Upload
orthomed
View
55
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Pedo
Citation preview
CONCRESCENTA -rezultat al alipirii radacinilor a 2 sau mai multi dinti prin cement;
-de obicei in zona molara, in special molarii permanenti;
-rezultatul unei presiuni crescute la nivelul respectiv;
-anomalia este descoperita intamplator la examenul radiologic, sau in timpul tratamentului unei patologii pulpare.
- cand un dinte prezinta pat pulpara care ar necesita extractie, se separa rad dupa care se face extractia
DILACERAREA- tabl clinic + tratam consta in angularea excesiva a unei parti a dintelui fata de restul dintelui; la nivel coronar, corono-radicular, radicular - depinde de momentul in care a intervenit factorul perturbator; aceasta angulare apare ca urmare a unor factori locali; unul din ei - traumatism la nivelul dintelui temporar; se poate asocia si cu defectele de structura; se poate intalni si la dintii temporari in cazul iatrogeniilor la nou-nascutii carora li se face o intubatie traheala; daca erup pot produce tulburari fizionomice, contacte premature.Tratament
depinde de situatia clinica:
- dintele nu erupe - descoperire chirurgicala, tractiune ortodontica a dintelui; daca angularea e mare - extractie
- dintele erupe - se observa aspectul angularii si daca interfera cu relatiile ocluzale;
daca interfera - slefuiri selective (1 mm in decurs de o luna - timp pentru neodentinogeneza) sau slefuiri minime si coroana de adoperire.
- pot fi prezente defecte de structura (hipoplazii) - o parte din ameloblaste sunt distruse;
remodelare coronara.
Dens evaginatus
tablou clinic+ frecv
perturbare a stadiului de morfodiferentiere; nu se cunoaste precis cauza (factori de mediu, factori genetici - mai putin); se produce o evaginare a celulelor epiteliului adamantin intern intr-o anumita zona (a celulelor reticulului stelat); se observa sub forma unei proeminente mai mari sau mai mici pe suprafata ocluzala a premolarilor (de obicei); poate lua forma unui tubercul care se dezvolta fie la nivelul santului intercuspidian, fie la nivelul unei creste marginale; proeminenta este alcatuita din smalt si dentina, putand avea uneori si o prelungire de corp pulpar; cand e mai mare poate sa interfere in relatiile ocluzale si se va uza treptat in timpul functiei masticatorii in asa fel incat sa se deblocheze relatiile de ocluzie; cand e mai mica nu interfera;
cand e mai mare si apare uzura, se poate ajunge la proces de tip pulpita, parodontita (exista cazuri de pulpita cronica acutizata)
- RX - zona periapicala radiotransparenta, apex deschis (nu s-a mai dezvoltat, omologul - apex inchis).Frecventa
mai frecvent in zona premolarilor (dar si la nivelul molarilor si caninilor);
mai frecent la dintii mandibulari (5x);
mai frecvent la sexul masculin;
mai frecvent la populatiile mongoloide.
DInte evaginat - TRATAMratament - se tine cont de momentul la care a fost depistata anomalia sigilare - daca nu interfera; slefuire selectiva - daca interfera
- 1mm/luna;
- dupa asta se aplica preparate fluorizate; tratament pulpar - corespunzator stadiului de imbolnavire:
- apex deschis - in functie de tipul de pulpita:
reversibila - pulpotomie;
ireversibila - pulpectomie partiala;
- mortificare - tratamen de apexificare.
ANOMALII DE DEZVL
DInte evaginat - RX
Dinte invaginat - RX
TALON CUSP- RX
KINODONTIA - RX
TAURODONTIA - RXDInte evaginat : radioopacitate in afara conturului coronar si o radiotransparenta ce "sparge" conturul CP
DInte invaginat: peste radiotransp CP se proiecteaza o radioopac a struct dentare
TALON CUSP : radioopacitate care se suprapune peste radioopac coronara deja existenta; cand dintele este in eruptie (dd nu este erupt in CB) se realiz suprapuneri de opac peste cor dentara - poate fi ODONTOM, dd supranr, talon cusp
KINODONTIA - rad se desprind direct din baza coroanei
TAURODONTIA - CP mai volum, podeaua plasata mai apical, rad mai scurte
TALON CUSP - aspect clinic + tratam asemanatoare cu dens evaginatus;
apare o proeminenta pe suprafata dintelui +/- corp pulpar; se localizeaza la dintii frontali, in special la nivelul incisivului lateral permanent; se poate intalni si la nivelul incisivului central, caninului; are o frecventa mai mare la dintii superiori; in cazuri rare apare si in dentitia temporara;!! proeminta de obicei se dezvolta pe suprafata orala a dintelui, insa nu este exclus sa se dezvolte si pe fata vestibulara si chiar pe ambele fete; de obicei anomalia este simetrica; se poate dezvolta ca defect de sine statator sau sa insoteasca o afectiune generala (sindromul Morr); se intalneste mai frecvent la populatiile orientale, eschimosi; proeminenta se dezvolta de obicei supracingular (incepe din zona cingulara); are dimensiuni variabile - cel putin 1/2 din inaltimea dintelui; existenta santurilor - conditii pentru carii;
tulburari pe care le pot produce:- fizionomice - cand se dezvolta pe fata vestibulara;
- ocluzale;- fonatie;- disconfort in miscarile limbii.depinde de momentul depistarii, daca este sau nu asociat cu complicatii
Slefuiri SELECTIVE + prep fluorizate-dd evaginaus tratament preventiv- dupa eruptie/intarzie sa erupa;
- descoperire chirurgicala/ortodontica;
- controale periodice;
- sigilari. obturatie preventiva - proces carios; vezi dens evaginatus.
DINTE INVAGINAT perturbare a stadiului de morfodiferentiere; etiologie - neprecizata; mecanism de producere - o invaginare a celulelor unei portiuni din epiteliul adamantin intern catre papila dentara, astfel incat dezvoltarea se va produce spre papila dentara - o formatiune alcatuita din smalt si dentina care se dezvolta in papila dentara; de obicei se intalneste la dintii frontali (incisiv lateral); se formeaza de obicei de la o foseta supracingulara adanca;
exista 2 tipuri:- dens in dente coronar;- dens in dente radicular mecanism de producere - se pliaza teaca Hertwig catre interiorul radacinii
poate fi simetrica sau asimetrica; de obicei se dezvolta fara simptomatologie subiectiva; se descopera intamplator; la nivel cingular -> retentie alimentara -> pulpita.CORONAR- mai frecvinvag la dd frontali, supr orala, de la foramen ceacum-IL sup, DP!!!, sex M, chinezi- coroana nu are modif forma/dimensiune-
Prevenie proc carios - SIgilare simpla/largita
TAURODONTIE perturbare a stadiului de morfodiferentiere;-morfologia coronara externa - NEMODIFCP voluminoasa, cu podeaua plasara spre apical, radacini scurte!!!!! dezvoltarea unei camere pulpare mai voluminoase care se face pe seama dezvoltarii radacinii, astfel incat radacinile sunt mai scurte; etiologie necunoscuta; exista o componenta genetica; posibil datorita plierii tecii Hertwig la un nivel mai jos decat in mod normal, in asa fel incat apare o coroana mai mare pe seama radacinilor mai scurte; jonctiunea smalt-cement este la nivelul ei normal; clinic - coroana nemodificata ca dimensiune; apare de obicei in zona laterala, in special la molarii permanenti; se poate dezvolta ca anomalie de sine statatoare; uneori are caracter familial; alteori se dezvolta in unele boli generale (sindromul Klinefelter); de obicei e bilaterala; se depisteaza doar radiologic; tulburari functionale - in general nu.
Chinodontie asemanator cu dintii caninelor; camera pulpara mica; radacinile se desprind fara a avea un trunchi comun; se intalneste la molarii temporari.
Anomaliile de structura neevolutive datorate actiunii pe cale generala a factorului de mediuCARACT GEN mai frecvent se intalnesc anomalii de structura de tipul hipoplaziei, dar se pot intalni si de tipul hipomineralizarii.Caractere generale se pot intalni la ambele tipuri de dentitie, dar mai frecvent la dintii permanenti (deoarece perioada de apozitie a matricii organice si de mineralizare este mult mai scurta la dintii temporari); sunt prezente la aparitia dintilor pe arcada dentara; leziunile se intalnesc pe dintii simetrici omologi, adica la acele grupuri dentare ale caror structuri dure se formau in perioada in care a actionat factorul etiologic; defectul de structura respecta tiparul de crestere, de formare dentara (incep de la marginea incizala/varful cuspizilor si merg spre colet) - vor fi paralele cu marginea incizala/suprafata ocluzala; defectul de structura nu intereseaza toata suprafata dentara, ci numai o anumita portiune corespunzatoare cu portiunea ce se forma cand a actionat factorul etiologic; leziunile care imbraca mai frecvent aspectul de hipoplazie au forma de santuri, brazde, fosete (toate paralele cu marginea incizala/suprafata ocluzala); hipomineralizarea nu respecta intotdeauna acest tipar; defectele de structura de tip hipoplazic pot avea adancimi si latimi diferite - acesta este rezultatul tipului de actiune al factorului etiologic (afectiune acuta - ingust, adanc; boala cronica - lat/larg, mai putin adanc); aspectul defectelor de structura este intotdeauna acelasi, indiferent de tipul factorului etiologic care a perturbat procesul de formare al structurii; pe aceeasi suprafata dentara se poate intampla la intervale diferite sub actiunea factorilor etiologici, sa apara 2 sau mai multe defecte de structura cu localizari diferite; in general nu evolueaza, insa pot aparea complicatii (in cazul unui traumatism coronar, daca hipoplazia a fost localizata pe marginea incizala, unghiul incizal se fractureaza; hipoplazia mai adanca - se grefeaza caria pe suprafata respectiva); se intalnesc mai des la nivelul smaltului, deoarece ameloblastele sunt celulele formatoare cele mai sensibile la actiunea acestor factori;
aceste defecte se pot reface prin metodele obisnuite de tratament.
Anomaliile de structura neevolutive datorate actiunii pe cale generala a factorului de mediuTRATAMObiectiv: impiedicarea evolutiei si refacerea morfologiei coronare se folosesc materiale compozite pentru refacerea morfologiei coronare respective.Cand nu e grefata caria mai intai - periaj profesional, toaleta zonei; in functie de profunzime se face sau nu protectie pulpara;
aplicare material compozit;Proces carios exereza dentina alterata; protectie pulpara; refacere cu material compozit la molari se poate recurge la coroane de acoperire (prefabricate) care necesita preparare minima a dintelui.
Factori etiologici - anom de struct nevolut dat act pe cale gen a FF MEDIU are actioneaza asupra organismului matern:- factorii alergici;
- factorii infectiosi - virali/bacterieni;
- factorii chimici - medicamente;
- factorii metabolici - afectiuni ale mamei;
- factorii locali - afectiuni asupra sferei genitale a mamei;
- obiceiuri vicioase ale mamei- fumat, cafea etc.Factorii infectiosi virali - Rubeola prenatala se poate repercuta si asupra fatului; pot fi afectari grave sau mai putin grave, in functie de varsta sarcinii (daca mama face rubeola la inceputul sarinii - avort, daca mai tarziu, in timpul sarcinii - tulburari oculare, cardiace, de formare dentara - inclusiv defecte de structura la dintii temporari); bacterieni - Treponema pallidum (luesul/sifilisul congenital) in luna 4 trece de placenta si ajunge la fat;
- poate sa duca la modificari circulatorii - intervine asupra morfodiferentierii molarului de 6 ani si la incisivi;
- dar pot sa apara si defecte de structura.Factorii chimici tetraciclina - in functie de varsta sarcinii -> dintii respectivi -> defecte de structura (in special de tip hipomineralizare); fluor - in functie de varsta sarcinii -> dintii respectivi -> defecte de structura de diferite grade - de la mici pete albicioase pana la defecte hipoplazice mari;Factori metabolici afectiuni ale mamei care produc tulburari ale echilibrului fosfor-calciu - repercursiuni asupra dintilor temporari;
femeile diabetice;Factori locali afectiuni ale tractului genital al mamei;Factori care reprezinta obiceiuri ale mamei mame hipersome inainte de sarcina - sanse mai mari copii sa dezvolte defecte de structura;
cafea - mai mult de 4-5/zi;
fumat care actiuneaza in jurul nasterii:- ambele dentitii sunt afectate;
- modificari ale acestei perioade (perioada travaliului prelungit) pot duce la hipoxie, care pot duce la defecte de structura ale dintilor;
- nastere cu accidente pot duce la hipoxie, tulburari circulare (de cordon);
- icterul nou-nascutului; cu actiune asupra copiluluiin primul an de viata:- afectiuni febrile;
- modificari circulatorii;
- modificari ale echilibrului fosfor-calcic;
- tulburari respiratori;
- tulburari digestive;
- rahitism;Dupa varsta de un an:- pusee repetate de infectii respiratorii;
- rahitism tardiv;
- tulburari ale glandei paratiroide;
- tulburari metabolice;
- bolile infecto-contagioase;
- medicamente - fluor in exces, tetraciclina (fibroza chistica).
Anomaliile de structura neevolutive datorate actiunii pe cale locala a factorului de mediuaracteristici pot fi de tip hipoplazie, hipomineralizare sau combinatii; se poate asocia si dilacerarea; sunt prezente la aparitia dintelui pe arcada (in special la dintii permanenti); leziunile sunt localizate pe 1-2 dinti, pe acei dinti care au fost interceptati de factorul de mediu (traumatisme, osteite ale dintilor temporari);
nu respecta tiparul de crestere (se va gasi la acel nivel la care a actionat factorul); ca aspect:- de tip hipoplazic - fatorul etiologic a afectat matricile organice - geoda mai mare sau mai mica, smalt cu caractere normale sau cu modificari de culoare (daca se combina cu dilacerarea - modificari la nivelul unghiului);
- de tip hipomineralizare - factorul etiologic a actionat cand se producea mineralizarea matricilor;
o forma grava de defect de structura - dintele Turner - reprezinta o imbinare de defecte/anomalii (de structura, de culoare, de dimensiune) - smalt subtire sau absent cu insule de cement depuse la nivelul geodei, radacina mai scurta;Cauze traumatisme la nivelul dintilor temporari (pentru dintii permanenti); infectii - osteite intinse la dintii temporari (pentru dintii permanenti); iatrogenii - anumite manevre interpestive care se fac nou-nascutului poate produce un traumatism la nivelul proceselor alveolare - dintii frontali temporari - modificari de forma, defecte de structura; obiceiuri la unele populatii - incizii pe mucoasa gingivala, sau interventii chiar asupra mugurilor dentari; chimioterapie, radiografie localizata
Anomalii de structura evolutive se datoresc factorilor genetici in principal; au caractere comune- in general nu sunt evidente la aparitia dintilor in cavitatea bucala;- semnele clinice apar la scurt timp de la intrarea dintelui in functiune;
- de obicei intereseaza ambele dentitii;- in general intereseaza toate grupele dentare, toate suprafetele; leziunile evolutive ajungand uneori la distructii coronare masive, sunt greu de restaurat prin mijloace obisnuite de tratament; daca anomalia nu este surprinsa in timp util, nu poate fi stopata; aceste anomalii de structura pot interesa fie numai smaltul (amelogeneza imperfecta), fie numai dentina (dentinogeneza imperfecta, displaziile dentinare, defectele de structura din rahitismul hipofosfatemic rezistent la vitamina D), fie intereseaza toate structurile dentare (odontodisplazia regionala);
Amelogeneza imperfecta - forma hipoplazica cu smalt subtire si netedAspect clinic matricea organica se depune in cantitate redusa - toti dintii au o grosime redusa a smaltului; aspect neted, lucios; dintii sunt mai mici ca dimensiune; prezinta spatieri intre ei (datorita grosimii reduse a smaltului); dintii au o tenta galbuie (transpare prin smalt culoarea dentinei); acesti dinti sunt rezistenti la carie, totusi pacientul acuza sensibilitate la actiunea diversilor excitanti (datorita smaltului subtire); pacientii pot prezenta inocluzie verticala in zona frontala, ocluzie deschisa (intrebarea e daca e semn sau consecinta); se pot intalni intarzieri mari in eruptia dintilor, sau chiar incluzii dentare;Aspect radiologic
foarte greu se distinge smaltul de dentina, pentru ca smaltul este foarte subtire;
la acesti dinti se pot intalni calcificari intrapulpare; se pot intalni resorbtii coronare ale dintilor neerupti; uneori pe suprafata acestor dinti, in special la colet, apar conglomerate enameloide (mici depuneri asemanatoare smaltului pe suprafata acestor dinti) - rezultat al activitatii resturilor epiteliale ale organului dentar sau ale tecii Hertwig. frecventa foarte redusa (1/40000);
din punct de vedere al aspectului histologic, numai smaltul este modificat (tendinta de neformare, smalt amorf); celelalte structuri - nemodificate.
MIH -hipomin incisor -molar-
Aspect RX in defecte de structura Aspect radiologic AMELOGEN f. HP smalt subtire si neted
foarte greu se distinge smaltul de dentina, pentru ca smaltul este foarte subtire;
la acesti dinti se pot intalni calcificari intrapulpare;
se pot intalni resorbtii coronare ale dintilor neerupti;
uneori pe suprafata acestor dinti, in special la colet, apar conglomerate enameloide (mici depuneri asemanatoare smaltului pe suprafata acestor dinti) - rezultat al activitatii resturilor epiteliale ale organului dentar sau ale tecii Hertwig.Aspect radiologic Dentinogen imp 1+2 camera pulpara obliterata - radioopacitate continua de insensitate diferita (se poate observa un firisor de radiotransparenta);
uneori exista zone de radiotransparenta apicale - afectari periapicale., dd tip LALEa
DENTINOGEN IMP TIP 3radiologic - radioopacitati ale smaltului, dentina foarte subtire, camera pulpara si canale radiculare mari;
DSIPLAZII DENTINARE TIP 1
La examenul radiologic , canalele radiculare sunt in mare parte obliterate prin depuneri de dentina ,resturile pulpare aparand sub forma unor radiotransparente dispuse in benzi orizontale.bolovani intr-o apa curgatoare. Periapical pot exista radiotransparente de diferite dimensiuni ,expresie a unor granuloame sau chisturi ,dezvoltate pe dinti aparent normali.DISPL DENT TIP 2RX
Deoarece dentina coronara are grosime redusa , camerele pulpare sunt largi , dar partial obliterate prin depuneri de globule de dentina anormala. Radacinile au aspect normal si nu prezinta leziuni periapicale.
Amelogeneza imperfecta - forma hipoplazica cu smalt subtire si rugos seamana cu anterioara (smalt subtire, dinti mai mici, spatieri), numai ca suprafata smaltului prezinta foarte multe rugozitati; datorita acestor rugozitati, suprafata smaltului va fi retentiva - coloratii extrinseci (dinti cafenii); celelalte semne din cealalta forma nu se intalnesc cu aceeasi frecventa (ocluzia deschisa, calcificari intrapulpare, intarzieri de eruptie); lipsesc conglomeratele ameloide.
Amelogeneza imperfecta - forma hipoplazica cu smalt cu geode in general dimensiunea dintilor nu este modificata, grosimea smaltului nu este redusa in totalitate; afecteaza toate suprafetele si toti dintii;
pe toate suprafetele smaltului se intalnesc geode (matricea organica s-a depus in cantitate mai mica) de dimensiuni diferite (smalt mai subtire la acest nivel); diametrul geodelor variaza de la dimensiunea unui varf de ac la dimensiunea unei gamalii;
exista diferente intre aspectul clinic intre cele 2 dentitii (exista situatii ca in dentitia temporara sa existe geode, iar in dentitia permanenta - smalt subtire si rugos);
Amelogeneza imperfecta - forma hipoplazica localizata modul de transmitere - autozomal dominant;NU SE MAI INTALNESTE LA TOTI DD!! intereseaza smaltul anumitor dinti si este vorba numai despre molarii temporari la care se intalnesc defecte de tip hipoplazic in 1/3 ocluzala coronara;, sub vf cusp dupa alti autori defectul se intalneste la incisivii centrali superiori permanenti, care prezinta defecte de tip hipoplazic pe suprafata vestibulara, in 1/3 cervicala (defecte - santuri); aceasta localizare la anumite grupe de dinti a dus la specularea ideii ca exista o activitate defectuoasa a genei care controleaza ameloblastele pana la varsta de 12-18 luni.
Amelogeneza imperfecta - forma hipoplazica cu transmitere legata de sex aspecte clinice diferite in functie de cele 2 sexe;
la sexul masculin - forma cu smalt subtire si rugos;
la sexul feminin - forma in care pe suprafetele dentare apare o alternanta de benzi verticale de smalt hipoplazic cu benzi de smalt cu aspect normal (efectul Lion - lionizare).
Amelogeneza imperfecta - forma hipocalcificata (hipomineralizata) CLINIC modul de transmitere - autozomal dominant; matricea organica se depune in cantitate normala (grosime normala); mineralizarea se realizeaza defectuos; dintii nu vor avea dimensiuni modificate; dintii erup cu aspect relativ normal, dar semnele clinice devin evidente ceva mai tarziu, cand dintele devine functional (in masticatie); aceasta difera de formele hipoplazice la care semnele clinice sunt prezente/evidente la aparitia dintelui pe arcada; dintii erup, nu par sa prezinte modificari, dar la scurt timp dupa eruptie apar modificari.Aspect clinic culoarea acestor dinti este o culoare mohorata (dull), terna (gri-cenusie), culoare care se inchide si mai mult cu varsta (smaltul fiind poros se incarca cu coloranti din cavitatea bucala); datorita incarcarii cu o cantitate mai redusa de saruri minerale, smaltul nu e rezistent la uzura (in timpul functiei de masticatie), moment in care incepe sa se desprinda treptat, dezgolind dentina, iar daca pacientul este adus tarziu la medic - uzura este foarte importanta, ajungand pana la coletul dintilor (smaltul de la colet este mai rezistent, mai bine mineralizat, motiv pentru care el nu se desprinde de pe dentina); smaltul se despinde pe bucatele - aspect de smalt ciugulit (desprindere parcelara);
pacientul prezinta sensibilitate dureroasa, fie pentru ca smaltul este subtire, fie pentru ca dezgoleste dentina.
Aspect radiologicAmelogeneza imperfecta - forma hipocalcificata (hipomineralizata) in formele mai usoare nu se poate face o distinctie clara intre dentina si smalt; in formele severe apare aspectul de smalt mancat de molii (pe o suprafata radioopaca apar zone de radiotransparenta) - element de diagnostic diferential cu unele forme de fluoroza (forme severe) (subiect de examen); caracter autozomal dominant (exista in familii, la toti dintii); in fluoroza - caracter regional, apare intr-o anumita regiune datorita excesului de fluor din apa.
Amelogeneza imperfecta - forma hipomaturata modul de transmitere - autozomal recisiv/dominant; matricea organica se depune in cantitati normale; mineralizarea este relativ normala; maturarea - nu se realizeaza corect, o deficienta de incarcare cu saruri minerale; dintii seamana cu cei descrisi in forma hipocalcificata, dar au aspect colorostic diferit:
- pete alb-cretoase;- alb-galbui;
- smalt mat, alb-cretos. dintii vor fi ceva mai rezistenti la uzura, dar atingerea cu instrumente ascutite face sa se desprinda smaltul (la fel ca si la forma precedenta, dar cu mai putina usurinta);
o forma particulara - dinti acoperiti cu zapada:- smalt alb-opac;- intereseaza in special dintii maxilari;- culoarea alb-cretoasa - la nivelul 1/3 incizale/ocluzale.
a 4-a forma de amelogeneza imperfecta - forma de combinatii de aspecte clinice hipomaturata-hipoplazica- smalt hipomaturat cu santuri hipoplazice;
- se poate asocia taurodontia; hipoplazica-hipocalcificata- aspect general de hipoplazie (rezistent la uzura), pe fondul acesta apare aspect de smalt hipocalcificat pe ici, pe colo; hipocalcificata-hipomaturata- apar ca o imbolnavire la un pacient sanatos;
- sunt cele mai frecvente forme (1/8000-12000); formele hipoplazice sunt mai rezistente la uzuri;
formele nerezistente la uzuri sunt cele mai frecvente;
exista unele forme care se asociaza cu unele sindroame.
Dentinogeneza imperfectaclasif defecte de structura la nivelul dentinei; sunt evolutive, de obicei; exista 3 forme, in functie de aspectul clinic; ca frecventa sunt rare (1/8000 - primele 2 forme);
mod de transmitere - autozomal dominant; clasificare (dupa Shields):
1. dentinogeneza imperfecta tip 1 asociata cu osteogeneza imperfecta;2. dentinig imperf tip 2 - neasoc cu afectiuni=3. forma pura (dentina opalescenta generalizata Cap du Pont);4. plastica - dinti scoica, aplazie dentinara/dentinogeneza imperfecta izolata, dentinogeneza imperfecta Brandy-Wine.= dentina opalescenta ereditara izolata - shell teeth tip 3
Dentinogeneza imperfecta in cadrul osteogenezei imperfecte (e descrisa si a doua forma) tabloul principal este boala (osteogeneza imperfecta);
- afectiune genetica;
- intereseaza in special oasele, ligamentele, ocihi, urechile;- exista mai multe forme de ostegeneze imperfecte (in principal 4 forme);
- principalele semne: fragilitate osoasa; boala OASELOR FRAGILE
deficit de prod a ColagenuluiSCLERE ALBASTRElaxitate ligam fragilitate capilara, vasculara;
surditate;
in tipurile 3 si 4 pacientii prezinta dentinogeneza imperfecta; producerea dentinei se realizeaza defectuos; functionalitatea dintilor sufera; se produce o depunere anormala de dentina care oblitereaza camera pulpara si canalele radiculare;in tipul 1 si 2 (de dentinogeneza imperfecta) dintii prezinta modificari de culoare, forma, dimensiuni si structura;
culoare- coloratie endogena - dintii au un aspect translucid, opalescent (laptos) cu nuante coloristice variate (chihlimbarie, albastruie, gri);- toti dintii sunt colorati;- in tipul 1 dintii temporari sunt mai afectati decat cei permanenti;- in tipul 2 - ambele dentitii sunt afectate in mod egal; coroanele dintilor sunt mai globuloase si prezinta o constrictie la colet; radacinele sunt mai scurte, zona apicala - tesita (datorita acestui aspect, pe radiografie apare aspectul de dinte in forma de lalea); smaltul este nemodificat, si totusi se desprinde de pe suprafata dintelui dupa ce dintele intra in functie; desprinderea are loc de la suprafata incizala/ocluzala, dezgolind dentina; dintii apar ca niste bonturi dezgolite; smaltul se desprinde deoarece prinderea dintre smalt si dentina nu se mai realizeaza sub forma unor digitatii ci sub forma liniara; exista o variabilitate foarte mare de aspecte clinice in ceea ce priveste uzura (depinde de ritmul de uzura, momentul in care e detectata - devreme/tarziu);
mantaua dentinara nu prezinta modificari; dentina circumpulpara prezinta modificari: canalicule dentinare mai scurte, mai drepte, zone de dentina necalcificata; capacitatea de depunere de dentina care oblitereaza spatiul endodontic - dentina mai moale (necalitativa) - motiv pentru care in momentul abordarii endodontice pentru realizarea unui RCR se pot crea cai false.Aspect radiologic camera pulpara obliterata - radioopacitate continua de insensitate diferita (se poate observa un firisor de radiotransparenta);
uneori exista zone de radiotransparenta apicale - afectari periapicale. - DD IN FORMA DE LALEA, mai frecv la monorad
Tratament
DENTINOGEN IMP 1 + 2 pericol - coroana uzata foarte tare, ajungand la dimensiuni de bont; DVO micsorat; obiectiv - sa se depisteze cat mai curand si sa se acopere cu coroane de invelis (dupa varsta de 3 ani se poate lucra cu copiii);
molarii de 6 ani trebuie acoperiti imediat ce au erupt; daca pacientul vine mult mai tarziu, cand deja inaltimea coronara este foarte redusa, pentru refacere se apeleaza la RCR (apar probleme din cauza dentinei foarte moale); in cazul in care uzura este foarte severa, pana la nivelul coletului, se poate recurge la supraacoperire pe radacinile respective; in aceste conditii este necesar sa existe si o igiena bucala foarte buna; cand exista procese apicale - tratament endodontic cat se poate; este indicat ca dintii sa se mentina cat mai mult pe arcada, pana cand se poate aplica implanturi; implanturile se aplica dupa ce se incheie cresterea.
Dentinogeneza imperfecta - forma plastica opalesc eredit izolata - tip 3 odontoblastele nu mai depun dentina - cantitate redusa de dentina; clinic - coroanele au aspect caracteristic de dentinogeneza imperfecta - coroane globuloase, cu tenta coloristica caracteristica, radacinile au acelasi aspect; radiologic - radioopacitati ale smaltului, dentina foarte subtire, camera pulpara si canale radiculare mari; datorita dentinei subtiri exista posibilitatea sa se produca infectarea spatiului endodontic cu afectare periapicala (frecventa mai mare comparativ cu tipul 2); se poate incerca tratament endodontic, dar exista situatii cand dintii trebuie extrasi; aceasta forma a fost descrisa la familii trirasiale;
Brandy-Wine - aspect coloristic.
DSIPLAZII DENT TIP ! _ TABL CL + tratamDefectul de structura se intalneste la ambele dentitii si ambele sexe.
Coroanele dentare au forma si culoare normala.
Uneori ele pot avea aspect translucid sau pot prezenta o constrictie cervicala marcata.
Radacinile sunt scurte si , dupa unii autori , subtiri. rootless teeth (dinti fara radacina).La examenul radiologic , canalele radiculare sunt in mare parte obliterate prin depuneri de dentina ,resturile pulpare aparand sub forma unor radiotransparente dispuse in benzi orizontale.bolovani intr-o apa curgatoare. Periapical pot exista radiotransparente de diferite dimensiuni ,expresie a unor granuloame sau chisturi ,dezvoltate pe dinti aparent normali.
Dintii sunt rezistenti la carie, dar , datorita radacinilor foarte scurte , devin mobili si se pierd destul de repede.Tratamentul se realizeaza in functie de situatia clinica la momentul prezentarii pacientului si este in general greu de condus. Se extrag dintii foarte mobili si se fac restaurari protetice ,de cele mai mult ori mobile, deoarece dintii restanti au implantare redusa si eventualele procese periapicale nu pot fi tratate intotdeauna corect .
DSIPL DENT TIP 2ambele dentitii.
In dentitia temporara , coroanele au aspectul celor descrise in dentinogenezele imperfecte (modificari de culoare , opalescenta , etc.) ,iar in dentitia permanenta nu prezinta modificari.RX
Deoarece dentina coronara are grosime redusa , camerele pulpare sunt largi , dar partial obliterate prin depuneri de globule de dentina anormala. Radacinile au aspect normal si nu prezinta leziuni periapicale.
Rahitismul hipofosfatemic rezistent la vitamina D
Rahitismul hipofosfatemic rezistent la vitamina D este o afectiune genetica rara caracterizata prin nivel scazut al fosfatului anorganic in plasma datorita unei reabsorbtii defectuoase la nivelul canaliculelor renale. Semnele clinice, asemanatoare celor intalnite in rahitism, sunt variabile si dependente direct de deficitul de fosfat, mergand de la scaderea in inaltime a individului pana la deformari severe ale scheletului.
Leziunile dentare constau, in principal, in modificari cantitative si calitative, de structura, ale dentinei :-Camera pulpara si canale radiculare largi, cu intarzieri in inchiderea zonei apicale
-Calcificare defectuoasa a dentinei, cu prezenta spatiilor interglobulare
-Existenta unor microcomunicari intre camera pulpara si jonctiunea smalt- dentina sau chiar cu suprafata dentara, care favorizeaza afectare pulpara precoce si aparitia leziunilor periapicale la un dinte aparent sanatos.Exista, insa, si modificari de structura ale smaltului. Aceste modificari sunt de tip hipoplazic si sunt localizate frecvent la nivelul marginilor incizale si suprafetelor ocluzale, care se uzeazarapid.Tratamentul, inainte de instalarea patologiei pulpare, pentru prevenirea uzurii dentare, dintii se acopera cu coroane de invelis. Daca este adus tardiv, dupa aparitia leziunilor periapicale, ori de cate ori situatia clinica permite (marimea leziunii periapicale, grosimea structurilor dure) se trateaza endodontic
Hipofosfatazia Hipofosfatazia este o afectiune metabolica de cauza genetica cu transmitere autozomal recesiva. Ea este rezultatul unui nivel scazut de fosfataza alcalinapatru forme clinice de hipofosfatazie: Tipul congenital
Tipul infantil precoce Tipul cu debut in copilarie Tipul cu debut la adultTipul congenital, caracterizat prin deformari scheletice foarte importante, duce la mortalitate neonatala in 75% din cazuri. Tipul infantil precoce, cu manifestari asemanatoare, dar mai putin severe, apare in primele sase luni de viata iar 50% dintre cazuri se soldeaza cu deces.Hipofosfatazia poate fi depistata precoce pe baza manifestarilor orale:- Dintii temporari, in special incisivii mandibulari, se pierd precoce
- Formarea radacinii, mai ales spre zona apicala, este deficitara
- Cementul radicular este hipoplazic sau nu se formeaza (aplazie)
- Se produce liza osoasa alveolara, predominant in zona anterioara a maxilarelor.In acelasi timp, exista si defecte de structura ale smaltului si dentinei, asemanatoare cu cele intalnite in rahitismul rezistent la vitamina D:- Smaltul dintilor afectati este hipoplazic
- Dentina este formata anormal, cu o zona larga de predentina si cu dentina interglobulara
- Camera pulpar este larg
In mod similar poate fi afectata si dentitia permanenta .Tratament - pentru incetinirea ritmului de pierdere al dintilor este foarte important ca igiena orala sa fie riguroasa iar cand dintii se pierd, se face restaurare protetica pentru restabilirea functiilor deteriorate.
In displazia cleidocraniana In displazia cleidocraniana,
dintii permanenti nu prezinta cement celular, i
ar cementul acelular este partial hiperplazic.
In aceasta boala exfolierea tardiva DT, iar eruptia dintilor permanenti se face cu mare intarziere sau dintii raman inclusi.
De asemenea, dintii supranumerari multipli, intalniti in aceasta afectiune, raman inclusi. Este posibil ca osul alveolar dens, aflat pe traseul eruptiv al dintelui permanent, sa opuna rezistenta in timpul miscarilor eruptive, impiedicand astfel formarea cementului.Tratament momentul optim pentru extractia dintilor temporari, mentinuti mult peste varsta de exfoliere precum si pentru extractia dintilor supranumerari este atunci cand dintii permanenti de inlocuire au radacinile formate pe mai mult de 50% din lungime. Se apreciaza ca prin expunerea chirurgicala precoce a dintilor permanenti neerupti, urmata de tratament ortodontic, se stimuleaza formarea cementului CELULAR si eruptia dintelui cu radacina formata.
Epidermoliza buloasa distroficEste o afeciune ereditar cu transmitere autozomal dominanta sau recesiva cu debut in prima copilarie.Boala se manifest prin apariia unor vezicule i bule la nivelul pielii i mucoaselor. Principalele zone afectate sunt articulaiile: glezne, genunchi, coate, maini, picioare.
La nivelul cavitii bucale , dupa traumatisme minime, apar bule cu continut sangvinolent, a cror vindecare duce la apariia unor cicatrici retractile. Cicatricile pot duce la ngustarea orificiului bucal (microstomie), cu ngreunarea accesului in cursul tratamentelor stomatologice.
Cementul celular este produs n exces, iar cementul acelular este fibros i slab calcificat.Tratament se recomand evitarea traumatismelor n general; chemoterapie i steroizi pe cale general, care ajut i la efectuarea unor tratamente stomatologice.
Leziunile dentare1. Coronare fara lipsa de substanta - fisuri- in smalt;
- in smalt si dentina;
cu lipsa de substanta - fracturi- de smalt;
- de smalt si dentina;
- nepenetrante;
- penetrante;
- cu vitalitate pastrata;
- cu vitalitate nepastrata;
2. Corono-radiculare- nepenetrante;
- penetrante;
3. Radiculare- cu o singura linie fractura;
- cu 2 linii de fractura;
- cu mai multe linii de fractura;
- cominutive;
- orizontale;
- oblice;
- verticale;
- 1/3 apicala;
- 1/3 medie;
- 1/3 coronara;
- cu deplasare;
- fara deplasare;
Luxatia - descriere generala , CLASIFICARE2 grupe: partiale, totale (avulsie, exarticulare)
Partiale
intruzii - infundarea partiala pana la totala a dintelui in alveola
- se strivesc ligamentele apicale, pachetul vasculo-nervos;
- se intind ligamentele coronare;
- posibila mobilitate;
extruzii - iesirea partiala a dintelui din alveola
- dinte cu o coroana mai lunga;
- intindere a ligamentelor dento-parodontale gingivale, a pachetului vasculo-nervos;
- ruperea partiala a ligamentelor;
- sangerare, mobilitate;
luxatii laterale - deplasare a dintelui spre vestibular, oral
- cateodata deplasarea e spre mezial sau distal (lipsa dintilor vecini);
- cu tasarea ligamentelor de partea directiei traumatismului, intinderea celor de partea opusa;
- de multe ori asociate cu fracturi de os;
- mobilitate - depinde daca este in focarul fracturii;
leziuni parod - comotia si sublux - descriere gen Comotia- sub actiunea impactului traumatismului la nivelul ligamentelor dento-parodontale, se produce o inflamatie a acestora;
- din punct de vedere clinic - durere la atingere (cu limba, act masticator);
Subluxatia- se produce o deteriorare mai importanta;
- pacientul - durere la atingere, mobilitate;
- uneori - usoara sangerare a santului gingival
Cauzele traumatismuluiFactorii favorizanti locali/- proalveolodontie superioara(cu cat e mai mare - creste riscul traumatismului);
- anomalii de structura dentara (hipoplazie de smalt, hipomineralizari);
- leziuni carioase multiple, profunde;
auzele traumatismului Factorii favorizanti generali-
- epilepsie;
- obezitate;
- defecte de vedere;
Factori determinanti - cauzele traumatismului - lovirea - traumatism direct/ indirect (cadere pe menton cu inchiderea fortata a gurii ) - accidente de joaca,- accidente de automobil - abuzuri - + rupturi fren limba, injurii in diferite stadii vindecare , injurii semne clinice neconcordante cu anamneza
Traumatismele dento-parodontale la copii si adolescenti - epidemiologie- a doua patologie ca frecventa (dupa carie);
- reprezinta urgente pedodontice;
- pot surprinde dintele in diferite stadii de dezvoltare (dinte imatur, rezorbtie radiculara etc.);
- traumatismele ce se produc la dintii temporari pot avea consecinte imediate sau tardive si asupra dintelui permanent;
- zona frontala este cea mai supusa traumatismelor (incisivii centrali superiori);
- traumatismele de obicei intereseaza 1-2 dinti;
- exista situatii in care traumatismele pot interesa mai multi dinti;
Leziunile partilor moi Echimoza;
Excoriatie;
Hematom;
Dilacerari (cu sau fara solutie de continuitate
Examinarea pacientului + pozitii de examinareAnamneza - istoricul (cand?, unde?, cum?)
Cum s-a produs evenimentul traumatic?
Daca a fost o simpla altercatie sau un traumatism mai important?
Cand s-a produs accidentul?
Daca este la nivelul extremitatii cefalice sau in alta zona ce pune in pericol viata?
Stomatologul decide daca aplica tratamentul sau e trimis la o institutie specializata- poz genunchi la genunchi - medic + parinte fata in fata cu genunchi apropiati, copil in poz oriz, capul in poala medicului , mama imobiliz maini + picioare
- copil nfasat"- asezat orizontal pe fotoliul dentar, imobilizat in cearceaf prevazut cu arici, sau be o banca
- mama sta pe fotoliul dentar cu copilul in brate. picioarele prinse intre picioarele mamei, imobiliz mainilor cu o mana, si fruntea cu cealalta
Semne clinice ale afectiunilor de la nivelul extremitatii cefalice: tulburari de echilibru;
senzatii de voma;
redoarea cefei;
vertij, ameteala;
pupile dilatate;
scurgere de lichid cefalo-rahidian - rinolicvoree.
- pierderea cunostintei
Examenul exobucal Inspectia - leziuni partii moi
- tumefactii ale buzei, barbiei;
- echimoze subnarine;
- plaga a buzei;
- excoriatii la nivelul buzei, barbiei.- deformari contururi osoase
Examenul cavitatii bucale - endobucalExamenul cavitatii bucale Inspectie- hematoame la nivelul buzei;
- plagi taiate sau zdrobite la nivelul buzei;
- deschiderea gurii - limite normale sau nu;
- integritatea arcadelor;
- modificari de pozitie a dintilor;
- planul de ocluzie - deplasari dentare cu deniv pl de ocl (incluzie, dinte in eruptie etc.); - prezenta sau abs dd din zona afect
- parodontiu - contur, forma, sangerare, pungi etc.
Palpare- mobilitatea dentara - semn de afectare parodontala.
Percutie- dureroasa in contuzie; nu prea se practica.
Examene complementare Teste de vitalitate- termice, electrice;
- dupa traumatism - dintele este intr-o stare de soc posttraumatic si poate sa nu raspunda la testele de vitalitate;
- in cateva saptamani isi revine;
Examenul radiologic- bite-wing;
- periapicale;
- ocluzale;
- laterale exobucale.
Arata:
- traseu linie de factura
- gradul de dezvoltare (varsta dentara);
- diagnosticul de certitudine - tipul de traumatism;
- aspectul spatiului periodontal;
- starea pulpei (RT - denticuli- suferinta anterioara, contur - resorbtie interna).
FF fav luxatii dentare dd temp - ax de implantare mai vertical al incisivi temp- os alv cu struct imatura,mai spongios, mai elastic - protectie mai slaba oferita de partile moi
Traumatismele dento-parodontale in dentitia temporara - Epidemiologia traumatismleor mai des la nivelul dintilor superiori, mai des la frontali, in special incisivii centrali;
traumatismele se repeta de obicei in acelasi loc;
ambele sexe sunt afectate egal;
exista anumite grupe la care se produc cu predilectie:
- copilul de 1 an si 1/2 - 2 ani si 1/2 (cand incepe sa mearga);
factori favorizanti:
- cariile;
- proalveolodontie;
- defecte de vedere etc.
factorul principal - joaca, caderea de pe bicicleta.
Intruzia dentara - dd TEMP - caract gen cea mai frecv forma de traum DT
- de cele mai multe ori zona incisiva
- infundarea unui dinte in alveola
in grade diferite (la examen clinic - existenta dintilor pe arcada sau nu); pana la infundare completa
intruzia totala - diagnostic diferential - luxatie cu avulsie totala, fractura radiculara;
infundarea are in principal directie axiala, dar radacina poate avea si inclinari spre vestibular sau oral;
pericolul e mai mare cand dintele se deplaseaza spre cripta dintelui de inlocuire (1/5 cazuri); = defecte de dezvlLa ex clinic - zona traum, grad de infundare dent, aspect tes moi de vecin, exam tabliei osoase vestib pt preciz ax de depl
INTRUZIE DD TEMP
Semne clinice ce ne orienteaza pentru deplasarile radacinii in sens vestibular- hematoame subcutanate subnarine;
- tumefactia buzei superioare
- la nivelul vestibulului afectat - hematom;
- la palpare - o deformare a procesului alveolar, se poate ajunge chiar la fractura tabliei vestibulare.
- Rx periapical
Examenul radiologic (periapical)
Spre vestibular- radacina mai scurta, mai radioopaca;
- apexul este bine evidentiat;
- dintii permanenti omologi sunt la acelasi nivel sau nu;
Examenul radiologic (periapical)INTRUZIE DD TEMP - Spre vestibular- radacina mai scurta, mai radioopaca;
- apexul este bine evidentiat;
- dintii permanenti omologi sunt la acelasi nivel sau nu;Spre palatinal - spre cripta dd inloc- radacina este mai lunga;
- apexul nu este bine conturat;
- la nivelul criptelor dintilor permanenti - o denivelare la nivelul coroanelor celor 2 dinti permanenti.
Atitudinea terapeutica
INTRUZIE DD TEMP se tine cont de pozitia radacinii fata de cripta dintelui de inlocuire;
se tine cont de varsta dentara, gradul de rezorbtie radiculara;
se tine cont de gradul de cooperare copil/parinte;
posibilitatea pacientului de a veni la controale repetate;
Tratament
INTRUZIE DD TEMP toaleta, igiena - de la inceput (examen) - clorhexidina;
exista 2 variante: expectativa si extractia.
Expectativa INTRUZIE DD TEMP - cu controale periodice pe perioada de asteptare.
se recomanda cand deplasarea dintelui intruzat este la distanta de dintele de inlocuire (spre vestibular);
cand se constata ca dintele poate sa reerupa;
sansele cele mai mari de reeruptie si pastrarea vitalitatii - dinte cu apex deschis;
viteza de reeruptie e diferita;
primele semne de reeruptie apar dupa 2 saptamani - 2-6 luni;
in timpul perioadei poate sa apara mortificare pulpara;(culoare gri-negricios
Extractia INTRUZIE DD TEMP cand deplasarea este catre cripta dintelui permanent de inlocuire;
sau cand pacientul nu poate fi urmarit in timp!
pacient/parinte necooperanti;
dintele in curand va erupe (varsta);
dupa extractie aceleasi indicatii (ca la expectativa);
dupa extractie - controale periodice;
controale radiologice in timp.
Luxatiile laterale DD temp
Semne clinice
deplasarea dintilor in diferite sensuri:
- M sau D - lipsa dintilor vecini;
- O sau V - frecvent;
- se pot asocia cu fracturi ale osului alveolar (radiologic)
- unele cazuri se poate intercepta cripta dd de inloc
mobilitatea da/nu (apexul e blocat in linia de fractura);
durere da/nu;
sangerare la nivelul santului gingival (da/nu);
(Cand coroana se deplaseaza spre V, se apropie de cripta dintelui permanent de inlocuire.)
!Pericolul este mai mare daca traumatismul se produce la varste mai mici.De ex: la 5 ani pericolul este mai mic.
Tratament Luxatiile laterale DD temp Tratament
igiena locala (antiseptic slab);
se decide daca dintele se pastreaza sau nu; repoziionare.
daca e pus in pericol dintele permanent - extractia;
in cazuri grave - strabate tablia palatinala.Rx:
incidenta ocluzala;
incidenta laterala (cand se presupune ca apexul e indreptat spre cripta dintelui de inlocuire).
Pastrare repozitionare daca nu e interceptat dd de inloc = coroana deplasata palatinal, rad V
- indexul se fixeaza pe suprafata orala a dintelui; policele - pe suprafata V, se palpeaza zona de denivelare, de fractura a procesului alveolar in care este proptit apexul dintelui;
- se impinge cu policele in jos pentru a debloca apexul sa iasa, cu indexul se repozitioneaza apoi coroana.
stabilizare/imobilizare
- apreciere pentru stabilizare/imobilizare;
- imobilizare elastica 2-3 saptamani;
- in cazul ocluziei psalidodonte nu e nevoie de imobilizare, relatia dintre arcade este suficienta.
Daca se considera ca e suficient ca deplasarea sa se produca spontan, pacientul este monitorizat, la 24-48h, cel tarziu o saptamana (igiena locului respectiv, aplicatii de clorhexidina, 0,1% - de 2 ori/zi).
i.
Complicatii expectativa Luxatie laterala DD temp Pot aparea complicatii:
calcificari pulpare - coroana dintelui are o tenta galbuie (maronie)
- examen radiologic - la 3-4 saptamani suficient sa se vada.
mortificare pulpara (lent, pacientul poate sa nu sesizeze)
- culoare gri-albastruie;
- pe radiografie - marirea spatiului periodontal, radiotransparente periapicale;
- chemarea pacientului la 3-4 saptamani.Tratament - se hotaraste atunci ce se face (in functie de varsta, rezorbtie radiculara, importanta dintelui)
calcificare - expectativ;
mortificare
- tratament endodontic;
- extractie;
controale la 2 luni.
Extruzia DD TEMP
Semne clinice mobilitatea (nu se asociaza cu fracturi);
se inalta planul de ocluzie a dintilor respectivi;
nu se intalneste sangerare.
Rx - diagnostic diferential cu fractura radiculara cu deplasare.
Extruzia DD TEMP Tratament - Atit terap- apreciem cat s-a deplasat, gradul de mobilitate, varsta dentara.
- expectativa: daca deplasarea e mai mica de 3 mm, mobilitate mica, varsta dentara mica - atitutide terapeutica - expectativa:
- se apreciaza daca dintele se va repozitiona spontan sau facuta de medic (cu policele pe marginea incizala, cu o presiune blanda, ferma);
- daca este veche - se formeaza un cheag la nivel apical, si nu merge repozitionat complet;
- dupa repozitionare - imobilizare/stabilizare elastica - 2-3 saptamani.
- extractie.
daca deplasarea e mai mare de 3 mm, mobilitate mare, varsta mare - extractie.
control periodic - 24-48h, o saptamana, 3-4 saptamani - Rx;Complicatii
mortificari pulpare
- se decide pastrarea sau nu a dintelui;
- tratament endodontic cu paste rezorbabile.
Contuzia subluxatia DD TEMP Celelalte tipuri de deplasari de multe ori trec neobservate;
contuzia - sangerare;
subluxatia - cel mult mobilitate;
masuri:
- igiena orala foarte buna (badijonare cu aplicatorul - gel, o saptamana -10 zile);
- sa evite sa muste la nivelul dintilor afectati;
- alimente - consistenta moale;
- suprimarea obiceiurilor de sugere a degetului etc.
Avulsia (luxatia totala) DD temp
tablou clinic iesirea completa a dintelui din alveola;
ruperea tuturor ligamentelor dento-alveolare;
traumatism important;
uneori se insoteste de fracturi ale procesului alveolar.
Anamneza este foarte importanta (cand? unde? cum?).
Examenul clinic
alveola/lipsa dintelui;
sangerare.
Diagnostic diferential
incluzia totala.
Avulsia (luxatia totala) DD temp
TRATAMENT nu se reimplanteaza;
igiena;
control radiologic;
control in timp pana apare dintele de inlocuire (depinde de varsta dentara);
mentinator de spatiu
- nu se pune problema de micsorare a spatiului datorita cresterii si largirii spatiului alveolar;
- pentru fizionomie;
- varste mici - apar obiceiuri de interpozitie (cu limba, buza, creion etc.);
- pot aparea tulburari de fonatie;
- sa fie mobile (proteza mobila cu crosete).
Fracturi coronare DD temp penetrante;
nepenetrante
- se intalnesc mai putin cele numai in smalt; mai frecvent in smalt si dentina, datorita formei mai globuloase si inaltimii mai reduse a incisivilor temporari, si grosimii reduse a smaltului.
Tratamentul fracturilor coronare nepenetrante DD TEMP depinde de marime, vechime (risc de mortificare pulpara);
daca e lipsa mica de smalt se finizeaza (se rotunjesc cu discuri abrazive) marginile fracturii si se aplica preparate clorurate.
daca e o lipsa mare - aplicare compozit
Tratamentul fracturilor coronare penetrante DD TEMPinem cont de:
starea pulpei, gradul de imbolnavire a pulpei;
marimea orificiului de deschidere al camerei pulpare;
varsta dentara (RR a inceput sau nu);
gradul de cooperare;
Inlamatie pulpara (pulpita)
pulpa vitala - grade diferite de imbolnavire (reversibila, ireversibila);
fie pulpotomie (se prefera vitala), + preparat medicam peste plaga pulpara + refacere distr cor material compozit / cor prefabr
fie pulpectomie totala - extirpare.
Gangrena (mortificare pulpara)
tratament endodontic - etape obisnuite;
in sedintele urmatoare - inchidere etansa - compozit, CIS.
Fracturi corono-radiculare dd temp in smalt, dentina, cement;
se extrage fragmentul coronar mobil;
restul se lasa pe loc.
Fracturi radiculare dd temp tabl cl.. cu deplasare sau fara deplasare;
mai frecvente in 1/3 medie;/ cerv??
cele din 1/3 gingivala sunt mai complicate - risc de suprainfectare din santul gingival in camera pulpara prin miscari functionale;
tinem cont de forma, varsta dentara, cooperare etc.
Fracturi radiculare dd temp tratam - cu depl, fara depl, tabl cl Fracturi radiculare fara deplasare mobilitate redusa;
se lasa ca atare pe aracada;
indicatii - igiena, alimentatie, controale periodice.Fracturi radiculare cu deplasare se apreciaza cat de mare este deplasarea sau mobilitatea, si se hotaraste atitudinea terapeutica - repozitionare/imobilizare sau extractie (doar a fragmentului coronar);N.B. n fractura corono-radiculara filetul radicular isi pastreaza mult timp vitalitatea, astfel radacina fie se resoarbe, fie expulzeaza. repozitionare
- in timp pot aparea complicatii ale pulpei;
- daca se decide pastrarea dintelui - tratament endodontic pana la linia de fractura; - daca restul pulpei e vie - se pastreaza;
prognosticul de evolutie este mai bun cand apexul e inca deschis.
- extractie prin miscari blande
Consecinte ale traumatismelor dintilor temporariAsupra dintilor temporari- Calcificari pulpare
mortificare pulpara;
modificare de culoare - cu o tenta mai galbuie care atesta o metamorfoza calcica, care, posibil si ea sa antreneze o mortificare pulpara;
fractura coronara;
inflamatie pulpara - consecinta imediata;
rezorbtii radiculare externe/interne
- au o frecventa mai redusa decat la dintii permanenti;
- sunt induse in special de traumatizarea ligamentelor (luxatii).
- complicatii periapicale tip osteitic + fistula - EX RX la 1 si 2 luni dupa tratam!!!
- la 3 sapt se detect radiotransp dat mortif pulp + resorbt radic tip inflam
- 6-7 sapt - resorbt de inloc
- abs semne clinice - la 6 luni
Consecinte ale traumatismelor dintilor temporari Asupra dintilor permanenti aparitia lor e legata de forma clinica de traumatism a dintelui temporar, brutalitatea, varsta la care s-a produs, varsta dentara a dintelui permanent de inlocuire.
Principalele consecinte
Anomalii de dezvoltare de structura- pot consta de la mici zone de decalcifiere pana la defecte mai mari;
- defecte mici - contur nemodificat, apar mici zone hipomineralizate de culoare alb-galbuie ce corespund zonelor de impact;
- defecte mari (hipoplazie) - contur coronar modificat intr-un anumit loc, datorita unui sant, fosete pe suprafata coronara (grosime mai mica) in stadiul de apozitie a matricei organice (traumatismul perturba procesul);
- ex: dintele Turner - consecinta a gangrenei dintelui temporar sau a traumatismului (in carte);
Anomalii de dezvoltare de forma- dilacerarea - angularea la un anumit nivel a dintelui permanent in formare; aceste niveluri sunt dictate de cat din dintele permanent de inlocuire era format in momentul impactului traumatic (stadiul de morfodiferentiere);
Aparitia unor odontoame- tumora odontogena - nu se mai disting separat structurile dure dentare (smalt, cement, dentina);
- datorita traumatismului la inceputul procesului de formare a dintelui permanent (stadiul de clopot, morfodiferentiere, scindarea lamei dentare );
Anomalii de eruptie (perturbarea procesului de eruptie)
- fie se modifica traseul eruptiv;
- fie se modifica varsta de eruptie
mult intarziata - traumatism la varsta mica, prin pierderea dintelui temporar, deasupra dintelui permanent se formeaza un capac osteofibros, care va fi strabatut mai greu in timpul eruptiei;
accelerata - cu aparitia mai devreme a dintelui permanent (traumatismul a avut loc la varste mai mari).
Traumatismele dento-parodontale la dintii permanenti ai copilului si adolescentului
Date epidemiologice grupa de varsta - 7-11 ani (fetele mai frecvent 7-8 ani, baietii 10-11 ani); la baieti sunt de 2 ori mai mult, atat la dintii temprorari cat si cei permanenti;
- influenta sezoniera toamna iarna
mai interesata este zona frontala;
leziunile sunt in general unidentare; leziuni multiple in acc de circul, sportive
la acelasi copil in timp poate surveni un nou traumatism la acelasi dinte.
Factori determinanti traum DD Perm- accidente de joaca- activ sportive - acc de circulatie- acc de calarie - molestare corporala, acte violente- iatrogenii
Factori favorizanti traum dd Perm (aceiasi ca la dintii temporari) generali - epilepsie, obezitate, tulburari vizuale etc.;
locali - proalveolodentie cu inocluzie sagitala, anomalii de dezvoltare , proc carioase multiple intinse in supr etc.
Forme clinice (cele mai frecvente) traum dd Perm1. Fracturi coronare - penetrante/nepenetrante (mai frecvente);
2. Luxatii - diferite forme; partiale
3. Combinatii intre fracturi si luxatii partiale
4. fract corono-radic
5. fract radic
6. avulsiile
examen dentar traum dd perm - prez/abs dd, aliniere pe arcada- prez lipsei de subst - traseu + directie linie fract , tes dure interesate , rel liniei de fract cu cam pulp- starea dd inainte de prod traum ( indemn vs proc carioase trat/netrat)- prez/abs mob dent - raspuns la percutia in ax- test vitalitatii dent (atentie soc posttraum)- sangerare sant gg, prez pungi parod = luxatii dent
ex rx ofera date despre - dd perm- varsta dentara- niv + traseu lin fract- morf radic- marimea deschiderii apexului-cam pulpara = vol + aspect+ contur = plus minus denticului, resorbt interne- inflam pulp cronice- pereti radic - grosime, diverg, paraleli, conv- sp period, sp apical- lez osoase asoc
Fractura coronara - nepenetranta
Tratam - atit terap - atit fata de supr dent descoperita- atit fata de lipsa de subst
- dd trebuie urmarit inainte de refacerea cu compozit 4-6 sapt - daca linia de fract - la dist de cam pulpara6-8 sapt - daca linia de fract aproape de cam pulpara
Fractura coronara - nepenetranta
Leziunile traumatice ale smaltului1. Fisuri - fara lipsa de substanta
se pot observa, uneori e nevoie de diafanoscopie;
se recomanda igiena buna, aplicare de preparate fluorizate, aplicarea sigilantului in zona fisurii.
2. Fracturile smaltului - cu pierdere de substanta
pot interesa unghiul incizal si 1/3 medie incizala;
tratamentul depinde de cat smalt s-a pierdut;
daca apexul este deschis si smalt pierdut redus - se face o simpla netezire/finisare (cu discuri de hartie) si aplicare de fluor;
daca smaltul e afectat in unghiul incizal - se rotunjeste; daca s-a pierdut o portiune mare de smalt - refacere cu materiale compozite, folosind tehnici adezive; reatasarea fragmentului de smalt.
Fractura coronara - nepenetranta
Leziuni la nivelul smaltului si dentinei- in fc de apropierea lin de fract de cam pulp, varsta dent, vechimea lez traum atitudinea este asemanatoare;
sa se precizeze nivelul liniei de fractura fata de camera pulpara;
fractura descopera canaliculele dentinare, care la dintii tineri sunt mai largi - transmit influxuri nocive mai rapid (pacientul trebuie sa se prezinte cat mai repede);
cu cat linia fracturii e mai aproape de camera pulpara cu atat mai multe canalicule sunt expuse;
exista riscul contaminarii pulpare; obiective- sigilarea canaliculelor dentinare deschise - preparate de tip Ca(OH)2;
- refacerea distructiei coronare - compozit (tehnici adezive);
- cavitati mari - mijloace suplimentare de retentie:
marirea suprafetei de smalt demineralizat - bizou in unghi de 45 in jurul marginii cavitatii cu freze conice, diamantate;
stifturi parapulpare - in axul dintelui, imediat sub jonctiunea smalt-dentina;
- se poate reatasa fragmentul fracturat.
cand linia de fractura e foarte aproape de camera pulpara, tratamentul se temporizeaza pentru a observa reactia pulpei dupa traumatism; se protejeaza cu Ca(OH)2; fragmentul de reatasat se pastreaza in solutie salina in frigider, schimbata in fiecare saptamana;
pacientul trebuie examinat in timp indiferent de cazul clinic;
indiferent de forma clinica trebuie sa alegem metoda cea mai conservatoare, mizand pe capacitatea de regenerare a traumatismului (conditia - pacientul sa vina la controale periodice).
Evolutie fracturi radiculare DPPulpa poate sa sufere modificari:
inflamatia pulpei pe perioada imobilizarii; tratament:
- anestezie;
- indepartarea filetului pulpar doar in fragmentul coronar;
- obturatie pana la linia de fractura - Ca(OH)2, paste cu Ca(OH)2 si iodoform (rezorbabile);
gangrena simpla/complicata; aceste mortificari pot aparea pe perioada imobilizarii, dupa cateva luni (4-5 luni), de aceea se recomanda control radiologic periapical in timp;
la nivelul capetelor liniilor de fractura pot aparea rezorbtii radiculare;- abordare coronar + radicu de linia de fractura daca fract e apical rez ap + obt retrogradaPrognostic
bun - dinte tanar, imobil, fara deplasare;
slab - fractura in 1/3 gingivala (cervicala) (se infiltreaza flora bacteriana din santul gingival);
!Fractura in 1/3 apicala, apex inchis - se recomanda rezectie apicala.
Fracturi radic DP clinic + tratam Clinic
linie unica, fara deplasare si fara mobilitate:
- fractura trece neobservata de multe ori;
- se descopera intamplator;
- pacientul nu prezinta simptomatologie in mod special;
- de cele mai multe ori se vindeca de la sine;
- daca e descoperita - tratament expectativ (clatiri clorhexidina 0,1%, evitarea masticatiei pe acea pate);
mobilitate - dintele se misca sau la incizie simte durere
- constatam mobilitatea (cu degetele);
- control radiologic:
diagnostic de certitudine;
linia de fractura;
e bine sa se faca din 2 incidente diferite;
- atitudine terapeutica (sa scriem la fiecare despre recomandari de igiena, controale periodice etc.);
imobilizare/stabilizare elastica - se prinde cate un dinte de o parte si de alta a celui traumatizat;
perioada maxima - 4 saptamani.
situatie particulara - dinte mai inalt (cu deplasare) cu/fara mobilitate:
- usoara extruzie (Rx pentru confirmare);
- igiena, toaleta inainte de toate;
- repozitionarea dintelui prin presiune cu policele efectuata de catre medic, presiune blanda dar constanta pana la nivelul omologului (cat se reuseste);
- inainte de imobilizare se recomanda un control radiologic pentru a confirma repozitionarea corecta a dintelui;
- stabilizare/imobilizare elastica;
- cu cat mobilitatea e mai mare se mareste perioada de imobilizare
AVulsia DPSemne clinice
absenta dintelui de pe arcada;
sangerare la nivelul alveolei/marginii gingivale;
pot aparea deteriorari ale procesului alveolar;
Atitudine terapeutica
se face o anamneza riguroasa (diagnostic diferential cu intruzie);
toaleta, igienizare;
control radiologic - dinte matur/imatur, stabilim ce facem;
Reimplantare: conditii generale - pacient sanatos;
conditii locale:
- sa existe dintele;
- lipsa unui proces infectios;
- durata scurta de la avulsie la prezentare (< 30 min);
- modul in care dintele a fost mentinut/transportat (mediul cel mai bun - laptele rece, daca nu - in gura/saliva; apa nu e un mediu propice);
- modul cum e vehiculat dintele - se recomanda ca dintele sa fie tinut numai de coroana, nu de radacina; pe suprafata ei sunt ligamentele periodontale care sunt inca viabile (pulpa isi pastreaza vitalitatea o perioada de timp);
- imobili - elastica, 7-10-14 zile
daca conditiile sunt favorabile, tehnica corecta, durata optima - prognostic bun;
sansele sunt mai mari daca dintele are apexul deschis (pentru o evolutie mai buna - orificiul apexului de minim 1 mm);
atitudinea fata de pulpa:
- in cazul apexului deschis - se urmareste dintele in timp (nu se recomanda devitalizarea);
- in cazul apexului inchis - cam la 2 saptamani dupa reimplantare se face tratament endodontic, cam in momentul in care se suprima imobilizarea;
complicatii:
- mortificare pulpara/infectare - tratament de gangrena;
- rezorbtii radiculare externe de tip inflamator, de suprafata, de inlocuire (anchiloza
- dupa replantare - AB, antialgice, antiinflam, ig orala, clorhex 0.1%
Luxatiile laterale
Semne clinice deplasarea coronara spre vestibular sau oral;
mobilitate prezenta sau nu; de obicei nu e prezenta pentru ca apexul ramane blocat in linia de fractura;
la percutie - sunet metalic;
sangerari;
blocaje in relatia de ocluzie;
in cazul deplasarilor orale, apexul poate fi palpat la nivelul tabliei vestibulare.
Luxatiile lateraleTratam igiena, toaleta;
repozitionare si stabilizare/imobilizare;
repozitionare spontana - prin miscari ale buzelor, limbii (cand nu avem blocaje ocluzale sau fractura a procesului alveolar).
Repozitionare in cazul in care deplasarea este spre oral, dintele e blocat in procesul alveolar, inainte de tratament trebuie sa se deblocheze apexul;
medicul sta in spatele pacientului si aplica policele pe mucoasa vestibulara si indexul pe suprafata orala a coroanei;
cu policele se acroseaza varful bombarii si se impinge in jos atat cat acea bombare sa dispara;
cu indexul se impinge coroana in fata;
control radiologic al repozitionarii;
apoi se aplica imobilizarea;
in cazul unei luxatii simple (fara fractura de proces alveolar) - imobilizare elastica timp de 2 saptamani (se prinde cate un dinte de o parte si de alta a dintelui afectat);
in cazul unei luxatii asociate cu o fractura de proces alveolar - imobilizare rigida timp de 4 saptamani (cate 2 dinti de o parte si de alta);
perioada sa fie cat mai scurta;
controale periodice - 2 saptamani/1 luna (interval in care se pot depista rezorbtii radiculare);
daca pacientul semnalizeaza probleme sa se prezinte cat mai devreme.
Prognostic
mai putin favorabil
- apex inchis;
- mortificari pulpare;
- rezorbtii radiculare externe de tipul rezorbtiei inflamatorii sau de tipul anchilozei;
- pierdere a marginii procesului alveolar - pe perioada imobilizarii se elimina un mic sechestru osos;
progonosticul nefavorabil poate fi favorizat de asocierea unei fracturi coronare cu luxatia respectiva; aceasta fractura coronara usureaza calea florei bacteriene catre camera pulpara, astfel incat se produce mai repede o mortificare pulpara; aceasta infectare a spatiului pulpar adaugata la traumatismul si inflamatia la nivelul desmodontiului favorizeaza declansarea rezorbtiei radiculare externe inflamatorii si, totodata, intinderea ei si viteza de propagare.
Tratam intruzie DP control clinic, anamneza, control radiologic;
atitudine terapeutica:
- expectativa - reeruptie;
- interventia medicului pentru aducerea dintelui pe arcada - metode ortodontice/chirurgicale (chirurgicale - intruzie totala, macar cat sa poti fixa un bracket);
- apex deschis: expectativa, igiena, control;
dupa 4 saptamani se reevalueaza situatia;
- obt endo la 2 sapt traum caoh
- apex inchis: scad sansele de reeruptie;
se poate incerca expectativa, cu riscul aparitiei unor complicatii;
daca dintele e mai aproape de perioada cu apex deschis - se poate incerca;
daca nu - metode ortodontice/chirurgicale; imobilizare elastica, maxim 4 saptamani (in special cand s-au folosit metode chirurgicale).
Evolutie
pot aparea complicatii la nivel pulpar sau parodontal:
- mortificari pulpare;
- afectarea parodontiului;
- rezorbtii radiculare externe (pentru ca sa nu apara e bine ca pulpa sa nu prezinte conditii de infectare);
extruzie DPExtruzie repozitionare, cu policele pe marginea incizala, blanda, ferma;
daca pacientul nu a venit imediat se poate forma un cheag - intruzie ortodontica;
suprafata radiculara expusa - bine irigata;
imobilizare elastica - perioada scurta, pana la 2 saptamani;
pot aparea complicatii - mortificare pulpara, rezorbtii radiculare externe sau interne.
Subluxatia DP mobilitate in grade diferite;
durere la atingere;
in cele recente - sangerare sant gingival;
daca mobilitatea este redusa - aceleasi masuri ca la contuzie, nu imobilizare;
daca mobiltatea e mare, intereseaza mai multi dinti - imobilizare/stabilizare pentru o perioada cat mai scurta (1-2 saptamani), elastica;
pot aparea complicatii - mortificari, calcificari, rezorbtii (rar);
Rezorbtie radiculara externa de suprafata- in intruzii, luxatii laterale ft rar in subluxatii
- corelata cu timpul scurs pana la instit tratam apare in momentul traumatismului, in dreptul insertiei ligamentelor traumatizate pe cement;
cu cat sunt mai putine ligamente afectate, cu atat vindecarea se face mai repede prin apozitie de cement neoformat.
Rezorbtie radiculara externa de tip inflamator daca impactul traumatic este mai puternic, suprafata ligamentelor afectate creste, se depaseste capacitatea de formare a cementului, si poate sa apara rezorbtie radiculara de tip inflamator;
- debut dupa 2 - 12 spat de la traum sau chiar mai devr; radiotransp bol, minge de popice
aceasta lizeaza o suprafata mai mare de cement, ajungand la dentina;
daca la acestea se adauga o infectie/inflamatie a pulpei, va face ca si dinspre canalicule dentinare flora bacteriana sa deterioreze cementul;
daca se surprinde in aceasta etapa, se poate face tratament endodontic cu obtinerea vindecarii.(indep tes necrotic + caoh)
Examenul radiologic al rezorbtiilor RRE de suprafata - mici geode superficiale de radiotransparenta;
RRE de tip inflamator:
- apare una sau mai multe geode mici, si opus acestei zone de remineralizare apare o mica geoda la nivelul osului alveolar;
- incepe sa apara cam la 2 saptamani - 1 luna;
RRE de inlocuire:
- o radiotransparenta la nivel radicular, si pana la ea o radioopacitate de os care incepe sa ocupe spatiul periodontal
Tratamentul endodontic in rezorbtii se indeparteaza sumar;
spalaruri abundente cu hipoclorit de sodiu (concentratie cat mai mica);
obturatie de canal - Ca(OH)2 (3 luni), MTA - inchidere etansa;
cand dispar geodele de radiotransparenta atunci Ca(OH)2 se poate inlocui cu obturatie de canal definitiva;
Rezorbtie radiculara externa de inlocuire (anchiloza) poate sa survina de la inceput in functie de brutalitatea traumatismului, si o distructie a ligamentelor pe o suprafata mai mare de 4 mm;
apare deoarece dispare spatiul periodontal in acel loc, si se instaleaza rezorbtia, numai ca dispar elementele celulare care ar putea remineraliza (cementoblastii, fibroblastii), in schimb osul isi pastreaza capacitatea de regenerare, si atunci radacina care dispare este inlocuita de os;
dintele se mentine numai de ligamentele supraalveolare; la un moment dat dispare de pe arcade;
Imobilizarea/StabilizareaTrebuie sa respecte niste conditii/reguli: sa se aplice usor;
sa se indeparteze usor;
sa fie estetica;
sa nu deterioreze parodontiul de invelis;
sa nu afecteze relatiile ocluzale;
sa permita abordarea endodontica cand e necesara;
sa permita efectuarea testelor de vitalitate;
Modalitati elastice - se prinde de un dinte de o patte si de alta a dintelui afectat;
rigide - cate 2 dinti;
Principii sa nu traumatizeze suplimentar zona;
durata cat mai scurta;
cat mai elastica;
70% se refac in ~2 saptamani;
30% - pana la o luna.
Imobilizarea/Stabilizarea ca durata contuzie - nu se face;
subluxatie - in anumite conditii, o saptamana;
extruzie - pana la 2 saptamani;
luxatii laterale - 2-4 saptamani;
avulsie - 7-10 zile; se poate prelungi;
fracturi radiculare - pana la 4 saptamani.
mobilizarea/Stabilizarea ca durataMijloace materiale de compozit, armate sau nu cu sina metalica;
se masoara putin mai lunga, capete indoite, sub forma de bucla - suprafata mai mare de contact;
se demineralizeaza suprafata;
se aplica sina, se fixeaza cu buton de compozit;
se pot fixa doar cu materiale de compozit;
metode moderne - sine din titan:
- sunt usoare;
- formate din romburi.
e bine sa se fixeze capetele mai intai, apoi dintele afectat.
Etape formatoare initiere;
proliferare;
histodiferentiere;
morfodiferentiere;
apozitia matricilor.
Clasificarea anomaliilor de dezvoltare dupa:
perioada/procesul formator interceptat;
in functie de anomalia rezultata;
in functie de prezenta sau nu a defectului anomaliei in momentul aparitiei dintelui in cavitatea bucala.
Clasificare anom in functie de procesul interceptat: anomalii rezultate in urma perturbarii procesului de initiere/proliferare - anomalii de numar (absenti);
procesul de histodiferentiere - anomalii de structura (supuse factorului genetic) - defectele care apar sunt importante, afecteaza toti dintii, anomalii de evolutie;
procesul de morfodiferentiere - anomalii de forma, dimensiuni; procesul de apozitie si/sau mineralizare - defecte de structura (factorul de mediu) - se va localiza la grupul dentar care se afla in proces de mineralizare in timpul actionarii factorului.
Clasificare Prescott + Stewart, Dummett: anomalii de numar;
anomalii de forma;
anomalii de dimensiuni;
anomalii de structura;
anomalii de culoare;
(anomalii complexe - profa).
Clasificare Magitor - criterii se face in functie de tipul de anomalie existent,
dar si in functie de faptul daca se poate stabili o legatura intre existenta anomaliei si interventia unui factor perturbator,
daca anomalia este prezenta sau nu la eruptie,
daca este evolutiva sau nu:
Clasificare Magitor - distrofii dentare primare - se poate stabili o legatura intre factorul perturbator si existenta anomaliei; se impart in distrofii evolutive (active) si neevolutive (cicatriciale, stabile);
distrofii dentare secundare - nu se poate stabili o legatura; reprezinta forme particulare de carie (de tip acut/rampant), iar la dintii permanenti - caria circulara a incisivilor superiori.
Distrofii dentare primare neevolutive - caracteristici: sunt prezente la aparitia dintelui pe arcada sub forma unui stigmat (forma, numar);
nu evolueaza;
intra anomaliile de forma, de dimensiuni, unele anomalii de structura (factorul de mediu) si unele anomalii de culoare.
Distrofii dentare primare active (evolutive): de structura - in urma actiunii factorului genetic;
in general defectele nu sunt prezente la eruptie, dar devin evidente dupa intrarea dintelui in functiune;
defectele evolueaza ducand uneori la distructii dentare importante, greu de rezolvat prin solutii de tratament uzuale.
Anomalii dentare complexesunt de cele mai multe ori anomalii cicatriciale care afecteaza acelasi grup de dinti mai multe tipuri de anomalii - de forma, dimensiuni, structura (ex: molarii Moon, Hutchinson etc.)
Hipodontii/Anodontii termeni def Anodontie - absenta tuturor dintilor; poate sa reprezinte si absenta mugurului si blocarea dezvoltarii;
Hipodontie (britanici), Oligodontie (americani) - numar mai redus de dinti decat normal;
Oligodontie (autori europeni) - numar scazut, asocierea unor anomalii coronare/radiculare la dintii permanenti, intarzieri de eruptie;
unii autori:
- hipodontie - 1-6 dinti;
- oligodontie - peste 6 dinti - hipodontie severa;
Agenezie - defineste absenta prin neformare a unui dinte/grup de dinti.
Pacientul cu displazie ectodermala hipohidrotica o frunte proeminenta;
saua nazala infundata;
buzele sunt in protruzie;
tegumente palide;
parul deschis la culoare (de obicei blond), firul subtire, carliontat;
absenta glandelor sebacee;
glandele sudoripare - fie absente, fie reduse;
termoreglarea se face cu dificultate;
degetele pot fi uneori unite;
unghiile - modificari, absenta lor.
n esenta exista interesarea unui sau mai multor organe derivate din ectoderm. Frecventa bolii este rara. Mai des se intalnesc hipodontiile severe, dintii prezentand modificari de forma - in general dinti conici. Pot avea un grad de opalescenta.
Hipodontia in dentitia temporara frecvent hipodontii reduse - 1-3 dinti;
mai frecvent - incisivii superiori, caninii inferiori;
frecventa redusa - sub 1%;
afectarea sexelor - egal;
poate fi simetrica sau asimetrica;
este posibil sa persiste in dentitia permanenta; sau e posibil sa apara in alta zona;
in general este nonsindromica (pacient sanatos);
hipodontii sindromice (in general mai intinse) - displazia ectodermala, sindromul Down.
Hipodontia in dentitia permanenta frecventa este ceva mai mare, sub 10%;
nonsindromica sau sindromica (la fel ca in dentitia temporara);
afectarea sexelor - la fete mai mult decat la baieti;
ca localizare - premolarii 2 inferiori, incisivii laterali superiori, premolarii;
zone mai stabile - incisivii centrali, molarii 1 permanenti;
exista variatii rasiale.
