If you can't read please download the document
Upload
raduica-alexandru
View
275
Download
3
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Particularitati de Ingrijire a Pacientului Cu TBC Pulmonar
Citation preview
Ingrijirea pacientului cu TBC pulmonar
ANATOMIE SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOREste alcatuit din :-Caile respiratorii extrapulmonare:cai respiratorii superioare,cai nazale,frainge-Cai respiratorii inferioare:laringe,trahee,bronhii principale-plamanii
PlamaniiReprezinta organele in care se realizeaza schimbul de gaze, O2 si CO2. Sunt in numar de doi, drept si stang, fiind asezati in cavitatea toracica de o parte si de alta a medianului.Culoarea plamanilor variaza cu varsta si cu substantele care sunt inhalate:- la fumatori si la cei care lucreaza in medii cu pulberi, au o culoare cenusie-negricioasa;- la copii, culoarea plamanilor este roz.Forma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con, cu baza spre diafragm.Configuratia externa.Plamanul drept este format din 3 lobi: superior, mijlociu si inferior.Plamanul stang este format din 2 lobi: superior si inferior.Lobii sunt delimitati de niste santuri adanci - scizuri - in care patrunde pleura viscerala.Fiecarui plaman i se descriu:-2 fete: costala, in raport direct cu peretele toracic; mediastinala, la nivelul caruia se afla hilul pulmonar;- margini: anterioara, posterioara si inferioara;-o baza sau fata diafragmatica, in raport cu diafragmul si prin el cu lobul hepatic drept in dreapta si fundul stomacului in stanga;-varful, care are forma rotunjita; vine in raport cu coastele unu si doi, si corespunde regiunii de la baza gatului.Vascularizatia plamanului.La nivelul plamanului exista doua circulatii sanguine:a) functionala;b)nutritiva.a)Circulatia functionala este asigurata de artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se capilarizeaza la nivelul alveolelor pulmonare. Circulatia functionala de intoarcere este asigurata de venele pulmonare, care se varsa in atriul stang. Se incheie astfel, circulatia mica, in care artera pulmonara continand sange neoxigenat, cu CO2; se incarca cu O2 si se intoarce prin venele pulmonare care contin sange oxigenat, rosu, la atriul stang.b)Circulatia nutritiva face parte din marea circulatie si aduce plamanului sange incarcat cu substante nutritive si oxigen. Este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei toracice; ele iriga arborele bronsic . O parte din sange se intoarce in venele bronsice, care se varsa in venele azygos si acestea in vena cava superioara si atriul drept; o alta parte din sange se intoarce prin venele pulmonare in atriul stang.Circulatia limfatica este tributara ganglionilor hilari si ganglionilor traheobronsici. De aici se varsa in final, in canalul toracic.Inervatia plamanilor este:motorie, asigurata de simpatic (fibre opstganglionare) si parasimpatic (nervul vag).
simpaticul are actiune:bronhodilatatoare si vasodilatatoare; relaxeaza musculatura bronsica; parasimpaticul are actiune:bronhoconstrictorie; vasoconstrictorie;hipersecretie de mucus.b) senzitiva, anexata simpaticului si parasimpaticului; cele mai multe fibre senzitive sunt in legatura cu nervul vag.Capacitatea plamanului: volumul de aer pe care il contine este de @4500-5000 cm3.PleuraPlamanii sunt inveliti de o foita seroasa numita pleura. Ea are rolul de a usura miscarile plamanilor prin alunecare. Fiecare plaman este invelit de o pleura. Pleura, la randul ei, este formata din doua foite, una in continuarea celeilalte: pleura viscerala care acopera plamanul si pleura parietala care acopera peretii cavitatii toracice.Intre cele doua pleure, exista o cavitate inchisa - cavitatea pleurala, care in mod normal este virtuala si care contine o cantitate infima de lichid, care favorizeaza alunecarea.In conditiile patologice, cavitatea pleurala poate deveni reala, putand fi umpluta cu: puroi (pleurezie); sange (hemotorax); aer (pneumotorax).Cand cantitatea de lichid sau aer este mare, plamanul respectiv apare turtit spre hil (colabat) si functia sa respiratorie este nula.
DEFINITIE: Tuberculoza este o boala infectioasa provocata de
bacteria Mycobacterium tuberculosis, numita si bacilul Koch. Forma
cea mai frecventa de tuberculoza ataca plamanii (tuberculoza
pulmonara), unde bacteriile distrug tesuturile si creeaza cavitati.
In tuberculoza extrepulmonara, bacteriile ataca alte regiuni ale
corpului oase, rinichii, ganglionii limfatici, meningele si
sistemul nervos central. Exista si tuberculoza diseminata, in care
bacteriile se raspandesc prin sistemul sangvin si ataca intreg
organismul. Semne si simptome- tuse
- expectoratii de culoare neobisnuita sau sanguinolente
- febra usoara
- inapetenta si scadere in greutate
- transpiratii nocturne
- dureri in piept la respiratie sau in timpul tusei
- dureri ale coloanei vertebrale sau ale principalelor
articulatii
Peste 50% din persoanele afectate nu prezinta niciun simptom o
lunga perioada de timp.
Tusea este cel mai frecvent simptom al tuberculozei. Dar, intrucat
debutul bolii este insidios, persoana infectata poate pune tusea pe
seama fumatului sau a unui episod recent de gripa. Tusea poate
produce o cantitate mica de sputa verde sau galbena dimineata. In
cele din urma, sputa poate prezenta striatii sanguinolente, dar
cantitatile mari de sange sunt rare.
Transpiratiile nocturne abundente constituie un alt semn al TBC,
dar la fel ca si tusea, nu este specific tuberculozei.ROLUL
ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
TUBERCULOZAPrincipalele tulburari functionale provocate de o
afectiune pulmonara sunt: dispneea, durerea toracica, tusea,
expectoratia, hemoptizia, sughitul si tulburarile vocii.
Dispneea este dificultatea de a respira. Spre deosebire de
respiratia normala,
care este involuntara, respiratia dispneica este constienta,
voluntara, penibila.
Bolnavul resimte o sete de aer". Cu alte cuvinte, bolnavul dispneic
simte pe de o parte necesitatea de a respira, iar pe de alta ca
efortul respirator pe care-1
face este insuficient.
Se stie ca, in stare normala, miscarile respiratorii au o frecventa
constanta, o amplitudine egala si un ritm regulat, in timp ce in
stari patologice aceste caracteristici se modifica si apare
dispneea.Durerea poate sugera deseori diagnosticul, dar nu orice
durere toracica exprima o boala a aparatului respirator. Se disting
dureri: pleurale (junghiul din pleurezie, durerea atroce din
pneumotoraxul spontan), parenchimatoase pulmonare (junghiul din
pneumonie, durerea violenta din embolia pulmonara, gangrena
pulmonara), parietale (fracturi si neoplasme costale, herpesul
zoster, cancerul sau tuberculoza vertebrala, boli reumatismale
etc), toracice, de origine cardio-vasculara, abdominale iradiate la
nivelul toracelui (dureri veziculare, pancreatita acuta). Tusea
este un act reflex sau voluntar, care are drept rezultat expulzarea
violenta a aerului si in unele cazuri a corpurilor straine din
caile respiratorii. Ca mecanism general, actul tusei cuprinde o
faza inspiratorie, in care aerul patrunde in plamani, o faza de
compresiune, prin inchiderea glotei, si o faza de brusca expulzie a
aerului prin contractia muschilor abdominali, ridicarea violenta a
diafragmului si deschiderea fortata a glotei. Tusea poate fi:
uscata, fara expectoratie (pleurite, faza initiala a bronsitelor
acute sau a tuberculozei pulmonare) sau umeda, urmata de
expectoratie. Acesta este semnul unui proces bronsic sau
parenchimatos pulmonar (bronsita acuta sau cronica, supuratii
bronsice sau pulmoanre, pneumonie etc).Asistenta medicala trebuie
sa urmareasca si sa stie sa interpreteze tusea. Trebuie sa
linisteasca tusea de iritatie (laringita, bronsita), obisnuind
bolnavul sa-si stapaneasca tusea si recomandandu-i sa evite
fumatul, discutiile, deschiderea gurii in inspiratie, aerul uscat
sau temperatura prea ridicata, sa tuseasca cu batista la gura etc.
De asemenea, trebuie sa aseze bolnavul in pozitia care permite
expectoratia si, la nevoie, sa utilizeze tusea artificiala,
aspiratia bronsica etc. Expectoratia este procesul prin care se
elimina produsele formate in caile respiratorii. in mod curent,
prin expectoratie se inteleg atat actul de expulzie, cat si
produsele eliminate (sputa). Rolul asistentei medicale consta in a
face educatia bolnavilor asupra modului cum trebuie sa expectoreze
si cum sa utilizeaze scuipatorile; sa invete femeile si copiii sa
expectoreze si sa lupte impotriva rezistentei acestora fata de
utilizarea scuipatorilor, sa remarce si sa obisnuiasca bolnavul cu
utilizarea pozitiei in care sa expectoreze cu mai multa facilitate
si abundenta, sa stearga cu tampoane de vata montate pe pensa,
sputele adunate pe gura si dintii bolnavului. De asemenea, trebuie
sa stranga si sa masoare - in eprubete sau pahare gradate -
expectoratia abundenta.Dezinfectarea scuipatorilor este o regula
absoluta.
Pentru dezobstruarea cailor aeriene se foloseste, uneori provocarea
tusei artificiale. Se comprima brusc si sacadat, ventral, baza
toracelui - bolnavul aflandu-se in pozitie semi-sezanda - dupa o
inspiratie fortata, in timp ce bolnavul face un efort de tuse.
Exista doua contraindicatii speciale: traumatismele craniene si
fractura de coloana. in acelasi scop se efectueaza uneori
bolnavului - in pozitie sezanda -compresiuni bruste si sacadate la
baza toracelui, la sfarsitul unor inspiratii fortate, urmate de
eforturi de tuse.Hemoptizia este eliminarea pe gura a unei
cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare.
Asistenta medicala are rolul sa calmeze pe bolnav si pe cei din
anturajul acestuia, sa-1 dezbrace cu blandete si sa-1 aseze in pat,
in pozitie semi-sezanda; sa-i asigure izolarea, semiobscuritatea,
aerisirea, temperatura moderata (16); sa-i impuna imobilitate
absoluta si tacere, sa recomande bolnavului sa nu tuseasca, sa
inspire lent si profund; sa-i curete gura de cheaguri si sa-i
administreze bucati de gheata; sa nu recomande alimentatie si
bauturi timp de 24 de ore.Recoltarea sputei pentru examenul
bacteriologic al bacilului koch
Definitie Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuseScop explorator pentru examinari macroscopice,citologice,bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticuluiSint necesare 3 probe de sputa pentru pacientii suspecti de tuberculoza si 2 probe de sputa pentru pacientii aflati sub tratament antituberculos pentru urmarirea rezultatelor chimioterapiei;Probele de sputa se vor recolta fie ``pe loc``(produs extemporaneu), fie dimineata devreme (produs matinal);Materiale necesare:- sterile: cutie Petri, recipiente din plastic transparent(3-4 cm diametru, 5-6 cm inaltime si 30-50 ml capacitate) cu capac cu filet- nesterile: pahar cu apa, servetele sau batiste de unica intrebuintarePregatirea pacientului:Psihica:
- se anunta si i se explica necesitatea recoltarii - se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie- sa expectoreze numai in recipientul special - sa nu introduca in recipient si salivafizica:
pacientul este sfatuit sa-si clateasca gura cu apa pentru a indeparta resturile alimentare; i se arata cum ce deschide recipientul, sa realizeze cateva inspiratii profunde urmate de cateva secunde de apnee pentru o buna mobilizare a secretiilor traheo-bronsice si inducerea tusei
Inainte de recoltare:Completarea Formularului pentru examenul sputei BK:
Denumirea unitatii de tratament unde s-a recoltat sputa;
Data: ziua, luna, anul;
Numele pacientului: se inscrie numele intreg ;
Virsta in ani;
Sexul : se bifeaza ``M`` sau ``F``;
Adresa: se inscrie adresa reala si completa a pacientului;
Clasificarea afectiunii: se bifeaza ``pulmonar`` sau ``extrapulmonar`` si localizarea;
Motiv examinare: Se bifeaza diagnostic daca proba a fost recoltata de la un suspect de tuberculoza; urmarire chimioterapie daca proba a fost recoltata de la un pacient aflat sub tratament!
Numarul de identificare al produsului: numarul care se inscrie pe exteriorul recipientului de sputa;
Unitatea TBC apartinatoare: se inscrie numarul de inregistrare din registrul districtual de pe fisa de tratament pentru pacientii aflati in tratament;
Data recoltarii: zi/luna/an;
Semnatura celui care face recoltarea;
Buletinul va fi parafat de medic si va contine codul numeric personal al pacientului
Colectarea propriu-zisaAsistenta inmaneaza pacientului recipientul
Pacientul este condus in camera de recoltare ,cand camera de recoltare nu exista ,afara ( in aer liber), unde este supravegheat prin vizor /geam sau direct de catre un cadru sanitar
La intoarcerea pacientului din camera de recoltare se verifica cantitatea si calitatea sputei(3-5 ml sputa purulenta); daca aceasta nu corespunde se repeta manevra de recoltare;
Pacientul este informat cand sa aduca urmatorul esantion( conform PNCT,pacientul da un esantion la prezentarea la medic ,recoltat sub supraveghere, al doilea a doua zi dimineta, sputa matinala auto-recoltata si al 3-lea cand se prezinta cu al 2-lea, recoltat tot sub supraveghere);
Dupa ce colecteaza al 3-lea esantion, apcientul este informat cand sa se prezinte pentru rezultat.
Depozitarea esantioanelor recoltate se va face in frigiderul ( + 4 0 ) din camera de recoltare, dupa verificarea inchidereii capacelor recipientelor
Transportul probelor de sputa la laboratorul din incinta sau din alta locatie se va face fie imediat, fie in maxim o saptamina de la recoltare;
Probele se vor transporta intr-o cutie de transport prevazuta cu despartituri pentru fixarea si separarea flacoanelor de sputa, impreuna cu formularul de examinare a sputei;
La persoanele care nu tusesc si nu expectoreaza spontan sau inghit expectoratia (copii,femei)se vor aplica tehnici speciale de provocare si recoltare a sputei:Aerosoli expectoranti cu cu solutie de NaCl 10%
Lavaj laringo-traheal cu ser fiziologic steril
Tubajul gastric folosind sonde Nelaton sau Einhorn
Aspiratul bronsic sau lavajul bronho-alveolar prin fibrobronhoscopie .
Interpretare Laboratorul va comunica rezultatul la examenul direct al sputei pentru BAAR in 24h : rezultatul poate fi pozitiv sau negativ pentru BAAR
in 4-6 saptamani vom avea un rezultat dupa insamantarea pe un mediu de cultura solid ( Lovenstein-Jensen) sau 1-2 saptamani dupa insamantare pe mediu lichid ; care poate fi pozitiv pentru BAAR sau negativ