Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova

7/26/2019 Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova

http://slidepdf.com/reader/full/perspectivele-dezvoltarii-turismului-balnear-studiu-de-caz-statiunea-slanic 1/55

Introducere.............................................................................................................................3

Capitolul I. Conţinutul şi formele turismului balnear..............................................................4

1.1 Conceptul de turism......................................................................................................4

1.2 Criterii de clasificare i particularită i ale formelor de turismș ț ........................................5

1.3 Sta iune balneară i amenajarea acesteiaț ș ...................................................................7

1.4 ocul turismului balneara !n cadrul formelor de turism................................................"

1.5 Caracteristici ale turismului balnear european...........................................................1#

1.$ Caracteristici ale turismului balnear rom%nesc...........................................................11

1.7 &uncte forte i puncte slabe ale turismului balnear rom%nescș ...................................13

'iblio(rafie...........................................................................................................................14

Capitolul II )nali*a sta iunii balneare Slănic &ra+o,aț .........................................................15

2.1 Scurt istoric al ora ului Slănic &ra+o,aș ......................................................................15

2.2 )şe*are (eo(rafică a staţiunii balneare.....................................................................1$

2.3 )tracţii turistice............................................................................................................17

-u*eul Sării......................................................................................................................1"

2.4 rasee turistice...........................................................................................................1"

2.4.1 &rincipalele trasee turistice..................................................................................1"

2.4.2 )lte trasee turistice...............................................................................................2#

2.5 /actorii naturali de care dispune statiunea................................................................2#

2.$ )nali*a ba*ei te+nico0materială şi a ofertei de ser,icii !n staţiune............................21

'iblio(rafie........................................................................................................................23

Capitolul III &ro(rame de de*,oltare turistcă a sta iuni balneare Slănic &ra+o,aț ..............24

3.1 )nali*a ba*ei te+nico0materiale..................................................................................24

3.1.1 )cti,iatea de ca*are.............................................................................................24

3.1.2 )cti,itatea de alimentaţie.....................................................................................2"

3.1.3 Instalaţii de a(rement...........................................................................................3#3.1.4 'a*e de tratament................................................................................................31

3.2 )nali*a circulaţie turistice...........................................................................................32

3.3 )nali*a comparati,ă pri,ind potentialul turistic intre statiunea Slănic &ra+o,a si

Slănic -oldo,a.................................................................................................................3"

3.3.1 &re*entare potential turistic al *onei Slănic -oldo,a..........................................3"

3.3.2 'a*e de tratament................................................................................................4

3.4 irec ii strate(ice de de*,oltare a sta iunii Slănic &ra+o,aț ț ......................................4"Cpitolul I Conclu*ii i propuneriș .........................................................................................51



4.1 Conclu*ii.....................................................................................................................51

4.2 &ropuneri....................................................................................................................52

'iblio(rafie...........................................................................................................................55



Introducere

Cu toate că majoritatea specialiştilor consideră turismul un fenomen specific

perioadei contemporane acesta s0a conturat la sf%rşitul secolului al I lea. e*,oltarearapidă a acestui domeniu s0a datorat reali*ărilor oferite de re,oluţia te+nico0ştiinţifică

contemporană ce au constat !n de*,oltarea şi moderni*area mijloacelor de transport a

unităţilor de ca*are şi de alimentaţie.

6om%nia se află printre ţările cu cele mai mari resurse de ape minerale şi termale

din uropa ce au efecte terapeutice miraculoase o parte dintre acestea afl%ndu0se !n

sta iunea Slănic &ra+o,aț . )stfel principala atracţie o repre*intă lacurile sărate dar i minaș

Slănic.

8n urma unor studii efectuate asupra posibilităţilor de de*,oltare turistică a

staţiunilor rom%neşti specialiştii aprecia*ă că !n următorii ani sta iunea Slănic &ra+o,aț

,a de,eni una dintre cele mai cunoscute sta iuni de la noi arăț ț

&ornind de la toate aceste afirmaţii lucrarea de faţă !şi propune să anali*e*e

potenţialul turistic pre*ent şi de perspecti,ă al sta iuniiț Slănic &ra+o,a să e,idenţie*e

rolul şi importanţa acesteia !n turismul rom%nesc şi să preconi*e*e direcţiile de de*,oltare

a turismului !n *onă. e asemenea pe ba*a acestora se urmăreşte (ăsirea unor soluţii de

,alorificare şi elaborare a unor strate(ii de promo,are turistică a staţiunii determinarea

(radului său de atracti,itate aceasta repre*ent%nd una dintre locaţiile cele mai putin

căutate at%t la ni,el naţional c%t şi internaţional de i dispune de o paletă lar(ă deș

afecţiuni ce pot fi tratate dar şi pentru istoria şi resursele sale deosebite.

1



Capitolul I. Conţinutul şi formele turismului balnear

urismul balnear este o componentă majoră a turismului acesta cuprinde aspecte

(enerale pri,ind turismul balnear !nţele(%nd prin aceasta clarificarea conceptelor de cură

a,%nd la ba*ă at%t factorii naturali utili*aţi c%t şi procedurile folosite 9termalism

crenoterapie talasoterapie balneoterapie balneoclimatoterapie şi mai nou spa :elness;.

1.1 Conceptul de turism

urismul repre*intă astă*i prin conţinutul şi rolul său un domeniu distinct de

acti,itate o componentă de primă importanţă a ,ieţii economice şi sociale pentru un

număr tot mai mare de ţări1.

urismul este considerat !n primul r%nd <o forma de recreere alături de alteacti,tităţi şi forme de petrecere a timpului liber=2> el presupune < o mişcare temporară a

oamenilor spre distinaţii situate !n afara reşedinţei obişnuite şi acti,ităţile desfăşurate !n

timpul petrecut la ceele destinatii=> de asemenea !n cele mai multe situaţii el se implică

efectuarea unor c+eltuieli cu impact asupra economiile *onelor ,i*itate. urismul 0 caracteri*at pe scut3 ?apare ca un fenomen economico0social specific

ci,ili*aţie moderne puternic ancorat !n ,iaţa socială şi ca atare influenţat de e,oluţia ei.

)dres%ndu0se unor se(mente sociale lar(i şi repre*ent%nd pe deplin ne,oile acestora

turismul se detaşea*ă printr0un !nalt dinamism at%t la ni,el naţional c%t şi la ni,el

internaţional. e asemenea prin caracterul său de masă şi prin conţinutul comple@

turismul antrenea*ă un ,ast poten ial material şi uman cu implicaţii importante aspuraț

e,oluţiei economiei şi societăţii asupra relaţiilor interumane na ional şi internaţionalț 4.Ana dintre cele mai corepun*ătoare definţii date turismului (eneral aceeptate pe

plan mondial este cea dată de profesorul el,eţian dr. B. un*iDerE < turismul este un

ansamblu de relaţii şi fenomene care re*ultă din deplasarea şi sejurul persoanelor !n afara

domociliului lor at%t timp c%t sejurul şi deplasarea nu sunt moti,ate printr0o stabilirepermanentă şi acti,itate lucrati,ă oarecare <5

8ntre speciali tii de talie internatională a,%nd contibu ii meritorii la definireaș ț

turismului ? dupa momentul B. un*iDer si F. Frapf 0 se remarcă 6. 'aretje si G.

Frippendorf opiniile lor subliniind idea de călătorie pentru propria plăcere dar iș

1 R. Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000, pagina 112 J. Ch.Hollowa, !he Business o" !ourism Editura #$, %itman %u&lishing, 'ondon, 1((), pagina 1* R. Minciu, %. Baron, +. +eacsu, Economia !urismului, curs litograat, Bucuresti, 1((1 si 1((*,1((1 si 1((*, pag. -)

. /na, %. Baron, +. +eacsu, Economia !urismului, Editra Epert, Bucuresti, 2001, pag. - 3. Hun4ier, 5. 5rap", 6llgemenie 7remden8erehrslehre, %oligraphischer $erlang, 9urich,1((0

2



necesitatea includerii !n acceptul de turism a industriei care concură la satisfacerea

ne,oilor turismului$.u%nd !n considerare rolul i importan a economico0socială a turismului internș ț

or(ani*a ia mondială a turismului a propus i o defini ie a turismului na ionalE poate fiț ș ț ț

considerat turist na ional orice persoană care ,i*itea*ă un loc ce nu constituie domiciliulț

său obi nuit situat !n interiorul ării sale de re edintă i a,%nd un scop diferit de acela alș ț ș ș

e@ecutării unei acti,ită i remunerate i efectu%nd o edere cu o durată de cel pu in oț ș ș ț

innoptare7. &ri,ind !n !ntre(ul său turismul balnear repre*intă un ansamblu de mijloace i deș

dotări turistice menite să pună in ,aloare factorii naturalui 9ape minerale (a*e nămoluri

litoral; aceasta formă de turism se diferen ia*ă net de balneolo(ie care repre*intă !ntre(ulț

arsenal de metode i de te+nici medicale capabile să asi(ure un rol profilactic i curati,ș șaspra or(anismului uman i care are la ba*ă caracterul particular al fiecărui factor naturalș

!n parte.

1.2 Criterii de clasificare i particularită i ale formelor de turismș ț

urismul care implică ideea ale(erii deliberate a destina iilor a itinerariilor aț

perioadei i a duratei sejurului de către fiecare turist !n parte are ca scop satisfarereaș

anumitor necesită i de ordin social cultural spiritual medical i!n ultimă instantăț ș

satisfacerea de consum turistic. in%nd seama de aceste considerente !n literatura deȚ

specialitate s0au cristali*at diferite clasificări ale formelor de turism practicate !n func ie deț

criteriile urmărite pentru o c%t mai omo(enă (ruparea a lor. 8n mod curent turismul se di,ide după locul de pro,enien ă a turi tilor !n două formeț ș

principaleE turismul na ional 9intern; practicat de cetă enii unei ări !n interiorul (rani elor eiț ț ț ț

i turismul interna ional 9e@tern; caracteri*at prin ,i*itele cetă enilor străini intr0o ară iș ț ț ț ș

prin plecările cetă enilor auto+toni !n scopuri turistice !n afara (rani elor ării lor.ț ț ț

Studiind curentele turistice interna ionale care au loc !ntr0un cadru (eo(rafic delimitatț

ca arie se poate face următoarea subclasare a turismului interna ionalEț

: urismul receptor 9turismul acti,; repre*intă aceea parte a turismului care inre(istrea*ă

sosirile cetă enilor străini !ntr0o ară dată ace ti cetă eni a,%nd domiciliul permanent !nț ț ș ț

ara emi ătoare.ț ț

: urismul emi ător 9turismul pasi,; repre*intă aceea parte a turismului interna ional careț ț

!nre(istrea*a plecările cetă enilor unei ări !n străinătate.ț ț

R. Minciu, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000, pagina 1); . /na, %. Baron, +. +eacsu, Economia !urismului, Editra Epert, Bucuresti, 2001

3



H altă clasificare a turismului se poate face după (radul de mobilitate al turistului.

uristul intern sau interna ional poate sa0 i satisfacă cererea de ser,icii turistice fieț ș

răm%n%nd un timp cu durată ,ariabilă intr0o *onă turistică ceea ce a dat na tere no iuniiș ț

de turism de sejur fie sub forma unor deplasări continue pe itinerarile stabilite dinainte

sau oca*ionale cu opriri i răm%neri scurte in diferite localită i de pe traseele tra,ersateș ț

ceea ce a dat na tere turismului de circula ie 9intinerant in circuit;.ș ț

8n ceea ce pri,e te turismul interna ional!n cadrul acestei clasificări se distin(e iș ț ș

turismul de tran*it no iune le(ată de tra,ersarea cu sau fără oprire a unor ari sau *oneț ț

pentru a ajun(e la anumite destina ii mai !ndepartate.ț

8n func ie de utili*area timpului disponibil pentru calătorii turismul de sejur poateț

a,ea următoarele formeE• turismul de sejur lun( !n care sunt inclu i acei turi ti a căror durată deș ș

edere !ntr0o localitate sta iune depă e te o lună de *ile.ș ț ș ș

• turismul de sejur de durată medie cuprinde acei turi ti a căror răm%nere inș

*onă sta iune nu depă e te 3# de *ile perioadă ce coincide cu durataț ș ș

apreciată ca limită ma@imă a concediilor plătite.• turismul de sejur scurt cuprinde turi tii care se deplasea*ă pe o durată scurtăș

de timp 9de re(ulă pe o perioadă de o saptam%nă;. )ici se includ cu

preponderen ă formele turismului oca*ional i di,ersele ,ariante aleț ș

turismului de sf%r it de săptăm%nă.șurismul or(ani*at constituie acea formă de turism in care presta iile turisticeț

ser,iciile la care apelea*ă turi tii destinatia călătoriei precum i perioada !n care ,or fiș ș

prestate aceste ser,icii sunt pro(ramate !n prealabil pe ba*ă de contracte sau alte

an(ajamente comerciale specifice acestui domeniu de acti,itate sub forma unui pac+et

de ser,iciiJ de tip total inclusJ !nc+eiat cu a(en iile de turism care asi(ură le(ăturaț

or(ani*ată !ntre solicitan ii de ser,icii i prestatorii ser,iciilor asupra cărora s0a con,enit.ț ș

urismul pe cont propriu constituie acea formă de turism !n care nu are loc o

an(ajare prealabilă a ser,iciilor respecti, a destina iei călătoriilor i a perioadei deț ș

reali*are a lor cererile pentru ser,iciile turstice concreti*%ndu0se numai la locul de sejur

printr0un apel direct al turismului la unita ile prestatoare de ser,icii din *ona ,i*itată.ț

1.3 Sta iune balneară i amenajarea acesteiaț ș

Staţiunea balneară este o localitate parte dintr0o localitate sauKşi arealul care

dispune de substanţe minerale balneare 9factori naturali de cură; ştiinţific do,edite şi

tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic de instalaţii specifice pentru cură şi are o

or(ani*are şi personal medico0sanitar ce permite acordarea asistenţei medicale balneare

4



!n condiţii corespun*ătoare> beneficia*ă de construcţii dotări şi amenajări urban0edilitare

adec,ate unei staţiuni turistice.

e re(ulă o staţiune balneară pe l%n(ă funcţia predominantă ? cură balneară

9terapie de recuperare profilactică; ? prin factorii ambientali şi dotări adec,ate poate

!ndeplini şi alte funcţii turisticeE odi+nă recreere practicarea unor sporturi or(ani*area de

alte forme de turism 9cultural de afaceri şi reuniuni etc.;.

H sa iune balneară cuprinde !nsemnate resurese naturale materiale financiareț

instalatii te+nice dotări i amenajări !n scopul reali*ării func ionalită ii sale dominateș ț ț

aceea de a asi(ura un tratament balnear comlpe@ cu caracter profilactic curati, sau

recuperator.

a ba*a oricărei sta iunii balneare stau următoarele componeteEț

• Latura *ăcăm%ntului de resurse naturale>• Infrastructura te+nică de e@ploatare a acestor resurese>• &opula ia e@istentă la ni,elul ării sau turi tii străini care suferă de afec iuni tratabile !nț ț ș ț

sta uini>ț

• &re,ederile medicale pri,iind cantitatea i calitatea factorului terapeutic utili*at !nș

tratamentul diferitelor afec iuniț

• Lormele le(islati,e i administrati,e de e@tra(ere i e@ploatare balneară a factoruluiș ș

natural !n ,ederea utili*ării pe termen lun( al *ăcămintelor sta iunile balneare e@primăț

cel mai bine interac iunea medicină0turism domeniul utili*ării factorilor naturaliț

terapeutici armoni*area spontană a domeniilor medical cu cel turistice i (eolo(ice unș

este totdeauna o problemă facilă pun%ndu0se problema reali*ării unei acti,iă i socio0ț

economice !n beneficiul sănă ii umane.ț

&ornind de la ipote*a acceptării unei sta iuni balneare ca sistem recreati,ț

terapeutic la ni,elul căruia are loc interac iunea !ntre cere i oferată se conturea*ă unț ș

set de trăsături specifice fiecărei sta iuni !n func ie de structura i dotările e@istente.ț ț ș e

aceea !n turism şi !n (eneral !n balneoturism se utili*ea*ă şi cate(oriile de staţiune

balneoclimatică şi staţiune balneo0turistică pe care le definim !n continuare.

• Staţiunea balneoclimatică este localitatea sau arealul care dispune de substanţe

minerale balneare 9terapeutice; şi factori climatici benefici odi+nei şi reconfortării şi

!ndeplineşte aceleaşi condiţii pre,ă*ute !n definiţia de mai sus ca staţiune

balneară.

• Staţiunea balneo0turistică este localitatea care dispune de factori naturali terapeutici

şi ambientali utili*aţi !n cura balneară odi+na acti,ă a(rement şi alte acti,ităţi

5



turistice şi beneficia*ă de or(ani*are dotări construcţii şi amenajări de profil şi

urban0edilitare adec,ate acti,ităţii balneo0turistice 9ser,icii turistice şi balneare;.

8n practica de amenajare şi de*,oltare a unei staţiuni balneare se urmăresc trei

obiecti,eE

• ,alorificarea optimă a resurselor de substanţe minerale terapeutice dimensionarea şi

de*,oltarea funcţiei balneare !n corelaţie cu re*er,ele omolo(ate ale acestora>

• de*,oltarea funcţiei turistice a localităţii prin ,alorificarea altor resurse naturale şi

antropice din localitateKareal>

• de*,oltarea economico0socială a localităţii amenajarea şi dotarea comercială

culturală socială şi urban0edilitară adec,ate necesităţilor balneo0turistice şi populaţiei

locale.Capacitatea optimă de primire a acesteia se stabileşte !n ansamblu lu%nd !n

considerare cele trei aspecte ale de*,oltării staţiunii respecti,e !n funcţie de profilul

balnear şi condiţiile naturale locale.

8n funcţie de concentraţiile pe care le pre*intă de compo*iţia c+imică de efectele

terapeutice de indicaţiile balneo0medicale !n cadrul curelor balneare substanţele minerale

terapeutice pot fi (rupate !nE

• substanţe +idrominerale>

• nămoluri terapeutice>

• (a*e terapeutice naturale ? mofete>

• saline terapeutice.

8n scopul e@ploatării raţionale şi ,alorificării durabile a substanţelor minerale

terapeutice precum şi al conser,ării resurselor +idrominerale !n special unităţile balneare

şi turistice trebuie să dispună de norme de e@ploatare şi de consum specifice pentru

aceste substanţe. 8n acest sens Institutul Laţional de 6ecuperare -edicină /i*ică şi'alneolo(ie 'ucureşti a stabilit anumite norme de ,alorificare.

S0au stabilit unele corelaţii !ntre calitatea şi cantitatea de substanţe minerale

terapeutice omolo(ate şi cererea de ser,icii de tratament balnear care conduc !n final

alături de alţi indicatori sau alte norme la dimensionarea ba*elor de tratament şi implicit a

spaţiilor de ca*are !ntr0o staţiune balneoclimaticăE

1.Cura internă de apă minerală la i*,or

2. Cura e@ternă cu apă mineralăKtermală3. Cura e@ternă cu nămol 9nămoloterapie;

6

http://smcse.incdt.ro/index.pl/ciami_ro

http://smcse.incdt.ro/index.pl/ceami_ro

http://smcse.incdt.ro/index.pl/cen_ro

http://smcse.incdt.ro/index.pl/ciami_ro

http://smcse.incdt.ro/index.pl/ceami_ro

http://smcse.incdt.ro/index.pl/cen_ro



4. 'aia mofetică 9mofetoterapia;

5. )erosoloterapie cu apă minerală

1.4 ocul turismului balneara !n cadrul formelor de turism

&rin efectele sale sociale i economice turismul balnear a de,enit unul dintre cele maiș

importante se(mente ale turismului international concentr%nd importante mijloace

materiale i umane cu impicare tot mai profundă a tiin ei i te+nicii ce pun !n ,aloareș ș ț ș

factorii materiali balneari reu ind a presta ser,icii turistice i medicale de o facturăș ș

comple@ă i de un !nalt ni,el calitati,.ș

Hferta turistică balneară este intre(ită de un cadru (eo(rafic natural de cele mai multe ori

de o deosebită frumuse e a,%nd !n ,edere ca majoriatea i*,oarelor ăi lacurilor mineraleț

sunt situate !n *onele de deal i de munte acolo unde accidentele tectonice scot la *i unaș

din bo(a iile &ăm%ntului.ț

eoarece locul de amplasare al unei sta iuni balneare un poate fi aprioric ales ele fiindț

condi ionat de pre*en a sursei minerale omul a inter,enit prin acti,iatea să laț ț

!mbunătă irea cadrului ambiental. S0a amenajat parcuri i (rădini a căror suprafa ă poateț ș ț

ajun(e la sute de +ectare 9ic+M0 /ranta; re*ult%nd a a numitele parcuri balneareJ s0auș

plantat păduri care crea*ă un climat sedati, de recreere i destindere acolo unde ele nuș

e@istau modific%ndu0se radical aspectul ini ial.ț

8n ceea ce pri,e te ar+itectura sta iunii balneare ea trebuie pri,ită după concep ieș ț ț

modificată care să tină cont de noile tendin e dar !n care spa iile ,er*i ,or ocupa un locț ț

important. 8n ca*ul sta iunilor de litoral ,ecinătatea mării cu tot ceea ce implică ea 9apa aerț

soare; măre te atrac ia peisajului natural i inclusi, ,aloarea produsului balear oferit.ș ț ș

lementele de climă creea*ă de cele mai multe ori condi ii prielnice tratăriiț

de,erselor afec iuni i completea*ă benefică cadrul natural al sta iunilor.ț ș ț

in%nd cont de aceste obser,a ii cadrul ambiental0 natural i construit prin toateȚ ț ș

complonentele sale trebuie să răspundă necesită ii de a repre*enta o alternati,ăț depro(rame pentru cei ,eni i la cura balneară.ț

1.5 Caracteristici ale turismului balnear european

uropa dispune de numeroase i ,ariate resurse de ape minerale acumulate !nș

*ăcăminte subterane sau de suprafa ă pe seama cărora s0au de*,oltat de0a lun(ulț

timpului renumite sta iuni balneare. Istoria unora dintre ele se pierde pe scara timpuluiț

p%nă la ,remea romanilor. /ran a Nermania Spania Italia 6om%nia Ce+ia sunt numaiț

7

http://smcse.incdt.ro/index.pl/bm_ro

http://smcse.incdt.ro/index.pl/aam_ro

http://smcse.incdt.ro/index.pl/bm_ro

http://smcse.incdt.ro/index.pl/aam_ro



c%te,a dintre tările europene cu o bo(ată *estre +idrominerală i o ,astă e@perien ă !nș ț

domeniu.in puncte de ,edere (enetic apele minerale ale uropei au re*ultat din spalarea unor

masi,e de sare 9 apele sărate; a unor săruri re*iduale din di,erse ori*onturi sau depo*ite

cuaternare 9lacuri sărate de suprafa ă;ț sunt asociate unor *ăcăminte de +idrocarburi 9ape

sărate; sunte le(ate de ori*onturi purataoare de sulfati (ipsuri cărburi care con in sulfuriț

pirită diseminată 9ape sulfuroase sulfatate; sau sunt manifestări ale ,ulcanismului

neo(en form%nd aureole mofetice de*,oltate i !n forma iunile (eolo(ice limitrofeș ț

erupti,ului 9ape bicarbonatate carbo(a*ase;.urismul balnear are a a cum domnul NuM brard ? pre edintele federa ieiș ș ț

Interna ional a urismului i Climatolo(iei ? /IC ? numai ,alente medicale profilacticeț ș

de recuperare i readaptare func ionale economic majorJș ț/ran a este o ară cu tradi ie !n domeniul balnear cele peste 1## de sta iuni i localiă iț ț ț ț ș ț

balneare sunt concentrate !n cea mai mare parte !n jumătatea estică si !n pro,incia

Nasco(ne spre (rani a cu Spania.ț

Italia are importante *ăcăminte de ape minerale pe seama cărora s0au de*,oltat peste

2## de sta iuni balneare. upă proprietă ile fi*ico0c+imice se poate (rupa !n cate(oriileEț ț

ape oli(ominerale 9nodrul i nord estul Italiei; ape cloruratesodice 9in partea centrală i deș ș

sud a Italiei continentale; bicarbonate 9*ona centrala; arsenical0feru(inoase i radioacti,eș

9nord estul Italiei;. Sunt trateate prin di,erse te+nicii de cură de afec iuni ale sistemuluiț

ner,os ale sistemului respirator di(esti, afec iuni ale căilor urinare.ț

Nermaina are peste # de localită i balneare dar !n ceea ce pri,e te compo*i iaț ș ț

c+imică a apelor un se poate ,orbi de o mare ,arietate deoarece mai mult de jumătate din

ele sunt clorurate. a acestea se mai adau(ă cele bicarbonatate sulfuroase carbo(a*oase

i mai rar radioacti,e.ș

An(aria de i nu posedă resurse balneare deosebite reuse te să pună !n ,aloare apeleș ș

termale ce se (ăsesc pe insula -ar(areta 'udapesta localita ile e,i* Sar,ar 'uDfț

a,%nd i acti,ită i de recreere i a(rement.ș ț șCa o conclu*ie putem afirma că !n ,iitor pia a balneară din uropa ,a depende deEț

• 8n ele(ere de către or(ani*atorii de pro(reame turistice a direc iei (enerale aț ț

trurismului european i ca atare !ncrederea lor !n amenajările i tratamentul dinș ș

sta iuni>ț

• !ncredere fundamentală !n eficaciatea tratamentul medical balnear>• acceptul epartamentului de Stat pentru Sănătate i a Societă ilor de asi(urareș ț

medicală de a rambursa costuri tratamentului balnear>

8



• rolul Aniuni uropene !n srijinul turismului balnear> !n pre*ent turismul balnear este

inclus !n planul de ac iuni pentru turism i e@istă i o propunere pri,ind crearea uneiț ș ș

bănci de date pri,ind informa ia termală europeană pentru u*ul sta iunilor>ț ț

• le(isla ia europenă care pre,ede restituirea costului prin asi(urări sociale dacă ț

curaJ are loc !n altă tară membră a Aniunii uropene>• cercetările care do,edesc eficacitatea tratamentelor balneare ,or duce la

e@tinderea pie ei a a cum o ,a face i continuare dorin ei de bunăstarea fi*ică>ț ș ș ț

• or(ani*are i publicitatea pentru sectorul călătorii scurte !n upora>ș

• demo(rafia uropeană care fa,ori*ea*ă produsele turistice destinate clientelei mai

,%rtsnice>

1.$ Caracteristici ale turismului balnear rom%nesc

urismul repre*intă una din cele mai dinamice ramuri ale economiei na ionale !nț

cadrul căruia turismul balnear are rolul de a ,alorifica !n re(im economic resursele

naturale i cele amenajate !n cadrul sta iunilor !n scopul protejării men inerii i refaceriiș ț ț ș

sănătă ii prin antrenarea tuturor factorilor umani amateriali i financiari concreti*a i !nț ș ț

concrete de odi+nă recreere cură !ntr.0un cadru natural nespitalicesc. 6om%nia se !nscrie printre ările europene cu un fond balnear remarcabil ceea ceț

a făcut ca acti,itatea balneară să aibă o ,ec+e tradi ie i să cunoască o de*,oltare amplă.ț ș

)stfel este cunoscut faptul că aproape 1K3 din apele termale i minerale de pe continent seș(ăsesc !n ara noastră. )ceasta bo(a ie re*idă din două elemente determinanteEț ț

• Comple@itatea factorilor naturali respecti, re(ăsirea !n aceea i sta iune a factorilor ș ț

principali de mediu> alături de o (amă lar(ă de substan e minerale de cură cuț

efecte polifactoriale benefice>• @isten a !n 6om%nia a tuturor tipurilor de substan e minerale balneare care pot fiț ț

utili*ate !n !ntrea(a (amă a profilurilor de tratament balnear. &rin ,alorosul i di,ersificatul său poten ial turistic ca i ,asta e@perien ă acumulatăș ț ș ț

!n doneniul e@ploatării turistice a teritoriului tară noastră ocupă o po*i ie bună printre tărilețbătr%nului continent din care !n domeniul balnear de mai bine de două milenii. intre multiplele forme de turism care se pot practica !n ara noastră turismulț

balnear este poate cel mai ,aloros deoarece ,alorifică !n mod complet bo(ă ia factorilor ț

naturali terapeutici e@istente> turismul balnear este sin(ura formă de turism care se

ba*ea*ă pe un poten ial permanent de mare comple@itate practic inepui*abil iț ș

independent de condi iile atmosferice.ț

8n 6om%nia e@istă peste 1$# de sta iuni i localită i balneare ce de in resurseț ș ț ț

minerale de cură din care 24 de sta iuni balneare sunt de importantț ă na ională cuțrecunoa tere i pe plan european. 6esursele balneoturistice repre*intă componenteș ș

9



determinante ale ofertei balneare caracteristicile lor cantitati,e i calitati,e determin%ndș

modul i ni,elul de or(ani*are i amenajare ale structurilor necesare ,alorificării lor.ș ș

)ceste resurse sunt repre*entate !n principal deE• Substan e minerale terapeutice care prin proprietă ile fi*ico0c+imice răspun ne,oilor ț ț

profilactice i medicale de men inere consolodare refacere a stării de sănătate aș ț

capacită ii de muncă i de reconfortare fi*ică i psi+ică indi,iduală>ț ș ș

• /actorii climatici care ,in !n completarea primei cate(orii men ionate determinateț

de un cadru natural de e@cep ie i prin topoclimate speciale. le se constituie ca oț ș

ofertă turOstică primară a sta iunilor balnoclimaterice>ț

• Concentrarea acestor resurese !n c%te,a arii mai importanteE Carpa ii Hrientaliț

Subcarpa ii -oldo,ei Subcarpa ii de Curbură i Netici Centrul &odisuluiț ț ș

ransil,aniei ealurile i C%mpia de est litoralul rom%nesc al -ării Le(re>ș

8n ultimii ani acti,iatea balneară a cunoscut o lar(ă de*,oltare sub aspector(ani*atoric şi cercetare prospectării e@ploatării şi folosirii balneomedicale iar ba*a

materială a fost modermi*ată e@tinsă şi di,ersificată.

1.7 &uncte forte i puncte slabe ale turismului balnear rom%nescș

&uncte forteE

• 6om%nia are a,antajul major de o mare bo(a ie de factori naturali de cură răsp%ndi iț ț

pe aproape !ntrea(a suprafată e@ploatabilă !n tot cursul anului i căreia oferă !nrea(aș

(amă a afec iunilor tratabile prin cură>ț

• &articularitate importante o repre*intă faptul că pe teritorii restr%nse uneori pe arealul

unei sin(ure sta iuni se !nt%lnesc mai multe tipuri de ape minerale asociate c%teodatăț

i cu alti factori ? bioclimatul adec,at saline ceea ce permite tratarea pacien ilor cu boliș ț

multiple 9 Slănic -odo,a Hlane ti Slănic &ra+o,a;ș

• olumul i cantitatea re*er,elor se substan e minerale balneare>ș ț

• &uritatea factorilor de mediu i calitatea cadrului natural ca ambian ă determinatăș ț

pentru *onele i sta iunilor balneare de interes interna ional>ș ț ț

• -enţinere !n majoritatea staţiunilor balneare de interes naţional a profilului tradiţional

&uncte slabe E

• Slabe ac iuni in,esti ionale !n sta iunile balneare de interes interna ional>ț ț ț ț

• ipsa unei infrastucturi corespun*ătoare>

•

A*ura fi*ică i morală a structurilor de primire alimenta ie i tratament>ș ț ș

• ipsa aparaturii moderne din cadrul ba*elor de tratament>

10



• Se,eritea aceentuată a re(imurilor dietetice ca i uniformitatea meniurilor>ș

• ipsa unuie produs de !naltă calitate cu accenta pe tratament i caMare de lu@ș

• Ine@isten a unui speciali*ări a ofertei balneare de interes interna ional pentru copii şiț ț

sporti,i• )si(urarea la un ni,el scă*ut a ser,iciilor de tratament recreere şi de di,ertisment

• Atili*area incompletă a factorilor de cură tradiţionali sau recent puşi !n e,idente şi

folosirea redusă a noilor produse medicale

Hferta balneoturistică deşi se bucură de o importante e@perienţă !n ,alorificarea

resurselor balneare şi beneficia*ă de elemente calitati,e deosebit de ,aloroase nu

răspunde tuturor solicitătrilor şi tendinţelor manifestate de cererea turistică internationala iș

intern.

Bibliografie

1. /iru . Stadiul actual de de*,oltare a turismului balnear !n 6om%nia ditura -irton

imişoara 2##$ p. 71

2. 1.G. C+.ollo:aM +e 'usiness of ourism ditura I &itman &ublis+in( ondon 1""4

3. 2.H. SnaD &. 'aron L. Leacsu conomia urismului ditra @pert 'ucuresti 2##14. 3.6. -inciu conomia turismului ditura Aranus 'ucuresti 2###

5. 4.6. -inciu &. 'aron L. Leacsu conomia urismului curs lito(rafiat 'ucuresti 1""1

si 1""3

$. B. un*iDer F. Frapf )ll(emenie /remden,erDe+rsle+re &oli(rap+isc+er erlan(

Puric+ 1""#

< /iru . Stadiul actual de de*,oltare a turismului balnear !n 6om%nia ditura -irton imişoara 2##$ p. 71

11



Capitolul II Analiza sta iunii balneare Slănic Prahovaț

Slănic este unul din cele 14 ora e ale jude uluiș ț &ra+o,a 6om%nia. e i incorectăș

denumirea de Slănic0&ra+o,a este folosită uneori !ndeosebi !n alte re(iuni ale 6om%niei.

)ceastă denumire alternati,ă are probabil la ori(ine dorin a de a e,ita confu*ia !ntreț Slănic

iș Slănic -oldo,a un ora din jude ul 'acău.ș ț

Hra ul Slănic &ra+o,a cunoscut p%nă nu de mult ca principal centru al sării dinș

subcarpa i de,ine din an !n an i o importantă localiatate balneoturisticăț ș ".

ocalitatea Slănic a de,enit cunoscută !n primul r%nd datorită *ăcăm%ntului de sare

care se e@ploatea*ă de peste trei secole> dintre toate e@ploatările de sare ale 6om%niei

acestea sunt cele mai recente ca atestare documentară1#.

2.1 Scurt istoric al ora ului Slănic &ra+o,aș upă cum numele ora ului su(erea*ă 9QsareQ !n limba Sla,onă; istoria i economiaș ș

ora ului Slănic sunt !n bună parte le(ate de pre*en a unui *ăcăm%nt important de sare !nș ț

*onă at%t !n subteran c%t i la suprafa ăș ț

Hra ul este cunoscut pentru lacurile sărate 9numite i 'ăi;Eș ș 'aia 'aciului 'aia

erde iș 'aia 6o ieș precum i pentru mineleș Salina ec+e iș Salina Louă. 8n ,reme ce !n

(

=r.7edon >rigoropol, Mihai #elenic4, ce4ar %opescu, Mic #ndreptar !uristic, Editura /port: !uristic, Bucuresti, 1(<*, pag.-10 http??www.slanic.ro

12

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sl%C4%83nic_Moldova

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baia_Baciului&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baia_Verde&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baia_Ro%C8%99ie&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salina_Veche&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salina_Nou%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sl%C4%83nic_Moldova

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baia_Baciului&action=edit&redlink=1








Salina Louă se e@tra(e !n continuare sare mina ,ec+e Salina ec+e este !n pre*ent

desc+isă publicului lar( fiind folosită ca loc de a(rement.

Sta iunea Slănic este o sta iune balneoclimaterică deosebită deoarece includeț ț

-untele de Sare 0 unic in lume 0 i a doua mare salina din uropa. @ploaterea or(ani*atăș

a sării !ncepe !n anul 1$". 8ntre anii 1$" 0 1## s0au desc+is trei mine !n *ona fiind

cunoscută !n pre*ent ca 'aia erde. @plotarea sării s0a efectua !n salina !n formă de

clopot. 8n urma prăbu irii ta,anelor acestora i a apelor ce le0au inundat au re*ultat treiș ș

lacuri cu apa sarată. -ai t%r*iu !ntre anii 1## 0 154 se desc+id alte doua noi ocne pe

,ersantul de ,est al Slănicului !n punctele 'aia 'aciului i Nrota -iresei care urm%ndș

acela i proces de transformare au de,enit lacurile sărate de astă*i care deser,esc iș ș

astă*i sta iunea Slănic. )ceste lacuri antroposaline re*ultate ca urmare a acumulării apeiț

meteorice !n ca,itatea ,ec+ilor ocne sunt renumite prin efectul terapeutic datorat

namolului sapropelic i a apei sărate.ș

-untele de sare Slănic datea*ă (eo(rafic din an(uian i s0a de*,oltat !ntr0oș

perioadă de 4###05### de ani !n urmă cu apro@imati, 155 milioanede ani.

Spărturile ar+eolo(ice !n interiorul ora ului i !n afara acestuia au scos la i,ealaș ș

urme ale e@isten ei umane dat%nd din perioada primiti,ă. 8nceputurile sunt le(ate deț

spatarul -i+ai Cantacu*ino care d%ndu0si seama ca !n re(iunea Slănic &ra+o,a e@istă un

*ăcăm%nt de sare i ,r%nd să desc+idă o mină a cumparat !n 1$5 i 1$"4 mo ia Slănic.ș ș ș

in 1$5 s0a trecut la e@ploatarea sării !n mina QSistematicaQ din *ona oinoaia.

)ceastă e@ploatare a repre*entat un salt !n mineritul sării de la Slănic deoarece s0a trecut

de la e@ploatarea tip QclopotQ la cea Qsistematică cu mai multe camereQ. &re*en a apelor ț

de infiltra ie i calitatea slabă a sării a dus la ree@ploatarea Hcnelor din eal i ale 91750ț ș ș

11; desc+i*%ndu0se la 11 i mina Carol 9&rincipatele Anite; ce a functionat timp deș

$1 de ani p%na !n 1"35 din anul 1"12 desc+i*%ndu0se mina -i+ai 923 )u(ust; ce a

functionat simultan. e men ionat este că din 1"12 s0a introdus iluminatul electric !n mina -i+ai iar dinț

1"31 metoda de e@ploatare s0a perfec ionat prin folosirea +a,e*elor de tăiat sare i aț ș

e@plo*ibililor pentru derocare elimin%nd opera iile manuale de tăiere i deta are aț ș ș

bra*delor. ucrările de e@ploatare s0au !nc+eiat !n 1"43 c%nd s0a trecut la o nouă

e@ploatare sub minele -i+ai i Carol care s0a numit Anirea. in această e@ploatare s0aș

e@tras sare p%na !n 1"7# c%nd e@ploatarea s0a mutat !n mina ictoria iar din 1""2 s0a

trecut la e@ploatarea re*er,elor din c%mpul Cantacu*ino11

.11 =r.7edon >rigoropol, Mihai #elenic4, Ce4ar %opescu, ope. cit. pag. <

13







2.2 Aşezare geografică a staţiunii balneare

&o*itia (eo(rafică !n aria de nord a Subcarpa ilor i !n imediata ,ecinătate aț ș

,ersan ilor munto i crea*ă un climat specific re(iunii deluroase mai !nalte. Hra ul esteț ș ș

situat !ntr0o depresiune la o altitudine de apro@imati, 4## de m !nconjurat de dealuri !nalte

de 4##05## de m. )ceastă po*i ie conferă *onei condi ii fa,orabile pentru turism iț ț ș

sănătate.

Hra !n centru 6om%niei 9!n judetul &ra+o,a; situat pe r%ul Slănic 9afluent al r%uluiș

ărbilău; !n *ona de Curbură a Subcarpatilor la altitudinea de 413 m la 45 Dm L de

municipiul &loiesti 9resedin a judetului &ra+o,a; i cca 1## Dm de 'ucure ti. e asemeneaț ș ș

sta iunea se află !n imediata ,ecinătate a unui număr mare de ora e precumE ălenii deș ș

-unte &lopeni C%mpina.

'eneficiind de po*i ia sa (eo(rafică in *ona de curbură a Subcarpa ilor laț ț

altitudinea de 413 m sta iunea Slănic &ra+o,a beneficia*ă de clima temperată specificăț

dealurilor !mpădurite caracteri*ată prin ,eri plăcute 9temperatura medie in luna iulie este

de 1"5oC; si ierni relati, bl%nde 9temperatura medie in ianuarie este de 035oC; fa,ori*%nd

astfel desfă urea acti,ită ii turistice acti,itatea de turism balnear se desfasoară aici peș ț

!ntre( parcursul anului.

)ccesul !n sta iune se poate face at%t pe calea ferată dar i pe L 1. in &loie tiț ș ș

spre Slănic trenurile circulă conform unui (rafic maleabil. Se poate ale(e ,arianta din

&loiesti spre sta iune folosindu0se i microbu*ele care au trasee !ncepand cu primele oreț ș

ale *ilei. @ista i curse directe 'ucuresti0Slănic.ș

• rumul na ional L1 'ucuresti 0 &loiesti i apoi fie pe alea eleajanului pesteț ș

dealul 'u(+ea fie pe alea ărbilăului i Slănicului din &lopeni.ș

• rumul judetean alenii de -unte0Slanic

• &oteci si drumuri comunale spre localitatile de pe

aleoftaneiărbilauluieleajanului

2.3 )tracţii turistice

Salina Slănic &ra+o,a

14



• 8ncep%nd cu anul 1"43 s0a desc+is -ina Anirea cu un număr de 15 camere

toate cu profil trape*oidal. @ploatarea s0a făcut p%nă !n 1"72 c%nd este

destinată circuitului turistic iș tratamentului medical sub supra,e(+ere.

•

8nal imea unei săli este de 7# m iar circuitul se desfa oară !n jurul enormuluiț șpilon ce sus ine mina. Se pot admira basoreliefurile !nfati %ndu0l pe -i+aiț ș

itea*ul sau statuile lui minescu ecebal raian 9Sala Nene*ei; i te potiș

recule(e ca !ntr0o imensă catedrală.

• emperatura constantă de 12 (rade C tot timpul anului umiditatea de 5#R

compo*i iaț aerului bo(at !n ioni de sodiu presiunea atmosferică cu 102# mm

coloana de mercur mai mare dec%t cea de la suprafa a solului lipsa factorilor ț

aler(eni crea*ă un microclimat special constituind un mijloc natural de tratare aafec iunilor respiratorii.ț ficien a acestui microclimat a fost descoperită cu pesteț

1## de ani in urmă.

• 8n subteran este amenajat un sanatoriu cu dotare corespun*ătoareE paturi

scaune mese pentru bolna,ii astmatici cărora li se asi(ura asisten ă medicalăț

de specialitate.

• ot aici sunt locuri amenajate pentru sport 9fotbal ,olei;. ocul este folosit pentru

di,erse e,enimente sporti,e 9competi ii atletice i loc de antrenament pentruț șloturile sporti,e;.

• Salinei are o capacitate de 5# locuri in incinta sanatorilui

• e asemenea intr0una din incaperile separate ale Salinei ec+i se desfasoara

anual Campionatele -ondiale de )eromodelism.

Nrota -iresei

• Lumele de Nrota -iresei a apărut după anul 1"2# c%nd la patru *ile după nuntă o

localnică s0a sinucis arunc%ndu0se din ,%rful muntelui de sare.• -untele de sare a fost declarat re*er,a ie i monument al naturii. )cest munteț ș

miniatural modelat de apa ploilor !n sare se e@tinde pe o suprafată de 2 +ectare.

• 'aia -iresei s0a format !n urma prăbu irii -untelui de Sare. acul este subiectulș

cercetărilor permanente ale ec+ipelor tiintifice datorită particularită ilor pe care leș ț

pre*intă.

'aia 'aciului

•

acul 'aia 'aciului cel mai mare din sta iune pre*intă diferen ieri ale (radului deț ț

minerali*are a apei de la suprafa a către ad%ncime astfel !nc%t de la 2 m cătreț

15

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeromodelism

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aeromodelism



profun*ime lacul a,%nd 15 m ad%ncime se ajun(e la o minerali*are totala de

1#"3 ( săruriKl.

• otodată lacul 'aia 'aciului are un strat de namol cu o (rosime ma@ima de 13# m

i o re*er,ă de circa 21##. Compo*i ia c+imică a nămolului cuprinde substanteș ț

minerale 9sulfati nitrati sodiu ma(ne*iu potasiu calciu fier etc. precum i reduseș

cantită i de substante or(anice. &e mar(inea lacurilor de laț 'aia 'aciului 'aia

&orcilor 'aia 6osie sunt amenajate plaje pentru +elioterapie. e mentionat ca 'aia

'aciului are o suprafata de $.1## mp. 8n incinta trandului se mai afla acul -ireseiș

i lacul 'aia &orcilor.ș

'aia 6osie

• Comple@ul uristic 'aia 6o ieș dispune de 2 ,ile ce au !n total 47 camere duble 9 !n

total "4 de locuri; i 1 apartament.ș

• Comple@ turistic 'aia 6osie curpindeE trand cu i*,or captat de apa săratăș bar

teren sport piscina apa dulce jacu**i restaurant terasă parcare se*lon(uri

fri(ider !n camera.

'aia erde

• 8n pre*ent *ona 'aia erde este !n administra ia Consililului Gude ean &ra+o,a ceț ț

are !n derulare un proiect de amenajare a unui parc balnear.

• &roiectul <6eabilitarea infrastructurii de turism !n staţiunea Slănic &ra+o,a= a fost

finanţat !n ba*a &ro(ramului &+are 2##402##$ Coe*iune conomică şi Socială..

-u*eul Sării

• ste (ă*duit de Casa Camarasei clădire monument istoric. ) fost construită la

sf%r itul secolului al III0lea i complet refacută !ntre anii 2##202##3 folosindu0seș ș

te+nici i metode tradi ionale a a cum s0au folosit !n ,ec+ime păm%nt bătătorit intreș ț ș

cofraje de nuiele !mpletite cuie de lemn etc.

• -u*eul inau(urat !n 13 mai 2##3 e@pune documente pri,ind istoria prelucrării sării

unelte i utilaje cristale de sare planse (eolo(ice> flora i fauna din *ona.ș ș

&rintre obiecti,ele turistice importante accesibile unui drume fără antrenament seț

numără /%nt%na 6ece 6eleul de tele,i*iune din spatele &ădurii de bra*i ealul cu

Semn precum iș elu orul -%n*uluiș .

16

http://rrapl.ro/index.php/Stiri-APL/Stiri-APL/Prahova-lucrarile-de-la-Baia-Verde-Slanic-finalizate.html

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=F%C3%A2nt%C3%A2na_Rece&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83durea_de_Brazi&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealul_cu_Semn&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Delu%C8%99orul_M%C3%A2nzului&action=edit&redlink=1


http://rrapl.ro/index.php/Stiri-APL/Stiri-APL/Prahova-lucrarile-de-la-Baia-Verde-Slanic-finalizate.html

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=F%C3%A2nt%C3%A2na_Rece&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83durea_de_Brazi&action=edit&redlink=1






2.4 rasee turistice

2.4.1 &rincipalele trasee turistice

• &iatra erde se poate ,edea i din centrul Slănicului iar pentru a ajun(e la aceastaș

carieră de piatră se trece prin Nro ani i apoi pe drumul asfaltat ce lea(ă Slăniculș ș

de ălenii de -unte.

• &limbări de apro@. 3# min se pot face la i*,oarele cu ape sulfurată calcice cloro0

sodice din apropierea ora uluiEș /%nt%na 6ece0Sub cetate /%nt%na lui u manș

/%nt%na No(on.

• ot o jumatate de ora durea*ă i drumul p%nă laș pădurea de bra*i situată pe dealul

din aropierea -inei Anirea. e la pădurea de bra*i se poate ajun(e i laș /%nt%na

6ece. • Crasna este o localitate situată !n apropierea Slănicului.raseul spre Sc+itul Crasna

durea*ă !ntre 25 ore i 3 ore i trece prin Nro ani satul Sc+iule ti i alea Crasnei.ș ș ș ș ș

Intoarcerea se poate face i pe drumul forestier spre -%neciu An(ureni. ot laș

-ănăstirea Crasna se mai poate ajun(e i din orasul &loie ti pe ruta &loiesti 0ș ș

ălenii de -unte cu coborarea !n alta omoraciu 9dacă se mer(e cu trenul; de

unde se urcă pe jos c%te,a ore sau se coboară !n I*,oarele de unde e@istă un

drum care duce deasemenea spre -ănăstire.

• Hra ul Slănic se afla !n ,ecinatatea -un ilor eleajanuluicei mai apropia i dinș ț ț

aceasta (rupa fiind -untii Nro+otiș la care se poate ajun(e pe mai multe trasee

marcate !n inter,ale cuprinse !ntre 3 si 5 ore.

2.4.2 )lte trasee turistice

• Slănic0 ,f.Nor(anul -ic0 ,f.-are 'ec+et0 ,f.&oiana un(a0 Saua Cordun0

alea Crasnei0 Sc+iulesti0 Slănic

• Slănic0 tefe ti0 alea ărbilăului0 &%r%ul 'radului0 Saua Cordun0,f. rifoiu0Ș ș

alea Crasnei0 Sc+iule ti0 Slănicș

• Slănic0 tefe ti0 alea ărbilaului0 ,f. &ăltinet0Culmea -ăciuca0 'ertea0Ș ș

tefe ti0 SlănicȘ ș

• Slănic0 ,f.6adila -are0 ,f. Alita0 ,f. Nro+otis0 ,f. 'obu -are0 ,f. 'obu -ic0

Stana din 'abes0 C+eia

17



2.5 /actorii naturali de care dispune statiunea

Sta iunea Slănic &ra+o,a dispune de o (amă lar(ă de factori naturali de cură ceț

permit tratarea afectiunilor pulmonare i cele ale aparatului respirator superior. Climatulș

colinar rela@ant precum i microclimatul de salină cu temperatură i umiditate constanteș ș

asi(ură condi iile optime pentru ameliorarea stării de sănătate a persoanelor de toateț

,%rstele care suferă de urmatoarele afec iuniEț

0bron ită cronicăș

0astm bronsic

0bron+opneumopatie cronică obstructi,ă

0emfi*em pulmonarM

0rinosinu*ite cornice

0rinita aler(ică

0 infec ii recurente ale căilor respiratorii superioareț

8n sta iunea Slănic &ra+o,a sunt asi(urate toate celeț trei tipuri posibile de cură

balneara i anumeEș

1. cură terapeutică 0 pentru afec iuni ale aparatului respirator afectiuni reumatismaleț

i stări posttraumatice boli neurolo(ice metabolice si endocrineș

2. cură profilactică a a cum suntE cura antistres antisedentarism cura !mpotri,aș

obe*itatii cura (eriatrică i cura pentru pre,enirea bolilor aparatului respirator ș

3. cură specifică recuperarii capacită ii de munca de recuperare a sporti,ilor ț

2.$ )nali*a ba*ei te+nico0materială şi a ofertei de ser,icii !n staţiune

)nali*a ba*ei te+nico0materială presupune pre*entarea !n structură şi dinamică

sub formă tabelară a unităţilor de ca*are e@istente !n Slănic &ra+o,a distribuţia acestora

!n teritoriu pe tipuri de unităţi şi cate(orii de confort precum şi numărul de camere

e@istente !n structurile de primire turistică. 'a*a te+nico0materiala a turismului numită (eneric i structuri de primire turisticeș

cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru reali*area

func iilor sale economice si sociale. 8n acest conte@t sunt luate !n ,edere at%t mijloaceleț

materiale specifice turismului c%t i cele comune apartin%nd altor ramuri.ș

Hrdonanta Nu,ernului nr.5K1"" pri,ind or(ani*area i desfă urarea acti,ită ii deș ș ț

turism !n 6omania define te structura de primire turistică ca fiind orice constructie siș

amenajare destinată prin proiectare i e@ecu ie ca*ării turi tilor ser,irii mesei pentruș ț ș

turisti a(rementului transportului special destinat turistilor tratamentului balnear pentru

18



turistiț

In cadrul ba*ei te+nico0materiale a turismului spatiile de ca*are alimentatie pentru

turism a(rementul etc. prin numărul capacitatea i structura lor reflectă !n cea mai mareș

masură (radul de dotare i de*,oltare turistică !n ansamblu sau la ni,el teritorial.ș

I*,oarele cu apa minerală ce contine compu i ai calciului clorului sodiului sulfuluiș

9utili*ate inca din 15 c%nd statiunea a !nceput să se de*,olte; i lacurile 9'aia 'aciuluiș

'aia 6osie 'aia &orcilor acul erde; cu concentratie mare de sare sunt folosite la

tratarea unor boli reumatismale de(enerati,e i diartritice 9spondilo*e cer,icale dorsale siș

lombare artro*a poliartro*a tendinita tendimio*ita periartrita scapulo+umerala; celor

afla i !n stări posttraumatismale 9după entorse lu@atii si fracturi ale membrelor tratate prinț

metode c+irur(icale i ,indecate dupa artro*e; celor acu*%nd boli ale sistemului ner,osș

periferic 9pare*e usoare sec+ele ,ec+i ale poliomelitei urmari după poline,ro*e; boli

(inecolo(ice 9insuficienta o,ariană cer,icita cronică metrosalpin(ita cronică; boli

respiratorii 9bronsita cronica si tra+eobronsita astmul aler(ic; boli dermatolo(ice

9psoriasis ic+t+Mosis incipient dermatita Deratotica; si desi(ur boli ,asculare. /acilităti

pentru băi cu ape minerale calde !n că*i băi reci !n lac aplicari de namol cald pentru

tratamente (inecolo(ice si pentru electroterapie. ec+ea mină de sare 9Anirea; a fost

transformata !n sanatoriu 0 la adancimea de 21# m 0 pentru tratamentul bolilor respiratorii

in microclimatul de aer sărat. Sta iunea dispune de comple@ balnear ca i de multe ,ileț ș

pensiuni i case pri,ate pentru ca*are.ș

urismul intensi, din *onă este seterminat i de e@isten a la Slănic a unui munteș ț

neacoperit de sare 9re*er,atie naturală; i de e@isten a pitorescului lac al -iresii 9sauș ț

Nrota -iresii 425 m patrati 2# m adancime; care s0a format in 1"14 prin prabusirea unei

mine de sare.

ab2.1 acurile sărate

acul Culoare Salinitate9(Kl; )dancime9m; Suprafata9mp;

acul erde 1 erde 12#02# 4# m 1#2#

acul erde 2 erde0(albui 23#0275 175 12$#

acul erde 3 Nalben0,er*ui 23#0275 32 1#25

'aia 'aciului (alben0,er*uie #011# 725 $1##

acul -iresei erde peste 2$# 32 13##

'aia 6osie 6osu0(albui 13#02$# 3 $#

'aia &orcilo Nalben 13# 1 152#

19



SursaE :::.slănic.ro

)nali*a c+imica a celor 7 lacuri sărate a e,iden iat caracterul clorurosodic ridicat cuț

o salinitate cuprinsă !ntre # 275 ( K l i pre*entă o@i*ilor de fier 9'aia 6osie;.ș 8n

compo*itia namolului sapropelic intră diferite substan e minerale 9clor brom nitrati sulfatiț

carbonati bicarbonati calciu ma(ne*iu fier etc.; i substante or(anice.ș

e*,oltarea continuă a ora ului moderni*area comple@elor de băi i amenajareaș ș

de plaje i terase !n incinta lor pensiunile nou apărute i terasele de ,ară dar si parculș ș

sunt moti,e pentru a considera Slănicul o atracti,ă sta iune turistică pentru tineri dar iț ș

pentru tratarea diferitelor afec iuni respiratorii.ț

Bibliografie

1. r./edon Nri(oropol -i+ai Ielenic* ce*ar &opescu -ic Indreptar uristic ditura

Sport0uristic 'ucuresti 1"3 pa(.5

2. +ttpTT:::.slanic.ro

20



Capitolul III Programe de dezvoltare turistcă a sta iuni balneare Slănicț

Prahova

e*,oltarea turistică a staţiunii a !nceput din anul 2##4 c%nd Consiliul Gudetean

&ra+o,a a derulat un pro(ram de reabilitare a 'ăii er*i cu ajutorul &ro(ramului &+are.

)cest capitol con ine !n prima parte o pre*entare i o anali*ă a ba*ei te+nico0ț ș

materială unde sunt enumerate unită ile de ca*are si alimenta ie dinSlănic &ra+o,a > !n aț ț

doua parte este pre*entată o anali*ă a circula iei turistice dinsta iune iar !n ultima parte seț ț

efectuea*ă o anali*ă comparati,ă !ntre sta iunile slănic &ra+o,a i Slănic -oldo,a )mț ș

ales aceste sta iuni deoarece fac parte din aceea i tip de sta iune si anume balnear.ț ș ț

3.1 )nali*a ba*ei te+nico0materiale

8n teorie si in practica de specialitate e@ista mai multe modaliati de structurare a

componentelor ba*ei te+nico0matieriale a turismului.

Componenta cea mai importanta a ba*ei te+nico0matieriale specifice o repre*intă reţeau

unităţiilor de ca*are ea raspunde uneia dintre necesitatile fundamentale ale turismului0

odi+nă. -ai mult dimensiunile structura si distribuiţia spatială a mijloacelor de caMare

determină caracteristicile tuturor celorlalte ec+ipamente componente ale ba*ei te+nico0

matieriale a turismului12.

'a*a te+nico0materială a slănic &ra+o,a este formată din ba*a te+nico materială

specific turistică i din infrastructură. c+ipamentele turistice sunt repre*entate de re eauaș ț12 #spas 6na, Economia !urismului, Editura Uni8ersitatea !ransil8ania, Bra@o8, 200, p.12<

21



unită ilor de ca*are o parte din re eaua unită ilor de alimenta ie mijloace de transport dinț ț ț ț

structura turismului instala iile de a(rement i cele specifice tratamentului balnear sateleț ș

turistice i satele de ,acan ă.ș ț


sub formă tabelară a unităţilor de ca*are e@istente in Slănic &ra+o,a distribuţia acestora


e@istente !n structurile de primire turistică.

3.1.1 )cti,iatea de ca*are

)cti,itatea turistică Slănic &ra+o,a este desfăşurată de mai multi a(enţi economiciE

S.C. Slănic0&ra+o,a S.) )..C.'.H alea Slanicului S.C. uropa 15 ) 0 S.6. şi S.C.

liana S.6. ce au !n administrare unităţi de ca*are şi alimentaţie publică. intre acestea

)..C.'.H alea Slanicului deţine majoritatea structurilor de ca*are şi alimentaţie publică

din staţiune.

abel nr. !." #nităţi de cazare din staţiunea Slănic Prahova

22



SursaE

infoturist.ro

SursaE

infoturist.ro

Studiind. tipurile de unităţi

predominante sunt pensiunile

!n număr de cinci dintre care

doua sunt clasificate la

patru mar(arete doua

la trei mar(arete si una la doua

mar(arete fapt datorat !n maremăsură profilului staţiunii

23

$umele unităţii$umăr

camere

$umăr

locuri

Categoria

de

confort

%oteluri

6oberto 15 3# UUU

Hr*ont 22 45 UU

Slănic "# 224 UU

otal " "&' &((

Pensiuni

Sport15 3# 4

mar(arete

Sf. Licolae$ 12

3

mar(arete

Casa &adurii1# 2#

4

mar(arete

Casa )polodor 4

3

mar(arete

Casa de

Haspetii4

2

mar(arete

otal &") 7

*ile

&ortas 5 15 UUU

/lora 5 1# UUU

otal + ", &-

Case de vacanta

Slănic 5 12 U

Comple

turistic'aia 6oşie 4" 1## UUU

/A0 &,( -"+



9balneoclimaterică;. )stfel majoritatea turiştilor sosiţi la tratament se !ncadrea*ă !n

cate(oria ,%rstei a III a cu mari disponibilităţi de timp cu o durată mare a sejurului !nsă

cu ,enituri reduse. )ici se includ şi cate(oriile finanţate prin sistemul de asi(urări sociale

sau din alte fonduri. 8n acest sens or(ani*atorii ţin seama !n dotarea cu ec+ipamente mai

puţin pretenţioase şi !n reali*area unor pro(rame adec,ate. Lu se e@clude !nsă clientela

cu posibilităţi financiare pentru care se reali*ea*ă dotări şi ser,icii corespun*ătoare. )stfel

un e@emplu !n acest sens !l repre*intă +otelul 6oberto clasificat la trei stele a cărei

clientelă se !ncadrea*ă !n cate(oria celor cu ,enituri ridicate sosiţi !n staţiune pentru

tratamente şi cure de !ntreţinere 9cure de fitness antistres etc.;. Anitatea dispune de ba*ă

proprie de tratament şi toate dotările corespun*ătoare.

oate elementele pre*entate e@plică pre*enţa !n staţiune a unor structuri de primire

turistică de ran( inferior cu tarife corespun*ătoare şi accesibile celor cu ,enituri reduse şi

medii.

)lături de pensiuni !n Slănic &ra+o,a e@istă şi alte tipuri de unităţi de primire

turistică precumE +oteluri ,ile case de ,acanta dar si un comple@ turistic. esi in numar

mic si anume numai 3 +otelurile acestea asi(ra un numar mare de locuri de ca*are 2""

!n comparatie cu ,ilele care sunt in numar mai mare acestea totali*%nd un numar de locuri

de ca*are de 7. Comple@ul turistic 'aia 6oşie este sin(ura unitate de acest (en din judetul &ra+o,a. )cesta aduna toate faciliatile in incinta unui sun(ur loc de la restaurant la

piscina teren de sport sala de conferinte dar si un seif aflat la receptie.

8n conclu*ie din datele tabelate mai sus se poate obser,a că unităţile de primire

turistică din staţiunea Slănic &ra+o,a se caracteri*ea*ă prin di,ersitate dotări comple@e

amplasare !ntr0un cadru natural deosebit şi reparti*are relati, uniformă reuşind să

satisfacă ne,oile şi preferinţele turiştilor sosiţi.

abel nr. !.& $umărul unităţilor de cazare turistică din Slănic

Prahova 1n perioada &,,2 3 &,,(

ipuri de

unităţi&,,2 &,,' &,,) &,,(

%oteluri 4 4 4 5

%oteluri de

tratament 1 1 1 1

24



Pensiuni 1 1 1 1

*ile 1 1 1 V

SursaE )nuarul Statistic al judeţului &ra+o,a ediţia 2##

upă cum se obser,ă din tabel !n perioada 2##$02##" numărul unităţilor de

ca*are turistică s0a menţinut la aceeaşi cifră. )cest lucru se datorea*ă !n mare parte

slaba de*,oltare a *onie si lipsa de in,estitii. 8n anul 2#"" se poate obser,a ca numarul

+otelurilor creste fata de ceilalti ani cu o unitate. )ceastă crestere se datoarea*ă

indeplinirii cerintelor de calsificare a unei unităţi de ca*are.

abel nr. !.! Capacitatea de cazare turistică 1n perioada &,,23&,,(

4locuri5

SursaE )nuarul Statistic al judeţului &ra+o,a ediţia 2##"

25

ipuri de unităţi &,,2 &,,' &,,) &,,(

oteluri 24# 24# 24# 27#

oteluri de

tratament4$ 4$ 4$ 4$

&ensiuni 2# 2# 2# 2#

ile 45 4# 4# 4#

/A0 !-" !+2 !+2 !'2



8n ceea ce pri,eşte capacitatea de ca*are a unităţilor e@istente !n staţiune !n anul

2##" se constată o crestere a numărului de locuri de ca*are din +oteluri de la 24# !n

perioada 2##$02## la 27# de locuri. H scadere a numarului de locuri se obser,ă !n

ca*ul locurilor din ,ile capacitatea de ca*are a acestora sca*and de la 45 la 4# de locuri

!n anul 2##$ fata de 2##7. )ceastă scădere nu este cau*ată de reducerea numărului de

,ile ci de scoatere din functiune a unor camere care nu mai indeplineau cerintele de

functionare.

Capacitatea de ca*are

6ig.!." 7voluţia capacităţii de cazare in functie de numărul de camere

in (rafic se poate obser,a că capacitate de ca*are a e,oluat in mod constant.Hdată cu creştere numărului de camere a crescut şi capacitatea de ca*are. Capacitatea

de ca*are din anul 2##" fata de 2##$ a inre(istrat o crestere cu 712R. e asemenea in

anul 2## s0a inre(istrat o scadere a numarului de unitati cu 142R

3.1.2 )cti,itatea de alimentaţie

-ajoritatea unităţilor de alimentaţie publică din staţiune aparţin +otelurilor si

compe@ului turistic din staţiune. 8n apropierea acestora !ntreprin*ătorii particulari şi0audesc+is restaurante pri,ati*ate care a,%nd c+eltuieli mai mici practică preţuri mai reduse

dec%t cele din restaurantele +otelurilor şi compe@ul turistic.

8n tabelele următoare ,or fi pre*entate principalele unităţi de alimentaţie publică

9restaurante şi baruri; din cadrul +otelurilor si comple@ului turistic cu capacitatea de

primire şi cate(oria de confort corespun*ătoare fiecăreia !n parte.

abel nr. !.+ 8estaurante din staţiunea Slănic Prahova$umele 0ocuri la mese Categoria

26



unităţii de confort

6estaurant

Slănic

1"# din care $# pe

terasăUUU

6estaurant8oberto

35# din care # peterasă

UU

6estaurant

/rizont

1# din care # pe

terasăUU

6estaurant

Sport 13#UU

6estaurant

Baia 8oşie

3## din care 1## pe

terasă UUU

/A0 ""-, SursaE )nuarul Statistic al judeţului &ra+o,a ediţia 2##"

in datele pre*entate !n tabel se obser,ă faptul că staţiunea dispune de un număr

de 115# de locuri la mese !n restaurantele unităţilor de ca*are predomin%nd cele de două

stele. &er total Slănic &ra+o,a dispune de 115# de locuri la mese 9!n restaurante baruri

berării bufete cofetării; din care apro@imati, $5 R se (ăsesc !n unităţi proprietate pri,ată.

8n cadrul restaurantelor se !ntocmesc meniuri di,erse precumE pentru mese obişnuite

9mic dejun dejun sau cină; pentru odi+nă şi tratament balnear pentru mese oficiale

pentru copii adulţi turişti de ,%rsta a III a pentru sporti,i mese dietetice şi de cruţare

,e(etariene etc. 8n ca*ul turştilor sosiţi la tratament balnear meniurile sunt adaptate

corespun*ător ne,oilor or(anismului.

abel nr. !.- Baruri eistente 1n staţiune Slănic Prahova

27

$umele unităţii 0ocuri la meseCategoria de

confort

'ar Slănic 3# UUU

'ar /rizont 3# UU

'ar 8oberto 4# UU

'ar Baia 8oşie 5# UUU

/A0 &-,



SursaE infoturist.ro

'arurile totali*ea*ă un număr de 25# de locuri la mese. 8n (eneral acestea sunt

amplasate !n cadrul +otelurilor e@ist%nd baruri de *i !n incinta restaurantelor şi baruri de

noapte situate !n imediata apropiere a +olurilor +otelului cu ieşire directă !n e@terior.

3.1.3 Instalaţii de a(rement

&rintre instalaţiile de a(rement e@istente !n Slănic &ra+o,a se numărăE piscine

terenuri de sport terenuri de tenis de c%mp de ,olei etc. 8n următorul tabel ,or fi

pre*entate tipurile de instalaţii capacitatea şi numărul de locuri disponibil.

abel nr. !.2 Instalaţii de agrement eistente 1n Slănic Prahova

SursaE

infoturist.ro

)(rementul

!n staţiune nu s0a bucurat

de o atenţie deosebită din

partea autorităţilor locale !nsă instalaţiile

e@istente aici stau la

dispo*iţia turiştilor dornici de rela@are şi sporturi uşoare. &iscinele folosesc apă termală

iodurată fiind dotate cu cabine pentru duş (rupuri sanitare (arderobe. 8n (eneral !n

prima parte a *ilei sunt folosite de către turiştii ,eniţi la tratament care sub !ndrumarea

unui profesor de sport practică (imnastică medicală pentru ca apoi să fie desc+ise

publicului 9turişti aflaţi !n tran*it (rupuri de sporti,i;. erenurile de sport sunt !n

28

Instalaţii de

agrement

$umăr

bazine9terenuri

$umăr

locuri

concomitent

Piscine

descoperite

otel Slănic 1 3#

Comple@ 'aia

6oşie1 4#

erenuri sport

Comple@ 'aia 6oie 1

/A0 ! ')



administraţia +otelurilor şi sunt !nc+iriate (rupurilor de sporti,i sau turiştilor amatori

pun%ndu0se la dispo*iţie contra cost ec+ipamente sporti,e corespun*ătore.

)lături de drumeţii şi ,i*itarea obiecti,elor turistice instalaţiile de a(rement

e@istente oferă turiştilor di,erse posibilităţi de petrecere a timpului liber şi de practicare a

unor sporturi rela@ante.

3.1.4 'a*e de tratament

Hdata cu desc+iderea in anul 1"72 a mine pentru circuitul turistic si a tratamentului

medical construcţiile şi unităţile de ca*are şi tratament au luat amploare. )stfel +otelul

Slănic a fost dat !n folosinţă cu ba*ă de tratament proprie şi personal medical speciali*at.

e asemenea si comple@ul turistic 'aia 6oşie dispune de ba*ă de tratament.

8n pre*ent !n Slănic &ra+o,a e@istă următoarele ba*e de tratamentE

otel Slănic >

Comple@ul turistic 'aia 6oşie >

Salonul amenajat !n incinta -inei Slănic pentru taratarea astmului.

8n (eneral !n ale(erea unităţii de ca*are turiştii optea*ă pentru +otelurile pre,ă*ute

cu ba*ă de tratament proprie datorită confortului oferit.

eşi staţiune dispune de resurse naturale ,ariate acestea sunt putin puse in,aloare. Se poate obser,a acest lucrul din numărul redus de ba*e de tratament e@istente

in staţiune.

3.2 )nali*a circulaţie turistice

)nali*a circulaţiei turistice este necesară pentru fundamentarea politicilor de

de*,oltare a turismului local pentru estimarea e,oluţiei ,iitoare şi ,alorificarea c%t mai

eficientă a resurselor de care dispune staţiunea. )stfel indicatorii care stau la ba*aanali*ei circulaţiei turistice suntE

• numărul de turişti sosiţi !n staţiune>

• numărul de !nnoptări !nre(istrate !n unităţile de ca*are turistică>

• durata medie a sejurului>

• densitatea turistică.

29



)lături de aceşti indicatori ,a fi calculat şi anali*at coeficientul de utili*are a

capacităţii de ca*are 9CAC; ,a fi determinat necesarul de locuri şi paturi din cadrul

unei unităţi de ca*are turistică.

ab. !.' $umărul de turişti sosiţi 1n staţiunea Slănic Prahova 1n perioada &,,2 : &,,(


in punct de ,edere al turiştilor 9rom%ni şi străini; sosiţi !n staţiunea Slănic &ra+o,a

perioada 2##$ 0 2##" se caracteri*ea*ă pe ansamblu printr0o scadere a numărului

acestora. Se poate obser,a ca in anul 2##7 fata de 2##$ numarul turistilor straini a sca*ut

cu 375R in anul 2## numarul acestora inre(istrea*a o scadere cu 1#R fata de anul

precedent. e asemenea in anul 2##" se inre(istrea*a cea mai seminificati,a crestere a

turistilor straini ca*ati in Slanic &ra+o,a cu un procent de 14375R fata de anul 2##$.

&entru o mai bună ,i*uali*are a !ntre(ii perioade anali*ate ,or fi repre*entate (rafic

ritmurile de e,oluţie a numărului de turişti sosiţi !n staţiune.

6igura nr. !.& 8itmurile de evoluţie privind numărul turiştilor romaini sosiţi 1nSlănic

Prahova; 1n perioada &,,2 : &,,(

8n ca*ul turiştilor rom%ni anul 2##" !nre(istrea*ă o scădere a acestora cu 234"R

fiind anul cu cel mai redus număr de turişti rom%ni. In anul 2##7 se inre(istrea*a cea mai

redusă scădere cu doar 157"R.

30

&,,2 &,,' &,,) &,,(urişti rezidenţi 1n 8om<nia 5727 5733 5553 5"5$urişti nerezidenţi $ 7 13



6igura nr. !.! 8itmurile de evoluţie privind numărul turiştilor straini sosiţi 1n Slănic

Prahova; 1n perioada &,,2 : &,,(

Compar%nd numărul turiştilor rom%ni cu cel al străinilor sosiţi !n Slănic &ra+o,a se

obser,ă faptul că staţiunea s0a bucurat pe parcursul perioadei anali*ate de o creştere a

numărului de turişti cu e@cepţia anul 2## c%nd se constată o descreştere a acestora cu

4375R. 8n ceea ce pri,e te turi ti stăini se poate obser,a din (rapfic ca numărul acestoraș ș

e,oluea*ă constant e@cep ie făc%nd anul 2##" cand se inre(istrea*a o cre tere cuț ș

14375R. ,oluţia ascendentă !nre(istrată pe perioada celor patru ani semnifică faptul că

staţiunea Slănic &ra+o,a este din ce !n ce mai atracti,ă oferind ser,icii de calitate la

preţuri accesibile. ste !n*estrată cu resurse naturale ,aloroase şi ,alorificate eficient şi

dotată cu ec+ipamente 9ba*e de tratament; ce acoperă o paletă ,ariată de ne,oi şi

preferinţe.

abel nr. !.) $umărul de 1nnoptări 1nregistrate 1n unităţile de cazare turisticădin

staţiunea Slănic Prahova; 1n perioada &,,2 : &,,(


31

$umăr 1nnoptări

&,,2 &,,' &,,) &,,(

urişti rezidenţi 1n

8om<nia7#72 5"$ 55"2$ 5423#

urişti nerezidenţi 1$ 1# " 3"

/A0 ',))) -(2() --(!- -+&2(



in table se poate obser,a că turi tii ca*a i in unităţile de primire din staţiune sunt !nș ț

mare parte rom%ni. )cest lucru se e@plică prin faptul că aceştia majoritatea de ,%rsta a III

a beneficia*ă de mai mult timp liber se pot deplasa !n tot timpul anului şi au o durată

mare a sejurului. uriştii străini beneficia*ă de resurse financiare !nsă au mai puţin timp la

dispo*iţie. )stfel numărul !nnoptărilor !n unităţile de ca*are din Slănic &ra+o,a este !ntr0o

continuă creştere datorită interesului din ce !n ce mai mare pe care !l manifestă oamenii

pentru curele practicate aici tratamente ce se desfăşoară pe o perioadă de minim şapte

*ile 9cure balneare; dar tratamente !mpotri,a astmului. a acestea se adau(ă curele

profilactice de şapte sau paispre*ece *ile cele terapeutice de 14 21 sau 2 de *ile şi cele

de recuperare de 21 sau 2 de *ile.

8n continuare ,a fi repre*entat (rafic numărul !nnoptărilor turiştilor rom%ni şi

străini pe perioada 2##$ 0 2##".

6igura nr. !.- 8itmurile de evoluţie privind numărul 1nnoptărilor 1nregistrate 1nunităţile de cazare din Slănic Prahova; 1n perioada &,,, : &,,+

in repre*entarea (rafică se obser,ă faptul că numărul !nnoptărilor turiştilor rom%ni

s0a mic orat de la an la an cea mai mare sădere !nre(istr%ndu0se !n anul 2##"ș

ajun(andu0se la un procent de 234"R. 8n anul 2## se inre(istrea*a o scadere cu un

procent de 1111R fata de anul 2##7. Cel mai mare ritm se inre(istrea*a in anul 2##7

cand se obsera,a cea mai mare scadere si anume de 15"3R.

32



6igura nr. !.2 8itmul de evoluţie al 1nnoptărilor 1n unităţile de cazare 1n perioada

&,,23&,,(

in (rafic se poate obser,a fluctua ia !nnoptărilor turiştilor străini ritmul de e,oluţieț

al acestora este unul instabil cu scăderi dar mai ales cu cre teri ale numărului de nopţi !nș

ultimul an al perioadei anali*ate. )stfel cel mai redus număr de nopţi se obser,ă !n anul

2## iar cel mai ridicat !n anul 2##" c%nd s0au !nre(istrat cel mai mare numar de

!nnoptări ritmul repre*entand un procent de 14375R.

in datele de mai sus pri,ind numărul de !nnoptări !nre(istrate !n unităţile de ca*are

din Slănic &ra+o,a re*ultă că ritmul de e,oluţie a fost unul sinuos !nre(istr%nd creşteri şi

descreşteri at%t !n ca*ul rom%nilor c%t şi al străinilor.Sejurul mediu este un indicator al circulaţiei turistice care ne ,a indica numărul

mediu de *ile de şedere al turiştilor !n staţiunea Slănic &ra+o,a. &entru o mai bună

e,idenţiere a modului !n care staţiunea s0a de*,oltat din punct de ,edere turistic

indicatorul ,a fi calculat pe cinci ani respecti, perioada 2##$ 0 2##" după formulaE

W

abel nr. !.( =urata medie a se>urului 4zile5 1n staţiunea Slănic Prahova;

1n perioada &,,2 3 &,,(

)nali*%nd datele obţinute pe perioada 2##$ 0 2##" se constată faptul că sejurulmediu al turiştilor rom%ni şi străini !nre(istrea*ă ,alori mari cuprinse !ntre 2$$ şi 123

33

&,,2 &,,' &,,) &,,(

8om<ni 123 1#42 1## "12

Străini 2$$ 125 12 3



*ile. )cest lucru este justificat prin profilul staţiunii şi prin durata de minim o săptăm%nă a

tratamentelor practicate aici. Compar%nd ,alorile din tabel se obser,ă faptul că sejurul

mediu al turiştilor rom%ni este mai mare dec%t cel al străinilor. 8n ca*ul rom%nilor pe

perioada celor patru ani anali*aţi durata medie a sejurului s0a menţinut !ntre noua şi *ece

*ile cu e@cepţia anului 2##$ c%nd s0a !nre(istrat un ma@im de 123 de *ile. Lumărul

mediu de *ile petrecut de către turiştii străini !n Slănic &ra+o,a a scă*ut de la an la an

ajun(%nd !n 2## la 12 de *ile. &e e@ceptie făc%nd anul 2##" unde sejurul mediu a fost

de trei *ile. In ansamblu acti,itatea turistică !n staţiune este !ntreţinută !n majoritate de

turiştii rom%ni sosiţi la tratamente şi mai puţin de cei străini al căror scop este de a ,i*ita

c%t mai multe obiecti,e turistice !ntr0o perioadă scurtă de timp.

ensitatea turistică repre*intă indicatorul care ne ,a arăta c%t de solicitată este din

punct de ,edere turistic staţiunea Slănic &ra+o,a. )cesta ,a fi calculat !n raport de

populaţia staţiunii pentru anii 2##$ pana in anul 2##".

urata medie a sejurului

6ig. !.' =urata medie a se>urlului intre anii &,,23&,,(

in fi(ura 3.7 se poate obser,a ca durata medie a sejurlui in anul 2##" fata de 2##$ a

sca*ut cu 2$22 puncte procentuale.

abel nr. !.", =ensitatea circulatiei turistice in anul &,,23&,,(

2##$ 2##7 2## 2##"

Lumar sosiri 5727 5733 5553 5"5$

&opulatie 7144 7144 714" 714"

W W W ## turist K loc.

Calculul densitatii pentru anii urmatori se calculea*a dupa modelul celei din 2##$.

34



abel nr. !."" =ensitatea circulatiei turistice in anul &,,23&,,( 4turisti9loc5

2##$ 2##7 2## 2##"ensitatea in raport cu populatia ##1 ##2 #77$ #33

in tabel re*ultă că din 2##$ şi p%nă !n 2##7 densitatea turistică !n raport cu

populaţia ramane constanta iar in anul 2## aceasta inre(istrea*a cea mai mica ,aloare

in comparatie cu anii precedenti. )nul 2##" inre(istrea*a cea mai mare ,aloare a densitatii

si anume #33turistiKloc.

6ig. !.) 7volutia densitatii circulatiei turistice intre anii &,,23&,,'

&entru aprecierea (radului de e@ploatare a capacităţii de ca*are din staţiunea

Slănic &ra+o,a ,om utili*a coeficientul CAC 9coeficientul de utili*are a capacităţii de

ca*are;. Se e@primă procentual ia ,alori cuprinse !ntre # şi 1 şi se calculea*ă după

formulaE

CAC W >

)nii 2##$ şi 2##" ,or fi anii de referinţă !n calcularea coeficientului put%ndu0se

astfel obser,a e,oluţia !n timp a acestuia. )stfel a,%nd !n ,edere faptul că !n anul 2##$

!n Slănic &ra+o,a e@istau 514 locuri de ca*are s0au !nre(istrat 7# de !nnoptări !n

unităţile de ca*are şi numărul de *ile de funcţionare este de 3$# iar in anul 2##" numărul

de locuri de ca*are au fost de 34$ numărul innoptărilor fiind de 542$" şi numărul de *ile

de funcţionare este de 3$#.

35



abel.!."& Coeficientul de utilizare a capacitatii de utilizare a anilor &,,2 si &,,(

2##$ 2##"CAC 33# 435$

&entru o mai bine bună ,i*ionare a e,olutiei capacită ii se repre*intă (rafic dateleț

prelucrate !n tabel.

6ig.!.( 7volutia cofeficientului de utilizare a capacitatii in anii &,,2 si &,,(

in (rafic se poate obese,a că cofeicientul de utili*are a capacitatii a crescut cu

52$ puncte procentuale !n anul 2##" fa ă de 2##$.ț

3.3 )nali*a comparati,ă pri,ind potentialul turistic intre statiunea Slănic &ra+o,a si Slănic

-oldo,a

3.3.1 &re*entare potential turistic al *onei Slănic -oldo,a

Statiunea Slănic -oldo,a 0 cunoscuta istoricilor drept Q'aile Slanic -oldo,aQ

este situată pe ,ersantul estic al Carpa ilor Hrientali 9!n masi,ul Lemira; pe ,alea p%r%uluiț

Slănic. /ondul balnear al statiunii are un specific aparte unic !n tară i !n uropa (ăsindu0ș

se pe o *ona relati, restransă o mul ime de i*,oare ,ariate !n ceea ce pri,e te compo*i iaț ș ț

concentra ia comple@itatea c+imică i efectele terapeutice.ț ș

Statiunea Slănic -oldo,a dispune de importante *aăminte de ape minerale

cercetate i e@ploatate !ncă de la !nceputul sec. I reconfirmate de studiile din anul 1"""ș

36

http://www.slanicmoldova.info/

http://www.slanicmoldova.info/



pentru ree,aluarea re*er,elor de apa minerală i bio@id de carbon mofetic ce auș

e,iden iat două tipuri de *ăcămante +idromineral distincte din puncte de ,edereț

+idro(eolo(ice +idraulice fi*ico0c+imice i balneo0medicaleE ape minerale clorurate ăiș

bicarbonate.

&oten ialul balnear al sta iunii este un criteriu definitoriu constituind elementul deț ș

ba*ă !n selectarea sta iunilor e,iden iat prin natura i debitul sau capacitatea resurselor.ț ț ș

@isten a factorilor terapeutici naturali de cură conduce la or(ani*area celor trei tipuri deț

asistentă medicalăE profilactică curati,ă i recuperare func ională. &entru sta iunea Slănicș ț ț

-oldo,a potentialul !l constituie calitatea apelor !naltă lor ,aloare terapeutică iș

capacitatea corespun*ătoare a debitelor apreciate ca re*er,e ce imprimă sta iunii un profilț

balnear de tratament al afec iunilor di(esti,e ale (landelor ane@e ale aparatuluiț

respirator boli de nutri ie i metabolism.ț ș

Statiunea dispune de un poten ial turistic ridicat i datorită numeroaselor atrac iiț ș ț

turistice de care dispune.

• Pona I*,oarelor -inerale 0 impresionea*ă at%t prin peisajele deosebite c%t i prinș

calitatile terapeutice ale i*,oarelor minerale.

• &arcul din Slănic -oldo,a 0 o oa*ă de lini te i rela@are !n mijlocul naturii.ș ș

• C+eile si cascada Slanicului 3 fac parte din traseul Q3## de scăriQ

• 'iserica Catolică din Slănic -oldo,a 0 impresionea*ă prin ar+itectura a,an(ardistă.

• -ina Salina din %r(u Hcna

• -onumentul roilor iș -ănăstirea -ă(ura Hcnei se află pe ealul -ă(ura din

%r(u Hcna.

• -ănăstirea Q tefan cel -areQ de pe -untele Q'olo,anuQȘ

abel nr. !."! #nităţi de cazare din staţiunea Slănic Prahova

37

http://www.slanic-moldova.info/Poze-Slanic-Moldova/Poze/Zona-Izvoare-Slanic-Moldova

http://www.slanic-moldova.info/slanic-moldova/Izvoare

http://www.slanic-moldova.info/Poze-Slanic-Moldova/Poze/Parcul-din-Slanic-Moldova

http://www.slanic-moldova.info/slanic-moldova/Trasee-Montane/Traseul-300-de-scari

http://www.slanic-moldova.info/Salina-Slanic-Moldova/

http://www.slanic-moldova.info/Poze-Slanic-Moldova/Poze/Zona-Izvoare-Slanic-Moldova

http://www.slanic-moldova.info/slanic-moldova/Izvoare

http://www.slanic-moldova.info/Poze-Slanic-Moldova/Poze/Parcul-din-Slanic-Moldova

http://www.slanic-moldova.info/slanic-moldova/Trasee-Montane/Traseul-300-de-scari

http://www.slanic-moldova.info/Salina-Slanic-Moldova/



SursaE

infoturist.ro

)nanli*%nd datele din table

se poate obser,a că predominante

sunt pensiunile !n număr de cinci

prdominante fiind cele de patru

mar(arete datorita si

specificului statiunii

9balneoclimaterică;. )stfel majoritatea turiştilor sosiţi la tratament se !ncadrea*ă !n

cate(oria ,%rstei a III a cu mari disponibilităţi de timp cu o durată mare a sejurului !nsă

cu ,enituri reduse. )ici se includ şi cate(oriile finanţate prin sistemul de asi(urări sociale

sau din alte fonduri. 8n acest sens or(ani*atorii ţin seama !n dotarea cu ec+ipamente mai

puţin pretenţioase şi !n reali*area unor pro(rame adec,ate. Lu se e@clude !nsă clientela

cu posibilităţi financiare pentru care se reali*ea*ă dotări şi ser,icii corespun*ătoare. )stfelun e@emplu !n acest sens !l repre*intă +otelul obru clasificat la patru stele a cărei

38

$umele

unităţii

$umăr

camere

$umăr

locuri

Categoria

de

confort %oteluri Coroana

-oldo,ei15 3# UUUU

obru 44 UUUU /lora 2" $2 UUotal " )) "), Pensiuni

Sara$ 12

4

mar(arete

Cerbu $ 12

4

mar(arete

&altinis11 24

4

mar(arete

-ontana13 4$

4

mar(arete

Casa )lbă11 2#

3

mar(arete

otal &

+' ""+

*ile

&alas 23 4$ UUU&ufu 2# 4# UUUUotal + +! )2 Case de vacantaonna0

'Manca12 3# UUU

Comple

turisticCristal 3# $# UUUU/A0 &&, ++,



clientelă se !ncadrea*ă !n cate(oria celor cu ,enituri ridicate sosiţi !n staţiune pentru

tratamente şi cure de !ntreţinere 9cure de fitness antistres etc.;. Anitatea dispune de ba*ă

proprie de tratament şi toate dotările corespun*ătoare.

abel nr. !."+ Capacitatea de cazare turistică 1n perioada &,,23&,,(

4locuri5

SursaE )nuarul Statistic al judeţului 'acăuediţia 2##"

in tabeleul de mai sus se poate obser,ăm numărul de unită i de ca*are este inț

continuă cre tere. )ceasta cresc%nd in anul 2##" fata de 2##$ cu #3#Rș

&entru o mai bună e,iden iere a e,olutiei capacită ii de ca*are in anii 2##$0ț ț

2##" se ,a repre*enta (rafic datele din tabel.

39

ipuri de unităţi &,,2 &,,' &,,) &,,(

oteluri 17$ 17 1# 1#oteluri de

tratament4 $

&ensiuni 11# 112 114 114

ile 4 4 $ $

/A0 +-+ +2, +2) +2)



6ig.!. 7volutia capacită ii de cazare in perioada &,,23&,,(ț

in /i(. 3.1# putem obser,a că numărul structurilor de primire turistică au crescut

!n medie cu #3#R !n anul 2##" fa ă de anul 2##$ adică cu 14 unită i de ca*are.ț ț

ab. !."- Capacitatea şi activitatea de cazare turistică Slănic ?oldova 1n perioada

&,,&3&,,)

Slănic

?oldovaCapacitate de cazare

Sosiri

4mii5

@nnoptări

4mii5

Indicii de

utilizare

netă a capacităţii

1n funcţiune 45 )nii

7istentă "5

4locuri5

@n funcţiune

4mii locuri3

zile5

2##2 332 1#1$ 11#2 4#"$ 4#2

2##3 3333 "33# 1#"# 411 441

2##4 331 "41# 113 3$$ 3"2

2##5 34#1 "7$5 1214 3515 3$#

2##$ 31 "413 112 3$$3 3"

2##7 25 "337 1123 331" 355

2## 273 "47 1#47 31#1 347

40




Conform datelor din tabelul 3.3 sosirile turi tilor !n Slănic -oldo,a au crescut !nș

medie cu #4."R !n anul 2## fa ă de anul 2##2. Cea mai importantă cre tere a a,ut loc !nț ș

anul 2##5 cu 1#1R fa ă de anul 2##2. &ri,ind !nnoptările !n Slănic -oldo,a putemț

remarca o scadere cu 1"24R !n anul 2##7 fa ă de anul 2##3. 8n anul 2## comparati,ț

cu anul 2##7 se !nre(istrea*ă o crestere cu #7#2 procente.

6ig.!. "" 7volutia capacitatii de cazare in functie de locuri3zile intre anii &,,!3&,,)

Capacitatea de ca*are !n func iune a crescut !n medie cu "5."R !n anul 2##ț

fa ă de anul 2##3. 8n anul 2##5 s0a !nre(istrat o cre tere cu 45$R 9de 3#$### locuri0*ile;ț ș

fa ă de anul 2##4.ț

41



6ig. !."& 7volutia capacitatii de cazare in functie de numarul de locuri intre anii

&,,!3&,,)

Capacitatea de ca*are e@istentă a crescut !n medie cu 213R !n anul 2## fa ă deț

anul 2##3 adică cu un număr de 7#2 locuri. 8n anul 2##5 fa ă de anul 2##3 s0a !nre(istratț

o scădere a capacită ii de ca*are e@istente de 42# locuri.ț

/i(. !."! Indicele de utilizare netă a capacită ii 1n func iune 1n anii &,,&3&,,)ț ț

in fi(ura 3.4. se obser,ă o scădere a indicelui de utili*are netă a capacită iiț

!n func iune de 144 puncte procentuale din anul 2##3 92"2R; !n anul 2## 914R;.ț

42



ab. !."!. Structurile de primire tuistică 1n >ude ul Bistri a $ăsăud 1n anul &,,)ț ț

ipuri de structuri de primire

turistică

&,,)

otal 34

%otelui i moteluriș 14

Cabane turistice 0

*ile turistice 3

abere 3

Pensiuni turistice 12

Pensiuni agroturistice 1


6ig. !."+. Analiză comparativă 1ntre Slănic Prahova si Slănic ?oldova privind

structurile de cazare turistică 1n anul &,,).

Conform /i(. 3.14.8n jude ul Slănic &ra+o,a sunt !nre(istrate 4 de +oteluri cu 3#ț

unită i mai pu in dec%t !nSlăni -oldo,a unde sunt !nre(istrate 34 +oteluri . ileleț ț

!nre(istrate !n Slănic -oldo,a repre*intă o pondere de 1$R din totalul structurilor de

43



ca*are turistică iar !n Slănic &ra+o,a ,ilele repre*intă o pondere de 215R din totalul

structurilor de primire turistică.

6ig.!."-. Analiză comparativă 1ntre Slănic

Prahova si Slănic ?oldova privind evolutia sosirilor intre anul &,,23&,,)

Se obser,ă !n anul 2##$ o diferen ă !ntre Slănic &ra+o,a i slănic -oldo,a de $55ț ș

mii turi ti cea mai mare diferen ă s0a inre(istrat !n anul 2##7 de "25 mii turi ti iar cea maiș ț ș

mica diferen ă s0a !nre(istrat !n anul 2##4 cu $#5 mii turi ti. Sosirile turi tilor !n Slănicț ș ș

&ra+o,a in anul 2##7 a fost de #13 R din totalul sosirilor iar in Slănic -oldo,a procentul

a fost de 113 din totalul acestora.

44



Capacitatea de ca*are Slănic &ra+o,a

6ig.!."2 Analiză comparativă 1ntre Slănic Prahova si Slănic ?oldova capacitatea de

cazare intre anii &,,23&,,(

8n fi(ura de mai sus se poate remarca o e,olu ie po*iti,ă a capacită ii de ca*are !nț ț

func iune a statiunii Slănic -oldo,a. Se poate obser,a o diferen ă de 33 mii locuri0*ileț țdin anul 2##3 cand capacitatea de ca*are !n func iune era de "33# mii locuri0*ile p%nă !nț

anul 2## iar capacitatea de ca*are !n func iune a ajuns la ,aloarea de "47 mii locuri0ț

*ile. 8n Slănic &ra+o,a capacitatea de ca*are !n func iune se men ine la o medie de 37$ț ț

locuri.

3.3.2 'a*e de tratament

8n pre*ent !n Slănic &ra+o,a e@istă următoarele ba*e de tratamentE

• otel Slănic >

45



• Comple@ul turistic 'aia 6oşie >

• Salonul amenajat !n incinta -inei Slănic pentru taratarea astmului.

8n (eneral !n ale(erea unităţii de ca*are turiştii optea*ă pentru +otelurile

pre,ă*ute cu ba*ă de tratament proprie datorită confortului oferit i pentru a trata diferiteș șafec iuni sau pentru relea@are.ț

eşi staţiune dispune de resurse naturale ,ariate acestea sunt putin puse in

,aloare. Se poate obser,a acest lucrul din numărul redus de ba*e de tratament e@istente

in staţiune.

8n comparatie cu statiunea Slănic &ra+o,a Slănic -oldo,a dispune de patru ba*e

de tratamentE

•

otel enus dispune de o ba*ă de tratament cu o suprafata de 452 mp ce asi(uraun numar de 11"2 proceduri *ilnic este amenajata pentru tratarea afectiunilor

aparatului di(esti, +epato0biliare cailor respiratorii metabolice si de nutritie

asociate

• ila &alace dispune de i*,oare minerale cu compo*itie c+imica si concentratie

foarte ,ariate climat de crutare tonico0stimulent 9slab e@citant; aerul pur mofeta si

microclimat de (rota> Dinetoterapie cultura fi*ica medicala balneofi*ioterapie

termoterapie electroterapie masoterapie terapie respiratorie aerosoli in+alatii.• Comple@ul 'alnear 6aco,ită

• Sanatoriul 'alnear Slănic -oldo,a

in punct de ,edere al dotărilor sta iunea Slănic -oldo,a sunt superioare celor dinț

Slănic &ra+o,a. )cest lucru dator%ndu0se i resurselor naturale de care dispuneș

sta iunea dar si modul in care acestea sunt e@ploatate.ț

upă efectuarea comparatiei celor două sta iuni Slănic -oldo,a este net superioarăț

fa a de Slănic &ra+o,a din punct de ,edere al structurilor de primire turi ti se poateț șobser,a din (raficele anterioare. )ceasta disune de o mai mare ,arietate de unită i deț

ca*are put%nd astfel sa satisfacă o mai mare di,ersitate de turi ti. e i ambele statiuni auș ș

ca si scop tratarea diferitelor afectiuni de la cel ,asculare la cel respiratorii Slănic -oldo,a

se bucură de un ,olum mai mare de turisti după cum am obser,at si din numărul de turi tiș

sositi in statiune.

46



3.4 irec ii strate(ice de de*,oltare a sta iunii Slănic &ra+o,aț ț

Strate(ia de de*,oltare a statiunilor balneare cuprinde !n primul r%nd restructurarea

produsului turistic care trebui să aibă !n ,edereE indepartarea de curele medicale

tradi ionale i apropierea de sănătate o condi ie fi*ică bună i frumuse e> de*,oltareaț ș ț ș ț

unui produs de !naltă calitate cu accent pe tratamentul ăi ca*area de lu@> ser,iciile

au@iliare sunt de asemenea importante.

&entru re,itali*area i moderni*area produsului turistic balnear din cadrul sta iuniiș ț

Slănic &ra+o,a trebui a,ută !n ,edere atra(erea unor noi se(mente de populatie !n

condi iile !n care se introduc elemente de inedit !n cura balneara tipuri noi de cureț

răspun*%nd unor cerin e ce in seama de QmodaQ balneară semnalată la un moment dat iț ț ș

noi te+nici i metode de ,ăn*are a produsului balnear de ac+i*i ionare a acestuia.ș ț &entru

de*,oltarea staţiunii balneoclimaterice Slănic &ra+o,a se pot aplicXurmXtoarele

strate(ii E

1. Strate(ia de diferenţiere comparati, cu alte oferte se ba*ea*X pe crearea unui

produs turistic ori(inal care sX ,alorifice at%t resursele terapeutice c%t şi celelalte cate(orii

de resurse. Slănic &ra+o,a !şi poate diferenţia produsul turistic balnear prin e,idenţierea

calitXţii factorilor naturali de curX şi a afecţiunilor tratate !n staţiune faţX de alta din ţarX sau

din strXinXtate.

2. Strate(ia de di,ersificare a prestaţiilor turistice urmXreşte satisfacerea cerinţelor

c%t mai multor se(mente de turişti at%t a celor care ,in !n staţiune pentru tratarea

diferitelor probleme medicale pe care le au c%t şi celor care ,in pentru recreere şi odi+nX

8n staţiunea Slănic &ra+o,a strate(ia de di,ersificare a ofertei turistice urmXreşte

,alorificarea !ntre(ului potenţial al *onei prinE

6eamenajarea lacurilor sXrate din localitate asi(ur%nd astfel condiţiile necesare

pentru plajX !not etc. acurile sXrate de la Slănic &ra+o,a au o importanţX turisticX at%t

pentru turiştii ,eniţi la tratament c%t şi pentru cei ,eniţi !n alte scopuri.Crearea unor posibilităţi de petrecere a timpului liber pe ,reme nefa,orabilăE

serate baluri restaurante cu specific un punct comercial cu su,eniruri..

Crearea i promo,area unor pac+ete turistice pentru :eeD0end dar i in cursulș ș

săptăm%nii

3. Strate(ia de diferenţiere a preţului in statiunea Slănic &ra+o,a se face !n funcţie

de natura ofertei (radul de confort conţinutul sau componentele pac+etului de ser,icii.

47



Strate(ia preţului forfetar constX !n oferirea unui pac+et de ser,icii minimal ce poate

include spre e@emplu transportul demipensiune şi tratament la un preţ (lobal.

4. &olitica de promo,are

&romo,area repre*intX un aspect deosebit de important pentru de*,oltarea oricXre

iacti,itXţi inclusi, cea turisticX. a ba*a politicii de promo,are a staţiunii Slănic &ra+o,a se

aflX informarea turiştilor. Staţiunea Slănic &ra+o,a trebuie sX desfăşoare o campanie

puternică de informare a potenţialilor consumatori despre oferta turisticX pe care doresc sX

o promo,e*e. &entru informarea consumatorilor se pot edita pliante !n limba rom%nX dar şi

!ntr0o limbX de circulaţie internaţionalX. &liantul trebuie sX cuprindX informaţii le(ate de

ba*a te+nico0materialX astaţiunii factorii naturali terapeutici afecţiunile tratate !n staţiune.

&romo,area turisticX a staţiunii se mai poate face prinE

• &ublicitatea !n re,iste şi *iare spoturi publicitare atracti,e la radio şi la tele,i*or

• &romo,area ,%n*Xrilor se poate face prinE reduceri de preţ la pac+etele

turist ice pentru clienţii fideli ca*are (ratuitX pentru copii.

• Crearea unui catalo( al sta iunii pentru t%r(urile i e@po*i iile turistice.ț ș ț

Comple@u l ba lnear 'a ia 6os ie adoptX s t ra te( ie de d i,ers i f i ca re a

prestaţiilor turistice !n cadrul politicii de produs. Comple@ul !ncearcX sX promo,ea*e doar

produse turistice de calitate satisfXc%nd at%t necesitXţi le de tra tament c%t şi cele de

recreere.

irectiile strate(ice pre*entatate anterior sunt necesare pentru reali*area

unei de*,oltarări a sta iunii. atorită profi lui lui sta iunii Slănic &ra+o,a ar ț ț

putea beneficia de o mai bună promo,are si implicit de creerea unei ima(ini

mai bune in r%ndul sta iunilor de acest (en.ț

Cpitolul I* Concluzii i propuneriș

48



4.1 Conclu*ii

6om%nia dispune de un potenţial bo(at şi ,ariat din punct de ,edere al tipolo(iei

atracţiilor de mare ,aloare ? cu multe elemente ori(inale unele c+iar unicate ? şi

competiti, !n raport cu oferta altor ţări.

&otenţialul turistic al unui teritoriu repre*intă elementul fundamental !n creearea

produselor turistice respecti, a ofertei turistice. &entru definirea conţinutului potenţialului

turistic !n literatura de specialitate sunt consacrate noţiuni ca atracţii turistice resurse

turistice fond turistic şi patrimoniu turistic. Cea mai importantă şi frec,ent utili*ată

clasificare !n domeniu !mparte potenţialul turistic !n două cate(orii principaleE potenţial

turistic natural şi potenţial turistic antropic.

8n ,ederea e,aluării (radului de atracti,itate a unui teritoriu trebuie să se e,alue*e

anumite elemente ce determină oportunitatea de*,oltării turismului astfel apel%nd la

indicatorii de caracteri*are a dimensiunilor şi structurii ec+ipamentelor şi respecti, ai

circulaţiei turistice se poate determina !n mare măsură (radul de ,alorificare.

Statiunea Slănic este o statiune balneoclimaterică deosebită deoarece include

-untele de Sare 0 unic in lume 0 i a doua mare salină din uropa. @ploaterea or(ani*atăș

a sării !ncepe !n 1$". 8ntre anii 1$" 0 1## s0au desc+is trei mine !n *ona cunoscută !n

pre*ent ca 'aia erde. @plotarea sării s0a efectua !n salină !n forma de clopot. 8n urma

prăbu irii ta,anelor acestora i a apelor ce le0au inundat au re*ultat trei lacuri cu apaș ș

sarată. -ai t%r*iu !ntre anii 1## 0 154 se desc+id alte doua noi ocne pe ,ersantul de ,est

al Slănicului !n punctele 'aia 'aciului i Nrota -iresei care urm%nd acela i proces deș ș

transformare au de,enit lacurile sărate de astă*i care deser,esc i astă*i sta iuneaș ț

Slănic. )ceste lacuri antroposaline re*ultate ca urmare a acumulării apei meteorice !n

ca,itatea ,ec+ilor ocne sunt renumite prin efectul terapeutic datorat nămolului sapropelic

i a apei sărate.ș

'a*a te+nico0materială a sta iunii este formată din ba*a te+nico0materială specificș

turistică i din infrastructură. otarile specific turistice sunt repre*entate de re eauaș ș

unită ilor de ca*are o parte din reteaua unită ilor de alimentatie mijloacele de transportț ț

din structura turismului instalatiile de a(rement i cele specifice tratamentului balneo0ș

medical.

8n*estrată cu un potenţial turistic ,ariat di,ersificat şi concentrat prin e@istenţa unei

clime fa,orabile practicXrii turismului balnear pe tot parcursul anului a unui potenţial

faunistic şi floristic bo(at cu un patrimoniu cultural ? istoricstatiunea reu e te să seș ș

remarce intre sta iunile cu specific balnear.ț

49



Ana din atracţiile principale ale sta iunii Slănic &ra+o,a este Salina Slănic .ț

8ncep%nd cu anul 1"43 aceasta este folosită pentru e@trac ia sării cu un numar de 15ț

camere toate cu profil trape*oidal. @ploatarea s0a făcut p%nă !n 1"72 c%nd este destinată

circuitului turistic iș tratamentului medical sub supra,e(+ere. 8n subteran este amenajat un

sanatoriu cu dotare corespun*atoareE paturi scaune mese pentru bolna,ii astmatici

cărora li se asi(ura asisten ă medicală de specialitate.ț ot aici sunt locuri amenajate

pentru sport 9fotbal ,olei;. ocul este folosit pentru di,erse e,enimente sporti,e 9competitii

atletice i loc de antrenament pentru loturile sporti,e.ș


sub formă tabelară a unităţilor de ca*are e@istente !n Slanic &ra+o,a distribuţia acestora


e@istente !n structurile de primire turistică.

) a cum re*ultă din anali*a efectuala la capitolul 3 obser,am o e,olu ie a unită ilor ș ț ț

de ca*are !n anul 2##" fa ă de anul 2##$. Sosirile !n Slănic !n medie au crescut cu #411Rț

!n anul 2##" fa ă de anul 2##$. &ri,ind indicii de utili*are netă a capacită ii !n func iune seț ț ț

poate obser,a o cre tere de 52$ puncte procentuale din anul 2##$ !n anul 2##".ș

8n perioada anali*ată se obser,ă o scădere a sejurului mediu de la 123 *ileKturist

!n anul 2##$ p%nă la "12 *ileKturist !n anul 2##". ,olu ia pri,ind densitatea circula ieiț ț

turistice a cunoscut o oscila ie de0a lun(ul celor 4 ani anali*a i>ț ț

4.2 &ropuneri

&entru a de,eni o destinaţie turisticX din ce !n ce mai cautatX statiuni Slănic

&ra+o,a are ne,oie de o ba*X te+nico0materialX mult mai de*,oltatX mai ales din punct

de ,edere al a(rementului care !n ultimii ani a de,enit o moti,aţie foarte importantX !n

paracticarea turismului. Sta iunea este cunoscută pentru sanatorilu amenajat in incintaț

salinei unde turiştii pot să i i trate*e diferitel afec iuni respiratorii dar să se i rela@e*e.ș ț ș

atoritX potenţialului natural se pot reali*a anumite pac+ete turistice in ,ederea stisfacerii

ne,oilor din ce in ce mai di,erse ale turi tilor. &rincipalele mXsuri ce ar trebui aplicateș

pentru reali*area unei acti,itXţi turistice de*,oltate !n Slănic &ra+o,a suntE crearea de

pro(rame şi fonduri pentru co0finanţarea de proiecte de de*,oltare re(ionalX corelarea

pro(ramelor naţionale cu cele de interes local şi re(ional e@tinderea comunicaţiilor !n

*onele de interes turistic a transporturilor eficiente şi moderne promo,area potenţialului

turistic *onal prin participari la t%r(uri de turism prin reali*area de campanii publicitare !ntocmirea de broşuri cu informaţii despre potenţialul turistic al sta iunii şi cu ima(iniț

50



su(esti,e !n acest sens mediati*area pensiunilor şi comple@ului turistic e@istent.

Infrastructura de transport din Slănic &ra+o,a nu este suficient de*,oltată iș

necesită in,esti ii importante pentru a fi la ni,elul standardelor europene. In,esti iile trebuieț ț

!nreptate spre drumuri i căi de acces spre sta iune. Sunt necesare proiecte inte(rate deș ț

reabilitare al mu*eului sării dar si salinei.

0 6eali*area de căi de acces i marcaje turistice !n areale !n,ecinate i specificeș ș

re(iunii

0 6efaceri ale infrastructurii turistice 9locuri de parcare;

0 6eabilitarea moderni*area i e@tinderea infrastructurilor de ca*are cu utilită ileș ț

corespun*ătoare.

0 Cre terea calită ii ser,iciilor prin crearea i reabilitarea facilită ilor de recreereș ț ș ț

0 Stimularea introducerii ser,iciilor de tip all inclusi,e.

0 Impunerii unui plafon al de*,oltari structurilor si ec+ipamentelor turistice

0 e*,oltarea i promo,area unui turism durabil pe principii ecolo(ice combatereaș

poluarii !n (eneral i !n special in *onele cu o circulatie mare a turi tilor.ș ș

0 Cre tereaș paricipării popula ieiș la acti,itatile turistice ca mijloc de refacere fi*ică iș

psi+ică de odi+nă i recreere de refacere a starii de sănătate de !mbo(atire aș

cuno tiin elor i de*,oltarea rela iilor !ntre oameni i turi ti.ș ț ș ț ș ș

0 )tra(erea iș stimularea comunită iiț locale !n de*,oltarea turismului !n ,ederea

sporirii ,eniturilor acestora i a de*,oltării statiunii cre terea calită ii ,ie ii popula ieiș ș ț ț ț

locale

0 6eformularea produsului balnear de la termalism la turismul de sănătate. Costurile

pe carele implica acest proces ,or fi considerabile dar aceasta strate(ie ,a atra(e

o piata international cu o ba*ă mai lar(ă i se ,a adresa de asemenea turistilor ș

interni cu ,enituri mari

0 &romo,area resurselor naturale 9namoluri ape mineraleetc.; at%t pentru cure c%tiș pentru tratamente pre,enti,e i de !nfrumuse areș ț

0 Crearea unor centre de informare +ărti si planuri>

0 Introducera de facilită i de !naltă calitate i ser,icii de fitness i infrumuse areț ș ș ț

moderni*area centrelor de tratament i dotarea cuș ec+ipament de ni,el ridicat

reali*are de saune piscine acoperite i !n aer liber i piscine de statiuneș ș

0 i,ersificarea meniurilor i de*,oltarea unor ser,icii de cafenele i restauranteș ș

mici de calitate superioară

51



Bibliografie

1. r./edon Nri(oropol -i+ai Ielenic* ce*ar &opescu -ic Indreptar uristic ditura

Sport0uristic 'ucuresti 1"3

2. /iru . Stadiul actual de de*,oltare a turismului balnear !n 6om%nia ditura -irton

imişoara 2##$3. G. C+.ollo:aM +e 'usiness of ourism ditura I &itman &ublis+in( ondon 1""4

52



4. H. SnaD &. 'aron L. Leacsu conomia urismului ditra @pert 'ucuresti 2##1

5. 6. -inciu conomia turismului ditura Aranus 'ucuresti 2###

$. 6. -inciu &. 'aron L. Leacsu conomia urismului curs lito(rafiat 'ucuresti 1""1 si

1""3

7. B. un*iDer F. Frapf )ll(emenie /remden,erDe+rsle+re &oli(rap+isc+er erlan(

Puric+ 1""#

. +ttpTT:::.slanic.ro

Documents

Perspectivele Dezvoltarii Turismului Balnear - Studiu de Caz Statiunea Slanic Prahova