Partea Generala DPP

7/23/2019 Partea Generala DPP

1/50

Partea general DPP

Subiectul 1

1.Definiti notiunea procesul penal i particularitile

In literatura de specialitate procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata deorgnalele kompetente ku participarea partilor si altor persoane in skopul konstatarii la timp si inmod komplet a acelor fapte care konstituie infractiuni in asa fel incit orice persoana care o

savirsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana vinovata sa nu fieatrasa la raspundere penala. Denumirea de proces provine din latinescu procesus. Conformlegislatiei in vigoare si anume conform Codului de procedura penala procesul penal reprezintactivitatea organelor de urmrire penal i a instanelor judectoreti cu participarea prilor n

proces i a altor persoane, desfurat n conformitate cu prevederile prezentului cod si are cascop protejarea persoanei, societii i statului de infraciuni, precum i protejarea persoanei isocietii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcii de rspundere n activitatea lor legat decercetarea infraciunilor presupuse sau svrite, astfel ca orice persoan care a svrit oinfraciune s fie pedepsit potrivit vinoviei sale i nici o persoan nevinovat s nu fie tras larspundere penal i condamnat.Particularitile : este o activ a organelor speciale a stat, este o activ reglementat de lege,

desfurarea procesului penal are loc intr-o cauza penal, in activitatea procesuala desfasurata deorganele de urm p si inst de judecata participa partile si alte persoane, procesul penal este oactivitate ce limiteaza unele dr si libert fundamentale ale om.

2.determinati forma procesuala si particularitatile acesteia in cadrul formelor istorice ale

procesului penal

Formele procesului penal sint determinate de anumite trasaturi specifice care definesk pe acesatca un fenomen neomogen. In diferite etape de dezvoltare asocietatii tinind cont de rolul acelororgane care desfasoara anumite activitati procesuale, de mijloacele de proba, si apreciereaacestora, de sarcina pe care o are probatiunea in procesul penal si alti factori deosebim ca forma

a procesului penal: privat- acuzatoriala, inkizitoriala, acuzatoriala, contradictoriala, mixta. Pentrufiicare tip istorik de proces penal sint caracteristice mai multe forme iar una dinele este ceadominanta. De exemplu in procesul penal sklavagist- forma privat acuzatoriala, iar in cel feudal-inkizitoriala. Procesul privat acuzatorial catrasatura specifica acestuia este acea ca ecest

proces se deklanseaza iar invinuirea este sustinuta de catre acele persoana care au suferit in urmainfractiunii sau de catre orice cetatean. Aici procesul nu poate fi intentat din oficiu de catre

judecator kiar si in cadrul infractiunilor evidente. Desfasurarea procesului se efectua cu vointapartilor. Invinuitul se afla de regula in stare de libertate, isi pregatea apararea singur sau prinintermediul judecatorului. Procedura de judecata era deskisa iar partile prezentau acele probecare erau necesare si se desfasura in conditii de contradictorialitate fapt ce se aseamana cu

procesul penal actual al RM si anume prin principiul contradictorialitatii si inceperea urmariipenale la plingerea prealabila a victimei. Procesul inkizitorialaici se exclue egalitatea partilorsi se neaga drepturile principale ale invinuitului kare este supus anumitor kinuri. Elementului

procesulu inkizitorial se foloseau pentru infractiunile flagrante si infractiunilor de invinuireobsteasca. O trasatura specifica este ca nu se admite incetarea procesului prin impacarea

prealabila a partilor kiar si in situatia cind sa pornit procesul in baza plingerii victimei.Recunoasterea vinovatiei decatre invinuit incadrul acestui proces era important si era consideratca regina probelor iar pentru obtinerea acestora se foloseau kinurile. La fel nu se aplica principiul

prezumtiei de nevinovatie iar invinuitul trebuia sa dovedeaska nevinovatia. Acesta excludecontradictorialitatea si exclude participarea aparatorului. Procesul acuzatorial se acorda

procurorului mai multe imputerniciri pentru sustinerea invinuirii. Incadrul acestui proces se trece

la probele legale adika la principiul liberei aprecieri a probelor. Sarcina probatiunii le reveneaprocurorului si partiicivile care aveau obligatia sa dovedeaska savirsirea infractiunii siprejudiciiul cauzat. Daca nu se dovedea invinuitul putea beneficia de prezumtia de nevinovatie.


2/50

Procesul contradictorial. Urmarireapenala se desfasura de pe pozitia invinuirii si de pe pozitiapararii iar judecatorul avea rolulsa sanctioneze kuo serie de masuri ku karacterde constringere(aducerea fortata, arest). Audierea martorilor la urmarirea penala sa facea in prezenta invinuiuluisi acuzatorului. Organele de stat care desfasoara urmarirea penala nu au obligatia sa adune probein favoarea invinuitului. Daca invinuitul recunoaste vina la acuzare anketa judecatoreaska nu sedesfasoara. Daca invinuitul nega ca a savirsit iar acuzatorul nu a prezentat probesuficiente

persoana era akitata. Specific mai era posibilitatea de inkeia un akord de rekunoastere avinovatiei si care presupunea ca akuzarea va califica fapta ca fiind mai usora iar invinuitul sa

rekunoaka ka a savirsit aceasta. Forma mixta a procesului care provine de la procesulinkizitorial care este nepublic, scris, lipsea contradictorialitatea si include elementele procesuluicontradictorial. In RM procesul penal este contradictorial.

3.Estimati oportunitatea respectarii formei procesuale in cadrul procesului penal si

propuneti metode de perfectionare a ei.

Formele reglementate de lege in cadrul careise desfasoara procesul penal se numesk formeprocesuale. Forma proceusale a procesului penal include o totalitate de konditii indicate in legeaprocesuala pe baza carora are lok desfasurarea procesului penal la general si adoptarea a unorhotariri in cauza care determina raportul si succesiunea actiunilor efectuate cu solutiile date.

Forma procesuala exclude artibtrariul in proces si stabileste un regim juridik imperativ in kare sedesfasoara aceasta activitate incluzinduse ka o garantie contra abuzurilor. Forma generala a

procesului penal include efectuarea actiunilor procesuale in baza acelor reguli unice siparcurgerea succesiva a tuturor fazelor obligatorii ale procesului penal pentru a garanta odesfasurare echitabila a procesului. De asemenea este oportun de a respecta formele speciale incadrul procesului penal.De exemplu in cazul infractiunilor savirsite de catre minori fata deacestia se aplika garantii suplimentare la cele generale. Minorul ca o garantie suplimentara nu

poate fi retinut mai mult de 4 luni, audierea acestuia se face doar in prezenta reprezentantuluilegal, aparatorul si psihologul si nu poate dura mai mult de 2 ore fara intrerupere si 4 ore pe zi

pentru a garanta respectarea drepturilor minorilor, pentru a nu fi influentat de exterior, siaflinduse la o virsta frageda sar putea aduce un naumit prejudiciu psihicului minorului. O alta

forma speciala este procedura de reparare a prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite aleorganelor de urmarire penala si ale instantelor judecatoresti. Daca ar lipsi forma in cauza sar

produce incalcari grave din partea organelor de urmarire penala sau u instanta de judecata faptcare ar influenta justa solutinare a cauzei.

Subiect 2

1.1.Definiti si descrieti functiile procesual penale

Functiile in procesul penal si interactiunea dintre ele sint elemente de bazade realizare aprincipiului egalitatii in fata legii si a principiului contradictorialitatii. Daca acest echilibru seincalca exista posibilitatea de a depasi limitele unui proces ekitabil si contradictoriu in cardulcaruia judecatorul infaptueste justitia, procurorul acuza iar avocatul apara interesle persoaneiinvinuite. Exista 3 funtii in procesul penal: functia apararii, acuzarii si functia judecarii.Functia aprarii care consta ca apararea exista si se realizeaza de catre avocati pentru asigurareaunui proces penal echitabil. Functia acuzarii este realizatade catre procuror, insa laacest procesmai contribuie si organele de urmarire penala. Procurorul conduce urmarirea penala, fiindacuzator de stat si reprezinta acuzarea in numele statului. Functia judecatii este reazlizatanumai de catre instantele judecatoresti, organe de stat care datorita organizarii si functionariirealizeaza o activitate desolutionare a unui konflict generat de o fapta prevazuta de CP.

1.2.Evidentiati formele functiei acuzarii in procesul penal si legatura lor cu plingerea

prealabilaFunctia acuzarii in proces p este realizata de catre procuror.Procurorul exercita urmarirea penalain fata inst de j este acuzator de stat si reprezinta acuzarea in numele statului. Legea proces p


3/50

reglement 2 forme: acuzarea publica si privat. Acuzarea privat n viziunea contemporanreprezint situaiile din diferite reglementri procesual-penale, n care urmarirea penal se punen micare la depunerea plingerii de catre victima unei infraciuni i intervin organele statuluiorganele de urm p si procuratura care n baza legii preiau i continu urmr p. Acuzarea publicreprez pornirea i desfurarea proc p indiferent de voina victimei. Principiul oficialitii obligorganele responsabile sa descopere infract i sa atraga la rsp p fptuitorii indiferent de dorintade rzbunare a victinei.acuzarea public este prezent n majoritatea infractiunilor prevzute inCP.n aceast situatie org de urm p pornesc actiunea penal independent de faptul depunerii

plingerii prealabile de ctre victim despre savirs unei infractiuni Acuzarea privat-public inacest caz procesul penal porneste doar la depunerea plingerii prealabile de ctre partea vtmat,dar nu nceteaz la retragerea ei.

1.3.Proiectati o situatie prin care se demonstreaza influenta ponderii functiilor proces p

asupra desfaurrii proces. PenalUn exemplu ar servi incalcarea functiei procesuale de acuzare n acest mod ar i influenadesfurarea unui proces penal echitabil ,spre ex ar fi situatia in care organul de urmarire penalain mod abuziv, fara ordonanta procurorului sau incheierea judecatorului de instructie patrundeilegal in domiciliul persoanei pentru a efectua perkezitia. In cazul dat are lok incalcarea functiei

procesuale de acuzare lezind principiul legalitatii si inviolabilitatii domiciliului. Daca e sa ne

referim la functia apararii o situatie de incalcare a acestei functii aducindu-se atingere a unuiprincipiu al procesului penal ar fi cazul in care procurorul sau organul de urmarire penalaneacordind posibilitatea banuitului, invinuitului de a beneficia de dreptul sau legitim de aparare,acestuia nu i se acorda un aparator dinoficiu sau posibilitatea de a alege un aparator la propriadorinta. Incazuldat se incalca principiul legalitatii si principiul asigurarea dreptului la aparare. Infine daca e sa ne referim la functia judecarii o incalcare a acesteia ar fi in cazul in care

judecatorul printr-o incheiere nemotivata, neintemeiata a decis desfasurarea procesului in sedintainchisa. De asemenea a pronuntat sentinta in sedinta inchisa. In cazul dat s-a incalcat principiul

publicitatii in sedinta de judecata conform caruia judecarea cauzei n edina nchis trebuieargumentat i efectuat cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare.n toate cazurile,hotrrile instanei de judecat se pronun n edin public.

Subiect 3

1.1.Definiti si descrieti garantiile procesuale in procesul penal

Sunt mijloace juriidce care asigura realizarea drepturilor si obligatiilor in procesul penala aletuturor subiectilor..Orice elemente carecontribuie la rezolvarea cauzei conform legii,conformadevarului si conform scopului politicii penale.In sens restrins prin garantii procesuale seintelege acele mijloace legale care permit exercitarea reala a drepturilor procesuale in raport cuinteresele legitime ale fiecarei persoane.

14.Clasificati garantiile procesuale

Dupa natura lor pot fi clasificate in:1. mijloace care asigura posibilitatea executarii obligatiilor si imputernicirilor de catre

organele statului si persoane cu functie de raspundere pentru realizarea scopuluiprocesului penal.

2. mijloace ce asigura realizarea de catre participanti a drepturilor procesuale si parareaintereselor si libertatilor legitime ale cetatenilor.

Garantiile ce tin de realizarea scopului procesului penal:

a) Caracterul obligatoriu al ordonantelor procurorului sau hotaririlorinstanttei in legatura cu desfasurarea procesului pt toate pers fizice sijuridice


4/50

b) Atributiile organelor de urmarire penalace actiuni de urmarire penalaindependent

c) Atributiile org de urmarire dea retine persona 72 ore fara mandatulinstantei

d) Atributiile org de urmarire de a cita si ascultia orice persoana ca martore) Atributia procurorului de a permiten actiunile de urmarire penala ce

limiteaza dreptul de a parasi localitateaf) Atributiile instantei de a aplica amenda judiciara

g) Reglementarea raspunderii penale pentru nerespectarea obligatiilorprocesuale de catre martori,partea vatamata,expert Garantii privind respectarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanei:

a) Obligatiile persoanelor care desfasoara procesul penal de a instiint aparticipantiidespre dreptuirle procesuale si de a asigur realizarea lor

b) Obligatia org de urmarire de a cerceta circumstantele cauzei sub toate aspectelec) Obligatia org de urmarire si a instantei de a emite hotariri legale,intemiate si

motivated) Exercitarea controlului respectarii legii in fazade urmarire penala de procuror si

instantae) Atributia procurorului de a anula ordonantele ilegale si repunerea in drepturi a

persoanelor lezate de actiunile organelor de urmarire penala si ofiterilor deurmarire penala

f) Atributia instantei de a aanula unele hotariri ilegale ale org de urmarire penalag) Posibilitatea partilor de a ataca hotaririle si actiunile organelor de urmarire penala

la judecatorul de instructie, in instanta si in cea ierarhic superioara.h) Dreptul partilor de a avea aparator sau reprezentant.i) Dreptul partii de lua cunostinta de materialele cauzei si de a intra in posesisa unei

copii a unei hotariri procesualej) Dreptul persoanei la reparare prejudiciului cauzat prin intermediul actiunilor org

de urmarire penala si a instanteik) Reglementarea raspunderii disciplinare si penale in cazul abaterilor disciplinare

care sunt savirsite de persoanele care desfasoara procesul penal.15.Proiectati o situatie in care sunt afectate garantiile procesuale

Este situatia cind persoane datorita faptului ca persoana beneficiaza de dreptul la aparare, incazul retinerii acesteia nu ia sa acordat aparator in termen de o ora de la momentul retinerii.

Subiect 4

1.1.Definiti tipurile si sistemul izvoarelor interne si internationale ale dr proc penal

Prin izvor al dr proc penal se intelege acel ansamblu de normejuridiceobligatorii careinintregullor sau aparte contin reglementari cu privire ladesfasurarea procesului penal, competentainstantelor de judecata, dr si oblig partilor si altor persoane participante la proces.Izvoareledreptului procesual penal se clasifica in 2 mari categorii: interne si externeIzvoarele interne ale dr proc pen sint : Constitutia RM care este legea suprema si nici olege saualt act juridic care contrvine prevederilor ei nu are putere juridica; Codul de procedura penala;Legea cu privire la secretulde stat, secretul comercial, protectia martorilor si altor participanti la

process, organizarea judecatoreasca, procuratura, statutul judecatorului etc. Din izvoareleexternefac parte: tratatele internationale la care Rm este parte ( Conventia pt aparare dr omuluisilibertatilor fundamntale)In cazul judecarii cauzelor instantele de judecata trebuie sa verifice dacalegea sauactul care urmeaza a fi aplicat si care reglementeaza dr si libertatile garantate de

Conventie sint compatibile cu prevederile acesteia, in cazde incompatibilitate instnta va aplicadirect prevederile Conventiei mentionind aceasta in hotarirea sa. Conform Constitutiei RM


5/50

seobliga sa respectecarta ONU si tratatele lacare este parte si sasi bazeze relatiile cu alte state peprincipiile si normele unanim recunoskute ale dr international.

1.2.Clasificati si explicati formele de interpretare a normelor juridice procesual penale

Din punct de vedere din punct de vedere care efectueaza interpretarea ea poate fi legala, care estefacuta de catre organul care a adoptat legea si care se realizeaza in cadrul actului legislativ incare se afla norma juridica. Interpretarea legala este obligatorie iar forta normei interpretative

este aceasi ca si a normei interpretate. Interpretarea judiciara se realizeaza de instantelejudecatoresti la aplicarea normei juridice procesuale fara ca sa aiba un caracter obligatoriu sipentru alte instante judiciare. Aceasta interpretare se face la solutionarea oricarei kauze si are uncaracter permanent. Interpretarea doctrinara este realizata de specialisti, cercetatori in domeniuldreptului. Aceasta se bazeaza pe argumente stiintifice si se include in manuale,monografii,articole stiintifice. Din punct devedere a metodei interpretarea poate fi: gramaticala care includeexplicarea continutului normelor juridice, prin intelegerea exacta a intelesului termenelorfolositi. Aceasta include descifrarea sensului etimologic al cuvintelor si legatura dintre partileunei propozitii. Interpretarea sistematica care contribuie la intelegerea continutului unei norme

juridice prin raportarea cu alte dispozitii din aceasi ramura sau alte ramuri de drept. Interpretarealogica care include explicarea intelesului unei norme juridice pe baza rationamentelor logice.

Dupa rezultat interpretarea poate fi: declarativa- se face prin redarea fixa a textului de legeinterpretat daca se constata ca redactarea este corecta si precisa; restrictiva- este atunci kind sekonstata ka in textul legii interpretate sa spus mai mult dekit sa dorit; extensiva- este atunci kindse konstata ka textul legii spune mai putin dekit a dorit sa spuna.1.3Proiectati o situatie in care sa demonstrati modul de functionare al exceptiei de

neconstitutionalitate in procesul penal

Dac, n procesul judecrii pricinii, se constat c norma de drept ce urmeaz a fi aplicat saucare a fost deja aplicat este n contradicie cu prevederile Constituiei Republicii Moldova, iarcontrolul constituionalitii actului normativ este de competena Curii Constituionale, instanade judecat este n drept s sesizeze, n conformitate cu prevederile Codului jurisdiciei

constituionale, Curtea Constituional pentru a verifica constituionalitatea actului respectiv.Sesizarea Curii Constituionale de ctre instana de judecat este admisibil numai ncazul n care actul normativ este aplicat sau urmeaz a fi aplicat conform opiniei instanei n

pricina concret pe care o examineaz. Din momentul emiterii de ctre instan a ncheierii cuprivire la ridicarea excepiei deneconstituionalitate i pn la adoptarea hotrrii de ctre CurteaConstituional, procedura de examinare a cazuei sau de executare a sentintei pronunate sesuspend. Daca Curtea Constitutionala admite exceptia, norma juridica asupra careia a fostridicata nu va mai fi aplicata in cauza concreta si nu isi va mai produce efectele juridice pentruviitor - textul de lege devine "mort".

Subiectul 5

1.1.analiza principiul legalitatii in procesul penal

Conform principiului legalitatii procesul penal se desfoar n strict conformitate cu principiilei normele unanim recunoscute ale dreptului internaional, cu tratatele internaionale la careRepublica Moldova este parte, cu prevederile Constituiei Republicii Moldova i ale prezentuluicod. Dac exist neconcordane ntre prevederile tratatelor internaionale n domeniul drepturilori libertilor fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte i prevederile

prezentului cod, prioritate au reglementrile internaionale. Dac, n procesul judecrii cauzei,instana stabilete c norma juridic naional ce urmeaz a fi aplicat contravine prevederilor

tratatelor internaionale n domeniul drepturilor i libertilor fundamentale ale omului la careRepublica Moldova este parte, instana va aplica reglementrile internaionale n direct, motivndhotrrea sa i informnd despre aceasta autoritatea care a adoptat norma naional respectiv i


6/50

Curtea Suprem de Justiie. Hotrrile Curii Constituionale privind interpretarea Constituieisau privind neconstituionalitatea unor prevederi legale snt obligatorii pentru organele deurmrire penal,instanele de judecat i pentru persoanele participante la procesul penal.

1.2.Distingeti situatii cind jurisprudenta este o parte componenta a sistemului de drept

Precedentul judiciar poate deveni izvor dedrept in situatia in care acesta nu va contraveniprevederilor legale si va avea ca scop interpretarea detaliata a normelor procesuale si materiale.

Cea mai mare importanta precdentul judiciar poate avea in probatiunea penala in special in acelecazuri legate de asigurarea drepturilor acelor subiecti care sint implicati in administrareaprobelor si solutionarea problemelor ce tin de aceasta administrare. Precedentul judiciar esteeficace din punct devedere al pronuntarii unei solutii in baza unor cauze similare examinateanterior.1.3 Proiectati o situaie n care se cadrul proces p s-ar aplica analogia dreptului sau legiiReine: La analogia dreptului se refer toate principiile

La analogia legii o norm apropiat


7/50

Subiectul 6

1.1Stabiliti esenta principiului prezumtiei de nevnovatie

Persoana acuzat de svrirea unei infraciuni este prezumat nevinovat atta timp ct vinoviasa nu-i va fi dovedit, n modul prevzut de prezentul cod, ntr-un proces judiciar public, n

cadrul cruia i vor fi asigurate toate garaniile necesare aprrii sale, i nu va fi constatat printr-o hotrre judectoreasc de condamnare definitiv. Prezumtia de nevinovatie cuprinde si lipsaobligatieiunei persoane de asi demonstra nevinovatia. Legea procesual penala stabileste carasturnarea prezumtiei nevinovatiti sau concluziile despre vinovatia persoanei nu pot fiintemeiate pe presupuneri. Toate dubiile n probarea nvinuirii care nu pot fi nlturate, ncondiiile prezentului cod, se interpreteaz n favoarea bnuitului, nvinuitului, inculpatului.

1.2.Generalizati constatarile Cedo in cauza Popovici vs Moldova

Petru Popovici (Glc), supranumit Micu, a fost arestat n 2001, fiind nvinuit c ar fi dirijat o

organizaie criminal ce ar fi comis zece omoruri, 13 tentative de omor i alte crime grave. Peparcursul urmarii penale, el a negat categoric c ar cunoate pe cineva dintre membrii gruprii ic ar fi participat la infraciunile incriminate.

La 7 octombrie 2003, Curtea de Apel a RM i-a achitat pe Micu i pe Guzun - una dintrepersoanele loiale acestuia - pe toate capetele de acuzare, din lips de probe. Procurorii au atacatdecizia de achitare la CSJ, care l-a condamnat pe el i pe Guzun la detenie pe via. Ultimulfugise n Germania, ar care refuz pn azi s-l extrdeze. i de data asta, Micu a jucat strlucit- a refuzat s asiste la decizia de condamnare, pentru ca s invoce, mai trziu, la CEDO, cdosarul a fost examinat n lipsa lui. La finele lui 2007, CEDO i d dreptate lui Micu, inclusiv n

privina nclcrii confidenialitiidintre el i avocai, a lipsei de imparialitate a judectorilor, a

condiiilor de detenie degradante, precum i a lipsei unei audieri n faa CSJ. ntr-adevr, potrivitConveniei Europene a Drepturilor Omului, dup achitarea unei persoane n prima instan,

procurorul trebuie s solicite audierea inculpatului i a principalilor martori n instana de recursi s prezinte probe noi n susinerea acuzaiilor. n cazul Micu, CSJ l -a condamnat pe via doarn baza recitirii declaraiilor iniiale ale celor audiai. n baza acelorai materiale prin care fuseseachitat, CSJ l-a condamnat la detenie pe via. Surprinztor, n ianuarie 2010, aceast instan l-a achitat pe Micu pe cele mai grave capete de acuzare, nvinuindu-l doar de antaj, samavolnicieifalsificarea de acte. Iar termenul de detenie i-a fost sczut de la nchisoare pe via la 13 ani,

pe cnd Guzun a fost achitat totalmente. Hotarirea CtEDO a hotarit ca Popovici se afla incondiii de detenie inumane si degradante n IDP Direciei Generale de Combatere a CrimeiOrganizate i Corupiei. Lipsa motivelor suficiente si rezonabile pentru detenie, inclcareadreptului la un proces echitabil pe motiv c CSJ a anulat sentina de achitare dat in priminstan, fr a-l audia, Declaraia lui V.Gurbulea c Dl. Popovici (Micu) este eful unei grupricriminale a constituit o nclcare a prezumiei nevinoviei. Astfel RM a fost condamnata larecuperarea pagubei fata de Popovici in suma de 15.500 euro.1.3.Compuneti anumite reguli care trebuie respectate deorganul de urmarire penala in

relatiile cumass media astfel ca sa nu sa seincalce prezumtia de nevinovatie

Organul de urmarire penala in relatiile ku mass media trebuia sa actioneze in asa mod incit sa nuincalce prezumtia de nevinovatie a banuitului, invinuitului, inculpatului. Astfel functionariiorganului de urmarire penala nu trebuie sa declare ca banuitul, invinuitul, inculpatul este vinovat

de comiterea infractiunii la fazadeurmarire . Aceasta poate fi dovedita numai intr-un procesechitabil si numaide catre instantele de judecata.


8/50

Subiect 7

1.1.Reproduceti continutul juridic al cerinte egalitatei tuturor in fatalegii si autoritatilor

Conform principiului egalitatii tuturor in fata legii toi snt egali n faa legii, a organelor deurmrire penal i a instanei de judecat fr deosebire de sex, ras, culoare, limb, religie,

opinie politic sau orice alt opinie, origine naional sau social, apartenen la o minoritatenaional, avere, natere sau orice alt situaie. Autoritatile publice implicate in procesul penaltrebuie sa adopte o atitudine egala fata de toate persoanele fara a face vreo discriminare intre ele.Este interzis de aplica un tratament mai rau fata de unele persoane si manifestarea unei atitudiniindulgenet fata de altele.Condiiile speciale de urmrire penal i judecare fa de anumite categorii de persoane care

beneficiaz, conform legii, de un anumit grad de imunitate se asigur n baza prevederilorConstituiei, tratatelor internaionale, prezentului cod i altor legi.1.2.Demonstrati esenta principiului egalitatii armelor

n jurisprudenta CEDO, principiul egalitatii armelor semnifica tratarea egala a partilor pe toata

durata desfasurarii procedurii n fata unui tribunal, fara ca una din ele sa fie avantajata n raportcu cealalta parte din proces. Acest principiu nu e prevazut expres de legea interna. El rezultainsa, din art. 6 (1), CEDO, fiind impus de necesitatea respectarii echitatii in procesul penal.Aceasta egalitate de arme inseamna, pentru faza de judecata a procesului, o pozitie procesuala aoricareia dintre partile procesului. Principiul egalitatii de arme obliga la inserarea in legislatiainterna a unor dispo-zitii menite sa garanteze exercitarea drepturilor si obligatiilor procesuale.Egalitatea de arme in procesul penal inseamna crearea unor conditii concrete pentru ca oricaredintre partile procesului penal sa aiba posibilitatea de a-si sustine cazul in mod egal cu partea cuinterese contrare, adica impune cerinta ca nici una dintre parti sa nu fie pusa in vreo situatie deavantaj sau de dezavantaj fata de partea adversa. O aplicatie practica in materia cailor de atac -; Einechitabil ca o parte sa benefi-cieze de mai multe cai de atac decat cealalta parte.1.3.Justificati existenta cazurilor de exceptie de la principiul egalitatii

In RM ligislatia stabileste mai multe cazuri de aplicare a unui tratament diferentiat. Dat fiindfaptul ca anumite persoane in virtutea anumitor circumstante se pot afla intro situatie deinegalitate in comparatie cu altele. De exemplu acelei persoane care nu cunoaste limba in careare lok procesul i se ofera interpret. Exceptiile care fac parte de la regulile generale pentruanumite persoane nu inkalka principiul egalitatii deorece nu au scopul prioritar de astabili

privelegii pentru acestea insa urmaresk de a garanta infaptuirea activitatii profesionale a acesteiasi a garanta buna infaptuire a justitiei. CPP mentioneaza ca condiiile speciale de urmrire penali judecare fa de anumite categorii de persoane care beneficiaz, conform legii, de un anumitgrad de imunitate se asigur n baza prevederilor Constituiei, tratatelor internaionale,

prezentului cod i altor legi. Dupa parerea mea sint justificate aceste exceptii dat fiind faptul caanumite persoane care dispun de o anumita functie in stat, respectiv pentru acestia lise ofera oimunitate pentru aproteja informatiile pe care acestia le detin si in acelasi timp de a proteja sistatul.

Subiect 8

1.1.Definiti conceptul de tortura si tratament cu cruzime, inuman si degradant

Tortura este un tratament inuman care are ca scop obtinerea informatiei sau a unor marturisirisau aplicarea unei pedepse. Tratamentul inuman este acel tratament de asha natura incit poate

provoca fara a fi evitate grave suferinte mintale sau fizice. Tratamentul degradant este untratament care umileste grav pe un indivit in fata altora sau care il determina sa actionezeimpotriva vointei sale.


9/50

1.2.Corsacov vs Moldova

Reclamantul s-a plins de incalcarea articolului 3 al Conventiei, care reglementeazaurmatoarele:Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane oridegradante..(a) Constatarile Curtii cu privire la faptele cauzei56. Nu poate fi disputat faptul ca in perioada intre arestul reclamantul s-a aflat sub controlul

politiei. De asemenea, nu poate fi disputat si faptul ca reclamantul a sustinut ca pe parcursulacelei perioade lui i-au fost cauzate leziuni corporale.57. Esenta declaratiilor Guvernului este ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului cindel a fost aruncat la pamint in drum spre sectia de politie58. Curtea nu este convinsa de argumentele prezentate de catre Guvern si considera ca acesta aomis sa prezinte o explicatie plauzibila despre modul cum reclamantului i-au fost cauzate leziunicorporale. Ea noteaza ca expertiza medicala, intocmita de catre o comisie independentaconstituita din 4 medici legisti cu experienta, numita de catre procuratura, in mod clar precedefaptul ca leziunile corporale ale reclamantului nu puteau fi cauzate printr-o cadere a acestuia, dar

prin lovituri cu un obiect contodent. Ea mai noteaza de asemenea ca, constatarile comisieimedicale nu au fost puse la indoiala in procedura nationala si ca Guvernul nu a prezentat nici o

proba Curtii, care sa puna la indoiala concluziile clare ale comisiei medicale. Prin urmare, Curteaconsidera ca acest raport are o valoare probatorie puternica in ceea ce priveste modul in carereclamantului i-au fost cauzate leziunile corporale.60. In baza tuturor materialelor prezentate, Curtea conchide ca Guvernul nu a reusit sa prezinte

probe care sa dovedeasca faptul ca leziunile corporale au fost cauzate reclamantului intr-un altmod decit aplicarea unui tratament rau pe parcursul aflarii sale in arest.61. Expertiza medicala arata ca reclamantul a fost batut cu obiecte contodente in cap si la talpa

piciorului sau sting. Se pare ca in rezultatul acestor batai reclamantul a suferit o trauma acuta lacap si o contuzie; el avea numeroase vinatai pe fata, in jurul urechii drepte si pe talpa picioruluisau sting; el a avut o perforare a membranei timpanului ca rezultat al leziunilor corporale aplicatecare i-au cauzat surzenie brusc instalata si care a avut drept rezultat scaderea capacitatii de auz

Se pare ca, leziunile cauzate reclamantului s-au deteriorat pina la invaliditate de gradul II.Curtea a decis ca statul pirit sa achite reclamantului, in decurs de trei luni de la data la carehotarirea devine definitiva in conformitate cu articolul 44 2 al Conventiei 20.000 Euro(douazeci de mii de Euro) in calitate de prejudiciu moral si 1.000 Euro (o mie de Euro) in calitatede costuri si cheltuieli, care sa fie convertite in valuta nationala a statului pirit la rata aplicabila ladata executarii hotaririi, plus orice taxa care ar putea fi incasata.1.3.Redactati in calitate de avocat o plingere pe numele procurorului despre incalcarea art

3 al CEDO in roivinta clientului dvs

COnform CPP Plngerea trebuie s cuprind: numele, prenumele, calitatea i domiciliulpetiionarului, descrierea faptei care formeaz obiectul plngerii sau denunului, indicareafptuitorului, dac acesta este cunoscut, i a mijloacelor de prob. Plngerile mpotriva aciunilori inaciunilor organului de urmrire penal i ale organului care exercit activitate operativ deinvestigaii se adreseaz procurorului care conduce urmrirea penal. n cazul n care plngerease refer la procurorul care conduce urmrirea penal sau exercit nemijlocit urmrirea penal ncauza respectiv, acesta este obligat s nainteze plngerea depus, nsoit de explicaiile lui, ntermen de pn la 24 de ore, procurorului ierarhic superior.. Orice declaraie, plngere sau altecircumstane ce ofer temei de a presupune c persoana a fost supus aciunilor de tortur,tratament inuman sau degradant urmeaza fi examinate de ctre procurer n procedur separat.Plngerea se examineaz de ctre procurorul ierarhic superior n termenul i n condiiile

prevzute de lege.

Subiectul 9 Inviolabilitatea persoanei


10/50

1.1.Definiti conceptul de limitare a libertatii indicind conditiile in care limitarea libertatii

este legala

Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate filipsit de libertatea sa, cu excepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale:

a. dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de un tribunal

competent ;b. dac a fcut obiectul unei arestri sau deineri legale pentrunerespectarea unei hotrri pronunate de un tribunal, conform legii, ori nvederea garantrii executrii unei obligaii prevzute de lege ;c. dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritiijudiciare competente, atunci cnd exist motive verosimile de a se bnui ca svrit o infraciune sau cnd exist motive temeinice alenecesitii de a-l mpiedica s svreasc o infraciune sau s fug dup svrirea acesteia;d. dac este vorba de detenia legal a unui minor, hotrt pentru educaia

sa sub supraveghere sau despre detenia sa legal, n vederea aducerii salen faa autoritii competente ;e. dac este vorba despre detenia legal a unei persoane susceptibile stransmit o boal contagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unuitoxicoman sau a unui vagabond ;f. dac este vorba despre arestarea sau detenia legale ale unei persoane n scopul mpiedicrii

ptrunderii ilegale pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n

1.2.Constatrile CEDO Stepuleac vs Moldova

n cauza Stepuleac c. Moldovei, reclamantul, Gheorghe STEPULEAC, este directorul Tantal

SRL, o companie ce ofer servicii de securitate. Reclamantul a fost arestat, arestul fiind motivatprin faptul c reclamantul a fost identificat de ctre o victim i c el putea influena martorii sauvictima. Dup eliberarea sa, reclamantul a dat un interviu n care a menionat c arestul idetenia sa au constituit rezultatul eforturilor Ministerului Afacerilor Interne de a monopoliza

piaa serviciilor de securitate.Reclamantul a fost arestat din nou i deinut pn la 23 mai2006.Curtea a constatat, n unanimitate, violarea art. 3 CEDO n privina condiiilor de detenien IDP al Direciei Generale de Combatere a Crimei Organizate i Corupiei al MAI, ainsuficienei asistenei medicale acordate reclamantuluin acest centru de detenie i a lipsei uneianchete adecvate din partea autoritilor privind pretinsa intimidare a reclamantului n celul; iviolarea art. 5 1 CEDO(legalitatea deteniei) deoarece cele dou arestri ale reclamantului auavut loc fr a existamotive verosimile c el ar fi comis o infraciune. Curtea a acordat

reclamantului EUR 12,000cu titlu de daune morale i EUR 3,000cu titlu de costuri i cheltuieli.

1.3 Argumentai care principii asigur inviolabilitatea persoanei .Atit Constitutia cit si CPPstabilesc c libertatea individual isigurana pers sunt inviolabile.


11/50

Subiectul 10. Inviolabilitatea domiciliului

1.1Definii inviolabilitatea domiciliului i analizai conceptul de domiciliu nipostazele n care este folosit n cadrul procesului penal.

Inviolabilitatea domiciliului este garantat de lege. n cursul procesului penal, nimeni nu este ndrept s ptrund n domiciliu contrar voinei persoanelor care locuiesc sau dein sediu n ele, cuexcepia cazurilor i modului prevzute de prezentul cod.

(2) Percheziiile, cercetrile domiciliului, precum i alte aciuni de urmrire penal ladomiciliu, pot fi ordonate i efectuate n baza unui mandat judiciar, cu excepia cazurilor imodului prevzute de prezentul cod. n cazul efecturii aciunilor procesuale fr mandat

judiciar, organul abilitat s efectueze aceste aciuni, imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de laterminarea aciunii, prezint instanei de judecat materialele respective pentru controlullegalitii acestor aciuni.

1.2Generalizai constatrile CtEDO n cauza Guu .a vs Moldova.2 n cauza Guu c. Moldoveireclamanta, Tatiana GUU,. Fiul su minor M., care avea 12 ani la acea dat, era

adesea bnuit de comiterea unor furturi mici i era des luat la secia de poliie. Nici o procedur penal nu a fostiniiat mpotriva lui din cauza vrstei. El s-a plns de cteva ori c a fost btut de poliiti. i mama sa a depus

plngeri contra acestora. Reclamanta a adresat o cerere Procurorului General n care solicita atragerea larspundere a poliitilor pentru maltratarea fiului su la. Ea susinea c ei au intrat n grdina casei sale i c ausupus-o tratamentelor inumane i degradante, solicitnd Procurorului General de a iniia proceduri penalempotriva acestora. Procurorul General a refuzat iniierea procedurilor penale contra celor doi ofieri de poliiedeoarece exista o hotrre judectoreasc definitiv n care a fost constatat comiterea contravenieiadministrative prevzut de art. 174 1 al CCA, astfel aciunile poliitilor nu puteau fi considerate ilegale.

3 n faa Curii, reclamanta s-a plns de violarea art. 3 al Conveniei (interzicerea torturii) n urma maltratrii dectre poliiti care au mpins-o jos n noroi i ulterior au nctuat-o, datorit condiiilor din celula n care a fostreinut i a fostimpus de a aprea a doua zi n faa judectorului n aceleai haine murdare. Reclamanta mai

pretindea violarea art. 5 1 al Conveniei (dreptul la libertate) deoarece a fost reinut timp de aproximativ 12ore fr temeiuri legale; a art. 6 1 al Conveniei deoarece nu a fost citat pentru edina de judecat ideoarece pe parcursul procedurii nu i-a fost permis s propun citarea martorilor i nu a fost asigurat cu unavocat. Curtea European a constatat, n unanimitate, violarea art. 5 1 al Conveniei. Curtea a notat c

reclamanta a refuzat s-i nsoeasc pe poliiti deoarece nu a fost citat, reclamanta i fiul su puteau fi aduisilit la secia de poliie doar dac ei refuzau s se prezinte dup citare. Mai mult, potrivit prevederilor CPP,ancheta preliminar urma s fie efectuat numai dup pornirea procesului penal. Prin urmare, reinereareclamantei pe motiv c ea nu s-a supus ordinelor legale ale poliitilor nu poate fi considerat legal.

4 Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 6 1 al Convenieideoarece reclamanta nu a fost citatpentru prezentare la edina; violarea art. 8 al Conveniei deoarece intrarea poliitilor n ograda caseireclamantei a constituit o ingerin n dreptul ei la respectarea domiciliului i nu a urmrit nici un scop legitim.Curtea a mai constatat, n unanimitate, violarea art. 13al Conveniein privina drepturilor garantate de art. 5i 8 ale Conveniei. Preteniile reclamantei privind violarea art. 3 n conjuncie cu art. 13 ale Conveniei i 6 2al Conveniei au fost respinse ca nentemeiate.Curtea a acordat reclamantei EUR 5,000 cu titlu de daune moralei EUR 1,500cu titlu de costuri i cheltuieli.

1.3 Proiectai o situaie n care cercetarea la domiciliu este posibil fr mandat judiciar.Motivai alegerea

Conform CPP in caz de delict flagrant, percheziia se poate efectua n baza unei ordonanemotivate fr autorizaia judectorului de instrucie, urmnd ca acestuia s i se prezinte imediat,dar nu mai trziu de 24 de ore de la terminarea percheziiei, materialele obinute n urma

percheziiei efectuate, indicndu-se motivele efecturii ei. Judectorul de instrucie verificlegalitatea acestei aciuni procesuale. O situatie in care perkezitia la domiciliului este posibilafara mandat judiciar ar fi cazul kind un functionar al organului de urmarire penala deplasindusela serviciu a auzit 2 impuskaturi. Convinginduse ca impusakturile proveneau din casa lui X aintrat in domiciliul acestuia cu scopul de a verifica arma din care a fost efectuata impuskatura. In

urma perkezitiei s-a constat ca arma lui X nu era inregistrata si ca posesorul o detinea ilegal. Invirtutea celor descoperite impotriva lui X a fost pornit un dosarpenal fiind invinuit de comitereainfractiunii prevazaute de art 290 CP si anume Pastrarea si utilizarea ilegalaa armelor. In acest


12/50

sens persoana care a efectuat perkezitia in termen de 3 ore a prezentat materialele obtinute inurma perkezitiei judecatorului de instructie.Subiectul 11. Inviolabilitatea proprietii1.1Analizai mijloacele procesuale prin intermediul crora persoana poate fi limitat n

exercitarea dreputlui la proprietate sau privat de proprietate.Persoana fizic sau juridic nu poate fi lipsit n mod arbitrar de dreptul de proprietate. Nimeninu poate fi privat de proprietatea sa dect din motive de utilitate public i n condiiile CPP iconform principiilor generale ale dreptului internaional. Punerea sub sechestru a bunurilor este o

msur procesual de constrngere, care const n inventarierea bunurilor i interzicereaproprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar n caz de necesitate, de a se folosi deaceste bunuri. Bunurile pot fi puse sub sechestru numai n baza hotrrii judectoreti. Dup

punerea sub sechestru a conturilor i a depozitelor bancare snt ncetate orice operaiuni nprivina acestora prin care. Prin urmare punerea subseckestru a bunurlor limiteaza drdeproprietate in directia ca se interzice instrainarea acestora iar atuncikind bunurile sechestratesint ridicate sau sigilate este interdictia de a folosi acestea. Bunurile ridicate n cursul aciunii

procesuale se descriu n procesul-verbal al aciunii respective, iar persoanei de la care acestea aufost ridicate i se nmneaz copia de pe procesul-verbal al acestei aciuni.

1.2 Generalizai constatrile CtEDO n cauza Cebotari vs Moldova. n cauza Cebotari c.

Moldovei, reclamantul, Mihail CEBOTARI, era directorul ntreprinderii de stat Moldtranselectro. el a fostrecunoscut n calitate de bnuit ntr-un dosar penal instrumentat de ctre CCCEC cu privire la pretinsa sustragere aavutului statului n proporii deosebit de mari de ctre SRL Oferta Plus. Reclamantul a fost bnuit de depireaatribuiilor de serviciu prin faptul c a cerut Guvernului Republicii Moldova s emit pe numele SRL Oferta Pluso obligaiune trezorerial nominativ (OTN) n valoare de MDL 20,000,000 pentru energia electric consumat dectre instituiile bugetare. pe numele reclamantului a fost eliberat mandat de arest i el a fost deinut sub arrest pina,cnd a fost eliberat pe cauiune. O perioad din detenia sa el a fost deinut n Izolatorul de Detenie Provizorie alCCCEC. Camera pentru ntrevederi ntre avocat i client din IDP al CCCEC era dotat cu un perete de sticl care isepara. n timpul ntlnirilor n aceast camer, avocatul nu putea transmite sau primi documente de la client.Datorit imposibilitii de a o semna personal fr a fi citit de angajaii IDP, cererea reclamantului la CtEDO a fostsemnat de ctre soia lui. La 27 iulie 2007, dl Cebotari a fost achitat integral de ctre Judectoria Centru. n faaCtEDO, reclamantul pretindea violarea art. 5 1 CEDO (legalitatea deteniei) combinat cu art. 18 CEDO (limitareadrepturilor pentru un alt scop dect cel prevzut de CEDO), deoarece lipsirea sa de libertate a reprezentat o

consecin a refuzului su de a da depoziii convenabile urmririi penale i a fost abuziv.

CtEDO a constatat, n unanimitate, violarea art. 5 1 CEDO combinat cu art. 18 CEDO , pe motiv curmrirea penal mpotriva dlui Cebotari nu putea fi disociat de cea intentat mpotriva directorului SRL OfertaPlus, aceste dou proceduri penale au coincis n timp i au fost instrumentate de aceiai anchetatori penali. Dinacest motiv, constatrile din hotrrea Oferta Plus SRL c. Moldovei sunt valabile i pentru aceast cauz. Prinurmare, arestarea reclamantului a fost fcut n lipsa unor motive verosimile de a bnui reclamantul c a svrit oinfraciune. n lumina constatrilor prin prisma art. 5 1 CEDO combinat cu art. 18 CEDO, Curtea nu a gsitnecesar s examineze separat preteniile reclamantului formulate n temeiul art. 5 3 i 4 CEDO.

CtEDO a constatat, n unanimitate, violarea art. 34 CEDO, deoarece prezena peretelui de sticl ddeasuficiente temeiuri unui observator independent de a crede c ntrevederile nu erau confideniale (c convorbirile

erau interceptate), ceea ce afecta eficiena asistenei avocatului.CtEDO a acordat reclamantului EUR 10,000 cu titlude daune morale i EUR 2,500cu titlu de costuri i cheltuieli.

1.3 Considerai oportun includerea regulii inviolabilitii proprietii cu statut deprincipiu n procesul penal.


13/50

Subiectul 12. Secretul corespondenei1.1 Explicai esena i importana principiului secretului corespondenei.Dr la respectarea corespundentei este posibiliattea de a comunca cu persoane terte fara a fi intrerupt fara cenzura.Constitutia garanteaza secretul scrisorilor si a telegramelor. Conform CPP dreptul la secretul scrisorilor, altelegramelor, al altor trimiteri potale, al convorbirilor telefonice i al celorlalte mijloace legale de comunicare esteasigurat de stat. n cursul procesului penal, nimeni nu poate fi lipsit sau limitat n acest drept. In cazde necesitate pt a

proteja securitatea nationala, ordinea publica, si pentru a preveni infractiunile se permite sa fie limitat acest drept inconditii legale.

1.2 Generalizai constatrile CtEDO n cauza Ostrovar.Reclamantul, s-a nascut in 1974 si este domiciliat in mun. Chisinau. El a activat in calitate de ajutor superior alProcurorului sectorului Centru mun. Chisinau.

reclamantul a fost arestat de Serviciul de Informatie si Securitate al Republicii Moldova, fiind acuzat de luare demita. Mai tirziu acuzatiile au fost recalificate in trafic de influenta.Tribunalul mun.Chisinau a dispus arestul preventiv al reclamantului pentru o perioada de treizeci de zile.

(a) Prezentarile reclamantului14. Reclamantul pretinde ca a fost detinut intr-o celula de 25 de m2 in acelasi timp impreuna cu mai mult de

douazeci de persoane. In celula se gaseau 20 de paturi din metal cu doua nivele, fara saltele sau cuverturi, iaraccesul la paturi nu era intotdeauna posibil din cauza suprapopularii. Dupa ce a inaintat cererea sa in fata Curtii, el afost transferat intr-o celula mai mica de 15 m2, unde, din spusele reclamantului, detinutii trebuiau sa doarma pe rinddin cauza suprapopularii si unde conditiile erau mult mai rele decit mai inainte.16. Nu a existat o asistenta medicala adecvata.20. Celula era asigurata cu apa doar timp de 10 ore pe zi, uneori chiar si mai putin. Accesul la apa calda eralimitat ladoar o singura data in 15 zile. Nu existau locuri amenajate pentru spalatul si uscatul hainelor. Detinutii erau nevoitisa-si usuce hainele in celula.

22. Veceul era situat la 1,5 m de la masa si era in permanenta descoperit. Era imposibil de a preveni mirosuldin cauza lipsei unei asigurari adecvate cu apa si detergenti.

I. PRETINSA INCALCARE A ARTICOLULUI 3 DIN CONVENTIE

67. Reclamantul se plinge in temeiul articolului 3 din Conventie, cu privire la conditiile de detentie inIzolatorulanchetei preliminare nr.3 al Ministerului Justitiei. Articolul 3 din Conventie prevede urmatoarele:Nimeni nu poate fi supus unui tratament inuman si degradant, sau unei pedepse .. A. Prezentarile partilor

68. Reclamantul pretinde ca suprapopularea, conditiile sanitare, ventilatia si incalzirea, oportunitatile de recreare,ingrijirea sanatatii si calitatea alimentatiei, conditiile de detentie in izolator, constituie tratament inuman sidegradant, caruia el fusese supus atit in prima perioada de detentie, cit si in cea de a doua.

II. PRETINSA INCALCARE A ARTICOLULUI 8 DIN CONVENTIE

91. Reclamantul, se plinge de faptul ca administratia penitenciarului a cenzurat corespondenta cu mama sa si auinterzis vizitele sotiei si fiicei sale. Articolul 8 din Conventie prevede:1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei

sale.2. Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decit in masura in care acest amesteceste prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitateanationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejareasanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora..

DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA IN UNANIMITATE:1. Sustine in unanimitate incalcarea articolului 3 din Conventie.

2. Sustine in unanimitate incalcarea articolului 8 din Conventie, referitor la dreptul reclamantului lacorespondenta cu mama sa.

3. Sustine in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului 8 din Conventie, referitor la refuzul de aacordareclamantului intrevederi cu sotia si fiica sa.4. Sustine in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului 13, luat impreuna cu articolul 3 din Conventie.

6. Declara in unanimitate:2 (a) ca Statul reclamat trebuie sa achite reclamantului in decurs de trei luni de la data la care hotararea vadeveni definitiva in conformitate cu prevederile articolului 44 2 din Conventie, 3000 (trei mii) Euro in calitatede prejudiciu moral, si 1500 (o mie cinci sute) Euro pentru costuri si cheltuieli, care urmeaza sa fie achitate in


14/50

valuta nationala a statului reclamat la rata de schimb aplicabila la data executarii hotaririi, plus orice taxa caretrebuie incasata;(b) ca din momentul expirarii celor trei luni sus mentionate pana la data executarii trebuie achitata o ratasimplaa dobanzii la sumele de mai sus egala cu rata minima de imprumut a Bancii Centrale Europene pentru

perioada de intirziere plus trei procente;Intocmita in limba engleza si notificata in scris la 13 septembrie 2005, potrivit Regulii 77 2 si 3 din

Regulamentul Curtii.&

1.3 Proiectai o situaie n care considerai c este nevoie de limitat secretulcorespondenei. Motivai.

Conform CPP limitarea dreptului lasecretul corespondentei se admite numai n baza unui mandat judiciar. In cadrulunui proces penal necesitatea adcultarii, interceptarii schimbului de informatii dintre persoane seface in legatura cuadministrarea probelor in provcesul urmaririi. Un exemplu in care sar permite limitarea ceestui drept ar fi situatiacind organul de urmarire penala cu scopul de a depista reteaua de traficanti si locul aflarii victimelor traficului defiinte umane adecis interceptarea comnicarilot comunicarilor telefonice a unui din banuiti, asupra caruia exista o

banuiala rezonabila ca este traficant. Interceptarea comunicarilor telefonice a fost confirmata de catre judecatorul deinstructie printrun mandat.

Subiectul 13. Articolul 15. Inviolabilitatea vieii private1.1Explicai i delimitai conceptele de via privat, via intim, via familialViata privata este un concept ce include integritatea fizica si morala a persoanei. Respectarea vietii private trebuie sainclude dr persoanei de a stabili si dezvolta relatii cu alte fiinte umane cu caracterprofesional sau de afaceri. Viatafamiliala inclde relatii care apar in cadrul unei familii fondate o data cu casatoria sau acelor relatii ce apar in urmamaternitatii sau paternitatii indiferent daca aceste raporturi au aparut in urma unei casatorii legale si indiferent deraporturile care exista intreparinte si copil. Viata intima include acele aspecte ale vietii familiale sau privatemanifestate prin dr persoanei de a ramine singura.

1.2Generalizai constatrile CtEDO n cauza Iordache .a vs Moldova.n aceast cauz, reclamanii sunt 5 membri ai organizaiei non-guvernamentale Juritii pentru drepturileomului(Snejana Chitic, Victor Constantinov, Vladislav Gribincea, Vitalie Iordachi i Vitalie Nagacevschi) -o organizaie din Republica Moldova cu sediul n Chiinu specializat n reprezentarea persoanelor n faaCurii.Potrivit reclamanilor, dup venirea la putere a Partidului Comunitilor, numrul violrilor drepturiloromului a crescut semnificativ. n acel context, a fost creat organizaia, a crei scop era protejarea drepturiloromului prin asistena persoanelor care doreau s depun cereri la Curte. Astfel, reclamanii au considerat cei au cauzat daune serioase Guvernului n urma prejudicierii imaginii sale i a pierderilor financiare carezultat al constatrii violrilor n cauzele reprezentate de ei n faa Curii. Reclamanii au susinut c,

datorit legislaiei n vigoare i avnd n vedere activitatea acestora, ei erau supui unui risc serios caconvorbirile lor telefonice s fie interceptate. Ei nu au pretins de a fi victime ale unor interceptri concrete,telefonice sau potale, i nici nu au iniiat proceduri judectoreti n acest sens.n faa Curii, reclamanii auinvocat violarea art. 8 CEDO (dreptul la respectarea vieii private i de familie), pretinznd c dreptul lor larespectarea corespondenei nu a fost respectat, deoarece legislaia naional n domeniul interceptriiconvorbirilor nu coninea garanii suficiente mpotriva eventualului abuz din partea autoritilor naionale,

precum i violarea art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv), deoarece ei nu dispuneau de un recurs efectivla nivel naional n privina nclcrii dreptului garantat de art. 8 CEDO. Curtea a constatat, n unanimitate,violarea art. 8CEDO. Curtea iniial a constatat c a avut loc o ingerin n dreptul reclamantului, iar ulteriora conchis c aceast ingerin nu a fost "prevzut de lege"n baza constatrilor de mai sus, Curtea a constatatc legislaia moldoveneasc nu acord o protecie adecvat mpotriva abuzului puterii de stat n domeniulinterceptrii convorbirilor telefonice.n ceea ce privete pretenia reclamanilor n temeiul art. 13 CEDO,Curtea a reiterat c art. 13 nu poate fi interpretat ca cernd existena unui remediu mpotriva legislaiei

naionale, or, altfel Curtea ar impune Statelor Contractante cerina de a ncorpora Convenia. Astfel, Curteanu a constatat violarea art. 13 CEDO combinat cu art. 8 CEDO.Curtea a acordat EUR 3,500 cu titlu decosturi i cheltuieli. Compensaii cutitlu de daune materiale i morale nu au fost solicitate.

1.3 Proiectai o situaie n care considerai c este nevoie de limitat inviolabilitateavieii private. Motivai.

La efectuarea aciunilor procesuale nu poate fi acumulat fr necesitate informaie despre viaa privat i intim apersoanei. La cererea organului de urmrire penal i a instanei de judecat, participanii la aciunile procesuale sntobligai s nu divulge asemenea informaii i despre aceasta se ia un angajament n scris. Persoanele de la careorganul de urmrire penal cere informaie despre viaa privat i intim snt n drept s se conving c aceastinformaie se administreaz ntr-o cauz penal concret. Persoana nu este n drept s refuze de a prezenta informaiidespre viaa privat i intim a sa sau a altor persoane sub pretextul inviolabilitii vieii private, ns ea este n drepts cear de la organul de urmrire penal explicaii asupra necesitii obinerii unei asemenea informaii, cu

includerea explicaiilor n procesul-verbal al aciunii procesuale respective. O situatie de limitare legala ainviolabilitatii vietii private ar fi cazul cind in procesul acumularii probelor intro cauza privind violul victimei,organul de urmarire penala cere de la aceasta informatii cu privire la relatiile sale ku faptuitorul, daca anterior a mai


15/50

intretinut relatii sexuale cu acesta, si alte date personale alevictimei pentru deskoperirea tuturor circumastantelor sisolutionare justa a cauzei.

Subiectul14.

Articolul 16. Limba n care se desfoar procesul penal i dreptul la interpret1.1Definii i analizai principiul limbii n care se desfoare procesul penal.Conform CPP in desfurarea procesului penal se utilizeaz limba de stat. Conform CPP si CEDO persoanacare nu posed sau nu vorbete limba de stat are dreptul s ia cunotin de toate actele i materialeledosarului, s vorbeasc n faa organului de urmrire penal i n instana de judecat prin interpret. Pentru aexclude participarea formala a interpretului in procesul penal este necesar de a face verificarea abilitatea

profesionala care tine de calitatea de interpret despre experienta profesionala si aprecierea posibilitatilor salede a traduce complet si corect. Dr la interpret se extindesi a supra mutilor, surzilor si surdo-mutilor careinteleg limba semnelor. Folosirea interpretului este gratuita daca inculpatul nu cunoaste limba de proceduraindiferent de cetatenia lui sau daca este locuitor al statului unde se defsasoara procesul si daca are

posibilitatea sa cunoasca mai mult sau mai putin limba respctiva.

1.2Argumentai necesitatea includerii principiului dat n dreptul la un procesechitabil.

Potrivit art 6 din CEDO orice acuzat are dreptul s fie asistat gratuit de un interpret, dac nu nelegesau nu vorbete limba folosit la audiere. Aceasta prevedere se expune asupra desfasurarii unui procesekitabil datorita faptului ca inculpatul nu stie limbaincare se desfasoara procesul el este pus la curentcu materialele cauzei in limba pe care o cunoaste, prin aceasta asigurinduse un proces ekitabil. Prin

intermediul interpretului inculpatul are posibiliattea de a intelege intrebarile adresate acestuia si de ada raspuns la ele, de a face obiectii impotriva declaratiilor marotrului, partii vatamate si de aduce lacunostina alte circumstante pe care le cunoaste.

1.3 Proiectai o situaie n care asigurarea principiului limbii duce la asigurarearespectrii altor principii procesual penale.

Conform CPP in desfurarea procesului penal se utilizeaz limba de stat. Procesul penal sepoate, de asemenea, desfura n limba acceptat de majoritatea persoanelor care particip laproces. n acest caz, hotrrile procesuale se ntocmesc n mod obligatoriu i n limba de stat. Unexemplu in care sar face o detasare de la principiul dat ar fi situatia in care in timpul unei sedintede judecata atit procurorul, martorii, inculpatul cit si partea vatamata cunosc limba rusa.

Presedintele sedintei de judecata poate, printro incheiere motivata sa hotarasca desfasurareaprocesului in limba cunoscuta de majoritatea participantilor. n acest caz, hotrrile procesuale sentocmesc n mod obligatoriu i n limba de stat

Subiectul 15. Articolul 17. Asigurarea dreptului la aprare1.1Analizai mecanismele procesuale de asigurare a dreptului la aprare.Dreptul la aparare este stipulat expres in Codul de procedura penala a RM shi in ConventiaEuropeana pt apararea Drepturilor Omului, shi anume ca orice persoana acuzata de o infractiuneare dreptul sa se apare singura sau sa fie asistata de un aparator ales de ea, iar daca nu dispune demijloace necesare pt a-l plati, poate fi asugurata in mod gratuit de un avocat din oficiu, atuncicind interesele justitiei o cer. In Hotarirea Plenului Curtii supreme de Justitie cu privire la

practica aplicarii legilor pt asigurarea dreptului la aparare in procedura penala a banuitului,invinuitului shi inculpatului sint stabilite criteriile cind interesele justitiei cer prezenta avocatului:

a) in caz de complexitate sporita a cauzeib) in functie de capacitatea banuitului, invinuitului,inculpatultui de a se apara singur-

urmeaza a fi luate in consideratie capacitatile ,cunoshtintele shi priceperea fiecareipersoane in parte

c) in functie de importanta shi pericolul faptei de comiterea careia este banuita sau invinuitapersoana.

Princiupiul asigurarii dreptului la aparare obliga organul de urmarire penala si instanta sa asigurebanuitului, invinuitului, inculpatului dreptul la asistenta juridica calificata din partea unui


16/50

aparator ales de el sau de catre un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat ,independent de aceste organe.Acest principiu stabileshte ca partile in tot cursul procesului au dreptul sa fie asistate de unavocat ales sau de un avocat care acorda asistenta juridica garantata de stat

Pt a inlatura abuzurile din partea subiectilor oficiali ai procesului penal, procedura interziceorganului de urmarire penala sa refuze participarea avocatului la audierea martorului sau partiivatamate shio interzice interogarea in calitate de martor a persoanei fata de care exista anumite

probe ca a savirsit o infractiune.

Dreptul de aparare implica shi dreptul persoanei de a se apara singur, insa in cod sint enumeratecazurile de participare obligatorie a aparatorului:1 cind aceasta o cere banuitul,invinuitul,inculpatul2 cind persoana nu se poate apara singura din cauza unor afectiuni fiziologice sau mintale3 cind banuitul,invinuitul,inculpatul nu cunoashte limba de procedura, este militar in

termen, este minor, cind I se incrimineaza o infractiune grava,deosebit de gravasauexceptional de grava s.a cazuri prev. de lege.

Principiul garantarii dr. la aparare este limitat de principiul legalitatii, se coreleaza cuprincipiul oficialitatii, este garantat de principiile respectarii demnitatii umane shi al folosiriilimbii de procedura shi se intemeiaza pe pe principiul prezumtiei de nevinovatie.

1.2Generalizai constatrileCtEDO n cauza Castrave vs Moldova.In cauza Castravet contra Moldovei CEDO a declarat cererea admisibila1.3 Proiectai o situai n care n calitate de procuror nu ai accepta renunarea la

aprtor chiar dac aceasta formal este posibil.

Subiectul 16. Articolul 18. Publicitatea edinei de judecat

1.1Explicai importana publicitii i a cazurilor cnd poate s se fac excepie de laaceasta.Publicitatea sedintei de judecata este importanta pt a demostra ca in orice situatie cind are loc oinfractiune faptuitorul este judecat intotdeauna in conditiile legii. Faptul ca sedintele de judecatasint publice este prevazut shi de Constitutia RM, shi de codul de procedura penala shi deConventia europeana pt apararea drepturilor omului. Astfel acestea prevad ca orice persoana aredreptul la o judecata echitabila si publica, efectuata de catre o instanta independenta si impartialasi hotarirea trebuie sa fie pronuntata in mod public. Exceptie de la aceasta regula pot fi incazurile cind este afectata moralitatea, ordinea publica sau securitatea nationala, deasemeneacind o cere interesul minorilor sau protectia vietii private a partilor. Mai sunt si alte cazuri cindsedinta poate avea loc cu usile inchise si anume atunci cind datorita unor imprejurari speciale,

publicitatea ar putea prejudicia interesele justitiei, in acest caz aceasta decizie trebuieargumentata fiind respectate toate normele procedurii judiciare.1.2Argumentai necesitatea publicitii ca un principiu al procesului penal.


17/50

Este necesara prezenta publicitatii ca un principiu al procesului penal fiindca in asa mod estesatisfacut interesul membrilor societatii, care este un interes de influenta reciproca si utila ptsocietate. Prezenta acestui principiu asigura transparenta justitiei intro societate democratica, siare rolul educativ general al procesului de infaptuire a justitiei. Fiind publice sedintele societateastie ca orice fapta ilegala este sanctionata si poate urmari insushi procesul de infaptuire a

justitiei, deasemenea judecatorii acorda o atentie sporita modului in care judeca si motiveazahotaririle atunci cind sedinta este deschisa sau cind se inregistreaza pt mass-media.1.3 Proiectai o situaie n care considerai c publicitatea ar putea s duneze

intereselor justiiei. Prezentai argumentele pro i contra.Limitarea principiului publicitatii este necesara intro anumita masura pt a asigura inviolabilitateavietii private a persoanei care nu doreshte sa fie publica pt ca tine exclusiv de viata intima a ei.Sau atunci cind prin publicitatea sedintei se aduce prejudiciu moral minorilor sedinta poate avealoc cu ushile inchise, deasemenea in interesul moralitatii, al ordinii publice sau securitatiinationale. Acest principu necesita a fi limitat si in cazul cind publicitatea sedintei prejudiciazainteresele justitiei, atunci cind devin cunoscute tuturor anumite materiale legate de proces si carein acest fel pericliteaza mersul acestuia. Limitarea acestui principiu este reflectata expres shi incodul de procedura penala unde se stipuleaza ca in procesul in care un minor este victima saumartor, instanta de judecata va asculta declaratiile acestuia intro sedinta inchisa.

Subiectul 17. Articolul 19. Accesul liber la justiie1.1Descriei aciunea principiului accesului liber la justiie n cadrul procesului penal.Principiul accesul liber la justitie in procesul penal este prevazut de conventia europ. Pt apararea dr. omului, shi deconstitutia RM shi de codul de proced. Penala a Rm shi presupune ca orice persoana are dreptul la examinarea sisolutionarea cauzei sale in mod echitabil , in termen rezonabil, de catre o instanta independenta,impartiala, legalconstituita care va actiona in conformitate cu legislatia. Dreptul la justitie este un drept fundamental al persoanei, sicorespunde obligatiei instantei ca in conditiile legii sa se pronunte asupra cererii. Legea determina cadrul proceduralde realizare a accesului liber la justitie, astfel posibilitatea sesizarii instantelor judecatoreshti pt aparareadr.,libertatilor si intereselor legitime se va realiza pe cale inaitarii cererii directe. Accesul liber la justitie se poaterealiza integral numai printrun tribunal independent si impartial organizat. Acest principiu este asigurat de institutiaincompatibilitatii in procesul penal, scopul acestei institutii este asigurarea impartialitatii instantei de judecata si

posibilitatea oferita partilor , invocind cazurile de incompatibilitate, de a exclude prin intermediul recuzarii de lainfaptuirea justitiei judecatorul, cit shi procurorul,ofiterul de urmarire penala care este direct sau indirect interesat insolutionarea cauzei.1.2Generalizai constatrile CtEDO n cauza Ciorap 19 iunie 2007 vs Moldova.In cauza Ciorap contra Moldovei CEDO a hotarit ca a fost incalcat art. Privind conditiile de detentie a reclamantuluishi cel privind alimentarea silita a lui, deasemenea constata ca a fost incalcata cenzura corespondentei sale siconditiile in care trebuia sa se intilneasca cu vizitatorii sai, la fel declara ilegal si refuzul instantei de judecata de aexamina recursul reclamantului pe motiv de neplata a taxei de stat. si hotarashte a I se plati de catre stat prejudiciilemorale shi cheltuielile de judecata in valoare de aproximativ 22,000 euro1.3 Apreciai modalitatea de realizare n activitatea organelor de urmrire penal a

obligaiei de a lua toate msurile prevzute de lege pentru cercetarea sub toateaspectele, complet i obectiv a circumstanelor cauzei n corelaie cu principiul

oficialitii, contradictorialitii procesului penal i a respectrii drepturilor,libertilor i demnitii umane.


18/50

Subiectul 18. Articolul 20. Desfurarea procesului penal n termen rezonabil1.1 Analizai importana principiului dat i criteriile dup care se stabilete

respectarea lui.

Importana acestui p se deduce prin determinarea: Criteriile de apreciere a termenului

rezonabil de soluionare a cauzei penale snt:1) complexitatea cazului include circumstantele lui atit de fapt cit side drept luate in ansamblu (nr

participantilor la proces,nrepisoadelor infrctionale incriminate etc.) 2) comportamentul prilor laproces este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatiei statuluiin depasirea termenelor rezonabile sigradul acesteai vinovatii.3) conduita organului de urmrire penal i a instanei de judecat consta inrapiditatea cu care aceastea solutioneza intrebarile si efectuiaza actiunele procesuale necesare pt amisca cauza penala spre o solutionre mai definitiva.Acest criteriu tine si obligtiastatului sa orgnizezesistemul legal in asa fel incit sa permit organele competente sa asigure termenul rezonabil.4) vrsta de

pn la 18 ani a victimei este de a oferi o protectie mai mare acestor persoane ,anume prin accelerareainstrumentari cauzei.Rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie sa fie apreciata prin prismacircumstantelor cauzei concrete tinindu-se cont de criteriile stabilite de lege si anume complexitateacazului,conduita organului de urmarire penala si a instantei de judecata , comportamentul partilor sivirsta de pina la 18 ani a victimei.conduita organului de urmarire penala: tine de rapiditatea cu care

acestea solutioneaza intrebarile si efectueaza actiunile proceduale necesare pentru a misca cauzapenala spre o solutionare definitive. Statul raspunde atit pentru conduita organelor mentionate , cit si aaltor personae care au fost atrase in cadrul procesului pentru a contribui la solutionareacauzeicomplexitatea cazului: include toate circumstantele lui atit de fapt cit si de drept luate inansamblu comportamentul partilor este aplicat pentru a se stabili existenta vinovatieie statului indepasirea termenelor rezonabile si gradul acestei vinovatii .virsta victimei a fost introdusa pentru aoferi o protectie mai mare acestor personae anume prin accelerarea instrumentarii cauzei.

1.2Generalizai constatrile CtEDO n cauza Holomiov.

1.3 Proiectai o situaie n care volumul mare de munc a judectorilor ar putea fi cao justificare a examinrii cauzelor ntr-un termen mai extinse.

Subiectul19.

Articolul 21. Libertatea de mrturisire mpotriva sa1.1 Explicai esena princpiului libertii de mrturisire mpotriva sa.

Nimeni nu poate fi silit s mrturiseasc mpotriva sa ori mpotriva rudelor sale apropiate, a soului, soiei,logodnicului, logodnicei sau s-i recunoasc vinovia. Persoana creia organul de urmrire penal i propune sfac declaraii demascatoare mpotriva sa ori a rudelor apropiate, a soului, soiei, logodnicului, logodnicei este ndrept s refuze de a face asemenea declaraii i nu poate fi tras la rspundere pentru aceasta.Nerespectarea acestor

prevederi va duce la faptul ca datele obtinute prin audierea martorului nu va fi admise ca probe si nu vor putea sa fiepuse baza sentintei sau altor hotariri judecatoresti.Deasemenea A doua regul se refer la libertatea de mrturisirempotriva sa sau de a-i recunoate vinovia.Bnuitul, nvinuitul, inculpatul trebuie s fie obligatoriu informat dectre organul de urmrire penal procuror, instana privitor la dreptul su de a tcea i nu de a mrturisi mpotriva sa,

precum i s primeasc explicaii asupra dreptului dat. Persoana creia organul de urmrire penal i propune s facpropuneri demascatoare mpotriva sa este n drept s refuze de a le face. Motivele recunoaterii dreptului de a tceain n special de protecia acuzatorului mpotriva aplicrii forei coercitive abuzive mpotriva statului. n particular

dreptul de a nu contribui la propria sa incriminare presupune c, ntr-o cauz penal acuzaia caut s-i ntemeiezeargumentaia fr a recurge la elementele probante, obinute prin constrngere sau presiuni, n pofida voineiacuzatului.

1.2 n care situaii stabilite de CtEDO nu este afectat dreptul la tcere.


19/50

De pild dac celui arestat sau reinut i se aduce lacunotin nvinuirea n lipsa aprtorului, atunci invinuitulsauinculpatul are dreptul s nu rspund la nvinuirile ce ise aduc, pentru c singur nu i poate exercita dreptullaaprare. Un drept la tcere al funcionarului public i al autoritii este i acel dreptcare n baza legii i aobligaiei de aprare a secretului economic sau secretului de stat, presupune posibilitateade a refuza motivatcomunicarea informaiilor pe care le-a clasificat sau pe care le consider i sunt secrete economice potrivitlegii.Dreptul la tcere alfuncionarului public fundat pe secretul de stat, secretul economic i secretul profesional, nu

poate fi invocat fa de cei care potrivit legii (ca temei i condiii) au undrept de acces la aceste secrete. Dar acestdrept nu seconfund cu dreptul la tcere pe care l are i funcionarulpublic n calitate de invinuit sau inculpat. n careeste prevzut secretulcorespondenei care presupune dreptul de atcea i de a nu divulga secretulcorespondenei alcelor care au luat lacunotin legal sau ntmpltor despre acesta;de menionat c un astfel de drept este nacelai

timp i o obligaie de serviciu pentrufuncionarul i demnitarul public.1.3 Analizai lista persoanelor mpotriva crora persoana are dreptul s nu fac

declaraii. Considerai c ar trebui modificat? De ce?Martorul, nu poate fi silit s fac declaraii contrare intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate ct i s refuze dea prezenta obiecte, documente, mostre pentru cercetare comparativ sau date dac acestea pot fi folosite ca probecare mrturesesc mpotriva sa sau a rudelor sale apropiate.Martorul este eliberat prin lege de a face declaratiiimpotriva invinuitului, banuitului, inculpatului daca nu accepta sa faca declaratii in sedinta de judecata. nvinuituli

sau Inculpatuluii seaduce la cunotin fapta care formeaz obiectul cauzei,dreptul de a avea un aprtor, precum idreptul de a nuface nici o declaraie, atrgndu-i totodat atenia cceea ce declar poate fi folosit i mpotriva sa.

Subiectul20.

Articolul 22. Dreptul de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori1.1 Analizai coninutul principiului dat i sferele de aplicare ale acestuia.Dreptul de a nu fi urmrit, judecat sau pedepsit de mai multe ori este un principiu al reglementrii raporturilor deDrept i procedur Penal. Este logic ca o persoan care i -a ispit o dat pedeapsa pentru o fapt s nu mai fi pusn situaia de a fi pedepsit nc o dat pentru aceeai fapt. Acest drept include n sine i interdicia urmririi sau

judecrii repetate, din motiv c sunt aciuni inseparabile de procedura atragerii la rspundere penal. Este suficientrepetarea nentemeiat a urmririi penale n privina unei persoane pentru a fi nclcat acest principiu. Principiul de a nu fi urmrit judecat sau pedepsit de mai multe ori este cuprins i se respect i n cazul cnd o persoan a fostsancionat pentru o infraciune ntr-un stat strin. Problema recunoaterii hotrrilor judectoreti strine implicdeducerea termenilor de detenie preventiv dintr-un alt stat, iar n caz de ncepere a executrii pedepsei sauexecutrii totale a ei persoana nu mai este supus pedepsei repetate pentru aceeai fapt.

1.2 Generalizai hotrrea Curii Constituionale cu privire la constituionalitateaart. 63 CPP.

Curtea Constituional a constatat necorespunderea alin.(6) art.63 CPP cu principiul constituional privind accesulliber la justiie, raportat la victim (partea vtmat).Incertitudinea generat de alin.(6) art.63 CPP i lipsa unui act doveditor privind ncetarea de drept a calitii de

bnuit nu permite persoanei-victime de a fi informat cu privire la ncetarea urmririi penale, de a contesta actulinexistent i de a reclama, n caz de necesitate, organul de urmrire penal. De asemenea, nu permite organului statals constate c s-a desfurat o anchet eficient, exigen naintat fa de orice procedur penal finalizat.

n baza celor expuse, Curtea Constituional apreciaz c alin.(6) art.63 CPP ngrdete dreptul de ac ces liber lajustiie i este neconform cu art.20 din Constituie.Astfel, Curtea Constituional relev c prin sintagma n cazul acumulrii ulterioare a probelor suficiente din

propoziia a doua a alin.(6) art.63 CPP legiuitorul nu numai a neglijat normele tehnicii legislative, dar, contrarprevederilor art.22 i art.287 CPP, a permis organelor de urmrire penal s pun persoana sub nvinuire pentru

aceeai fapt. Aceast sintagm, fiind mult mai general dup coninut, intr n contradicie cu prevederea aparfapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental n cadrul urmririi precedente de natur s afectezehotrrea pronunat din art.22 i art.287 CPP. Neavnd ca suport o procedur reglementat clar de CPP, ea permitereluarea urmririi penale i dup ncetarea calitii de bnuit a persoanei, n baza probelor dobndite n procedura

precedent deja finalizat. Astfel, dac pentru organul de urmrire penal sintagma n cazul acumulrii ulterioare aprobelor suficiente poate nsemna continuarea urmririi penale, pentru persoana suspectat aceasta nseamnurmrire penal repetat, ceea ce este contrar principiului non bis in idem.

n baza celor expuse, Curtea Constituional constat c sintagma n cazul acumulrii ulterioare a probelorsuficiente ncalc dreptul de a nu fi urmrit sau judecat de mai multe ori pentru aceeai fapt, consacrat de art.21din Constituie, articol care oblig autoritile publice competente s asigure persoanei suspectate de svrirea uneiinfraciuni toate garaniile necesare aprrii sale.

1.3 Proiectai o situaie n care n urma unor fapte noi este nevoie de reluat urmrireapenal.In legislatia nationala in ceea ce priveste dr de a fi urmarit , judecat sau pedepsit de mai multeori fiind evedentiat in Curtea Suprema de justiei , in Hotarirea Plenului nr 17 ceea ce priveste aplicareain practia judiciara de catre instantele judecatoresti a unor prevederi ale Conventiei pt apararea dr omuluisi liberatilor fundamentale.Deasemenea fiind stipulat in noul CPP al RM.ce acorda valoare de principiu


20/50

al procedurii penale dreptului de a nu fi urmarit, judecat sau pedepsit de mai multe ori.Deasemenea inlegea penala a R.M.acest principiu este cuprin in al.(2) art 7 din C.P. ce prevede ca nimeni nu este supusde doua ori urmariri penale si pedepsei penale pt una si aceeas fapta.In codul de procedura penala44)art.6 este definit, viciul fundamental in cadrul procedurii precedente, care a afectat hotarirea

pronuntata, ca fiind o incalcare esentiala a dr si libertatilor garantate de Conventie pt apararea dr omuluisi a libertatii fundamentale., de alte tratate internationale, de Constitutia Rm. Si alte legi nationale

Subiectul21.Articolul 23. Asigurarea drepturilor victimei n urma infraciunilor, abuzurilor de

serviciu i erorilor judiciare1.1Explicai modalitile de asigurare a drepturilor victimei n urma infraciunilor,

abuzurilor de serviciu i erorilor judiciare

1.2Delimitai noiunea de victim a infraciunii i victim a abuzului n luminajurisprudenei CtEDO.

1.3 Proiectai o situai n care victima abuzului de serviciu a pierdut i trebuie repusn drepturi persoanale.


21/50

Subiectul22.

Articolul 24. Principiul contradictorialitii n procesul penal1.1 Analizai elementele constitutive ale contradictorialitii procesului penal.

1. Separaia funciilor nvinuirii (i susinerii aciunii civile); aprrii (i respingerii aciunii civile) ijudecrii;2. nzestrarea prilor cu drepturi procesuale egale pentru realizarea funciilor sale;3. Poziia diriguitoare a instanei de judecat i dreptul exclusiv al acesteia de a lua hotrrea n cauza

penal.1.2Delimitai contradictorialitatea de egalitatea armelor n lumina CEDO.

Contradictorialitatea presupune ca orice act al dosarului s ajung la cunotina prilorJosef Fischer c. Austria

Contrdictorialitatea ca metoda de reglementare a raporturilor procesuale penale este totalitatea mijloacelor juridiceprin care statul reglementeaza conduita subiectilor,participanti la rap. Juridice, contribuind la realizarea procesuluipenal contradictorial.Pe cind egalitatea armelor re acest principiu nseamn c fiecare parte la un procestrebuie saib anse egale de a-i susine cauza i niciuna dintre prinu ar trebui s se bucure de vreun avantaj substanial fade parteadversAcest principiu se aplic att procedurilor civile, ct i celorpenale, inclusiv recursurilor i

procedurilor subordonate, cum ar fi cele referitoare la cheltuielile de judecat.

n cauzelele penale, dreptul la egalitatea armelor a fost examinat n special cu privire la rolul pe care acest drept lare n jurisdiciilecare utilizeazun avocat general sau un magistrat similar, mai ales nprocedurile de apel, n faacurilor de casaie i a curilor supreme, situaiin care Curtea European a Drepturilor Omului a constatatnclcareaart. 6.1 din cauza nedezvluirii n avans fie a susinerilor ofieruluirespectiv sau a celor coninute nraportul judectorului ce a avut ca efectincapacitatea persoanelor afectate de a rspunde la acestea.n jurisprudena european, principiul egalitii armelor semnifica tratarea egal a parilor pe toat durata

desfurrii procedurii n faa unui tribunal, fr ca una dintre ele s fie avantajata n raport cu cealalt parte saucelelalte pri n proces. Acest principiu decurge n mod direct din faptul c orice persoan are dreptul lasoluionarea cauzei sale n mod echitabil.Principiul de egalitate a armelor este deosebit de important ntruct se subnelege respectarea dreptului la aprare

sau chiar necesitatea unei dezbateri contradictorii, garanii puternice n care se integreaz din ce n ce mai mult i acror efectivitate este necesar s fie protejat. Curtea European a Drepturilor Omului a amintit ca elementele de

prob trebuie s fie n principiu prezentate n fata justiiabilului, n edina public, n vederea unei dezbatericontradictorii

1.3 Argumentai care principii asigur contradictorialitatea procesului penal.Unii autori (Daev V.G.) consider c principiul contradictorialitii nu exist de facto, se nglobeaz n coninutul

altor principii independente ale procesului penal. Ca exemplu de astfel de principii pot servi: principiul nfptuiriijustiiei exclusiv de instanele judectoreti, prezumia nevinoviei, principiului asigurrii dreptului la aprare,principiul egalitii prilor n instana de judecat .Alt opinie se refer la aceea c categoriile de form i principiu a procesului se coraporteaz ca general i specialde aceea legea procesual penal trebuie s prevad nu principiul contradictorialitii, ci principiilecontradictorialitii n dependen de forma procesului aleas de legiuitor. Aceast opinie argumenteaz prinfaptul c contradictorialitatea este modul de realizare a procesului penal, care garanteaz la toate etapele egalitateaacuzrii i aprrii. Acelai autor enumr urmtoarele principii ale contradictorialitii: 1. Principiul realizrii justiiei (inclusiv adoptarea altor hotrri ce influeneaz soluionarea cauzei penale) numai de

ctre instana de judecat;2. Principiul realizrii urmririi penale numai de partea acuzrii;3. Principiul asigurrii nvinuitului dreptul la aprare;4. Principiul egalitii prilor.Pentru clarificarea coninutului principiului contradictorialitii este necesar s examinm i legislaia n vigoarecare l consacr expres.S examinm Codul de Procedur Penal al RSSM (abrogat deja) care a fost adoptat la 24 martie 1961 i care areglementat raporturile procesual penale inclusiv i dup un deceniu de la obinerea independenei de ctreRepublica Moldova. Acest CPP nu a reglementat expres principiul contradictorialitii. Totui n cap. XXII care sereferea la Condiii generale ale dezbaterilor judiciare, n art.215 Egalitatea n drepturi a participanilor n faa

judecii era prevzut: Acuzatorul, inculpatul, precum i partea vtmat, partea civil, partea civilmenteresponsabil i reprezentanii lor se bucur de drepturi egale n faa judecii n ceea ce privete administrarea

probelor, participarea la examinarea acestora i formularea cererilor.

Dup cum observm, egalitatea n drepturi a prilor era prevzut doar n privina administrrii probelor, examinriilor i depunerii cererilor n faza judecrii cauzei, n rest este vdit inechitatea dintre poziiile prilor dac nalizm

prevederile legale referitoare la faza de urmrire penal.Din moment ce Republica Moldova s-a declarat ca fiind stat de drept au trebuit s fie ntreprinse i unele schimbri
http://jurisprudentacedo.com/Josef-Fischer-c.-Austria-Contradictorialitatea-procedurii.-Comunicarea-actelor-dosarului.htmlhttp://jurisprudentacedo.com/Josef-Fischer-c.-Austria-Contradictorialitatea-procedurii.-Comunicarea-actelor-dosarului.htmlhttp://jurisprudentacedo.com/Josef-Fischer-c.-Austria-Contradictorialitatea-procedurii.-Comunicarea-actelor-dosarului.html


22/50

eseniale n cadrul sistemului de drept. Astfel, prin reformele aduse sistemului judectoresc situaia a fost modificatpozitiv i anume: la 06.07.1995 Parlamentul adopt Legea Republicii Moldova cu privire la organizareajudectoreasc nr.514-XIII. Art.10 al acestei legi pentru prima dat n istoria Republicii Moldova prevede expres nal.(3) c: Judecarea cauzelor se efectueaz pe principiul contradictorialitii. Aceast realizare este una care nu

poate fi nicidecum neglijat, ns ea nu a fost i una deplin

Subiectul23.

Articolul 26. Independena judectorilor i supunerea lor numai legii1.1Analizai coniunutul principiului dat i indicai importana lui.2 Independena judectorilor nu este o prerogativ sau un privilegiu, n propriul lor interes, ci n interesul statului

de drept i al celor care caut i cer nfptuirea justiiei, motiv pentru care aceast valoare pe care o numimindependen, reprezint, deopotriv, o condiie obligatorie pentru existena statului de drept i o garaniefundamental a unui proces echitabil.

3 n cadrul activitii lor, judectorii vor asigura dreptul oricrei persoane la un proces echitabil. Acetia vorpromova dreptul oricrei persoane la un proces echitabil i public, ntr-o perioad de timp rezonabil, n faaunei instane independente i impariale, constituit conform legii, n vederea stabilirii drepturilor i obligaiilorcivile ale acesteia sau n cazul oricrei acuzaii penale mpotriva sa.

45 Independena judectorului este indispensabil unei justiii impariale, n conformitate cu legea. Aceste dou

noiuni sunt indivizibile. Toate instituiile i autoritile, naionale sau internaionale, trebuie s respecte,protejeze i apere aceast independen

1.2 Generalizai cauza Tocono i Fundaia Profesorii Prometeiti.1.3 Scriei un eseu depsre importana principiului dat pentru existena unui proces

echitabil

E la general scris.criteriile care demonstreaza independenta judecatorilor- independena funcional;- independena material;- independena profesional.independena funcional: recrutare, selecie, numire, promovare, delegare, detaare, transfer, eliberare dinfuncie.La nivel tehic, legislativ, constatm c, factorul politic a fost eliminat din cadrul acestor proceduri.Nici unmagistrat nu poate susine astzi, cu temei, imixtiuni de tip politic n sfera competenelor sale.Relativ la

independena materiala judectorului, prevede c remunerarea judectorilor trebuie garantat prin lege itrebuie s fie corespunztoare demnitii profesiei i responsabilitilor pe care le au. Acestei recomandri i seadaug cele cuprinse n Carta Euronean privind Statutul Judectorilor [4], aprobat de Curtea de Justiie aComunitilor Europene.Ct privete independena profesional a judectorilor, analiza de coninut se axeaz

pe cele trei tipuri de competene pe care trebuie s le posede un judector: competene profesionale, competenesociale i competene umane, cu valoare i pondere egal n configurarea portretului unui magist rat.Lanfptuirea justiiei n cauzele penale, judectorii snt independeni i se supun numai legii.Judectorii judec cauzele

penale pe baza legii i n condiii care exclud orice presiune asupralor.Judectorul judec materialele i cauzelepenale conform legii i propriei convingeri bazate peprobele cercetate n procedura judiciar respectiv.Judectorulnu trebuie s fie predispus s accepte concluziile date de organul de urmrirepenal n defavoarea inculpatului sau snceap o judecat de la ideea preconceput cacesta a comis o infraciune ce constituie obiectul nvinuirii. Sarcina

prezentrii probelornvinuirii i revine procurorului.Justiia penal se nfptuiete fr careva imixtiune. Judectorul

este obligat s se opunoricrei ncercri de a exercita presiune asupra sa. Exercitarea de presiuneasuprajudectorului la judecarea cauzelor penale cu scopul de a influena emiterea hotrriijudectoreti atragerspundere conform legii.Judectorul de instrucie este independent n relaiile cu celelalte organe de drept iinstanejudectoreti i i exercit atribuiile numai n temeiul legii i n cadrul acesteia.a Independena judectorilor este unul dintre principiile fundamentale ale organizrii i realizrii justiiei. naplicarea legii, independena judectorilor exclude noiunea de ierarhie, subordonare. Avnd rolul de atrana litigiile n mod obiectiv, conform legii, i fiind o putere prinei nii, judecto

Documents

Partea Generala DPP