestora

trebuie sa tina seama ca, in multe cazuri, este necesara o revizuirea a cadrului institutional si

legislativ, pe de o parte, iar pe de alta parte este necesara o planificara foarte atenta a procesului. O

planificare necorespunzatoare poate atrage dupa sine esecul mecanismului PES, cu efecte pe termen

lung, existand si riscul compromiterii initiativei.

Planificarea implementarii unui mecanism PES la nivel local mai ales, presupune o foarte atenta

analiza a costurilor si riscurilor pe care o astfel de implementare le presupune, precum si realizarea

unor prognoze financiare realiste, fara de care succesul unui mecanism PES este putin probabil.

Instruirea in domeniul PES si EC isi propune sa determine la nivelul presonalului de decizie de la

nivelul administratiilor de parcuri naturale si nationale dobandirea cunostintelor si deprinderilor

necesare pentru intelegerea necesitatii si oportunitatii mecanismelor de plati pentru serviciile

ecosistemelor, proiectarea si planificarea unui mecanism PES, adaptarea mecanismelor PES la

specificul local al ecosistemelor care furnizeaza servicii la nivelul ariilor protejate si implementarea cu

succes a PES.

5.2. Continut

Curriculla de instruire este cuprinsa din urmatoarele sectiuni:

58

a) Introducere. Definitii. Necesitatea si oportunitatea mecanismelor PES si EC

Aceasta sectiune include o trecere in revista a surselor bibliografice in scopul de a familiariza

participantii la curs cu evolutia abordarii teoretice la nivel international si national in ceea ce priveste

valoarea ecosistemelor, comparatia intre scenariile BAU si SEM, conceptul de mecanism PES,

precum si exemple de bune practici.

Necesitatea si oportunitatea mecanismelor PES si EC este privita din perspectiva sustenabilitatii

financiare a administrarii ariilor protejate pe de o parte si din perspectiva alegerii PES si a momentului

optim de implementare, pe de alta parte.

b) Identificarea posibilelor mecanisme PES si EC pe baza valorii monetare a serviciilor

ecositemice

Aceasta sectiune prezinta legatura intre rezultatele activitatii de evaluare economica a serviciilor

ecosistemice si identificarea posibilelor mecanisme PES/EC. Printr-o abordare sectoriala, plecand de

la serviciile ecosistemice prezente pe raza ariei protejate si de la principalii beneficiari ai acestor

servicii ecosistemice, se prezinta argumente si criterii pentru identificarea celor mai potrivite

mecanisme PES si EC. Accentul se pune pe PES la nivel local, dar se analizeaza succint si aria

mecanismelor PES/EC la nivel national.

c) Descrierea unui mecanism PES

Descrierea unui mecanism PES presupune colectarea si colationarea datelor necesare si modul de

prezentare a acestora in vederea facilitarii deciziei in ceea ce priveste mecanismele PES. Decizia

adoptarii unui mecanism PES/EC este de cele mai multe ori pe umerii factiorilor publici de decizie.

Argumentarea deciziei si furnizarea tuturor datelor necesare procesului decizional reprezinta o etapa

foarte importanta. Efectele unui mecanism PES pot fi de durata si cu efecte sociale, politice,

institutionale si legislative semnificative. De aceea, descrierea reprezinta o etapa foarte importanta. Se

va prezenta o structura optima in ceea ce priveste descrierea si prezentarea unui mecanism PES:

schema de implementare, cuantificarea financiara, costurile ocazionate, conditii social-politice, riscuri,

conditii legislative, etape de implementare, maturitatea une propuneri de PES.

d) Analiza unui mecanism PES dpdv social

Aceasta sectiune a modului de instruire va cuprinde in primul rand exemple privind efectele sociale ale

PES / EC. De asemenea, se vor prezenta efectele sociale estimate pentru mecanismele descrise in

cadrul contractului de consultanta, facandu-se o analiza comparativa a efectelor acestora. Participantii

vor fi determinati sa particularizeze nivelul local al PES-urilor descrise la conditiile ariilor protejate in a

caror administrare sunt implicati, prilej de analiza si discutii ce pot ridica nivelul de experienta si

cunostinte ale tuturor participantilor.

e) Analiza unui PES dpdv institutional

De cele mai multe ori, un mecanism PES presupune o serie de schimbari institutionale care sa

permita implementarea sa. Aceste schimbari de natura institutionala pot fi drastice (infiintarea sau

desfintarea unei anumite institutii), semnificative (restructurari extinse ale cadrulu institutional) sau mai

59

putin semnificative (modificarea regulamentelor si normativelor interne, cresterea capacitatii, etc.).

Prin prezentarea PES descrise in prezentul raport, dar si prin prezentarea de exemple de bune

practici sau de esecuri in ceea ce priveste implementarea PES, participantii vor dobandi cunostinte in

ceea ce priveste modul in care se face analizarea necesitatii si oportunitatii reformei institutionale in

sensul implementarii unui mecanism PES/EC la nivel national dar si local.

f) Analiza unui PES dpdv legislativ. Necesitatea modificarii cadrului legislativ.

Aceasta sectiune va furniza participantilor instrumentele necesare unei analize a necesitatilor de

schimbare a cadrului legislativ impuse de implementarea unui mecanism PES. Particularizarea si

discutiile se vor baza pe prezentarea concluziilor ocazionate de identificarea si descrierea PES-urilor

proiectate in cadrul proiectului.

g) Cuantificarea valorica – prognozarea financiara pentru un mecanism PES

Efortul implementarii unui mecanism PES trebuie temeinic justificat de efectele in ceea ce priveste

imbunatatirea cadrului de finantare a ariilor protejate. Proiectarea in mod realist a fluxurilor de numerar

in ceea ce priveste mecanismele PES reprezinta, din acest punct de , o etapa extrem de importanta a

procesului de analiza si descriere a unui mecanism PES. Participantii vor deprinde tehnici de utilizare

a datelor de natura financiara aflate la dispozitia lor in scopul realizarii unei prognoze realiste a

fluxurilor de numerar determinate de implementare. In particular, participantilor li se vor prezenta

cazuri specifice de estimare a fluxurilor de numerar in cazuri particulare ale implementarii la nivel local

a PES-urilor identificate si descrise in cadrul contractului.

h) Costuri ocazionate de implementarea PES

Prin parcurgerea acestei sectiuni, participantilor li se vor transfera cunostinte cu privire la identificarea

si cuantificarea costurilor ocazionate de implementarea PES. In scopul unei mai bune fixari a

cunostintelor, participantilor li se va solicita sa estimeze, fiecare la nivelul ariei protejate in a carei

administrare este implicat, costurile ocazionate de implementarea PES-tarife de vizitare.

i) Analiza riscurilor

Aceasta sectiune va presupune explicarea necesitatii realizarii unei foarte atente analize a riscurilor ce

pot interveni in cazul implementarii unui PES. Particular, prin discutii libere vor fi analizate riscurile de

implementare ale PES-urilor idendificate si descrise in cadrul contractului.

j) Etape de implementare

Planificarea PES presupune o etapizare a procesului, cu mare accent pe perioada de pregatire a

implementarii. Etapizarea corecta a procesului si planificarea atenta a fiecarei etape reprezinta cel mai

bun mod de evitare a riscurilor de implementare. Participantilor li se vor prezenta cazurile de

mecanisme PES – tarife de vizitare, accentuandu-se etapele de pregatire – mai cu seama informarea

publicului, pregatirea personalului si crearea retelei de colectare.

k) Caracterul local vs. Caracterul national al PES

60

Intregul modul este orientat catre caracterul local al PES, chiar daca abordarea are numeroase parti

comune la nivel national. Fiecare participant poate sa decida, pe parcursul pregatirii, principalele

elemente care trebuie sa fie analizate cand particularizeaza la niveul ariei naturale protejate proprii

mecanisme PES descise la nivel national. Se va accentua diferenta intre PES-urile la nivel national si

local, mai ales in ceea ce priveste atributiile si responsabilitatile de descriere, analizare si

implementare. On loc important il va avea in cadrul acestei sectiuni, descrierea modalitatilor de

transfer si oportunitatea de a accesa fondurile ce vac obiectul mecanismelor PES si EC la nivel

national.

l) Descrierea PES/EC proiectate

In sectiunea finala se vor prezenta pe larg mecanismele PES si EC care au facut obiectul contractului

de consultanta. Prezentarea realizata pentru aceasta sectiune este anexata la prezentul raport.

5.3. Metoda de transfer al informatiei

Prezentul modul de instruire fa folosi o abordare bazata pe dialog. Vor fi utilizate prezentari PPT,

discutii libere, studii de caz si analize de practici din tara si de la nivel international.

5.4. Evaluare

La finalul instruirii, fiecare participant va completa un formular care va permite evaluarea cursului,

principalele propuneri de imbunatatire pe viitor a acestor instruiri si nevoile de instruire in domeniu.

Modelul de chestionar utilizat este de asemenea prezentat in anexa.

61

Bibliografie

Aylward, B. 2000. Economic analysis of land-use change in a watershed context. Presented at a

UNESCO Symposium/Workshop on Forest-Water-People in the Humid Tropics, Kuala Lumpur,

Malaysia. 31 July - 4 August, 2000.

Bovarnick, A., F. Alpizar, C. Schnell, Editors, 2010 The Importance of Biodiversity and Ecosystems in

Economic Growth and Equity in Latin America and the Caribbean: An economic valuation of

ecosystems, United Nations Development

Briggs B., Hill D., 2009, Conservation Bamking – A Brighter Future for Quarrying in the UK, Londra

Dumitras, D. 2008 Comparing welfare estimates from travel cost and contingent valuation –

application to the recreation value of Romanian parks, Lucrari Stiintifice, Seria I, 10(4)

Dumitras, D., Ariton, F., Merce, E., 2011. A brief Economic Assessment on the Valuation of National

and Natural Parks: the case of Romania. Not. Bot. Hort. Agrobot. Cluj 39 (1):134-138.

Dryden R., Gully B., 2006, Resource Consent Conditions – Compensation for adverse Environmental Effects,

New Zeeland.

Greiber, Thomas (Ed), 2009 Payments for Ecosystem Services. Legal andInstitutional

Frameworks. IUCN, Gland, Switzerland.

INCDT – 2009 Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Turism (National Institute for Research

and Development for Tourism), - Strategia nationala de dezvoltare a ecoturismului in Romania,

Faza 1 – Experienta ecoturistica la nivel national si international, Bucuresti 2009.

Renee Murphy, 2007, The contribution of environmental compensation to the sustainable

development resources, The Eastern Regional Organisation for Planning and Housing,

Thomas B Fischer, Paola Gazzola, Urmila Jha-Thakur, Ingrid Belčáková, Ralf Aschemann 2008,

Environmental Assessment Lecturers’ Handbook, University of Liverpool

UNDP, 2012 An Assessment of the Contribution of Ecosystems in Protected Areas to Sector Growth

and Human Well Being in Romania, draft final report, Bucharest

UNDP 2010 Financial Analysis over the Romanian Carpathian Protected Areas Network, final report,

Bucharest

WWF, 2009 Guide to Conservation Finance – Sustainable Finance for the Planet

Wunder,S. (2005) Payments for environmental services: some nuts and bolts. Occasional Paper

No. 42. Bogor, CIFOR.

62

Wunder, S. (2008) Necessary Conditions for Ecosystem Service Payments. Conference Paper,

Economics and conservation in the Tropics, Jan 31 – Feb 1, 2008.

WWF, 2010 Payments for Ecosystem Services. Literature review. A review of lesson learned and

a framework for assessing PES feasibilit

63

Anexa 1 – Centralizator al necesitatilor de adaptare a cadrului institutional si legislativ

Nr. Crt.

Mecanism PES/EC Mecanisme de incasare / transfer.

Necesitati privind adaptarea cadrului institutional

Necesitati privind adaptarea cadrului legal

1 PES – tarife de vizitare

-Incasare prin Internet – majoritatea AP dispun de pagini web si de personal de specialitate in cadrul administratiilor -Incasarea pe caile de acces auto sau traseele de calatorie – posibila numai pentru caile importante de acces si/sau la AP care au un numar limitat de intrari in parc. -Incasarea prin intermediul facilitatilor de cazare si transport – presupune ca incasarea sa se realizeze prin vanzarea de bilete de acces de catre operatorii facilitatilor de cazare si transport. Incasarea la nivelul facilitatilor de vizitare de tipul centrelor de vizitare si a punctelor de informare.

-Intarirea capacitatii materiale a administratiilor de AP -Intarirea capacitatii de personal a administratiilor AP: adaptarea structurii de personal, pregatirea personalului -Crearea legaturilor institutionale cu prestatorii serviciilor de incasare a taxei de vizitare – in cazul in care se impune utilizarea incasarii prin intermediul operatorilor facilitatilor de cazare si transport.

Cadru legal existent.

2 PES – Contributii ale operatorilor din turism

-Incasarea contributiei de la turisti. Se poate face odata cu plata de catre acestia a serviciilor turistice. -Transferul fondurilor Contributia operatorilor din turmis trebuie transferata intr-un mod transparent si trasabil intr-un fond comun (recomandat – Fondul de Mediu). Utilizarea ulterioara se poate face in doua directii:

a) Catre platile

-Intarirea capacitatii AFNM pentru administrarea financiara a fondurilor -Intarirea capacitatii AFNM in directia dezvoltarii si aplicarii de criterii transparente si adecvate de selectie a proiectelor pentru administratiile de arii naturale protejate -Intarirea capacitatii de monitorizare a acestor proiecte, inclusiv dpdv al nevoilor de asistenta tehnica de specialitate -Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza

-OUG. 196/22 decembrie 2005 privind Fondul pentru Mediu, modificata si completata prin Legea nr. 105/2006, Legea nr. 292/2007, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010, Legea nr. 167/2010, Legea nr. 179/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2010 Revizuirea cadrului legislativ trebuie sa urmareasca:

- Largirea bazei de colectare a fondului de mediu prin includerea alaturi de poluatori a beneficiarilor serviciilor

64

compensatorii Catre proiecte punctuale depuse de catre administratiile ariilor protejate din care se incaseaza contributia pe turism.

colectarea si transferul contributiei la nivelul operatorilor economici din turism vizati.

ecosistemice; in speta operatorii economici din zonele ariilor protejate furnizoare de servicii ecosistemice de care beneficiaza sectorul turismului;

- Stabilirea cuantumului procentual raportat la serviciile comercializate de catre operatorii economici;

- Securizarea destinatiei fondurilor astfel colectate in asa fel incat Administratia Fondului de Mediu sa utilizeze aceste fonduri in exclusivitate pentru proiecte destinate imbunatatirii sustenabilitatii financiare a administrarii ariilor protejate.

O dificultate legislativa ce trebuie surmontata la schimbarea cadrului legislativ este definirea operatorilor de turism ce au obligatia platii contributiilor.

3 PES Contributii operatori in domeniul imbutelierii apelor minerale

-Incasarea contributiei de la cumparatori se poate face odata cu plata de catre cumparatorii a produselor pe baza de apa minerala. -Transferul fondurilor Contributia operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale trebuie transferata intr-un mod transparent si trasabil intr-un fond comun (recomandat – Fondul de Mediu). Utilizarea ulterioara se poate face in doua directii:

b) Catre platile compensatorii

c) Catre proiecte punctuale depuse de catre administratiile ariilor protejate din care se incaseaza contributia pe ape minerale,

-Intarirea capacitatii AFNM pentru administrarea financiara a fondurilor -Intarirea capacitatii AFNM in directia dezvoltarii si aplicarii de criterii transparente si adecvate de selectie a proiectelor pentru administratiile de arii naturale protejate -Intarirea capacitatii de monitorizare a acestor proiecte, inclusiv dpdv al nevoilor de asistenta tehnica de specialitate -Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza colectarea si transferul contributiei la nivelul operatorilor economici din domeniul imbutelierii apelor minerale vizati.

-OUG. 196/22 decembrie 2005 privind Fondul pentru Mediu, modificata si completata prin Legea nr. 105/2006, Legea nr. 292/2007, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010, Legea nr. 167/2010, Legea nr. 179/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2010 Revizuirea cadrului legislativ trebuie sa urmareasca:

- Largirea bazei de colectare a fondului de mediu prin includerea alaturi de poluatori a beneficiarilor serviciilor ecosistemice; in speta operatorii economici din sectorul imbutelierii apelor minerale;

- Stabilirea cuantumului procentual raportat la produsele comercializate de catre operatorii economici vizati;

- Securizarea destinatiei fondurilor astfel colectate in asa fel incat Administratia Fondului de Mediu sa utilizeze aceste fonduri in exclusivitate pentru proiecte destinate imbunatatirii sustenabilitatii

65

financiare a administrarii ariilor protejate.

4 EC - compensatii pentru impactul rezidual de mediu

-Evaluarea impactului rezidual inca din faza de planificare se poate face odata cu planificarea investitiei si trebuie sa reprezinte o conditie pentru parcurgerea cu succes a procedurii de obtinere a avizelor si autorizatiilor de mediu. -Transferul fondurilor Platile compensatorii de mediu trebuie transferate intr-un mod transparent si trasabil intr-un fond comun (recomandat – Fondul de Mediu).

-Intarirea capacitatii AFNM pentru administrarea financiara a fondurilor; -Intarirea capacitatii AFNM in directia dezvoltarii si aplicarii de criterii transparente si adecvate de selectie a proiectelor de reconstructie ecologica pentru organizatiile eligibile; -Intarirea capacitatii de monitorizare a acestor proiecte, inclusiv dpdv al nevoilor de asistenta tehnica de specialitate; -Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza colectarea si transferul contravalorii compensatiei impactului rezidual.

-Ordin MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar -Ordinul MAPAM nr. 36/2004 privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu -Ordinul comun MMP/MAI/MADDR/MDRT nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private -Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului -HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe -Ordin MM nr. 1026/2009 pentru aprobarea condiţiilor de elaborare a Raportului de Mediu, Raportului privind Impactul asupra Mediului, Bilanţului de Mediu, Raportului de amplasament, Raportului de Securitate şi a Studiului de Evaluare adecvată -OUG. 196/22 decembrie 2005 privind Fondul pentru Mediu, modificata si completata prin Legea nr. 105/2006, Legea nr. 292/2007, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010, Legea nr. 167/2010, Legea nr. 179/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2010

http://mmediu.ro/file/2009_Ordin_1026.pdf






66

Exista doua prevederi principale care trebuie introduse:

- Norme tehnice unitare si transparente pentru evaluarea impactului rezidual; fara acestea intregul mecanism risca sa nu poata fi implementat;

- Fondurile provenite (in FNM) din aceasta sursa sa fie utilizati numai in scopul finantarii proiectelor menite a combate impactul rezidual cumulativ. Criteriile elaborate pentru finantarea acestor proiecte trebuie sa fie caracterizate de transparenta si procesul de elaborare a lor trebuie sa fie participativ in cel mai inalt grad.

67

Anexa 2 – Prezentarea PES/EC (sustinere modul de

instruire)

Slide 1

Mecanisme PES pentru captarea valorii

monetare a serviciilor ecosistemice –

parcurile din Carpatii Romanesti

1

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

Slide 2

2

Agenda

Studiul – scop si abordare

Turism – PES 1 – taxa de vizitare a parcului

Turism PES 2 – contributii ale operatorilor din turism

Sectorul apa – PES 3 – contributii ale imbuteliatorilor apei minerale

Sectorul apa – PES 4 – serviciile ecosistemice in colaborare cu AN Apele Romane

Concluzii

Ce e de facut

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

Slide 3 Studiu – scop si abordare

3

Proiectarea unor mecanisme viabile pentru

plata serviciilor ecosistemice

Punct de plecare – beneficiarii principali ai

serviciilor ecosistemice

Cadrul legislativ – mecanisme cat mai simplu

de proiectat in cadrul legislativ actual

Cadrul general al mecanismelor PES

Design pentru situatii pilot

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

68

Slide 4 Taxe de vizitare a ariei protejate

4

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

Slide 5 Caracteristici principale

5

Cadru legislativ existent - nu este nevoie de

modificari majore la nivel legislativ

Nivel local

Etapa de pregatire a implemetarii – constientizare,

facilitati, crestere capacitate, motivare

“Honey pots” – parcuri la care merita si percuri la

care nu merita

Diversificarea modului de colectare

Externalizarea colectarii

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

Slide 6 1. Faza de pregatire

6

Campanie de constientizare la nivel national si local –necesitatea introducerii taxelor de vizitare, transparenta in utilizarea banilor de catre AP;

Imbunatatirea facilitatilor de vizitare;

Popularizarea intensa a facilitatilor de vizitare – pe toatecanalele de comunicare identificate functie de profilul turistilortintiti – la nivel local, national si international;

Crearea si intarirea institutionala a AAAP;

Determinarea nivelului optim al taxei de vizitare (studii CS siWTP);

Proiectarea operationala si financiara a implementarii PES –stabilirea de indicatori de monitorizare;

Adaptarea structurii de personal; pregatirea personalului.

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

69

Slide 7 2. Implementarea propriuzisa

7

Contracte pentru servicii de plati on-line

Promovare site- plati on line;

Pregatirea punctelor de incasare;

Contracte cu prestatorii serviciilor de incasare;

Achizitionare material: tichete, stickere;

Achizitionarea si amplasarea automatelor de incasare;

Campanie de constientizare / promovare;

Intretinerea permanenta a facilitatilor de vizitare;

Implementarea mecanismului de incasare / utilizare a fondurilor;

Executarea permanenta de controale in AP la nivelulvizitatorilor si a operatorilor facilitatilor de turism si transport;

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

Slide 8 3. Monitorizare

8

Control permanent la nivelul ariei pentru

verificarea posesiei tichetului de vizitare;

Verificarea permanenta a nivelului de incasare

– masuri de mentinere a incasarilor la nivelul

pronosticat;

Realizarea de survey-uri pentru gasirea de

solutii de imbunatatire a sistemului;

Imbunatatirea permanenta a mecanismului.

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

Slide 9 Turism – contributii ale operatorilor

in turism9

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

70

Slide 10 Sector apa – contributii ale

imbuteliatorilor de ape minerale10

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

Slide 11 Caracteristici

11

Nivel national

Redistribuire pe baza de proiecte ( ANFM)

Fondul de mediu – modificarea cadrului

legislativ:

Sa plateasca si utilizatorii ES

Cine plateste si cat

Directionarea precisa a banilor

Scrierea, selectia si implementarea proiectelor

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

Slide 12 Sector apa – PES in colaborare cu

AN Apele Romane12

S.E.Beneficiari in

aval

AN AR – servicii de

mentinere a calitatii

apei

Fond Forestier –

servicii de protectie

a bazinelor

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

71

Slide 13 Caracteristici

13

Cadru legislativ determinat de catre

demersurile ANAR

Sistem de transfer catre proprietari de terenuri

mai degraba dect catre AP

_____

______________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

Slide 14 Concluzii

14

Potential ridicat, atat la nivel local cat si la

nivel national

Taxele de vizitare – efort concentrat la nivel de

administratie a ariei protejate

Pregatire detaliata, motivare a personalului

Faza pilot

Utilizarea FNM – efort concentrat la nivel

central – RNP, MMP

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

___________________________________

72

Anexa 3: Formular de evaluare sesiune de instruire

Sesiune Instruire:

Data:

Locatie:

1. Evaluati eficienta sesiunii pe o scara de la 1 la 5:

(1. scazuta 2. sub medie 3. medie 4. peste medie 5. excelenta)

1. 2. 3. 4. 5.

Comentarii:

2. Care au fost sectiunile din modulul de instruire cele mai folositoare si de ce?

3. Care au fost sectiunile din modului de instruire cele mai putin folositoare si de

ce?

4.Evaluati gradul in care asteptarile dumneavoastra au fost satisfacute :


1. 2. 3. 4. 5.

73

Comentarii:

5. Evaluati gradul in care obiectivele referitoare la instruire au fost realizate :


1. 2. 3. 4. 5.

Comentarii:

6. In ce masura sunteti satisfacut(a) de metodele de instruire utilizate ?


1. 2. 3. 4. 5.

Comentarii:

7. In ce masura v-ati implicat in initierea si desfasurarea discutiilor pe parcursul

cursului de instruire ?


1. 2. 3. 4. 5.

Comentarii:

74

8. Evaluati prestatia instructorului pe o scara de la 1 la 5 ?


1. 2. 3. 4. 5.

Comentarii:

9. Evaluati materiale de instruire distribuite si prezentate:


1. 2. 3. 4. 5.

Comentarii

10. Care apreciati ca sunt principalele subiecte pe care le veti putea aplica in activitatea

dumneavoastra profesionala ?

11. Care sunt temele care v-ar interesa, prioritar sa fie abordate in cursurile de instruire

viitoare?

12. Alte sugestii si comentarii

75

Anexa 4 – Descriere preliminara a mecanismului PES – RA

Apele Romane

Mecanismtul PES proiectat cu privire la resursa de apa de suprafata se bazeaza pe lantul de

cauzalitate ce cupride fondul forestier cu rol de protectie a bazinelor hidrografice, corpul de apa si

utilizatorii din aval a apelor, in zona Dunarii.

a) Sistemul in aflat in atentia specialistilor “Apele Romane”

In faza de revizuire a Planurilor de management bazinale, specialistii “Apele Romane” analizeaza

posibilitatea rafinarii instrumentului economic al contributiilor pentru resursa de apa, prin includerea

valorii serviciilor ecosistemice, pana in acest moment internalizate. Necesitatea analizarii acestei

posibilitati a plecat din constientizarea cauzalitatii intre utilizarea apei in zonele umede din bazinul

Dunarii de jos si costurile de mediu internalizate de catre “ Apele Romane” si ocazionate de

implementarea prevederilor legale privind protectia mediului (directive specifica, etc.)

In acest sent, la nivelul “Apele Romane” s-au parcurs etapele de identificare si descriere a bunurilor si

serviciilor ecosistemice, precum si stabilirea criteriilor pentru calculul noii contributii pentru resursa de

apa (spre exemplu RON/ha de zona umeda).

b) Concept – plati pentru serviciile ecosistemice furnizate de padurile cu rol de protectie a

bazinelor hidrografice

La randul lor, specialistii forestieri din cadrul Romsilva si UNDP au generat concluzii cu privire la

serviciile ecosistemice furnizate de fondul forestier si analizeaza posibilitatea de a implementa un

mecanism de plati pentru serviciile ecosistemice furnizare de fondul forestier.

In mod evident integrarea dintre cele doua sisteme la care se lucreaza, pentru moment, in paralel

poate determina un efect sinergic, reducand costurile de implementare pe de o parte si determinand o

rezistenta mai reudsa din partea factorilor de decizie si a potentialilor beneficiari.


Schema privind implementarea de principiu a mecanismului de plati sinergic ape/paduri este redata in

figura anexata prezentei.


Nivelul contributiei este rezultat din insumarea valorii serviciilor ecosistemice de regularizare si

protectie generate de functia de protectie a padurii cu valoarea pierderilor de profit suferite de catre

Apele Romane pentru administrarea in conditiilre celor mai recente reglemetari legale, a resursei de

apa. Desigur ca mai sunt etape de parcurs in ceea ce priveste cuantificarea acestor functii si costuri,

dar se poatea afirma ca valoarea serviciilor ecosistemice generate de fondul forestier nu reprezinta un

procent insemnat din costurile cuantificate in domeniul apelor.

76

Mecanismele de incasare / transferIncasarea contributiei de la beneficiarii din aval - se poate face

odata cu plata de catre acestia, prin reglementarea contributiei pentru resursa de apa, la nivel

national. .

Transferul fondurilor – posibil a se realiza:

I. Intr-un cadru special reglementat, prin plati de la Apele Romane catre

proprietarii/administratorii/ de paduri cu functie de protectie. Desigur, se transfera valoarea

aferenta acestor servicii de protectie, minus o parte din costurile de colectare.

II. Prin transferal sumelor încasate către Ministerul Mediului şi Pădurilor care urmează să facă

plăţile aferente programului de compensare a pierderilor economice suferite de către

proprietarii terenurilor forestiere datorită funciilor de protective a apelor şi către

administratorii ariilor natural protejate pentru susţinerea programelor de conservare a

ecosistemelor în bazinele hidrografice din arii protejate

Considerente preliminare privind cerintele institutionale

La o prima analiza, principalele cerinte de natura institutionala ale implementarii mecanismului sunt

legate de reglementarea legaturii institutionale intre beneficiari si Apele Romane pe de o parte si Apele

Romane si Ministerul Mediului şi Pădurilor , administratorii/proprietarii de paduri pe de alta parte.

Considerente preliminare privind cerintele sociale, legale, politice

Cerintele politice de implementare a acestui mecanism nu sunt de natura a impiedica major. Ele se pot

referi la politica de dezvoltare a guvernului in domeniul apelor care poate sa tinteasca largirea reduceri

ale nivelului perceput al contributiilor pentru resursa de apa. In aceste conditii, existenta unei

contributii mai mari sau extinderea bazei de contributori poate sa ridice o serie de probleme, nu

insurmontabile atata timp cat nivelul contributiei este redus.

Conditiile sociale sunt legate de profilul beneficiarului si de deschiderea acestora de a intelege

sustenabilitatea unei asemene abordari.

Desigur, constrangerea majora o reprezinta necesitatea modificarii cadrului de reglementare. E de

presupus insa ca promovarea in comun a acestor modificari de catre ambele domenii, apa si paduri,

poate determina un proces mai de calitate si cu o mai buna consultare, deci cu perspective mai

optimiste.

77

Harta functionarii de principiu a PES – ape/paduri

78

Documents

(PES) si pentru compensatii de mediu