Pe ººi pprin munþii dde ssaresoftconsulting.cluj.astral.ro/public/kirandulasok/00_Reviste/Invitatie in Carpati/2005...Pe ººi pprin munþii dde ssare Vulcanii noroioºi Florã

Pe ººi pprinmunþii dde ssare

Vulcaniinoroioºi

Florã ººi ffaunãinedite wwwwww.alpinet.org.alpinet.org

Trekking in CarpathiansTrekking in Carpathians

pprrooiieeccttuull AAllppiinneettrreevviissttãã ddee ddrruummeeþþiiee,, mmuunnttee,, nnaattuurrãã •• aannuull 99 // nnrr.. 5511,, sseerriiee nnoouuãã •• ooccttoommbbrriiee 22000055

http://www.alpinet.org

http://iic.alpinet.org


nr. 51, octombrie 2005

SSuubbccaarrppaaþþiiii VVrraanncceeiiMuntele rrecordului mmondial ................. pag. 1-17

SSuubbccaarrppaa]]iiii BBuuzz`̀uulluuiiVulcanii nnoroio[i .................................... pag. 18-25

MMuunn]]iiii CCaarrppaa]]iiFlor` [[i ffaun` ........................................ pag. 26-27

PPiiaattrraa CCrraaiiuulluuiiPoiana PPietricica ................................... pag. 28-30

IIeezzeerrPunctul aalbastru .................................... pag. 31-33

LLeeaaoottaaMuntele LLacului ................................... pag. 34-36

DDeepprreessiiuunneeaa AAllmmaa[[Gr`dina ZZmeilor ................................... pag. 37-39

Respecta]i nnatura !

coperta 11 // ffirst ccoverCCoonnccrree]]iiuunnii iinneeddiittee,, ccoommppuussee ddiinn ssaarree,, \\nn PPee[[tteerraa 66SS ddee llaaMMâânnzz`̀llee[[ttii ((DDaann HHaazzaappaarruu ppoozzeeaazz`̀ ppeennttrruu ddiimmeennssiioonnaarree))..//

OOrriiggiinnaall ccoonnccrreettiioonnss iinn CCaavvee 66SS ffrroomm MMâânnzzããllee[[ttii..

foto: Tarquinius V`deanu, Ic` Giurgiu

Uit`- tte zzi lnic ppew w w . a l p i n e t . o r g ,ghidul ttù mmontan.

Gãse[t i mmereu informa]i i [[ i imagini nnoi .

VViinnoo !

RReevviissttaa eessttee nneeccoonnddii]]iioonnaatt ddeesscchhiiss`̀ cceelloorrccaarree ttrraannssmmiitt iinnffoorrmmaa]]iiii ((ººttiirrii,, aarrttiiccoollee,,

mmoonnooggrraaffiiii)) bbiinnee ddooccuummeennttaattee..

FFoolloossii]]ii:: iiiicc@@aallppiinneett..oorrgg,, 668833..5511..0033..

Autorii aaccept` cc` ppublicarea mmaterialelor nnu ppoateaduce ddeocamdat` vvenituri mmateriale.

Înscrie-tte ppe lista aalpinet2k [i pprime[ti, zzilnic,

gratuit, ccele mmai nnoi [[tiri dde lla mmunte,

scrise dde ccei ccare uumbl` ppe mmunte.

Informaþii: hhttp://www.alpinet.org,

[email protected].

numerele aanterioareale rrevistei IInvita]ie îîn CCarpa]i

se ppot ccopia, ggratuit, dde llahttp://www.iic.alpinet.org

Editor:

redactor, tehnoredactor:IIccãã GGiiuurrggiiuu ((iiiicc@@aallppiinneett..oorrgg,, 668833..5511..0033))

llaayyoouutt:: DDaanniieell VVeerrnniiºº,, NNiiccoollaaee HHeerrããssccuu,, IIccãã GGiiuurrggiiuu

© RReproducerea ooric`rui mmaterial ddin rrevist`,în sscopuri ccomerciale, nnu eeste ppermis`.

Materialele aangajeaz` îîn ggeneral ddoar responsabilitatea aautorilor.

abonamente (sunt gratuite):

[email protected] publicitate:

i i c @ a l p i n e t . o r g


http://iic.alpinet.org



Ic` GGIURGIU (Clubul dde sspeologie

"Emil RRacovi]`" BBucure[ti; [email protected])

La nnord-vvest dde oora[ul BBuzù, ppe mmun]ide ssare, CClubul dde sspeologie ""Emil RRacovi]`"

Bucure[ti aa ddescoperit 445 dde ppe[teri ccareînsumeaz` 44544 mmetri llungime [[i 3354 mmetri

denivelare. PPrintre eele sse aafl` PPe[tera 66S ddela MMânz`le[ti - ccu 33234 mmetri ddezvoltare [[i44 mmetri aadâncime - ccare aa dde]inut dde ddouòri rrecordul mmondial ppentru ccea mmai llung`

pe[ter` îîn ssare.

At nnorth-wwest ffrom BBuzù ttown, oon ssaltmountains, tthe CCavind cclub ""Emil RRacovi]`"Bucure[ti ddiscovered 445 ccaves wwhich ttotalize4544 mmetres ddevelopment aand 3354 mmetres

depth. AAmong tthese, tthe CCave ((Pe[tera) 66S

from MMânz`le[ti, wwith 33234 mmetres ttotallength aand -444 mmetres ddepth, wwhich wwas

twice wword rrecord ffor tthe llongest ssalt ccave.

À nord-oouest dde lla vville BBuzù, ssur ddesmontagnes een ssel, lle CClub dde sspéléologie"Emil RRacovi]`" BBucure[ti aa ddecouvert 445

grottes qqui ttotalisent 44544 mmètres llongueuret 3354 mmètres ddénivellation. PParmi ccelles-cci,la GGrotte ((Pe[tera) 66S dde MMânz`le[ti, 33234

mètres llongueur eet -444 mmètres ddénivellation,qui aa éété ddeux ffois rrecord mmondial ppour lla

longueur een ssel.

PPoovveesstteeaa ddeessccooppeerriirriilloorrAnul 1978. De opt sezoane, echipele

Clubul de speologie "Emil Racovi]`", con-duse de proaspe]i absolven]i de facultate,în componen]` cu studen]i de la mai toateuniversit`]ile din Bucure[ti, explorauspa]iul geografic românesc.

Din bibliografia geografic` [i geologic`fixam, pentru diverse perimetre montane [isubmontane, zone de explorat în premier`sau obiective de cunoscut mai bine decâtreu[iser` predecesorii. Perioada era priel-nic` unor asemenea preocup`ri: salariile tel`sau s` investe[ti în echipament, se acor-dau concedii, studen]ii primeau hran` lapachet pentru perioada sfâr[itului des`pt`mân`, Centrul Universitar Bucure[tine ajuta cu bilete la clasa a II-a, tren person-al. Puteam pl`ti suplimente de vitez` [i loc,ca s` mergem cu trenuri de rang superior;costul biletelor la autobuzele ce ne apropi-au [i mai mult de zonele vizate nu erauîmpov`r`toare.

La vremea celor povestite, clubuladunase multe realiz`ri deosebite, doarcâteva fiind mai jos enumerate: cartareaSistemului Ponorici - Cioclovina cu Ap`(Mun]ii Sebe[) adusese pe[tera pe a treia

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 551, 22005

3

Muntele recordului mondialMuntele rrecordului mondial

ffiigguurraa 11

VVeerrssaannttuull ssuuddiicc aall PPllaattoouulluuii MMeelleeddiicc.. fotografii: Ic` Giurgiu

CCee vvrreemmuurrii...... CCoorrttuull [[ii bbaaggaajjeelleerr`̀mmâânneeaauu nneessuupprraavveegghheeaattee!!

SSuubbccaa rrppaa]] ii ii VVrraannccee ii

wwwwww.alpinet.org.alpinet.org


4


DDeeppaarrttee ddee ssuupprraaffaa]]`̀,, dduupp`̀ ttrreecceerreeaa aa mmuullttee oobbssttaaccoollee,, \\nn PPee[[tteerraa 66SSddee llaa MMâânnzz`̀llee[[ttii ((SSuubbccaarrppaa]]iiii VVrraanncceeii)).. FFoorrmmaa]]iiuunniillee ddee ssaarree,, mmaaii ttooaatteeffrraaggiillee,, aauu ssoolliicciittaatt îînnttoottddeeaauunnaa mmuulltt`̀ aatteenn]]iiee ppeennttrruu aa ffii ooccoolliittee ((\\nniimmaaggiinnee,, AAddrriiaannaa CCaarrpp)).. ||nn mmeeddaalliioonn,, ssttaallaaggmmiitt`̀,, iimmaaggiinneeaa nneeddeepp`̀[[iinndd ddooii cceennttiimmeettrrii \\nn\\nn`̀ll]]iimmee..

fotografii: Tarquinius V`deanu, Costel Roman, Dan Hazaparu, Ic` Giurgiu,Mircea Vl`dulescu




pozi]ie ca lungime din ]ar` (7916 metri);Avenul de la Dosul L`c[orului (M. Sebe[)ajunsese cel mai adânc din România (268metri); descoperisem Avenul de la Frasin,cel mai profund în gresii, 60 metri (primacavitate din Masivul Obcina Mare); dinPe[tera din Valea Co]ilor (M. F`g`ra[ului,1600 m altitudine) adusesem ceramic` iardin P. lui Cezar Manea (M. Mehedin]i) unfragment de arm` dacic`; în Mun]iiF`g`ra[ului, P. 1 din Custura S`r`]ii (2220m altitudine) (16 lungime/ 5,4 denivelare)devenea cea mai lung` [i denivelat` cavitateîn [isturi cristaline din ]ar`, record de altitu-dine [i ramificare; în Avenul din Grind (M.Piatra Craiului), cea mai adânc` [i lung`re]ea în conglomerat din ]ar`, coborâsemdincolo de terminus (-98,5 m), pân` la -122,situând cavitatea pe locul 8 în lume;descoperisem în M. F`g`ra[ului, la 2286metri, P. din Ciortea (38 lungime), aflat` lacea mai mare altitudine din ]ar`; pe


ffiigguurraa 22

5

ffiigguurraa 33

ffiigguurraa 33..22 PPee[[tteerraa MMaarree ddiinn VVaalleeaa SS`̀rriiii

ffiigguurraa 33..11 PPee[[tteerriillee 1122-1155 ddee llaa SS`̀rreennii

1144

1133

1122

1155

LLaappiieezzuurrii ddee ssaarree.. foto: Ic` Giurgiu, Mariana Sandeschi




Dealurile Ciceului cartasem P. de la Cetate,cea mai lung` în gresii din România, 273metri, [i cea mai ramificat` (la sfâr[itul lui1980 era pe locul 8 în Europa); drumurile înPodi[ul Some[an ne-au confruntat cu celemai mari cascade subterane din România,45 m în Avenul Taberei [i 52 m în P. ding`vanul de la Gura Cerului; descoperim P.de sub Negoiu (M. F`g`ra[ului) (17lungime, 2240 altitudine), cavitatea cughea]` aflat` la cea mai mare în`l]ime;explorasem Clocoticiul din Cracul Scurt(M. Vâlcan), care debuteaz` cu o verticalàbsolut` de 93 metri, a treia din ]ar`;descoperisem Pe[tera din cariera Cuciulat(Podi[ul Some[an, 1707 lungime) [i în eaprimele picturi paleolitice (10.000 aniî.e.n.) din centrul [i sud-estul Europei (un

cal, o felin`, o siluet` uman`); în P. Jgheabullui Zalion (M. Rodnei), f`cusem odescoperire paleontologic`.

Ei bine, în 1978 descoperim [i cea mailung` (300 m), adânc` (44 m) [i ramificat`cavitate în sare din ]ar`, a doua din lume cadenivelare, a treia ca lungime, P. cu treiintr`ri de la S`reni. Se întâmpla la primanoastr` deplasare pe domul de sare de laMeledic, gândit` de la descrierea ap`rut`,cu doar câteva luni înainte, în ghidul Mun]iiBuzùlui (Grigore Posea, Mihai Ielenicz,Editura Sport-turism, Bucure[ti, 1977). Amrevenit insistent pe aceste locuri, undeajungeam relativ repede din capital`: zecide pe[teri s-au adùgat descoperirii dinprima zi.

Cum nu e loc aici de a dep`na tot [irulexplor`rilor din muntele de sare, iat` doarmomentele deosebite:

- În 1980 descoperim Pe[tera 6S de laMânz`le[ti, care ajunge, cu 1257 m, cea mailung` din lume dezvoltat` în sare(dep`[isem recordul stabilit în U.R.S.S.), atreia de pe glob ca denivelare (-32 metri).Record na]ional de ramificare pentrucavit`]i în sare (4,5), descoperiri paleonto-logice. Dup` câteva [edin]e de topografiere,peste intrarea pe[terii cade o mare canti-tate de roc`, prea important` ca s` fieîndep`rtat` cu mijloacele de care dis-puneam; suntem nevoi]i s` întrerupemexplorarea.

- În]elegând cum se manifest` muntelede sare [i stratul de roci impermeabile de


6

CCee mmaaii mmuunnttee ccuu zz`̀ppaadd`̀!! NNuu,, ee ssaarreeccuurraatt`̀!! PPee vveerrssaannttuull ssttâânngg aall IIzzvvoorruulluuiiSS`̀rraatt ((\\nn iimmaaggiinnii,, GGaabbrriieell SSiillvv`̀[[aannuu))..

fotografii: Ic` Giurgiu

PPee[[tteerraa aaccttiivv`̀ ddee ppee IIzzvvoorruull SS`̀rraatt..




deasupra lui, urm`ream oscila]iile dopuluidepus peste accesul în cavitate. În 1986 sedeschide natural o alt` cale de p`trundereîn Pe[tera 6S, la mic` distan]` de fostaintrare. Relu`m cart`rile, adùg`m aproape2 km de galerii [i re]eaua redevine cea mailung` din lume (3160 m), detronând pozi]iaunei pe[teri din Israel.

Am mai g`sit apoi galerii ce au ridicatlungimea pe[terii la 3234 metri, darisraelienii au avut [ansa s` descopere al]idoi kilometri în pe[tera lor record [i aurevenit pe primul loc în lume. Exist` înc`posibilit`]i de a jonc]iona Pe[tera 6S cucâteva cavit`]i mai mult sau mai pu]inapropiate ei, dar nu va fi u[or s` se recâ[tigeprima pozi]ie.

- Noul indice de ramificare al pe[terii(11,39) a suit cavitatea pe unul din primelelocuri în România; valoarea, important`[tiin]ific, arat` c`, la noi sau dincolo degrani]e, formarea pe[terilor în sare este si-milar` cu cea din calcare, gresii, conglome-rate. Dintre e[antioanele recoltate din mul-ticolorele forma]iuni din Pe[tera 6S, pentruanalize chimice, multe au pus în eviden]òxidul de mangan, component semnalatpentru prima dat` în lume în acest tip de

pe[teri.- În 1989, la al 10-lea Congres

Interna]ional de Speologie, datele adunate

din toat` lumea au stabilit pozi]iile pe carepe[terile în sare de la Meledic le ocupau înclasamentele mondiale. Dezvolt`ri: locul 2(P. 6S de la Mânz`le[ti), 14 (P. cu trei intr`ride la S`reni/ 300 metri), 17 (P. 20S de laMeledic/ 180), 18 (P. de pe IzvorulS`r`]elului/ 153), 19 (P. 7S de laMânz`le[ti/ 152). Denivel`ri: locurile 10 (P.cu trei intr`ri de la S`reni/ -44 metri), 11 (P.6S de la Mânz`le[ti/ 42), 14 (P. 20S de laMeledic/ +25,2). Am men]ionat doar primaparte a listelor.

Bucuria descoperirilor [i explor`rilor depe Platoul Meledic, satisfac]ia c` reu[isems` facem cât de cât cunoscute în lume (maiales în mediul de specialitate) particula-rit`]ile geografice [i speologice deosebiteale mun]ilor de sare din Subcarpa]iiVrancei, sunt înc` asociate unor neîmpliniri.Regret`m c` nu am avut bani suficien]ipentru a realiza fotografii care s` redeaîntreaga diversitate peisagistic` din areal,

7


ffiigguurraa 44

MMaarreellee AAmmffiitteeaattrruu,, vv`̀zzuutt ddiinnsspprree IIzzvvoorruull SS`̀rraatt..fotografii: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu

PPee[[tteerraa 11SS ddee llaa MMeelleeddiicc

ffiigguurraa 77

MMaarreellee AAmmffiitteeaattrruu,, PPee[[tteerraa 33SS ddee llaa MMeelleeddiicc..




de la formele specifice uria[e pân` la celecentimetrice. Nici pentru imaginile luatedin pe[teri nu suntem prea mul]umi]i,aspecte morfologice [i [tiin]ifice impor-tante, cromatica [i forma deosebit` [idivers` a forma]iunilor fiind prea s`r`cu]înregistrate.

Apoi, dorin]a fireasc` a unor coechipieride a cunoa[te [i cerceta alte locuri decâtcele pe sare a limitat cunoa[terea [i maiaprofundat` a muntelui unde stabilisemdou` recorduri mondiale. Recordurile aufost importante pentru noi, speologii de la"Emil Racovi]`" Bucure[ti, nu doar prinlungimi, denivel`ri [i indici de ramificare, cimai ales pentru c` - având suficient` expe-rien]` acumulat` în explor`ri anterioare, dinmulte masive - [tiam ce trebuie s` facem, s`dep`[im, s` cercet`m.

Adev`rat este [i c` foarte periculoasazon` de intrare în Pe[tera 6S a limitatentuziasmul nostru [i nu a încurajat pânàcum al]i speologi s` p`trund` în cavitate.Procese specifice argilei [i s`rii influen]atede ap` [i oscila]ii sezoniere de temperatur`duc la formarea unor impun`tori versan]isurplomba]i (la exterior), din care sedesprind - imprevizibil - blocuri uciga[e. Pecontactul dintre argile [i sare, pân` ajungi înstabilitatea galeriilor, volume impresionantede roc` - prin tonaj [i dimensiuni - cad penea[teptate, fapt petrecut [i în prezen]anoastr`, de dou` ori, din mare fericire f`ràccidente sau bloc`ri ale cìlor de revenire

la suprafa]`.Era u[or uneori s` intri în pe[ter`,

dându-]i drumul pe un tobogan argilos,alunecos; dar cât de greu era de str`b`tuttoboganul la întoarcere, dup` 20 de ore deexplorare, când argila - alunecoas` lacoborâre - se transforma în ventuz` tridi-mensional`, de a c`rei îmbr`]i[are cu greute separai. Primii 3-4 metri de la începutulpe[terii se coborau în câteva secunde iarurcu[ul lor dura 15-20 de minute! Cândintram, pân` ajungeam în galeriile ferme,treceau 20-30 de minute; sigur, luamm`suri de precau]ie, motiv pentru care nuam înregistrat accidente majore în toateexplor`rile noastre, la Meledic sau oriunde.

A[a c`, încercând s` sc`dem pericolulpoten]ialelor pr`bu[iri, cele maiîndep`rtate [i dificile explor`ri din profun-zimea muntelui de sare s-au petrecut iarna,când viscole sau temperaturi mult sub zerograde st`pâneau regiunea. O dat` sosi]i îngaleriile formate integral în sare, era cald,g`seam 10 grade, cu circa 2-3 mai multdecât într-o pe[ter` dezvoltat` în calcar.Din bagajul personal (instrumente decartare, mâncare, echipament de explorare[i fotografiat) nu lipseau niciodat`bidoanele cu ap`. Cea din pe[ter` erapotroac` (peste 600 mg de cloruri/ litru); iarpa[ii [i frecu[ul de asperit`]ile galeriilor

8


IIzzvvoorruull SS`̀rraatt,, aapprrooaappee ddee ccoonnfflluueenn]]aaccuu RRââuull SSll`̀nniicc..

fotografii: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu

LLaaccuull MMaarree ddee llaa MMeelleeddiicc..




ridicau praf fin (pulbere [iace de sare), care "ardea"buzele [i gâtul.

Dornici s` explor`m câtmai mult, încânta]i de poli-cromia nerepetabil` aforma]iunilor, de mereu sur-prinz`toarele forme, uimi]ide vegeta]ia perfect conser-vat` (cu dimensiuni metrice)[i de animalele mumificate,nu luam de multe ori cortul,a]ipind - dac` r`mânea timpîn cele dou` zile de sfâr[it des`pt`mân` - pe o prisp` a râu-lui subteran sau la poaleleunei c`pi]e de pe platou.Afar`, ce mirare, sprediminea]`, ne[tiind de-i vissau aievea, vedeai câte unmistre] la picioare, privind [iel nedumerit.

Din p`cate, vestea c` aici - pe muntelede la Meledic - se afl` pe[teri mari, cu faim`în lume, a avut urm`ri nepl`cute asupraunei p`r]i din peisaj. O scen` mare, rânduride b`nci, chio[curi pentru vânzareabùturilor [i alimentelor, locuri de parcare,câteva c`su]e, apoi o caban` au tulburatnatura din jurul Lacului Mare, îndep`rtândstratul sub]ire de vegeta]ie de pe argilele ceacoper` sarea; gunoaiele au început s` ser`spândeasc` prin împrejurimi. Pe ochiurilede ap` din preajma Lacului Mare, suprafe]ede numai câ]iva metri p`tra]i, cu nivel mult

variabil, nu mai întâlne[ti p`s`ri s`lbatice,iar unduirile pe[tilor au disp`rut.

S-au creat legende. Localnici care nucunosc cum arat` o cavitate în calcar, nici peatât una în sare, povestesc "unde" suntintr`rile [i pe care deal de la mare distan]`"iese pe[tera cea mare". La radio am ascul-tat descrieri ale celei mai mari re]ele în saredin lume f`cute de persoane care n-au fostacolo. Articole ample în reviste de speciali-tate, sau capitole de c`r]i,povestesc [i ele realiz`rilenoastre, dar nu prea daunume [i nici nu pomenescbibliografia.

În nop]i vijelioase,întunecate, ra]ele s`lbaticecare survoleaz` muntele

recordului mondial, când simt c` nu mai potface fa]` rafalelor prea puternice, cu putere[i direc]ie schimb`toare, se las` la ad`postulmarilor depresiuni c`ptu[ite cu argil`, acolounde vântul doar se aude. {i intr` a[a într-o

9


ffiigguurraa 55 PPee[[tteerraa ccuu ttrreeii iinnttrr`̀rrii ddee llaa SS`̀rreennii

PPee ccuullmmeeaa vveerrssaannttuulluuii sstt\\nngg aall IIzzvvoorruulluuiiSS`̀rraatt,, ddeeaassuupprraa aaddâânncciiii ddoolliinnee ccuu iinnttrraarreeaaBB aa PPee[[tteerriiii ccuu 33 iinnttrr`̀rrii..

AAnneemmoolliittee \\nn PPee[[tteerraa ccuu 33 iinnttrr`̀rrii ddee llaaSS`̀rreennii..

fotografii: Ic` Giurgiu, Niki Sandeschi,Mariana Sandeschi, {tefan Dima




capcan` de multe ori defini-tiv`, ventuza argilei prin-zându-le labele, apoi corpul.Nici vulpile nu au curaj s` seapropie prea mult de ra]e,oprindu-se la o distan]` ce lefere[te de bucluc. Una din-tre cele mai pl`cute amintirir`mâne pentru noi o astfelde noapte vântoas`, sumbr`,geroas`, când am salvat, atât

cât am putut, mic` recuno[tin]` adus` pen-tru bucuriile petrecute aici, ra]e prinse înad`postul în[el`tor.

DDeessccrriieerreeaa llooccuurriilloorra. PPlatoul MMeledic

La nord-vest de Buzù, pe drumulspre Lop`tari, dup` 50 de kilometri de-alungul Râului Sl`nic, ajungem în locali-tatea Mânz`le[ti (figura 1, pagina 3).Peisajul \nalt, v`zut de pe [osea, nu atragea fi cunoscut îndeaproape.

Dar frumuse]ea locurilor este divers`,bogat`, la fel înc`rcarea lor istoric`. }inu-turile sunt înc` slab [tiute [i descrise.Trebuie doar s` urci pu]in; întâlne[tilacuri suspendate pe culmi, versan]i greusau deloc accesibili, pere]i de sare,pe[teri, stânci în care au fost s`pate bise-rici, vì greu de str`b`tut pe firul apei,p`duri bogate, plaiuri ademenitoare.

La sud-est de Mânz`le[ti se întindeMasivul Iv`ne]u, pentru a c`reicunoa[tere v` recomand`m materialulpublicat de Dan Nedelea în num`rul 21al revistei Mun]ii Carpa]i. Sunt prezen-tate cì spre celebrele schituri rupestre [i,

având aceste repere aduse dinteren, înso]ite de fotografiielocvente, pute]i s` extinde]i ariacùt`rilor deoarece locurile au înc`secrete. Tot pentru a descoperiîmprejurimile montane alelocalit`]ii Mânz`le[ti citi]i ghidulMun]ii Buzùlui (Grigore Posea,Mihai Ielenicz, Editura Sport-tu-rism, Bucure[ti, 1977).

La 1 km vest de Mânz`le[ti,Valea Jghiabului vine afluent destânga al Sl`nicului (figura 2, pagina5); de la confluen]a situat` înapropierea [oselei asfaltate (acolounde este Grunj-ul alb din tuf, vezipagina 16) înspre amontele Sl`nicu-lui pere]i de sare apar în versan]i(foto la pagina 3) iar cursurilesecundare ale râului poart` în multelocuri crust` alb` de sare. La unkilometru în amonte de confluen]aJghiab - Sl`nic, primul prime[te din


10

ffiigguurraa 66..11 PPee[[tteerraa 1155SS ddee llaa MMeelleeddiicc



PPee[[tteerraa 1199SS ddee llaaMMeelleeddiicc


ffiigguurraa 88

PPee[[tteerraa 2200SS ddee llaa MMeelleeddiicc ffiigguurraa 66

||nn MMaarreellee CCaanniioonn..foto: Ic` Giurgiu, Niki Sandeschi,

Mariana Sandeschi, Adrian Mihalce




dreapta PârâulMeledic, a c`ruivale este limita denord a PlatouluiMeledic. Pe ValeaJghiabului, în a-monte de aici, pla-

touri aflate la 5-600 metri altitudine suntînconjurate cu versan]i pr`p`stio[i, pealocuri inaccesibili; sarea apare la zi de substratul de argile [i marne salifere, creândrelief inedit, spectaculos când soarele [ivântul zbicesc nuan]ele de gri în alb.

Platoul Meledic, 608 metri altitudinemaxim` (figura 2, pagina 5), se afl` pedreapta Vìi Jghiabului, care este limita saestic`. La nord este m`rginit de PârâulMeledic, afluent al Vìi Jghiab. Limitaapusean` este de-a lungul Izvorului S`rat [ia Vìi S`rii. Spre sud este m`rginit deSl`nic, care prime[te ca afluen]i de stângaIzvorul S`rat [i Valea Jghiabului.

Platoul are 1,7 km lungime pe axa nord-sud [i 1,2 km pe direc]ia vest-est. Este ciu-ruit de doline (depresiuni închise, ovale saurotunde la partea superioar`, ca ni[te pâlniicu diametru ce ajunge la 40 de metri [iadâncimi de pân` la 25 de metri). Pealocuri, dolinele se întrep`trund, jonc-]ioneaz`, formând depresiuni mai ample(uvale). Exist` [i câteva vì de doline; peele, forma negativ` de relief din aval arevechime maxim`, este prima ap`rut`, iar pem`sur` ce mergem în amonte vârstadolinelor scade.

Pe fundul unor doline [i uvale, peargilele care acoper` sarea, s-au formatlacuri cu ap` dulce, pline de via]` din totfelul de specii, gazde pentru avifaun`.Gâ[tescu Petre [i Driga B. au m`surat în1969 oglinda Lacului Mare (0,72 hectare;foto la pagina 8) [i adâncimea lui (5,4 m).

11

UUvvaallaa AA,, llaa vveesstt ddee LLaaccuull MMaarree..

PPee[[tteerraa 77SS

PPee[[tteerraa 88SS

PPee[[tteerraa 88SS ddee llaa MMâânnzz`̀llee[[ttii

SSttaallaaccttiittee llaa iinnttrraarreeaa PPee[[tteerriiii 77SS ddee llaa MMâânnzz`̀llee[[ttii..foto: Nonu N`drag, Ic` Giurgiu



AAnneemmoolliittee \\nn PPee[[tteerraa 77SS ddee llaaMMâânnzz`̀llee[[ttii..

foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu



Eram într-o dup`-amiaz` de var` pe malulacestui lac, vreo [apte persoane, privindu-l,preg`ti]i de întoarcere spre Bucure[ti. Nupu]in` ne-a fost mirarea v`zând o spinare deun metru lungime ridicându-se la suprafa]`,unduind un pic, s` avem timp s` nu neîn[el`m, apoi scufundându-se agale,l`sându-ne s` avem ce comenta [i povesti.

Lacul Castelului, aflat la sud de LaculMare, are 0,38 hectare suprafa]` [i 3,9 madâncime. Celelalte lacuri au întinderi [iadâncimi mult inferioare; unele sunt tem-porare, dar toate îmi par pitore[ti.

Platoul Meledic are versan]i abrup]i,inabordabili pe întinse suprafe]e, pe alocurisurplomba]i, atât c`tre vìle ce îl delimi-teaz` spre cele patru puncte cardinale cât [ispre Vìle S`rii, Izvorul S`rat [i Gr`dinii,ultimele trei curgând de la nord la sud, iarultimele dou` drenându-se la suprafa]` spreValea Sl`nicului. Versan]ii ne las` s` întreve-dem structura platoului (figura 4, pagina 7):un strat de argile [i marne la partea supe-rioar`, gros de 10-30 metri, sub el bloculmasiv de sare (\nalt de câteva sute demetri). Forajele de explorare au ar`tat uncon]inut mediu de NaCl de 81,7%, sareafiind depus` acum peste 10 milioane de ani(în acvitanian).

Pe versan]i s-au format microvì, culungime redus` [i talveg în pant` mare,coborât uneori în canioane adânci de câ]ivametri, late de 0,5-1 metru. Canioanele potavea rupturi de pant` de pân` la doi metri,la baza acestora ap`rând uneori marmite,locuri adânci în care apa se contorsioneaz`pân` pleac` mai departe. Versan]ii platoului[i pere]ii canioanelor sunt orna]i cu fel defel de forma]iuni din sare, cruste/ scurgeri[i, mai rar, cu cristale independente.

Pe versan]i sau pe pere]ii dolinelor/uvalelor apar lapiezuri de sare (foto la pagi-na 5), forme conice, dure, cu muchiiascu]ite, tìoase, având axa mare a bazei de2-3 cm [i în`l]imi ce ajung la 20 cm. Acestelapiezuri, dar [i alte forme de pe suprafa]apachetului de sare sau argile/ marne fac greasau chiar periculoas`/ imposibil` ascensi-unea pe multe pante; coborârea unorasemenea denivel`ri este cel pu]in la fel dedificil`. Dac` cizmele pân` sub genunchisunt înc`l]`mintea potrivit` pentru peisajuldezvoltat pe sare, ei bine, pe lapiezurile decare ziceam talpa cizmelor poate fi repedev`t`mat`.

Vìle majore ale platoului (Izvorul S`rat- foto la pagina 8 - [i Pârâul Meledic) aupant` mic`, cu denivel`ri de pân` la 0,5metri. Pe ele curge ap` în toate anotim-purile, dar nu neap`rat pe toat` lungimealor. De multe ori apa circul` pe sub un stratde depuneri de sare ([i compu[i),excep]ional concre]ionat, fiecare frunz` [irest vegetal fiind acoperite cu cristale.

Talvegul este lat de 1-4 metri, pe elexistând zone unde lichidul meandreaz`.

Pe unele por]iuni ale acestor vì apa s`p`canioane în stratul de aluviuni, de 0,5-0,8

metri, late de pân` la un metru. Pe alocuri,stratul elastic de argile [i aluviuni de petalvegul unde apa are doar câ]iva centimetriprofunzime cedeaz` sub greutatea noastr`,

12


PPee[[tteerraa 77SS ddee llaa MMâânnzz`̀llee[[ttiiffiigguurraa 1100

ffiigguurraa 99




cizma intrând în pungi de ap` decam 0,5 metri adâncime. Pemaluri pot fi v`zute cruste saline,divers colorate, lungi de mai mul]imetri, late de pân` la 1,5 metri,groase de câ]iva milimetri.

Vìle Gr`dini, S`rii [i valea dela nordul Lacului Mare spre PârâulMeledic au pe por]iuni impor-tante talveg cu pant` pronun]at`.Ele sunt temporar active.

Marile doline (fotografii lapaginile 9 [i 11) pot avea cursuritemporare de ap`, lungi de zeci demetri, cu debit mic, ce dispar deobicei în cavit`]i penetrabile pe 4-300 de metri.

Cercet`rile Clubului de spe-ologie "Emil Racovi]`" Bucure[tiau dus aici la descoperirea a 29pe[teri, care însumeaz` 4237 mdezvoltare [i 276 m denivelare.Nici una dintre cavit`]i nu a fostpermanent g`sit` f`r` curgere deap`.

13


MMaarreeaa uuvvaall`̀ ((BB)) ccuu PPee[[tteerraa 66SSddee llaa MMâânnzz`̀llee[[ttii..

fotografii: Ic` Giurgiu, Mircea [i Dana Vl`dulescu,

Tarquinius V`deanu,Gabriel Silv`[anu

PPee ggaalleerriiaa ddee aacccceess \\nn PPee[[tteerraa 66SS ddee llaa MMâânnzz`̀llee[[ttii((\\nn iimmaaggiinnee,, CCoosstteell RRoommaann))..

PPee[[tteerraa 66SS ddee llaa MMâânnzz`̀llee[[ttii,,[[eeddiinn]]`̀ ffoottoo ((ccuu IIcc`̀ GGiiuurrggiiuu[[ii MMiicceeaa VVll`̀dduulleessccuu))..




EExxttrreemmiittaatteeaa ssuudd-vveessttiicc`̀ aa ppllaattoouulluuii..În dreapta drumului ce urc` din ValeaSl`nicului ([oseaua Buzù - Mânz`le[ti -Lop`tari) spre Trestioara, localitate dinnordul Platoului Meledic, se individua-lizeaz` prin amploarea formelor specificecarstului pe sare, un perimetru de 100 mpe axa vest-est [i 300 m pe nord-sud (fig-urile 3, 3.1, 3.2, pagina 5): doline, uvale,lapiezuri, pe[teri la cap`tul unor cursuritemporare de ap`.

Pe malul drept al Izvorului S`rat (vezifigura 2, pagina 5), la circa 100 metri deconfluen]a acestuia cu Sl`nicul, la aproxi-mativ 40 metri de [oseaua asfaltat`, amexplorat Pe[tera activ` (26 m lungime).Din ea vine ap`, afluent` Izvorului S`rat.Intrarea este de multe ori obturat` descurgerile din versantul de deasupra.

PPee[[tteerraa ccuu ttrreeii iinnttrr`̀rrii ddee llaa SS`̀rreennii..S`reni este a[ezare pe malul drept alSl`nicului, în dreptul locului unde se varsÌzvorul S`rat. La prima noastr` explorare înzon`, localnicii ne-au spus c` [i malul stâng]ine tot de localitatea S`reni, a[a c` primanoastr` descoperire de pe Platoul Meledic -cea mai lung` (300 m), adânc` (44 m) [iramificat` cavitate în sare din ]ar`, a douadin lume ca denivelare, a treia ca lungime -avea s` r`mân` repertoriat` cu acest nume.

Urcând pe drumul ce duce de la [oseauaasfaltat` spre Trestioara, cam la jum`tateadistan]ei dintre [osea [i fântâna din dreptulMarelui Amfiteatru, se observ` în versantulstâng al Izvorului S`rat o creast` foarteîngust`. Aceasta este marginea unei dolinede 25 m diametru, adânc` de 15 metri (vezipagina 9), înconjurat` de c`tin` (arbustspinos, poate avea mai mul]i metri în`l]ime,diametru mai mare de obicei decâtîn`l]imea, flori mici g`lbui, numeroasefructe portocalii,). La baza dolinei se aflìntrarea B, cota -14,5 m a pe[terii (figura 5,pagina 9).

Dolina este accesibil` dup` un urcu[greu pe unul din canioanele sau cresteledintre canioanele ce pleac` din apropiereatalvegului Izvorului S`rat. Se poate ajungemai u[or pe culmea dintre Valea Gr`dinii [iIzvorul S`rat, dinspre nord sau sud.

Galeria principal` a pe[terii, meandrat`,cu nivele de eroziune pe alocuri, leag` celetrei deschideri ale cavit`]ii. Intrarea A estesituat` tot într-o dolin` iar poarta C se afl`la cap`tul unui canion ce deverseaz` înIzvorul S`rat, mai sus cu 15 metri fa]` detalvegul acestuia. Toate intr`rile sunt inco-mode, noroioase, forma lor putându-semodifica sensibil de la un sezon la altul.Nivelul pârâului subteran poate ajungepân` la un metru fa]` de podea.

PPee[[tteerriillee ddiinn zzoonnaa MMaarreelluuii CCaanniioonn. De

14


PPee[[tteerraa 66SS ddee llaa MMâânnzz`̀llee[[ttii:: llaa 3300 mmiinnuuttee ddee llaa iinnttrraarree((ssuuss));; ppaarrtteeaa ssuuppeerriiooaarr`̀ aa uunneeii ffoossttee ggaalleerriiii ppaarrccuurrss`̀ ddeeaapp`̀ ((jjooss))..

fotografii: Tarquinius V`deanu, Costel Roman, Ic` Giurgiu,Mircea [i Dana Vl`dulescu, Gabriel Silv`[anu




pe drumul care leag` [oseaua asfaltat` culocalitatea Trestioara, pe malul dreptgeografic al Izvorului S`rat, cam lajum`tatea distan]ei dintre zona intr`rii B aPe[terii cu trei intr`ri de la S`reni [i mar-ginea sudic` a Marelui Amfiteatru (foto 4,pagina 7), ne atrage aten]ia - în malulstâng al Izvorului S`rat - o tìetur`/ cheieînalt` aproape cât tot versantul, foarteîngust`. Este Marele Canion (foto la pagi-na 10), cu talveg în pant` pronun]at`;pere]ii sunt acoperi]i cu forma]iuni,cristale [i lapiezuri de sare.

Spre cap`tul lui din amonte, dup` cel`s`m în dreapta cum urc`m o ramifica]iecu mult noroi, trecem printr-un tunel cupere]i acoperi]i de cristale, apoi urc`m laintrarea Pe[terii 20S de la Meledic. 180 mlungime, +25 m denivelare; o galerie

foarte strâmt` suie u[or pân` în treimeafinal` a cavit`]ii, unde panta podeleicre[te brusc (figura 6, pagina 10).

Deasupra acesteia, o escalad` dificil` apermis descoperirea Pe[terii 15S (figura6.1, pagina 10).

Dac` din Marele Canion urc`m peafluentul cu noroi de care am amintitpu]in mai sus, ie[im într-o zon` puternicdenivelat`. Aici au fost identificate cincipe[teri (16, 17, 18, 19, 21; figura 8, pagi-na 10), care cumuleaz` 137 m dezvoltare[i 42 m denivelare.

PPee[[tteerriillee ddiinn zzoonnaa MMaarreelluuii AAmmffiitteeaattrruu.Din dreptul Marelui Amfiteatru (foto 4,pagina 7), Izvorul S`rat prime[te doi aflu-en]i, la mic` distan]` unul de altul. Pe celsudic, la circa 60 m de confluen]a cu

Izvorul S`rat, în malul stâng se afl`Pe[tera 3S de la Meledic (figura 7, pagina7).

Urcând din [oseaua asfaltat` pe dru-mul spre Trestioara [i Lacul Mare, pedreapta geografic` a Marelui Amfiteatruse observ` o vale de circa 130 metrilungime, cu versan]i abrup]i, format` înstratul acoperitor al s`rii. Valea are treitrepte antitetice, fenomen întâlnit frecventpe calcare (adic` punctele de pierdere aleapei au migrat, în timp, spre amonte). De labaza ei, versant de 8 metri, aflat la 50 m înlinie dreapt` de Izvorul S`rat, un firav aflu-ent ajunge uneori în valea colectoare. Labaza versantului este Pe[tera 1S (hart` lapagina 7).

Urcând versantul de 8 metri ajungem latreptele antitetice. La circa 65 metri înamonte de versant s-a descoperit Avenul 2Sde la Meledic (15 L, 10 D).

PPee[[tteerriillee ddee llaa nnoorrdd ddee LLaaccuull MMaarree.Din drumul spre localitatea Trestioara sedesprinde o ramur` care trece printreLacurile Mare [i Castelului, apoi coboar`printre casele din localitatea Mânz`le[ti,c`tre confluen]a Sl`nic - Jghiab, acolo undeîn mijlocul apelor se afl` o piramid` albi-cioas` de tuf, Grunjul, înalt` de vreo 10metri.

Lacul Mare se dreneaz`, la prea plin,c`tre nord (figura 9, pagina 12), printr-ovale lung` de circa 100 metri, care d` înmarea uval` B (compus` din [ase doline),alungit` eliptic, cu axe de 110 pe 35 metri,adânc` de vreo 15 metri. În patru din cele[ase doline au fost descoperite pe[teri.

La est de uvala B (foto la pagina 13) seafl` depresiunea C (hart` la pagina 12),eliptic` [i ea (axe 105, respectiv 50 metri),adânc` de 20 metri, în care un pârâu ce vinedinspre sud-est se pierde în Pe[tera 9S.

La 180 metri spre vest fa]` de uvala B seafl` depresiunea A (foto la pagina 11), com-pus` din dou` mari doline (una cu diametrude 22 m, cealalt` cu diametru de 40 m),ambele parcurse de ape ce dispar în pe[teri.

Pe[tera 7S (figura 10, pagina 12) ne-aprilejuit o explorare deosebit` din punct devedere tehnic, pentru care aveam expe-rien]` de la turele din alte masive: urcareaîn etajul superior s-a f`cut cu ajutorul unuicatarg de 9 metri. În plus, am folositpitoane cilindrice, goale pe dinùntru, ca laasigur`rile în ghea]`. Deocamdat` cavitatease opre[te la 152 m lungime [i 14 denive-lare. Pe[tera 8S (hart` la pagina 11) are 10mL [i -5 mD.

b. PPe[tera 66S dde lla MMânz`le[tiPrima intrare în cavitate se afla în dolina

situat` cel mai la nord-vest în uvala B (figu-

15


||nn PPee[[tteerraa 66SS ddee llaa MMâânnzz`̀llee[[ttii,, aanneemmoolliittee((ppeennttrruu ddiimmeennssiiuunnee,, ssuuss,, VVaalleennttiinn }}iinntteeaa;; jjooss,, DDaannaa MMllaaddiinn))..

fotografii: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu




ra 9, pagina 12), la baza versantului înalt de15 metri, surplombat. A doua cale de accesîn subteran, nu tot timpul penetrabil`, s-a

deschis în a doua dolin` situat` spre sud deprima intrare.

Planul exterior - subteran ne ajut` s`

în]elegem cum s-a format [icum a evoluat aceast` marecavitate. Drenajul ini]ial desuprafa]`, pe direc]ia sud-nord- din Lacul Mare spre PârâulMeledic - s-a transferat, trep-tat, în profunzime. Pârâul dingaleria sud-vestic` este ali-mentat cu apa sosit` din di-rec]ia Lacului Mare. În galeriasud-estic` a pe[terii sose[teap` dinspre uvala C.

La începutul existen]eipe[terii, galeriile au fostreduse ca dimensiuni [i înîntregime inundate (curgeresub presiune); apoi spa]iilesubterane [i-au l`rgit sec-]iunea, deasupra apei înce-pând s` fie din ce în ce maimult loc, în timp ce podeaua atot coborât. Au început s`creasc` forma]iuni de sare [i s`se produc` pr`bu[iri în uneledintre cele mai vechi sectoareale cavit`]ii.

Într-o pe[ter` dezvoltat` încalcar, stalactitele - cele mai frecventeforma]iuni - atârn` de obicei vertical dintavanul galeriilor; în 6S aceast` stare se con-stat` doar foarte rar, stalactitele fiind devi-ate de la vertical` cu pân` la 45 de grade(fotografii la pagina 15); cea mai lung` are 2metri [i diametru de 20 centimetri.Culorile stalactitelor [i ale celorlalte con-cre]iuni pot fi: alb imaculat, roz, g`lbui, ro[uaprins, cenu[iu, maroniu, negru, verde. De-a lungul unei forma]iuni pot exista maimulte schimb`ri de culoare. Micro-concre]iunile au aspecte extrem de sur-prinz`toare [i diverse (foto la pagina 4).

Cre[terea abundent`, haotic` aforma]iunilor face de multe ori dificil` saucomplicat` avansarea pe unele galerii, pen-tru a evita distrugerea lor. Cea mai mareparte dintre forma]iunile din pe[terile însare sunt fragile, atingerea lor putândprovoca distrugerea par]ial` sau total`.Probele analizate au avut compu[i nehalo-gena]i (Fe2O3, MnO, CaSO4, CaCO3,MgCO3) între 0,089-46,082%; compu[ii

16


PPee[[tteerraa ddee ppee IIzzvvoorruull SS`̀rr`̀]]eelluulluuii

ffiigguurraa 1122

AAvveennuull 11 ddee ppee VVaalleeaa SS`̀rr`̀]]eelluulluuii

GGrruunnjjuull ddee llaa ccoonnfflluueenn]]aaJJgghhiiaabb - SSll`̀nniicc..

foto: Ic` Giurgiu




halogena]i (s`ruri) au fost cuprin[i înplaja 53,918-99,911%.

Depozitele osteologice, corpurilemumificate, penajele [i micile scheletenu au fost aduse la exterior, ne[tiind pecineva dispus s` le determine. Doar om`sea a fost predat` arheologuluiAlexandrei Bolomei, în 1985, la Muzeulde Istorie a României; apar]inea uneispecii de cal pitic (Eqvus hemionus),vechimea apreciat` fiind de peste 12.000de ani.

Probele vegetale recoltate au fostdeterminate de Ion Cristureanu, profesorla Facultatea de Biologie din Bucure[ti.Fragmente de: Agrostis stolonifera (iarbacâmpului), Carex distans (rogoz), Carexsp., Poa pratensis (firu]`). R`d`cini de:Symphytum officinalis (t`t`neas`),Isopyrum thalictroides (gìnu[),Equisetum arvense (barba ursului).Frunze de: Dactylis glomerata (go-lom`]), Quercus petraea (gorun),Quercus robur (stejar), Prunus avium(cire[). Lemn de Prunus sp., Populustremula (plop tremur`tor).

c. VValea JJghiabuluiDin locul unde Pârâul Meledic se vars`

în V. Jghiabului mergem spre amonteleacesteia din urm`. Ajungem în locali-

tatea Gura B`dicului (figura 11, pagi-na 16), apoi la Fundu Jghiabului. Deaici, spre nord-vest, un drum dec`ru]` suie la satul [i Platoul Plav`].

Aspectul general al locurilor: pla-touri m`rginite de vì cu versan]iabrup]i, pe care sarea apare la zi; vege-ta]ia ocup` cam jum`tate dinsuprafa]`, predominând pâlcurile dec`tin`. 15 cavit`]i cu dezvoltare maimare de 7 metri au fost descoperitepe aici de echipele Clubului "EmilRacovi]`", cercet`rile neepuizând totperimetrul.

Cel mai important gol subteraneste Pe[tera de pe Izvorul S`r`]elului,cu 153 metri dezvoltare [i 6,5 metridenivelare, parcurs` de un pârâu(figura 12, pagina 16).

Pe S`r`]el [i Izvorul S`r`]eluluiremarc`m scurte canioane (cuforma]iuni) pe versan]i, lapiezuri,doline, pierderi [i apari]ii de ap`.

d. BBisoca [[i SS`rileDin [oseaua Buzù - Lop`tari se

desprinde, cu câ]iva kilometri buniînainte de Mânz`le[ti, o ramifica]ie

asfaltat` spre localitatea Bisoca (undemerit` a fi v`zute Lacurile de la Brigad`,figura 14). Din aceast` ultim` cale, tot spredreapta, pleac` un drum pietruit spre satulS`rile.

Mica localitate este situat` cam la 6 kilo-metri nord de apa Sl`nicului, în bazinulsuperior al V. Pecineaga, afluent de stânga alSl`nicului. În apropierea ei, sarea acoperit`cu depozite aluvionare creaz` un relief spe-cific: vì cu versan]i abrup]i, mari lapiezuride versant, doline importante, ponoare,trepte antitetice, pere]i cu lapiezuri acicu-lare [i… ]epoasa c`tin`.

În malul drept al marii trepte antiteticede la marginea satului am descoperit o cavi-tate de 20 m lungime [i -7 metri denivelare(figura 13, pagina 18).

e. TTrasee ppropuseDac` nu-]i place muntele, nu ai ce cùta

la Meledic, Fundu Jghiabului sau S`rile. Enoroi, transpiri, te asalteaz` gâng`niile,vânturile sunt aspre iarna, ]epii c`tinei nute iart`, pantele cu col]i de sare suntnemiloase dac` aluneci sau cazi. Nu ailemne de gr`tar, nu po]i pune bùturi larece, apa e s`lcie.

Dar de apreciezi peisajul inedit, atuncirespect` natura. Nu l`sa gunoaie, nu aducedecât imagini. Nu are rost s` iei forma]iunide sare de pe versan]i sau de la gura pe[te-

17


PPee ccuullmmiillee ddiinn llooccaalliittaatteeaa BBiissooccaa,, aappaa sseessccooaattee [[ii ssee bbeeaa ccuu lliinngguurr`̀ ddee lleemmnn..

fotografii: Ic` Giurgiu

ffiigguurraa 1144 LLaaccuull 11 ddee llaa BBrriiggaadd`̀..




rilor: peste câteva ore vor fi de nerecunos-cut, se topesc. Nu merge cu câini, speriip`s`rile [i alte vie]uitoare. Dac` vrei oamintire, umple bidoanele cu ap` [i pune înea varz` la murat. Pescuitul în lacuri esteinterzis.

Circul` întâi pe vì, obi[nuie[te-te curelieful înconjur`tor. Nu exagera în escal-adarea versan]ilor, sarea este mult mai pu]inprietenoas` decât alte roci: ba te taie, ba telas` brusc s` aluneci. Nici argilele sau mar-nele nu sunt mai pu]in ascu]ite, te po]iaccidenta u[or. Peisajul este suficient devariat [i neobi[nuit ca s` te surprind`, s` teîncânte doar mergând pe vì; nu folosibocanci, mergi cu cizme. Nu intra în pe[teridac` nu ai o foarte bun` experien]` îndomeniul explorativ: po]i r`mâne prins înargil`, te po]i tìa în aluviuni, se pot pr`bu[ibolovani peste tine. F` din întâlnirea cumuntele recordului mondial o amintirepl`cut` [i pentru el [i pentru tine.

ExploratoriiS-au implicat în cunoa[terea carstului pe

sare, în cadrul echipelor Clubului de spe-ologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti: Ic`Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, Dima {tefan,Eva Roman, Tarquinius V`deanu, CostelRoman, Dan Hazaparu, Emil Solomon,Gabriel Miclù[, Cornelia Radu, MirceaVl`dulescu, Niki Sandeschi, AdrianMihalce, Adrian R`dulescu, MarianaSandeschi, Horia Mitrofan, Ana Cândea,Anna Lohin, Mihai Codescu, {tefanAndreescu, Iulia Andreescu, GheorgheChiriloi, Veronica Oprea, Marius Popescu,Eliza Anghel, Virginia Vasile, IlieBoloveschi, Adriana Ni]`, Adriana Carp,Cristian Solacolu, Radu Solacolu,Constantin Gagea, Valentin Beloiu, LiviuGrad, Liviu Minoniu, Remus R`dulescu,Mugura[ Vasilic`, Eugen Georgescu,Mihaela Albu.

BibliografieDorin Chi[, Ic` Giurgiu - Muntele dde

sare (Subcarpa]ii Prahovei) - revista Mun]iiCarpa]i, nr. 27, Bucure[ti, 2001, pagina 1;V.N. Dubljanskij [i al]ii - Speologia îînU.R.S.S. - revista Spelunca, Paris, 1, 1978;Gabriel Gheorghe - Sarea ccarpatic`, ccriteriupentru rregândirea iistoriei - revista Mun]iiCarpa]i, nr. 16, Bucure[ti, 1999, pag. 64(fotografii de Ic` Giurgiu); Ic` Giurgiu -Carstul dde ssare ddin MMun]ii BBuzùlui -{tiin]` [i Tehnic`, 6, Bucure[ti, 1982, pag.40-41, 2 fotografii; Ic` Giurgiu - Primulrecord mmondial aal sspeologiei rromâne[ti: cceamai mmare ppe[ter` îîn ssare - Almanah turistic,Bucure[ti, 1983, pag. 177-178, 3 fotografii;Ic` Giurgiu - Pe[teri îîn ssare ddin SSubcarpa]iiVrancei - Buletinul Clubului de speologie"Emil Racovi]`", 9, Bucure[ti, 1985, 36pagini, 28 h`r]i, 3 schi]e, 14 fotografii

(descriere ampl` a exo- [i endocarstului pesare de pe Platoul Meledic, ValeaJghiabului [i de la S`rile); Ic` Giurgiu -Grottes ddu ssel dde RRoumanie [Pe[teri în saredin România] - Spelunca, 20, Paris, 1985,pag. 1, 34-39, 2 h`r]i, 3 fotografii; Ic`Giurgiu - Pe[tera 66S dde lla MMânz`le[ti -Spelunca, 21, Paris, 1986, pag. 18; Ic`Giurgiu - capitolul Romania din Atlas ddesgrandes ccavités mmondiales [Atlasul marilorcavit`]i din lume] de Paul Courbon [iClaude Chabert - Uniunea Interna]ional`de Speologie, 1986, pag. 210-212, 1 hart`;Ic` Giurgiu - Observa]ii aasupra ggenezei [[imorfologiei PPe[terii 66S dde lla MMânz`le[ti -Buletinul Comisiei Centrale de SpeologieSportiv`, 11, Bucure[ti, 1987, pag. 15-24, 1hart`; Ic` Giurgiu - Din nnou rrecord mmondial- Almanah turistic, Bucure[ti, 1988, pag. 84-85, 2 fotografii; Ic` Giurgiu - capitolulRomania din Les ggrandes ccavités mmondialesen rroche nnon-ccalcaires [Marile pe[teri dinlume în roci necalcaroase] - UniuneaInterna]ional` de Speologie, Xe CongresInternational de Spéléologie, Budapesta,1989; Ic` Giurgiu - Pseudocarst îîn RRomânia- Cercet`ri Speologice, Clubul Na]ional deTurism pentru Tineret, MinisterulTineretului [i Sportului, volum 1,Bucure[ti, 1992, pag. 85-88; Ic` Giurgiu -Pe[tera 66S dde lla MMânz`le[ti, uuna ddintre ccelemai iimportante ccavit`]i îîn ssare ddin llume -Cercet`ri Speologice, Ministerul Tineretu-lui [i Sportului, Clubul Na]ional de Turismpentru Tineret, volum 3, Bucure[ti, 1995,pag. 13-17, 1 schi]`, 2 h`r]i; Ic` Giurgiu -

capitolul Romania din Atlas ddes ccavités nnoncalcaires ddu mmonde [Atlasul pe[terilornecalcaroase din lume] de Claude Chabert[i Paul Courbon - Uniunea Interna]ional`de Speologie, 1997, pag. 86-90, 99, 4 h`r]i;Ic` Giurgiu, Horia Mitrofan - Endocarstulsalin ddin PPlatoul MMeledic - BuletinulComisiei Centrale de Speologie Sportiv`, 4,Bucure[ti, 1980, pag. 38-42, 4 h`r]i; Ic`Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, TarquiniusV`deanu - Observa]ii aasupra ccarstului ppesare ddin zzona MMeledic. PPe[tera 66S dde llaMânz`le[ti. CCompara]ie îîntre fformelecarstice ddezvoltate îîn ssare [[i ccalcare. -Buletinul Clubului de speologie "EmilRacovi]`", 7, Bucure[ti, 1980, pag. 55-66, 6fotografii; Dumitru Todor, Ic` Giurgiu,Gabriel Silv`[anu - L'analyse qquantitativede qquelques sspéléothèmes eet ééchantillonsde lla GGrotte een ssel 66S dde MMânz`le[ti -Theoretical and Applied Karstology, 6,Bucure[ti, 1993, pag. 211-212; MihaiIelenicz - Problemes dde mmorphologie kkars-tique eet ppseudokarstique ddans lle nnord ddessubcarpates ddu bbassin ddu BBuzù - Studii deGeografie, Universitatea din Bucure[ti,1975; Dumitru Todor, Ic` Giurgiu, GabrielSilv`[anu - Analiza ccantitativ` aa uunorforma]iuni [[i ee[antioane ddin PPe[tera 66S ddela MMânz`le[ti, uuna ddintre ccele mmai iintere-sante ccavit`]i îîn ssare ddin llume - Cercet`riSpeologice, Ministerul Tineretului [iSportului, Clubul Na]ional de Turism pen-tru Tineret, volum 3, Bucure[ti, 1995, pag.11-13

18


ffiigguurraa 1133 TTrreeaappttaa aannttiitteettiicc`̀ ccuu PPee[[tteerraa ddee llaa BBiissooccaa..foto: Ic` Giurgiu, Mihai Codescu




M`d`lin FFOC{A ((Câmpina),Ic` GGIURGIU ((Bucure[ti)

Zgomotele îînspìmânt`toare [[i jjerbelede ffoc llipsesc. AAu cclocotiri ccenu[ii lla

culoare, nnici ccalde, nnici rreci. NNoroiul vvâscosse uusuc` îîn ppl`ci aalbe ssau ccenu[ii.

The mmud vvolcanos aare ddeveloped bby tthegasses tthat ggo uup ffrom tthe ooilfield, wwith

salted wwater aand aa llittle ooil.

Les vvolcans dde bboue ssont fformé ppar llesgas qqui mmontent ddes ggisements ppétrolifères,

avec dde ll'eau ssalée eet uun ppeu dde ppétrol.

De pe DN 10 Buzù - Bra[ov, în locali-tatea S`tuc se desprinde [osea la dreapta,c`tre Berca (indicator cu Berca [i vulcaniinoroio[i). Dup` ce trecem peste caleaferat` [i podul peste Lacul de acumulareCânde[ti (de pe Râul Buzù), intr`m înBerca, sat din comuna omonim`, a[ezareveche, cunoscut` prin exploat`rile depetrol. Berca este de obicei punct de ple-care spre vulcanii noroio[i; se poate ajungela ei [i din nord, urcând din localit`]ileScor]oasa sau Beceni (figura 1).

Imediat dincolo de podul peste Buzù(fotografiile 2, 3), indicator stânga, sprevulcanii noroio[i. V` propunem îns`direc]ia c`tre dreapta la dus, pentru adeschide un circuit cu multe obiectiveinteresante; dar de nu v` plac drumurilede ]ar`, calea scurt` [i u[oar` este ceaar`tat` de indicator.

Pornind spre dreapta, ajungem repedelâng` biserica mare din centrul comunei,apoi trebuie s` facem prima la stânga (pedrumul jude]ean 102F - aten]ie, nu esteindicator). Pe aici vor fi cam 10 km pân` lavulcanii Pâclele "Mari" [i înc` 3 pân` lavulcanii de la Pâclele "Mici".

Merit` s` urca]i din Berca pe dealul cedomin` localitatea; acolo se afl`,impun`toare, biserica fostei m`n`stiriBerca, înconjurat` de ruinele cet`]ii care oproteja; panoram` deosebit` asupra VìiBuzùlui. Locul e pitoresc [i se poateajunge la poarta m`n`stirii ocolind dealul;pentru asta, imediat dup` ce facem primala stânga dup` biserica din centru (pe DJ102F), p`r`sim asfaltul coborând în stân-ga, pe drum de ]ar`, trecem PârâulMur`toarea [i urc`m o pant` ceva mai pro-nun]at`. Drumul ne scoate într-o micìntersec]ie, pe coama dealului; vedem înstânga poarta m`n`stirii ctitorite în 1694de boierul Mihalcea Cândescu. Cl`dirilesunt acum în ruin`. Biserica este în


19

Vulcanii nnoroio[iVulcanii nnoroio[i

ppoodduullppeesstteeBBuuzz`̀uu SS`̀ttuucc BBeerrccaa

DDeeaalluullCCiioollaannuu

22

PPâârrââuullSS`̀rr`̀]]eell BBeerrccaa

ffiigguurraa 11

SSuubbccaa rrppaa]] ii ii BBuuzz `̀uu lluu ii


Arb`na[i

M`rg`rin]i

Beceni

S`poca

S`tuc

Cânde[ti

Buzù

10

203 LL

203 KK

102 FF

Berca

Joseni

R`te[ti

Policiori

Scor]oasa

Beciu

Tocila598 mm

PâcleleMari

509 mm

teras`

barac`magazin

mixt

vulcani

vulcani


restaurare; pictura marelui Pârvu Mutu (îninterior) [i sculpturile brâncovene[ti suntcele mai mari valori.

PPââcclleellee ""MMaarrii""Revenind la drumul spre vulcani, aces-

ta suie în serpentine, iese din sat [i ajungela sediul exploat`rii petroliere, unde setermin` asfaltul. De aici drumul urc`printre livezi, sonde [i p`[uni, trece de oramp` de gunoi (resturi risipite pe kilo-metri în jur) [i ajunge la o r`spântie în T.

Urm`m drumul ce pare firul principal,

la stânga. În curând, pe valea [i dealul dinstânga (Muchia Dâlmei) apare un peisajnea[teptat: o mare de cisterne, sonde,conducte, utilaje petroliere [i bar`ci, toateruginite, adunate de pe dealurile din prea-jm`, de la exploat`rile de petrol dezafec-tate (foto 4). Drumul coboar` lâng` ace[timon[tri metalici [i suie apoi spre dreapta,în punctul La Separator, unde din dreaptasose[te un drum local, urcând din satulAldeni, de pe Valea Sl`nicului de Buzù.

Noi p`str`m drumul principal, ce urc`în stânga, pe Muchia Dâlmei, de unde sedeschide perspectiv` larg` spre Dealurile

Pâclelor (la nord-est) [i mica depresiunecu satul Pâclele (îl z`ri]i jos, foto 5, pe[esul depresiunii, spre stânga - reper obisericu]` alb`). De aici [oseaua este be-tonat` [i coboar` [erpuit pân` când trece,pe un pode], firavul Pârâia[ Mur`toarea,de pe fundul depresiunii. Dup` pode]este iar`[i o intersec]ie în T: spre stângase ajunge - dup` 1 km - în satul Pâclele, iarspre dreapta continu` drumul spre vul-cani. Pân` aici am f`cut 8 km din Berca.

Pornim la dreapta [i - dup` 2 km -ajungem lâng` un magazin "mixt",amplasat în mijlocul pustiet`]ii, deservindîn cursul s`pt`mânii muncitorii de laschelele petroliere. De cealalt` parte adrumului sunt un utilaj zgomotos [i osond`. Dac` am venit cu ma[ina, o l`s`maici [i urc`m drumeagul de pe dealul dinstânga, spre vulcanii de la Pâclele "Mari".

Ajungem acolo în 5-10 minute, pe unîntins platou, cu panoram` larg` (se v`d [iMun]ii Vrancei, departe, spre nord). Iat`conurile [i fenomenele ce par cele maiactive, suprafa]a cea mai întins` cu vul-cani noroio[i (fotografiile 6-10). Nuezita]i s` scotoci]i întreaga zon`, fiecareloc[or e diferit.

CCuumm aappaarr ppââcclleellee Vulcanii noroio[i, numi]i de localnici

pâcle sau fierb`tori, pot avea conuri depân` la 3-4 m în`l]ime. Apari]ia lor estelegat` de forma]iunile ce cuprindz`c`minte de petrol, acoperite cu straturide marne, nisipuri [i argile; prin fisuri seridic` gaze naturale, antrenând apa s`rat`din nisip [i mici cantit`]i de ]i]ei, deter-minând - prin înmuierea materialului argi-los de pe parcurs - formarea unei masenoroioase ce erupe la intervale neregulate.

La marginea câmpurilor cu vulcanicre[te g`rdurari]a (Nitraria schöberi),

plant` ocrotit`, aflat` aici în celmai vestic punct al sù din Europa(foto 8); în jur se dezvolt` asocia]iivegetale caracteristice silvostepeisudice.

"În locurile prea s`rate, cum e înregiunea vulcanilor glodo[i de laPâclele, apare Obione verrucifera,proprie [i pentru nisipurile s`ratede la marginea m`rii, sau Nitrariaschöberi, tuf` lemnoas`, cur`d`cini adânci. Planta arecolora]ie sur`, spinoas`, cu frunzec`rnoase, iar înspre toamn`, cândfructele sunt coapte, cap`t` o colo-ra]ie ro[cat`-închis`, aproapeneagr`. St` în tufe r`zle]e sauformeaz` pâlcuri în cîmpul alb desare." (Flora României, Ion Si-mionescu, edi]ia 1974)

În România mai sunt semnala]i

20


PPee VVaalleeaa SS`̀rr`̀]]eelluulluuii..

33

44

55

ssaattuullPPââcclleellee DDeepprreessiiuunneeaa

PPââcclleellee

PPââcclleelleeMMaarrii PPââcclleellee

MMiiccii

TToocciillaa((559988 mm))




vulcani în urm`toarele perimetre: la nord-vest de Ia[i; la nord-est de Târgu Jiu; lasud-est de Turda, pân` la Olt; la sud-estde Târgu Mure[, pân` la Olt.

PPââcclleellee ""MMiiccii""Revenim la magazinul mixt, continu`m

drumul [i dup` 1 km ajungem la o inter-sec]ie unde facem dreapta. Acolo este obarac` ruginit`, pe ea fiind trasat` direc]iac`tre vulcanii noroio[i. Acum s-a pus [i


66

GG`̀rrdduurr`̀rrii]]aa.. 88

77

21



99


indicator, dar pentru cei care vin din sensopus (calea cea mai folosit`, asfaltatàproape în întregime). Dep`[im locul [idup` 2 km pe asfalt ajungem la Pâclele"Mici". Aici se afl` un grup de construc]ii[i un local cu teras`.

Vulcanii se afl` în dreapta drumului, peun platou mai mic decât la Pâclele "Mari",îns` înconjurat cu vegeta]ie, printre carefrumoase exemplare de pini (fotografiile11-12).

Din cauz` c` activitatea vulcanilor afost inconstant` în timp - în ceea ceprive[te în`l]area [i mic[orarea conurilor,diametrul lor [i "fierberea", de asemeneasuprafa]a de teren pe care se întind, pen-tru c` localnicii transmit de multe oritoponime dup` cum cred c` îi place inter-locutorului s` le afle (!) [i mai alesdeoarece toponimele locale (oriundeaproape în ]ar`, nu numai aici) se modi-fic` uneori în foarte scurt` vreme (!),acum nu se mai [tie cine - prin vorbe sauscriere - are dreptate, specialist saunespecialist fiind, când spune c` maiaproape de Arb`na[i sunt Pâclele Mici nuPâclele Mari iar mai aproape de BercaPâclele Mari nu Pâclele Mici...

Vulcanii unde am ajuns se numesc [iei… Pâclele Mari. Dar aici se afl` vulcanulcu diametrul activ cel mai mare [i cuactivitatea cea mai intens`.

Num`rul de turi[ti este mult mai ridi-cat în acest perimetru, pentru c` accesuleste acum mai facil, pe când în perioada1980-1985 era mai u[or de ajuns la primulgrup pe care l-am descris. Nu avem niciun partizanat în a stabili unde sunt vul-


1100

1111

22



1122


canii "mari" [i unde cei "mici", importanteste c` merit` s` vede]i astfel de mani-fest`ri naturale.

Drumul continu` (prin stânga terasei)spre satul Beciu [i mai departe spreArb`na[i, ie[ind apoi în [oseaua de peValea Sl`nicului, în comuna Beceni. Nueste asfaltat iar panta [i curbele de lacoborârea de pe platou pot pune în difi-cultate multe autoturisme.

La nord de satul Beciu este un alt loccu vulcani; pân` acolo mai sunt în jur de 4km de la terasa de la Pâclele "Mici". De laal treilea loc cu vulcani pân` la Beceniîncepem s` urc`m prin p`dure, spreDealul Tocilei (598 m, altitudinea


1144

1133 1155

23

1166




maxim` din Dealurile Pâclelor), coborâmapoi pe lâng` tab`ra [colar` [i schelaArb`na[i, ie[ind la DJ 203K, în satulM`rg`ri]i, pe [oseaua dintre Buzù [iLop`tari, desprins` din DN 2.

Cel mai u[or drum de acces la vulcanieste din Berca (vezi paragraful doi al aces-tui material), spre Policiori. Trecem deintersec]ia unde spre stânga se ajunge lam`n`stirea R`te[ti [i urm`m în amonteValea S`r`]elului, trecând prin sateleJoseni [i Policiori.

În centrul comunei Scor]oasa, înaintede biseric`, p`r`sim drumul principal spredreapta, tot pe asfalt. Vom urca circa 4 km(numai câteva sute de metri sunt nemo-derniza]i) [i ajungem la intersec]iaamintit` la începutul descrierii accesului


1177

1188

1199

22-99,, 1111-1133,, 1199,, 2233,, ffoottooggrraaffiiii ddeeMM`̀dd`̀lliinn FFoocc[[aa;; 1100,, 1144-1188,, 2200-2222,, 2244,,

ffoottooggrraaffiiii ddee IIcc`̀ GGiiuurrggiiuu,, CCrriissttiiaannVV`̀rr`̀rreeaannuu,, GGaabbrriieell SSiillvv`̀[[aannuu,, MMoonniiccaa

VVll`̀dduulleessccuu

CCrraatteerruull cceell mmaaii llaarrgg [[ii aaccttiivv,, llaaPPââcclleellee MMiiccii..

2200

24




spre Pâclele "Mici", unde se afl` baracaruginit` pe care este indicat` direc]ia sprePâclele "Mici" [i un indicator ce arat`, lastânga, "vulcanii noroio[i 2 km". Drumuleste recent [i descrierile vechi nu îl pome-nesc.

O zi întreag` e numai bun` pentru aadmira pe îndelete minun`]iile de reliefdin aceste locuri, îns` celor ahtia]i dup`fotografie s-ar putea s` le trebuiasc` maimult de o zi. Acest traseu, f`cut în circuitsau nu, se poate parcurge [i pe jos, dar înzilele c`lduroase de var` nu uita]i p`l`riilede soare [i rezervele mari de ap`.

De pe DN 10 mai putem vizita: situlcet`]ii dacice de la Cârlom`ne[ti (trebuiecùtat pe Dealul Cet`]uia, la vest dec`tunul Pietri[ al satului Cârlom`ne[ti,comuna Verne[ti), bisericile vechi dinsatele Verne[ti, Cânde[ti [i M`te[ti

(aceasta din urm` dac` veni]ide la Buzù, prin M`r`cineni,spre S`poca), Dealul cu liliac(rezerva]ie la nord de S`poca,între Vìle Sl`nicului [iBuzùlui, exact la nord deconfluen]a lor). Alte obiec-tive: m`n`stirile R`te[ti,Ciolanu [i Barbu; DealulCiolanu cu schitul Cet`]uia(panoram` deosebit`) [itab`ra de sculptur` în aerliber; în Valea Ni[covului, bi-sericile vechi de la Bradu (cucetate fortificat`) [i Gr`jdana(azi în ruin`).

Bibliografie GrigorePosea, Nicolae Popescu,Mihai Ielenicz - ReliefulRomâniei - Editura {ti-in]ific`, Bucure[ti, 1974


ZZii ddee iiaarrnn`̀,, ggeerrooaass`̀,, ddaarr \\nnssoorriitt`̀........

2222 2233

2244

2211

25



Floare dde ccol] (Leontopodiumalpinum). Sinonime: floarea-reginei,albumeal`, floco[ic`, floco[ele, stelu]`,prescurele. În`l]ime, în România, 5-20 cm;diametru 2-6 cm. Trìe[te [i rode[te maimul]i ani. Tulpin` subteran` (rizom) cilin-dric`, alb lânoas`. Tulpin` p`roas`. Frunzebazale dispuse în rozet`, sublanceolate; celetulpinale linear lanceolate (în form` delance). Flori grupate în inflorescen]emonopodiale (calatidiu), cu cre[tere înlungime sub form` de ciorchine, cu aspectde disc sau cup`, par]ial înconjurate de 5-15foliole lanceolate, de lungime variabil`, alblânos tomentoase, mai ales pe fa]a supe-rioar` (pâslos, cu peri scur]i, moi, foartede[i, cati-fela]i), dispuse stelat.

Scama îi este ap`rarea împotriva transpi-ra]iei, c`ci în pumnul de ]`rân` în care [i-aînfipt r`d`cina [i trunchiul subp`mânteaneste pu]in` ap`. "…planta nu piere dac`rizomul e neatins. Aviz st`ruitor celor care,cu toat` opreli[tea oficial`, nu-[i vor biruiispita: s` rup` ori s` taie numai partea aeri-an`, s` cru]e organul din care va rena[te

floarea; p`catul lor va fi mai mic" (E. Pop).Fruct acenh`. Înflorire iulie-august.

Monument al naturii, ocrotit` de lege, din1931. În etajul alpin, pe roci calcaroase, pestânc`rii, prin paji[tile de pe brâneleabrupte. Europa, estul [i centrul Asiei.

Este o plant` de step`. Ca [i smirdarul(bujorul de munte, rododendronul), evenit` de departe, din Asia. Prin stepeleTibetului cre[te ca iarba de deas` [i înalt`de un cot. Nici miros nu are, nici corol`str`lucitoare. Pare uscat` [i o po]i p`stra,dac` nu e trecut`, ani de zile.

În p`mânt, rizomul scurt [i gros, acope-rit cu resturi de frunze negre-brunii,l`st`re[te în fiecare var`, înlocuind tulpinave[tejit` în toamn`, cu alta nou`. Deci,chiar cînd semin]ele nu încol]esc, aceast`plant` nu piere, dac` rizomul este s`n`tos.La suprafa]a p`mântului formeaz` o rozet`de frunze din mijlocul c`rora se ridic`tulpina, în vîrful c`reia se g`se[te o stelu]àlb`, îmbl`nit`, pe care lumea o nume[te"floare". În realitate, "floarea" cumuleaz` ogrup` de inflorescen]e. Cele 5-15 raze ale

stelu]ei nu sînt petale, ci ni[te frunze spe-ciale (bractee) îngr`m`dite sub vreo 5-6panera[e emisferice, care apar ca ni[ten`sturei mai închi[i în mijlocul coroanei debractee. Fiecare panera[ reprezint` o inflo-rescen]`, numit` calatidiu, cu multe florim`runte [i înghesuite - unele bisexuate,altele femele sau sterile.

Acest buchet de inflorescen]esimuleaz`, împreun` cu cununa bracteal`, ofloare mare, spectaculoas`. Rostul acestei"flori biologice" este s` atrag` pu]ineleinsecte ale etajului alpin, asigurând astfelpolenizarea. Tulpina, frunzele înguste [imai ales regiunea inflorescen]elor sîntacoperite de o pâsl` de peri catifela]i, alb-argintii, care dau plantei o not` aparte defrumuse]e. Acest cojocel p`ros este unmijloc prin care planta face fa]` mai u[orgerurilor de la munte. Totu[i, adev`ratasemnifica]ie biologic` a înveli[ului p`roseste alta. Planta î[i înfige r`d`cinile învini[oarele de sol cuib`rite în cr`p`turi destânc` unde abia pot re]ine ceva din apaabundent` a ploilor de munte. R`d`cinileau deci pu]in` ap` la dispozi]ie, iar cea carea p`truns în corpul plantei transpir` repede,biciuit` de vânt [i ar[i]a zilei. O balan]`

26


FFllooaarree ddee ccooll]] ccuu bbuubbuurruuzz`̀ ((ssuuss)).. CCllooppoo]]eeii ((jjooss)).. fotografii: Trestian G`v`nescu (Râmnicu Vâlcea)

Flor` [i ffaun`Flor` [i ffaun`MMuunn]] ii ii CCaarrppaa]] ii



activ` între apa absorbit` [i cea transpiratèste asigurat` tocmai prin perii de[i, careînfofolesc porii frunzelor (numi]i ostiole) [iîi ascund de vânt [i soare, reducând transpi-ra]ia la minimum. Deci, perii servesc maimult ca un impermeabil, decât ca blan`.

În România, planta apare insular, perocile calcaroase [i conglomeratice, de pe la1100 m în sus.

Bibliografie: Adrian Ionel, AlexandruManoliu, Valeriu Zanovschi - Cunoa[terea [[iocrotirea pplantelor rrare - Bucure[ti, EdituraCeres, 1986; Constantin Pârvu, StoicaGodeanu, Lauren]iu Stroe - C`lùz` îînlumea pplantelor [[i aanimalelor - Bucure[ti,Editura Ceres, 1985; Ion Simionescu - FloraRomâniei - Bucure[ti, Editura Albatros,1974.

(colaj [i informa]ii suplimentare:Ic` Giurgiu)

Buburuza (Coccinella septempuncta-ta), ordinul Coleoptera. Lungime 5,5-8mm. R`pitor ca adult [i ca larv`. Consum`îndeosebi purici/ p`duchi de plante (afide)- fiind folositor omului, omizi mici, larve degândaci, ou` de crisomelide; o larv`, ca s` sedezvolte, consum` circa 400 afide. Adul]ii,ca s` se apere, secret` un lichid puternicmirositor. În toat` ]ara, de la malul m`riipîn` pe culmile mun]ilor; uneori formeazìnvazii. R`spândit` în mai toat` lumea.

Buburuzul dr`gu]. Cine nu i-a cântat,l`sându-l în lini[te pe palm`: "Buburuz`/Uz`/ Încotro-i zbura/ Într-acolo m-oi

însura". Cîte numiri nu i-a mai datRomânul! M`riu]`, cucu[or, boul-Domnului, paparuc [i alte mai mult ori maipu]in potrivite. O gânganie pe care o vezidin prim`var` [i pîn` toamna târziu.

Ro[, cu 7 puncte negre, cu c`pu[orul totnegru p`tat cu alb [i cu un gulera[ tot albiu.Alearg` m`runt, mi[cându-[i iutepicioru[ele care abia se v`d de sub strea[inaaripilor boltite. Cînd îi vine s` zboare, seopre[te în loc, deschide de cîteva ori aripele[i apoi desf`[urându-[i pe cele de dedesubt,mari, se face iute nev`zut. Se mut` dup`p`duchii-de-plante, mâncarea lui favorit`,ca [i a larvelor. De aceea nici nu pune ou`leîn p`mînt, ca al]i gândaci, ci le lipe[te dedosul frunzelor (400-600) în apropiereacelor acoperite cu p`duchi-de-plante. Dinou iese o larv` neagr`, care se schimb` cuvremea în alb`strie [i cu puncte ro[ii. Elupul p`duchilor-de-plant`. Numai pielear`mîne din ei. Dup` ce se satur` bine, selipe[te cu vîrful cozii de dosul frunzei [idoarme ca liliecii cu capul în jos. E nimfa,din care iese buburuzul, la început moale [iginga[.

E de mare ajutor omului. În California,un neam de-al lui a sc`pat planta]iile del`mâi [i portocali, amenin]ate s` fie cu totuldistruse de un p`duche plodigios pestem`sur`. În Hawai, alt buburuz, importatanume, a sc`pat de la pieire planta]iile decafea. În Italia s-au adus al]ii, anumi]i, toc-mai din Japonia [i Australia, pentru a sc`paduzii de un soi de p`duche care îi d`deaugata. E poli]ia naturii pe care omul [tiutor

de rostul fiin-]elor o folose[tepentru binelesù.

Spre noroculagriculturii, nea-murile bubu-

ruzului sunt destul de numeroase. Numaiîn cuprinsul Bucovinei, prof. O. Marcu ag`sit vreo 57 specii.

Bibliografie: Constantin Pârvu, StoicaGodeanu, Lauren]iu Stroe - C`lùz` îînlumea pplantelor [[i aanimalelor - EdituraCeres, Bucure[ti, 1985; Ion Simionescu -Fauna RRomâniei - Editura Albatros,Bucure[ti, 1983

(colaj: Ic` Giurgiu)

Clopo]ei (Campanula persicifolia).În`l]ime: 20-100 cm. Trìe[te [i rode[temai mul]i ani. Tulpin` subteran` (rizom)cilindric`. Frunze bazale oval lanceolate (înform` de lance), cele tulpinale linear lance-olate, pe margine fin din]ate. 1-5 flori(diametru 2-5 cm). Fruct capsul`. Înflorireiunie-august. De la câmpie pîn` în etajulsubalpin, prin p`duri, poieni. Europa,Siberia, Caucaz.

Bibliografie: Constantin Pârvu, StoicaGodeanu, Lauren]iu Stroe - C`lùz` îînlumea pplantelor [[i aanimalelor - Bucure[ti,Editura Ceres, 1985

(colaj [i informa]ii suplimentare:Ic` Giurgiu)

27




M`d`lin FFOC{A(Câmpina)

Pe nnoul mmarcaj ppunct rro[u, ddinextremitatea ssudic` aa ccrestei.

Octombrie 2004. Zile senine detoamn`, când explozia de culori este în toi(foto 2). Vineri, ghida]i de articolul dinrevista Mun]ii Carpa]i, nr. 19, pag. 23, amscotocit superbele împrejurimi alelocalit`]ii Podul Dâmbovi]ei. Am"descoperit" drumul roman (foto 3),admirabil p`strat în calcarul unui versantdin apropiere de Cheile Or`]ii (foto 1) -unde ajungem dac` urm`m pân` dincolode ultimele case uli]a (numit` [i Calearomanilor) ce se desprinde din DN73 laintersec]ia cu drumul spre Dâmbovicioara.

Am urcat [i peCol]ii Or`]ii (923 m)unde ruinele cet`]iiomonime (foto 4) - cestr`juia vechiul drumdintre Bra[ov [iCâmpulung - înfrun-t` vremea. Vorbaor`]ie se pare c` estesimilar` posadei (locstrâmt, vale îngust`,cheie, pr`pastie).Acum, [oseaua dinCuloarul Ruc`r - Brantrece foarte aproapede ruine (loc de par-care pe dreapta cumvii dinspre Bra[ov, sevede cetatea c`tresud, pu]in în vale,lâng` un stâlp deînalt` tensiune).

Sâmb`t` am intratpe coama PietreiCraiului, chiar dinPodul Dâmbovi]ei.Mergem întâi pe dru-mul spre satulDâmbovicioara, calece se desprinde, c`trenord, la 20 m est depodul (ridicat în1711, de ConstantinBrâncoveanu) pesteDâmbovi]a, de peDN73. Trebuie s` vàproviziona]i cu ap`(pompe pe margineadrumului, înainte deie[irea spre CheileDâmbovicioarei), pe

traseu nu vom g`si. Marcajul punct ro[u începe la ie[irea

din localitate, înainte de bariera de laintrarea în vestitele chei, spre stânga,urcând piezi[ pe la baza unui perete domi-nat de o cruce (foto 5) (o s`geat` indic`direc]ia). Poteca ajunge la baza uneitìeturi în p`dure; intr`m în codru [imergem paralel cu acest culoar, prindreapta sa (c`tre est). Travers`m poieni]e,locuri unde marcajul se pierde pu]in, îns`de ]inem direc]ia nord nu apar probleme.

Ie[im într-o mare poian`, la stâna devaci din Plìc. Admir`m panorama dinspreest (foto 6), cu versan]ii CheilorDâmbovicioarei, m`guri din CuloarulRuc`r - Bran [i Mun]ii Bucegi pe fundal.

28


Poiana PPietricicaPoiana PPietricica

22

33

11

44

CChheeiilleeOOrr`̀]]iiii cceettaatteeaa

OOrr`̀]]iiii

DDNN 7733ddrruummuullrroommaann

DDll..SSaassuulluuii CCaalleeaa

rroommaanniilloorr

PP ii aa tt rr aa CCrraa iiuu lluu ii



Dup` ce am l`sat în dreapta gardul stânei,facem 90 grade stânga pentru a ajunge peo culme unde reg`sim poteca. Ea ne con-duce prin poieni unde d`m de urmeletran[eelor din 1916.

Apoi intr`m într-o p`dure maiîntunecoas`, în u[oar` coborâre pe versan-tul dinspre V. Dâmbovi]ei, ocolind prinstânga un vârf de 1172 m, dup` care ie[imdin nou într-o poian` larg`. De aici, din{aua Plaiul Mare (1109 m), avem iarpanoram` spre Bucegi, Leaota [i Culoar(foto 7); în poian` se afl` câteva pitore[ticonstruc]ii pastorale. Reg`sim spre nordmarcajul, apoi reintr`m în p`dure, ocolind(pe la est) Vf. Plìc/ Pietricelei (1279 m).

Chiar înainte de a ie[i în col]ul de sud-vest al altei mari poieni, am întâlnit [i unmarcaj triunghi ro[u, dar numai pe sens

opus. (Dac` am coborîprin poian` spre dreapta(est) am ajunge lac`tunul Valea Rea al sa-tului Dâmbovicioara, lajum`tatea distan]ei din-tre Pe[terile Dâmbo-vicioara [i Dracului; mar-cajul triunghi ro[u tre-buie cùtat la lizierap`durii, pe piciorul cecoboar` spre NV, nu pecel din dreapta, undeeste o stân`).

}inem liziera p`durii,spre stânga, reg`simcurând marcajul (aiciapare [i alt semn al`turide punctul ro[u, dar nu

]ine mult) [i intr`m iar în p`dure.Coborând [i urcând, trecem prin câtevaîn[eu`ri de pe linia crestei, men]inânddirec]ia vest nord-vest. În acest timpl`s`m pe stânga, într-o mic` poian`, con-struc]iile stânei din [aua Z`podiei (1193m) [i alte anexe, aflate mai sus.

Din {aua sub Pietricic` (1245 m)începe urcu[ mai pronun]at, prin p`dure,pe unde vom merge îndelung; trecem

29


55

66

77

CChheeiilleeDDââmmbboovviicciiooaarreeii

aaiiccii iinnttrr`̀ ppootteeccaa\\nn pp`̀dduurree

VVâânnttaarrnnii]]aa11332200 mm

PPiissccuullMMuuiieerriiii11007777 mm

mmootteell PPiiaattrraaCCrraaiiuulluuii

SSâânnttiilliiaa MMaarree11888877 mm,,

MM.. LLeeaaoottaaBBuucceeggiiii

MMuucchhiiaaZZaaccootteelloorr VVaalleeaa

CCrroovvuulluuii

PP ii aa tt rr aa CCrraa iiuu lluu ii


Brusturet

P. DDâmbovicioarei


printr-o zon` cu pant` mai domoal` undespre stânga se ghice[te versantul abruptdinspre V. Dâmbovi]ei. Apoi panta cre[te,

apar conifere [i - dincolo de 1500 m altitu-dine - ie[im într-o larg` poian` de undevedem creasta stâncoas` a Pietrei Craiului

(foto 8). Poteca ne conduce la stânaPietricica, din mijlocul întinsei poieni cuacela[i nume (foto 9). Ciobanii coborâser`de mult, lemne erau din bel[ug; loc bunde înnoptat, chiar [i iarna.

A doua zi am mers pe triunghi albastru,în coborâre, de la stân` prin p`dure, spreest, apoi nord-est, ajungând pe drumulforestier de pe V. Ursului, unde g`sim [iap`, la cinci minute amonte de cabanaPietricica, mai tot timpul închis` (foto10). De la caban` în aval am urmat drumulforestier, ce ocole[te pe la sud Plaiul Mare[i ajunge la cabana Brusturet.

Alte date despre realit`]ile din teren:- Unele marcaje, ce apar ca inten]ie pe

harta lui Nae Popescu (20 de trasee înPiatra Craiului - Sud, 1998) nu au fostv`zute de noi pe teren în octombrie 2004:triunghiul ro[u (traseul 43) [i triunghiulgalben (traseul 42).

- {oseaua de pe V. Dâmbovicioara era încurs de betonare, lucr`rile ajungând pân`în centrul comunei Dâmbovicioara; p`catc` artera turistic`, dintr-o zon` superb` [iplin` de poten]ial, î[i deverseaz`de[eurile în râu. Merit` s` admira]i - la pas- Cheile Brusturetului [i Dâmbovicioarei,arhitectura caselor vechi [i s` gusta]i (foto11) din produsele localnicilor, vândute latarabe, pe marginea drumului.

Fotografii: M`d`lin Foc[a (1-6, 10);Mihaela Radovici, Bucuresti (7-9), Ic`Giurgiu (11). Hart`: D`nu] C`lin, Ic`Giurgiu, 2005.

Bibliografie. Dan Oprescu - PiatraCraiului - hart` turistic`, Bucure[ti; Ic`Giurgiu - Traseu ppe ccreasta ssudic` -revista Mun]ii Carpa]i, Bucure[ti, nr. 37,2003; Ic` Giurgiu - Trasee ddin PPiatraCraiului - revista Drume]ie în România,nr. 1, 2004

30


88

99

1100

1111

ccrreeaassttaassuuddiicc`̀

ccrreeaassttaannoorrddiicc`̀

PPiieettrriicciiccaa

rreeffuuggiiuullGGrriinndd

PPii aa tt rr aa CCrraa iiuu lluu ii



Dinu BBOGHEZ (Râmnicu VVâlcea)

Istorie tturistic`

Cu ttrancarul sspre VVoina **Petric` JJderarul [[i MMo[u iiubeaumun]ii ** PPrima hhart` tturistic` aamasivului ** CCele 333 dde ppun]i aaleB`trânei ** ÎÎnainte dde 11948 ss-aa

ridicat rrefugiul IIezer ** MMarcajulpunct aalb

Moto:A[a a[ vreaPe gândurile meleS` urc pân` sus de totUnde e posibil` lini[tea.

Marin Sorescu

Ni se întâmpl` de multe ori fapte deneb`gat în seam`. De abia dup` trecereaanilor î]i dai seama c` ]i-au marcat via]a.

Îmi petreceam vacan]ele copil`riei înCâmpulung Muscel [i nu arareori vedeam,prin preajm`, grupuri de oameni ce-[i

preg`teau pe îndelete excursii în mun]iiapropia]i. Le consideram adev`rate expe-di]ii, prin locuri cu întunecimi [i pericolela tot pasul. {i frem`tam gândindu-m` laaventurile trìte pe crestele mun]ilor.

Când se întorceau din mun]ii c`roraadeseori le vedeam aevea contururiledep`rtate, întruchipate de imagina]ia meade copil, le ascultam cu emo]ie povestirile[i a[teptam cu ner`bdare clipa când m`vor lua cu ei. {i, când într-o zi mi-au spusc` vom merge împreun` în Iezer, ]opìamde bucurie.

Pe vremea aceea, pîn` la Voina, dinCâmpulung, tot vreo 20 de kilometricerau. Doar c` pe atunci nici vorb` demijloace de transport auto. În afara unuimar[ lung [i obositor puteam recurge doarla trancar. Mai puteai g`si tr`suri sau vreoc`ru]`. Trancarul era o bizar` c`ru]`, rela-tiv înc`p`toare, ca un fel de vagon al circu-lui din bâlciul Sfântului Ilie, ce se ]inea ande an în mahalaua de sub DealulFl`mânzii. Cu locuri pe ambele p`r]i,tras` de cai, f`cea curse regulate, nu preamulte, zilnic, str`b`tând pân` la cap`tcele dou` frumoase sate muscelene,Voine[ti [i Lere[ti. Casele aspectuoase,rod al muncii la p`dure [i oierit, le f`ceaus` nu se deosebeasc` prea mult de ora[uldin care tocmai plecai. Pân` la podul de

peste Râul Târgului, de la cap`tulLere[tilor, mergea trancarul.

Pân` la Voina mai r`mâneau câ]iva kilo-metri buni. Treceai de Valea Ursului, pe lapoalele Boldului cel împ`durit, pe lâng`Valea Râu[orului cea de nep`truns [i, într-un târziu, soseai la cabana veche de laVoina. Când am ajuns noi era întuneric de-a binelea. Doar o fereastr` luminat` de olamp` cu gaz tr`da prezen]a omului.

Aici, la casa altfel întunecat`, al`turi desusurul râului ce fr`mânta adâncimeanop]ii, ne a[tepta nea Petric` Jderarul,cabanierul. Era [tiut drept mare braconier[i mul]i jderi or fi pierit în b`taia pu[tiilui, de vreme ce a[a îi era porecla. Ne-aa[teptat cu a[ternut curat, cu vorb` bun`[i bucurie, ca la oaspe]ii ce veneau dese-ori.

Dup` odihna nop]ii ne-am trezitdevreme, ne-am sp`lat cu apa izvoruluidin apropiere - care ast`zi [i-a pierdutimportan]a - dar tot acolo se afl`, [i amluat drumul Vìi B`trâna. Era în 1948, anulJocurilor Olimpice de la Londra. M` luasecu el un unchi prin alian]`, venit dedeparte, gonit de prigoana r`zboiului [istabilit în Câmpulung, doar datorit`mun]ilor. Numele îl tr`da ca fiind de pealte meleaguri (Sigismund Krjijewski), darto]i îi spuneau Mo[u.


Punctul aalbastru

31

IIeezzeerr -- PP `̀ppuu[[aa


Punctul aalbastru


Avea treab` mult` în diminea]a aceea.Î[i propusese s` marcheze Valea B`trânei[i apoi pe cea a C`]unului [i, când avea sàjung` la refugiul de lâng` Lacul Iezer,voia s` monteze acolo o yal`, s` nu r`mân`c`su]a în b`taia nevolnicilor.

Cum am intrat pe vale a scos Mo[u dinrucsac cutia cu vopsea [i a început s`marcheze poteca cu punct albastru. Aveas` dìnuie punctul peste ani, pân` în vre-mea de acum, desigur ref`cut de altemâini. Dar semnul acela avea în el o partedin sufletul unui entuziast. În marea luidragoste de munte, f`cuse în gr`dina pu-

blic` a ora[ului, orientat` cu fa]a sprebulevardul târgului, o hart` a masivuluiIezer, aflat` al`turi de barometrul pe care,un doctor [ugub`] îl mai lovea din când încând cu bastonul, ca s-o mai ia [i el dinloc; mai sunt acele lucruri [i acuma, darlumea cum trece pe lâng` ele habar nu arecât` istorie cuprind.

Cum ar`ta Valea B`trânei nu prea îmimai aduc aminte. Nu sem`na cu cea deast`zi, care are pe ea drum forestier. Doarapa, venit` de sus din munte, mereu alta[i veche de când lumea, a r`mas aceea[i.Mo[u marca mereu, a[ternând punctul

albastru în a[a fel încât s`-l vezi mereu înfa]`. Valea era îngust` [i poteca trecea demulte ori peste apa repede, pe pun]iimprovizate. Spunea Mo[u c` sunt 33 depun]i. Dar peste ele treceai cu spaimaunei bì stra[nice.

Str`b`team în lini[te valea îngust`, cuzgomot de ap` vijelioas`, când deodat`, înfa]a noastr`, un fundule] de ursule] alergacât îl ]ineau picioarele. Speriat deprezen]a noastr`, prea brusc` ca s` seascund` la timp, nu-i r`m`sese decât s`fug` pe potec`, pân` g`sea locul prielnics` dispar` înghi]it de nep`trunsul p`durii.


32

LLaaccuull [[ii rreeffuuggiiuull IIeezzeerr,, vveeddeerree ddee llaa CCrruucceeaa AAtteenneeuulluuii.. fotografii: Marius Stancu (Câmpulung Muscel)

PPiiaattrraaCCrraaiiuulluuii

PP`̀ppuu[[aa22339911 mm

CCuurrmm`̀ttuurraaGGrrooaappeellee22003300 mm

IIeezzeerruullMMaarree22446622 VVff.. RRoo[[uu

22446699

IIeezzeerruull MMiicc22440099




Nu ne-am speriat mai deloc [i b`nuiam cùrsule]ul st`tea ascuns undeva în frunzi[,uitându-se la noi.

Apoi a venit urcu[ul pe piciorul dintreVìle C`]un, la sud [i Iezer, la nord (extra-sul de hart` este din ghidul Iezer, 1984,autor Ion Ionescu Dun`reanu, colec]iaMun]ii No[tri, nr. 33, Editura Sport-Turism, Bucure[ti). Curând s-au pierdutfagii cu trunchiuri groase, unele îmbr`cateîn mu[chi întunecat [i au ap`rut brazii.Erau vestitori ai în`l]imilor [i printre vâr-furile lor parc` se deschidea cerul. Setransformau repede locurile [i au ap`rut încale jepii. Ml`dio[i, ne mângâiau de câteori ne apropiam de ei. A[a ceva nu maiv`zusem. Al`turi, torentul apei desprecare mi se spunea c` vine tocmai dinLacul Iezer.

S-au terminat [i jepii [i, f`r` cine [tiece preg`tire, altitudinea [i-a ar`tat o alt`fa]`, morena. Coasta muntelui erast`pânit` de stânci care de care maicol]uroase. Intrasem în c`ldarea cea vechea ghe]arului. Pe deasupra ei, cine [tie câtfusese b`tucit locul, st`tea poteca ceducea spre refugiul Iezer.

Dac` tot veni vorba despre el, e bine de[tiut c` prim`ria ora[ului f`cuse, cu multtimp înainte, anun] mare: într-o anume zi,în fa]a prim`riei, se vor g`si materiale deconstruc]ie [i mijloace de transport, pân`la Voina. De acolo, fiecare, dup` puteri, s`le duc` pe munte. Cam a[a s-a construitad`postul! Dar asta era înainte cu pu]in de1948.

Pe nesim]ite am ajuns la refugiu. Ar`ta

cum îl [tim [i ast`zi. O cas` de piatr`, cuferestre [i obloane, cu u[` metalic`, la careMo[u s-a apucat s` monteze yala adus` înrucsac.

Nu sim]eam oboseala [i am mai avuttimp s` urc`m prin spatele refugiului, pesemnele punct alb, puse tot de el [i careduceau, din stânc` în stânc`, pân` pe Vf.Iezerul Mare. Nu [tiam atunci c` are 2462metri, dar triumful a fost total. De acoloam privit peste volbura Mun]ilorF`g`ra[ului [i atunci am [tiut prima dat`c` trebuie s` le str`bat crestele!

Pân` ne-am întors, Mo[u [i-a terminattreaba [i ne-am îndreptat c`tre muchia depeste lac, acolo unde z`ream silueta uneicruci. Era crucea Ateneului din Voine[ti.Ateneu, în accep]iunea de atunci, un felde c`min cultural de peste pu]ini ani.Poate era pus` acolo în memoriadisp`ru]ilor din r`zboiul ce tocmai sesfâr[ise, sau cine [tie ce alt motiv s` fiavut. Prin 1976 monumentul `sta modest[i-a g`sit na[ul. Venise vremeahaidamacilor pu[i pe gâlceav` [istric`ciuni; pân` n-au distrus crucea [i n-au aruncat-o undeva pe coasta muntelui,nu s-au potolit. (Veneam din F`g`ra[ului,în 1976, [i poposisem la refugiul p`storittot de Petric` Jderarul; el ne-a povestitcum a încercat s` ridice de pe coastamuntelui buc`]ile crucii risipite. Nu [tiucât a mai stat nea Petric` la refugiu, dar învara lui 1979, am g`sit ad`postul p`r`sit [idevastat. Eram cu so]ia, m` preg`teampentru Caucaz [i aflasem c` antrena-mentele cele mai utile constau în urcu[uri

cu diferen]e mari de nivel, f`cute în timpicât mai scur]i. Am alergat-o pe nevast`-mea, care, culmea, s-a ]inut dup` mine!)

Plecasem târziu de la refugiu [i trebuias` coborâm repede spre caban`. Eram peMuchia V`carea [i întunericul ne-a prinsunde era p`durea mai întunecoas`. AveaMo[u o lantern` firav`, cu ea ne-am lumi-nat poteca râpoas`.

Când am ajuns la Voina era întunericde-a binelea [i nea Petric` Jderarul eraîngrijorat. S-a interesat de refugiu [i de ceme[terise Mo[u pe acolo. {tia el ceva. N-a trecut mult` vreme, la cabana Voina aap`rut un altul, mai în pas cu vremea [inea Petric` a luat calea muntelui,p`storind ani buni refugiul. G`seai acoloun ceai cald, bun la vreme burni]oas`, saula cea cu zloat`, cum nimereai pe acolo pela sfâr[itul lunii august. Lemne îns` tre-buia s`-]i aduci singur, din jnepeni[ul desub refugiu. Dar serile erau pl`cute [ipove[tile se însìlau repede, între oameninecunoscu]i, nimeri]i acolo din întâm-plare. De atunci, Iezerul copil`riei mi-afermecat orizontul vie]ii [i mun]ii de pre-tutindeni mi-au fost prilej de bucurii, vâr-furile lor înalte mi-au alinat necazuri detot felul.

Mult` vreme, Mo[u, de câte ori m`întorceam din Iezer, m` întreba de marca-jul lui, de refugiu [i de nea Petric`. Rândpe rând, s-au dus nea Petric`, ceva maitârziu [i Mo[u. Mun]ii tot acolo sunt. S`se sprijine lumea pe ei, la bejenia fiec`ruiadintre noi.

33


PP`̀ppuu[[aa22339911

IIeezzeerruull nnoorrddiicc [[ii PPiiaattrraa CCrraaiiuulluuii,, vveeddeerree ddiinn aavviioonn.. foto: Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

Pllaiiuull CCassccuuee

Pllaiiuull DDraccssiin

LLaaccuull PPeecciinneeaagguu

PPiieettrriicciiccaa

PPiiaattrraaCCrraaiiuulluuii

MM.. TT`̀mmaa[[uu MMaarree




ÎÎnn ppaarrtteeaa ddee nnoorrdd aa MMaassiivvuulluuii LLeeaaoottaa,, aapprrooaappee ddee jjoonncc]]iiuunneeaa ccuu BBuucceeggiiii,, ccââtteevvaa ccuullmmii ffrruummooaassee [[ii îînnaallttee ((ccaallccaarrooaassee ssaauu nnuu)) aauu ppeerrssppeeccttiivveellee llaarrggii [[ii,, îînn

pprreeaajjmm`̀,, ccââtteevvaa oogglliinnzzii aallee cceerruulluuii,, ppee

Nicolae BB~C~IN}AN ((Bra[ov),Bogdan FFlorin PPOPOVICI,

Ic` GGIURGIU, DD`nu] CC~LIN

Harta de detaliu care înso]e[te acestarticol este realizat` de NicolaeB`cìn]an, D`nu] C`lin, Bogdan Popovici.Harta zonei este decupat` din hartaLeaota, Editura pentru Turism, 1991, deNicolae C. Popescu [i D`nu] C`lin.

Acces. 1. De la cabana Padina, prin{aua Strunga, pe marcaj band` ro[ie, pân`în jurul cotei de 1904 metri, de la est dePiscul Lacului (1787 m).

2. De pe DN 73, Bra[ov - Ruc`r, dincentrul comunei Moieciu de Jos se intr`pe drumul asfaltat c`tre Moieciu de Sus.Dup` ce l`s`m spre stânga drumul cu mar-caj turistic de pe V. Bâng`leasa (triunghi [icruce ro[ii, aproximativ 9 km din Moieciude Jos), în locul numit Între Vì, centrulsatului Moieciu de Sus, mai mergem pedrumul forestier din dreapta înc` 1,7 km,pân` la confluen]a dintre Moieciu Cald(ce vine din dreapta) [i Moieciu Rece(sose[te din stânga). În sat, localnicii nuau p`rere unanim` despre numele acestordin urm` dou` ape.

Vom continua pe drumul de peMoieciu Rece, c`tre stânga, având de par-curs cam cinci kilometri pân` la cap`tul

lui, trecând prin locuri frumoase. Pân` aicise poate ajunge [i cu autoturismul.Urmeaz` s` urc`m, neînso]i]i de marcaj,dar orientându-ne dup` potecile ce vorconverge spre stâna de lâng` destina]ianoastr`.

Pornim de-a lungul apei, cam 150-200metri, pe malul ei stâng geografic, printr-o p`dure rar` [i frumoas`, pân` la conflu-en]a cu o vale de torent, ce sose[te dindreapta. Suntem la 1306 metri altitudine,în locul numit Apa de Leac. P`r`sim valeaprincipal`, suind c`tre dreapta, pe maluldrept geografic al torentului (deci, îndirec]ia noastr` de mers, cel stâng), peurmele unei poteci ciob`ne[ti ce [er-puie[te - mai clar sau pierdut - printre

crengi [i stânci, pe terenmai moale la începutul ei,apoi, treptat, pe locuri f`rùmezeal`. Avem de urcat,dup` cât de mari ne suntbagajul [i graba, cam 45-90de minute, pân` la 1490metri altitudine, în [aua dela sud-est de Vf. Gorganu(1598 m). Panoram` spreValea Lacului [i MunteleJig`rea (desprins c`trenord din Muntele PietreleAlbe).

Din aceast` [a urm`mc`tre sud-est poteca ceajunge aici de la conflu-en]a Moieciu Cald -Moieciu Rece, pesteMuntele Cl`bucet (por]i-une recomandat` a fi par-curs` în coborâre). Noi ourm`m pe o culme îngust`,[i, dup` un urcu[ mode-rat, de vreo 20-40 deminute, prin p`dure demolid, sosim într-o poianàlungit`, care se totdeschide apoi c`tre sud, peculmea Muntelui Lacului.Pe aici se afl`, mutat` une-ori de la an la an, o stân` cutot felul de animale.

Panta aproape a dis-p`rut [i, în stânga potecii,întâlnim primul ochi deap`. În continuare, pe odistan]` de 600 metri, mai


34

Muntele LLaculuiMuntele LLacului

Moieciu dde SSus Moieciu dde SSus

FFuunn

dd`̀]]ii

ccaa

Br`tei

caba

na PP

adin

a

LLeeaaoottaa



întâlnim trei sau chiar mai multe astfel del`cule]e, a c`ror suprafa]` este de câtevazeci de metri p`tra]i, iar adâncimea decâ]iva decimetri. Dou` dintre acestelacuri nu seac` niciodat`, alte dou` seac`foarte rar, iar în perioadele foarte umedepot apare alte câteva, covata lor putând fib`nuit` dup` culoarea [i felul vegeta]iei.

Fenomenul nu este unic, dar seîntâlne[te destul de rar în Carpa]i, doar laaltitudini ce dep`[esc 1500 metri. Cumde s-au format aceste oglinzi ale ceruluitocmai pe culme? Prin ac]iunea îndelun-gat` [i energic` a z`pezii [i gerului.Condi]ii prielnice au favorizat acumulareatroienelor de z`pad`; stagnarea maiîndelungat` a acestora, sub form` de fâ[iisau petice, a permis declan[area unormecanisme de alterare termic` dife-ren]iat` (între suprafa]a acoperit` [i ceadescoperit`, dar mai ales la margineatroienelor). S-au creat astfel microdepre-siuni nivale (mai mult sau mai pu]in alun-gite), [an]uri nivale, numite popular sco-chine; micile lacuri de pe culmeaMuntelui Lacului se în[iruie într-un astfelde [an] nival.

Fundul [an]ului este alc`tuit dintr-ocuvertur` groas` de grohoti[ fosil, prove-nit din [isturi cristaline; acolo unde parti-culele mai fine decât nisipul - rezultateprin dezagregare [i alterare - au obturat

eficient spa]iile largi dintre blocurile deroci cristaline (metamorfice), au ap`rutmicile lacuri. Procesul ini]ial de genezèste vechi, de peste 10.000 de ani, adic`de la sfâr[itul pleistocenului (perioadaWürm), atunci când pe culmile apropiatedin Masivul Bucegi domneau ghe]ari [iz`pezi "ve[nice".

Lacuri de dimensiuni asem`n`toare sepot întâlni [i la altitudini mai joase, dar peversan]i cu roci sedimentare (mai alesacolo unde alterneaz` roci relativ perme-abile - cum sunt gresiile - cu roci imper-meabile - cum sunt argilele sau marnele).În aceste condi]ii lacurile se formeaz` înspatele valurilor de alunecare.

Dup` ce trecem de ultimul lac dinspreamonte (sud), panta se accentueaz`. Deaici:

a. Se desprinde potec` spre dreapta,ocolind una din obâr[iile V. Lacului [iurcând u[or pe culmea de la sud de ea, înîn[euarea de la est de Piscul Lacului(1787 m).

b. O alt` potec` pleac` spre stânga(nord-est), pe curb` de nivel (pe aici,locuri de cort), trecând pe la un izvor pu-ternic; apoi suie pe Muntele B`rbule]ului(AA) de unde, urmând culmea c`tre nord-vest, peste Piscul La Bisericu]` [i MalulLaichii, coboar` în centrul localit`]iiMoieciu de Sus (locul Între Vì), dup`

3½-4 ore de la pornire.c. Urmând direc]ia spre culmea princi-

pal` a Masivului Leaota str`batem o fâ[iede molizi (600 m), ie[ind la limita ei supe-rioar` (1740 m). Versantul din fa]a noastrèste puternic înclinat (30-60%), acoperitcu tufe dese de smirdar (bujor de munte,Rhododendron kotschiyi) [i de afine ro[ii(meri[oare de munte, Vaccinium vitisideae). Îl str`batem în serpentine alesedup` puterile fiec`ruia, ie[ind pe culme.

De aici avem panoram` deosebit`(BB).

A. Cel mai impresionant este peisajuldinspre est, unde se desf`[oar` abruptulvestic al Bucegilor (vezi foto); dac` ziuaeste senin` [i ne calcul`m bine timpul decare dispunem, merit` s` admir`m acestversant la apusul soarelui, schimbându-[isuccesiv culorile. Dac` am porni de aicispre est, pe culme, am ajunge - pe potec`clar` (cu marcaj mai pu]in generos decâtar trebui) - în aproximativ 1-2 ore în {auaStrunguli]a (de unde putem r`zbi pe plaiîn {aua Strunga [i coborî de acolo sprecabana Padina).

B. Spre sud-est, bine împ`durit`, sevede obâr[ia V. Br`tei. Dac` alegem pote-ca ce se duce într-acolo, trecem pesteVârfurile Dudele Mari [i Dudele Mici [icoborâm la drumul forestier.

C. C`tre vest se poate merge pe Vf.


35

LLeeaaoottaa



Sântilie (Sfântul Ilie). Ne putem orientade pe acest vârf ca s` ajungem, la nord, înperimetrul localit`]ilor Fund`]ica [iFundata. S` nu cùta]i neap`rat semneleband` ro[ie înspre aceast` direc]ie, acumcâ]iva ani nu prea erau pe teren. UrmândCulmea Sec`rile Mari, de la sud-vest deVf. Sântilie, ajungem în jum`tatea supe-rioar` a Vìi Ghimbavului. Cum CheileGhim-bavului reprezint` ca dificultatemai mult decât un traseu turistic, înaintede a ne apropia de ele întâlnim spredreapta marcajul triunghi albastru, care neurc` [i apoi ne ajut` s` coborâm spre nord,în V. Cheia; de acolo, înspre aval, ajungemla DN 73.

Alt` variant` pe care v-o propunempentru coborâre, din punctul BB.Coborâm spre nord-est, pe culme, pân`într-o în[euare. De aici putem privirelieful traseului pe care vom pierde alti-tudine. L`sând în stânga(vest) culmea pe caream urcat pân` la punctulBB, urmeaz` o vale detorent. Spre est, îndreapta torentului, esteun picior de munte, oculme pe care o vomurma la vale. Coborândpe ea intr`m curând într-un pâlc de p`dure ce seobserva [i de pe culme.Caracterul special alacestui sector (întâlnit [ila vest de Vf. Sfântu Ilie)este dat de brazii lovi]ide o boal` specific`, cuaspect dezolant, pealocuri sinistru. În 5minute dep`[im îns`p`durea [i ie[im într-opoian` larg`. P`r`sindculmea, urmeaz` s`coborâm spre stânga(vest nord-vest), inter-sectând, chiar la limitap`durii, o potec`. Estechiar calea men]ionat` lapunctul AA, poteca deleg`tur` dintre PoianaLacurilor [i MunteleB`rbule].

Urmând aceast`potec`, pe curb` de nivelmergem pu]in înapoi(sud-vest) [i întâlnim unizvor. De acolo urm`mfirul apei spre vale(direc]ie nord-vest).Prin p`durea de molid,f`r` alt` potec` decât ceape care ne-o croim,

coborâm pân` la confluen]a cu valea detorent pe care o remarcasem anterior (cudirec]ie nord-sud). Apoi, pe aceast` vale,trecând de pe un mal pe altul, s`rindpeste [uvoaiele de ap` care se adun` dinloc în loc în frumoase cascade, coborâmcam 30-45 minute, dup` care valea sedeschide [i, în scurt timp, ajungem la cota1306 metri (Apa de Leac), amintit` laînceputul acestui material, la cap`tul dru-mului forestier.

Alte variante de coborâre putem g`sidac` pornim din Poiana Lacurilor c`treCulmea Cl`bucetului, întâlnind stânea[ezate pitoresc la vest de ea [i peisajemodelate pe calcare. De acolo alegem cìde a ne l`sa spre Valea Moieciului Cald.

(Vlad Pârvulescu, www.alpinet.org, sep-tembrie 2004) Din {aua Strunguli]aurmeaz` o trecere lung` [i pl`cut` pesteVârful Buc[a (1846 metri), apoi un urcu[

scurt pe Duda Mare. Pân` în Curm`turaFiarelor am preferat s` urm`m linia crestei(poteca "marcat`" ocole[te creastaMuntelui Pietrele Albe, pe curb` denivel). Într-un final am intuit care esteCurm`tura Fiarelor (harta Leaota, 1991,ne-a fost de mare folos). În Curm`turaFiarelor nu mai este decât o r`m`[i]` destâlp. Marcajul din {aua Strunguli]a pânàici este reprezentat doar de 4 stâlpi rugi-ni]i (nu exist` nici un semn aplicat pepietre!). Pe traseu ne-am întâlnit (în [auade dup` Vârful Buc[a) cu trei persoanecare vopseau un triunghi ro[u ce urc` de laMoieciu de Sus. Din Curm`tura Fiareloram luat-o înspre nord [i am intrat într-ofrumoas` p`dure de molid; marcajul band`ro[ie a ap`rut din ce în ce mai des, iardup` 2 ore de coborâre am ajuns în satulFund`]ica. În ziua urm`toare am coborâtpe Valea Rud`ri]ei pân` în satul PoduDâmbovi]ei.

36


PPaarrtteeaa vveessttiicc`̀ aa BBuucceeggiilloorr.. foto: Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

VVff.. OOmmuu

MMeecceettuullTTuurrcceesscc

MM.. TT`̀ttaarruu

ttrreecceerreeaasspprree

LLeeaaoottaa {{aauuaaSSttrruunnggaa

MMuunntteelleeDDeelleeaannuu

LLeeaaoottaa




Gr`dina ZZmeilorDumitru II{TVAN, IIoan PPOP

(Baia MMare)

Cursul Some[ului str`bate \ntreR`stoci [i Jibou (jude]ul S`laj) o zon` curelief mai deosebit, sculptat \n gresii [iconglomerate friabile, dezvoltat cuprec`dere \n malul stâng [i pe afluen]iisudici (Agrij, Alma[, Gârbù, Solona). Oarie cu pere]i stânco[i, având un grad de\mp`durire ridicat ce contrasteaz` net cuzonele \nvecinate, \n care se situeaz` douìmportante rezerva]ii peisagistice alejude]ului S`laj (Gr`dina Zmeilor [i StanulCli]ului), ca [i multe alte obiective deinteres turistic, mai pu]in cunoscute(grote, stânci izolate, turnuri de des-prindere, faleze stâncoase).

Gresiile [i conglomeratele au culoarecenu[iu-g`lbuie [i ciment caolinos,purtând diferite denumiri locale (gresiade Var, gresia de Cli]). Ele reprezint` unorizont al stratelor de Valea Alma[ului, devârst` Oligocen - Miocen. Morfologia maideosebit` a acestor gresii e men]ionat`\nc` din secolul al XIX-lea (Hauer, Stache- 1863, Bieltz - 1884), f`r` a se face \ns`referire la Gr`dina Zmeilor.

Rezerva]ia peisagistic` Gr`dinaZmeilor este un sector al gresiilor oligo-miocene din versantul stâng al V.Alma[ului, \nzona localit`]iiGâlgù Alma-[ului. Un reliefde turnuri pira-midale de con-glomerate [i gre-sii grosiere, deta-[ate dintr-un a-brupt continuu [ideplasate pe odistan]` de câte-va zeci de metri,deplasare de ti-pul curgerilorlente, atât delente \ncât gravi-ta]ia fireasc` aintervenit doarpentru depla-sarea pe pant`,nu [i \n deze-chilibrarea saur`sturnarea stâncilor.

Accesul pân` \n localitatea GâlgùAlma[ului se face din Jibou, pe DN 1H

pân` la ie[irea din Var, apoi spre sud pedrumul de pe V. Alma[ului (Jibou - GâlgùAlma[ului, 9 km). Dincolo de centrul

37

Benesat

Româna[i

Zal

ù

Tihù - VVar

B`lan - HHida

AAmmffiitteeaattrruull.. ||nn ddrreeaappttaa ssee oobbsseerrvv`̀ llooccuullddee uunnddee ss-aa ddeesspprriinnss ggrruuppuull ssttâânncciilloorr,,ccaarree aauu gglliissaatt ppâânn`̀ llaa ppoozzii]]iiaa aaccttuuaall`̀..

11

DDeepprreess iiuunneeaa AAllmmaa[[


Gr`dina ZZmeilor


http://iic.alpinet.org/iic/getissue.php?issue=05-11&what=download

localit`]ii (mar-cat de magazinuluniversal, cu ne-lipsitul bufet adi-acent), o lu`mspre vest, pe pri-ma uli]`, care arela intersec]ie ot`bli]` de lemnce semnaleaz`Gr`dina Zmeilor.La ultima cas`travers`m V. Do-surilor pe unpode] din tub debeton, urcândspre sud pân` la ocas` de lemn, \nconstruc]ie. Deaici, drumul decare urc` \n con-

tinuare spre a-bruptul grezos, \nbaza acestuialuând-o sprestânga. L`s`m oramifica]ie spredreapta [i cobo-rând u[or a-jungem \n Amfi-teatru, dup` doar20-30 minute demers comod de la[oseaua asfaltat`.Suntem \n celmai spectaculospunct al rezer-va]iei, o zon`delimitat` sprenord de peretelede conglomerate[i gresii, iar spre


AAmmffiitteeaattrruull.. PPeerreetteellee ddee ggrreessiiee nneeoo-mmooggeenn`̀,, mmaaii ffiissuurraatt [[ii dduurr llaa ppaarrtteeaassuuppeerriiooaarr`̀,, uu[[oorr aarrggiillooss \\nn bbaazz`̀.. 22

33IInnttrraarreeaa \\nn AAmmffiitteeaattrruu..

38

SSttaattuuiiaa..44

55




sud de turnurile destânc` desprinse dinacesta.

Grupul din stânga(Tridentul sau Sfatulb`trânilor) impre-sioneaz` prin masivi-tatea celor trei tur-nuri \ngem`nate [itìate pe alocuri dediaclaze profunde.|n fa]` stânga, osiluet` uman` \nco-ronat` este o lam` degresie, conservat` deeroziune de un"capac" de roci maicompacte. P`r`simAmfiteatrul, co-borând printre Tri-dent [i silueta statu-iform`. Turnuri deroci g`lbui-cenu[iicontinu` spre vest [iputem s` ne stre-cur`m \n continuareprintre ele, ad-mirând noi stânci alegr`dinii \mpietrite,precum [i unghiurinoi de vedere asupraunor turnuri dejaadmirate.

Rezerva]ia estevizitat` frecvent(datorit` accesuluifacil), chiar [i iarnacând contrastele da-torate z`pezii o punmai bine \n eviden]`,iar decorul fantastic alAmfitea-trului a fostchiar utilizat ca fun-dal al unor impresio-nante spectacole \naer liber.

O curiozitate anaturii, impresio-nant` prin morfologiafriabilelor turnuri degresii [i conglome-rate, o fabuloas`gr`din` \mpietritèste acest t`râm alzmeilor disp`ru]i.

Fotografii: IoanPop (1-3, 6-10), Du-mitru I[tvan (4, 5).


39

66

77

88

99 66-99.. IImmaaggiinnii ddiinn AAmmffiitteeaattrruu..



AAllttee iimmaaggiinnii ddiinn zzoonn`̀:: hhttttpp::////ddjjoonneexxxx..nneettiimmaaggee..rroo//ppoozzee//iinnddeexx..pphhpp??sseett==22000055//GGrraaddiinnaa%%2200ZZmmeeiilloorr%%220022000055..1100

1100

PPiirraammiidd`̀ ddee ggrreessiiee..


http://djonexx.netimage.ro/poze/index.php?set=2005/Gradina%20Zmeilor%202005.10

Documents

Pe ººi pprin munþii dde ssaresoftconsulting.cluj.astral.ro/public/kirandulasok/00_Reviste/Invitatie in Carpati/2005...Pe ººi pprin munþii dde ssare Vulcanii noroioºi Florã