PUNCTELE DE ATRACŢIE PE TRASEUL TURISTICPREZENTAT

Traseul primei zile cuprinde: Plecarea din Timişoara la ora 7 AM, transportul efectuându-se cu un microbuz cu

o capacitate de 9 locuri, din care 7 sunt turişti, un ghid şi un conducător auto; Între orele 9 - 13 se vizitează bisericile din localităţile:

- Coşeviţa, (Biserica de lemn „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construită în anul 1776);

- Abucea (Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, construită în secolul al XVIII-lea );

- Tisa (Biserica de lemn, construită în anul 1794) ;- Sălciva (Biserica de lemn, construită în anul 1780).

Între 13 – 14.30 se serveşte masa de prânz la restaurantul hotelului din localitatea Ilia;

Între 14.30 – 19 se vizitează restul edificiilor religioase din localităţile:

- Gothatea (Biserica de lemn, construită în anul 1805);- Gurasada (Biserică de piatră construită în anul 1294);- Câmpuri Surduc (de Sus – construită în anul 1730);- Tătărăşti (Biserica de lemn construită în anul 1700).

Între 19 – 20 se serveşte masa de seară, după care se face cazarea la persoane particulare.

Traseul din ziua a II-a cuprinde: Între 7 – 8 – mic dejun, după care se continuă cu vizitarea bisericilor din

localităţile:- Zam (secolul XX);- Cerbia (Biserica de lemn, construită în jurul anului 1800);- Pogăneşti (Biserica de lemn, construită în anul 1810);- Micăneşti (Biserica de lemn, construită în anul 1780);- Almaş – Sălişte (Biserica de lemn, tencuită, construită în perioada 1810 -

1815); Între 13 – 14.30 se serveşte masa de prânz în localitatea Zam; Între 14.30 – 19 se continuă vizitarea localităţilor:

- Glodghileşti (Biserica de lemn, construită în anul 1742);- Brădăţel (Biserica de lemn, construită în secolul al XIV-lea);- Petreşti (Biserica de lemn, construită în anul 1816);- Godineşti (Biserica de lemn, construită în anul 1850);

Între 19 – 21 se serveşte masa de seară care cuprinde şi o degustare de ţuică din această zonă, după care se face cazarea la persoane particulare.

Traseul din ziua a III-a cuprinde: Între 7 – 8 – micul dejun, apoi se continuă cu vizitarea unei gospodării particulare

şi luare pulsului unei zile din viaţa ţăranului român într-o localitate rurală (Zam - Tătărăşti);

Între 13 – 14.30 se serveşte masa de prânz, după care grupul de turişti se reîntoarce la destinaţie.

1

ANALIZA POTENŢIALULUI ECONOMIC AL ZONEI

În anul 2001, zona turistică Zam – Ilia – Coşava a fost vizitată de 2 300 turişti (perioada mai - octombrie). Fată de anii precedenţi s constată o scădere a numărului total de turişti aferentă zonei analizate, fapt datorat atragerii potenţialilor vizitatori către punctele principale de atracţie din judeţ, coroborat cu scăderea puterii de cumpărare a românilor, în special cu puterea de cumpărare a pensionarilor.

Un alt factor important în evoluţia trecută, dar mai ales viitoare îl constituie caracterul preponderent specific agroturismului, care, din păcate, nu a fost suficient de mult promovat şi implementat în judeţ, situaţie caracteristică de altfel, întregii economii naţionale.

În ciuda faptului că polul turismului în judeţ îl constituie obiectivele de cultură şi artă medievală (Castelul Huniazilor, Cetatea Devei) şi cele menţinute din perioada antichităţii (Castrul roman de la Sarmizegetusa, cetăţile dacice din perimetrul Costeşti – Blidaru – Sarmizegetusa Regia), datorită dificultăţilor din ce în ce mai mult acutizate, afirmaţi edovedită prin scăderea numărului mediu de zile turist, datorită dificultăţilor financiare resimţite de întreaga populaţie, turismul agrar (agroturismul) poate beneficia de reală şansă de revigorare şi dezvoltare. Oamenii locului, băştinaşi ai zonei studiate (Zam – Ilia - Coşava) trebuie să conştientizeze „zăcământul” de bogăţii culturale şi spirituale peste care au fost puşi şi moştenit.

Este de competenţa autorităţilor judeţene de a sprijini şi promova turismul în aceste ţinuturi mizându-se pe dorinţa românului de ase bucura de natură şi ţinând cont mai ales de dificultăţile reale pe care aceştia le întâmpină.

Un sejur în localităţile aferente zonei poate fi mult mai plăcut şi mai ieftin comparativ cu ofertele posibile făcute de societăţile hoteliere din judeţ.

Un sector în plină dezvoltare, precum agroturismul rural este indiscutabil un câştig atât pentru localnici, cât şi pentru turişti. Punctul forte al unui sejur la ţară îl constituie tradiţionala ospitalitate românească (în special ardelenească), îmbinată cu excursii la lăcaşele de cult din lemn şi piatră de o inestimabilă valoare şi cu frumuseţile naturale ale locurilor întâlnite.

Având în vedere cele spuse mai sus din punct de vedere al analizei economice a zonei se poate mari durata medie în zile/turist în judeţ de la 3,2 zile la 5 – 6 zile într-o primă fază, precum şi a numărului total de vizitatori/sezon de la 2 300 la 4 000 – 4 500 vizitatori. Însă, trebuie reamintit faptul că această revigorare a serviciilor în judeţ şi mai ales în zonă poate fi realizată doar cu eforturi interne în publicitatea şi promovarea turismului rural, precum şi în acordarea de facilităţi către localnicii potenţiali primitori de turişti, ce trebuie să vină din partea autorităţilor judeţene şi locale.

O evoluţie îmbucurătoare a veniturilor obţinute din servicii din agroturism poate fi previzionată şi din punct de vedere al informaţiilor cu caracter statistic existente în alte zone din ţară. Astfel, formând o analogie între situaţia de facto a staţiunii Muntele Mic (judeţul Caraş - Severin) şi cea a localităţilor vizate practicării agroturismului din judeţul Hunedoara se poate previziona cu un procent destul de ridicat că specificul turistic al staţiunii Muntele Mic poate fi transpus (din punct de vedere al corturilor) şi zonei Zam – Ilia – Coşava.

Principalul element ce hotărăşte dimensiunea fluxului de turişti în turismul actual este indiscutabil nivelul preţurilor de cazare, dar apoi poate fi pus în discuţie şi gradul de confort aferent. S-a observat că la un preţ aferent unei persoane pe zi situat între 150 000 – 200 000 lei, fluxul de turişti, în special în week-end datorită obligaţiilor contractelor de muncă din timpul săptămânii a fost extrem de ridicat mult peste potenţialul de cazare al cabanelor existente pe munte în condiţiile în care doar cazarea costa preţul amintit.

2

Această situaţie poate fi folosită şi exploatată şi de autorităţile şi locuitorii judeţului Hunedoara, cu atât mai mult cu cât un sejur în localităţile rurale poate fi stabilit la aceleaşi preţuri, însă cu un confort şi o ospitalitate mult superioară datorită includerii în preţ, pe lângă cazare, şi a mesei pregătite şi servite de localnici, furnizare de informaţii despre zona respectivă, trasee turistice, memorabilele lăcaşuri de cult de o inestimabilă valoare prin vechime, autenticitate şi „încărcare spirituală”.

Toate aceste aspecte nu pot fi decât atuuri sigure şi realiste pentru atragerea iubitorilor de natură, oameni şi de Dumnezeu. În plus, acesta poate duce şi la formarea unei clientele fidele, cu implicaţii benefice în viitor.

Din relatările şi discuţiile avute cu localnicii a reieşit dorinţa acestora de a promova propria lor afacere, cu intenţiile cele mai bune în ceea ce priveşte implicarea totală a lor. Mai mult, preţurile de 150.000-200.000 lei/zi sunt considerate foarte bune, din punctul lor de vedere. Mai mult decât sigur, este de presupus, deşi situaţia economică este dificilă, că un număr ridicat de turişti vor opta pentru plăcerea unică de a se bucura de locuri pitoreşti şi ospitalitatea gazdelor.

Acestea fiind spuse, dacă se depăşeşte pragul critic de lansare propriu-zisă a afacerii, turismul rural poate constitui o sursă importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului local, prin creşterea disponibilităţilor băneşti aflate la îndemâna autorităţilor locale, care vor pute fi folosite în continuare la dezvoltarea localităţilor implicate în programul turistic, la construirea de noi puncte turistice, şi în final, prin recunoaşterea generală a zonei în ceea ce priveşte potenţialul şi condiţiile excelente oferite turiştilor.

* În actualul stadiu de dezvoltare economico-socială şi de tranziţie la economia de piaţă a României, turismul deţine un rol tot mai important în satisfacerea trebuinţelor legate de odihnă, recreere, agrement, tratament şi cură balneară ale oamenilor muncii; acest rol se va amplifica în continuare datorită eforturilor de optimizare a activităţii turistice prin valorificarea superioară a potenţialului natural şi antropic, folosirea raţională a resurselor materiale, umane şi financiare.

* Aplicând la nivelul judeţului Hunedoara principiile şi metodologia abordate în “Zonarea turistică a României“ (amplă lucrare de cercetare ştiinţifică a teritoriului ţării structurat în unităţi teritorial-turistice) au fost evidenţiate trei zone (zece arii turistice), două areale, două centre, nouă localităţi şi şaizeci şi şapte de puncte turistice astfel:

- Zona turistică Retezat – Parâng;- Zona turistică Haţeg – Grădiştea;- Zona turistică Munţii Apuseni;- Arealul turistic Ţinutul Pădurenilor;- Arealul turistic Mureş – Strei.

* Din analiza zonelor, centrelor şi punctelor turistice reiese că judeţul dispune de o zestre bogată şi diversificată de factori terapeutici naturali, constituită din: ape carbogazoase, ape sulfate şi sulfuroase, ape concentrate, ape geotermale.

* Gradul de echipare şi dotare cu baza materială specifică este relativ scăzut, judeţul Hunedoara ocupând locul al XIV-lea pe ţară după numărul locurilor de cazare existent.

* În ce priveşte gradul de confort, oferta judeţului se adresează unei game largi de preferinţe, ponderea mai ridicată (40%) fiind destinată segmentului de turişti care optează pentru confort scăzut.

* În judeţul Hunedoara se constată lipsa unor amenajări care să facă funcţionale dotările de agrement existente precum şi vastul domeniu schiabil existent.

3

* Chiar în condiţiile diminuării numărului de turişti cazaţi, judeţul Hunedoara se menţine cu număr ridicat de turişti cazaţi, ceea ce evidenţiază în ultimă instanţă un grad ridicat de atractivitate.

* Dezafectarea spaţiilor de cazare turistică cu un grad ridicat de uzură.* Modernizare şi ridicare a gradului de confort a capacităţii de cazare existente.* Construirea de hoteluri clasificate superior ( 3 stele).* Amenajarea unor puncte de recreere în localităţile urbane şi a unor puternice centre

de agrement în zonele periurbane.* Valorificarea superioară a potenţialului natural montan prin extinderea posibilităţilor

de practicare a sporturilor de iarnă şi vară.* Extinderea de noi trasee turistice intra şi extra judeţene, precum şi menţinerea şi

revitalizarea celor tradiţionale cu precădere a obiectivelor cu valoare de unicat.* Efectele negative ale dezvoltării turismului asupra mediului înconjurător pot fi

diminuate printr-o valorificare ştiinţifică şi raţională a potenţialului turistic evitându-se afectarea echilibrului ecologic a unor resurse turistice.

* Se poate avea în vedere faptul că dezvoltarea durabilă a turismului are o contribuţie însemnată în armonizarea intereselor diferitelor ramuri ale economiei, acesta fiind domeniul care stimulează preocupările pentru păstrarea unei naturi pure capabile să asigure condiţii favorabile de viaţă pe pământul strămoşesc al Daciei lui Burebista şi Decebal.

4