Psihologie Judiciara ; Victimologie Pg - 115-128 ; 55-58

8/2/2019 Psihologie Judiciara ; Victimologie Pg - 115-128 ; 55-58

1/18

Sectiunea A

PSIHOLOGIE VICTIMAIA

DMR~ (A JZAL-.ETI~LO~I~.PE. TE~NUL VICTIMIzAIuICauze, (j'cte ,:)1 consecm~e (Imphcapl PSlhologIce ale actului agresionalprivind victima)

EFECTE ~I IMPLICATII PSIHOLOGICE ALE ACTULUI AGRESIONALPRIVIND VICTIMA

Pentru a inlatura posibilitatea victtmtzartt, oamenii evita sa meargala i:)itlliQ'teeLeeting-uri ~i adunari sociale, parcuri etc., altii refuza chiar ore suplimen~rnuncapentru a nu fi In situatia de a se intoarcs tarziu de la serviciu.m Frica de crima e personalizata In frica de necunoscup, ori 1"T'i"",,,,.I.,t mute (viol, omor, omor prin cruzimi) sunt infaptuite de cele :>\ ...,~:rsoane cunoscute: prieteni, prieteni de familie, rude, sop, iubitl,P I n ee privesc efectele actului agresional asupra popUJlaJlel,.,yw]~~~dintre ele eu titlu de exemplu:- panica;

- frica de necunoscut (neinteles = IlC"U:1.J'' ';:t' ' 'y,,,~.- suspiciuni;- precautii:- apatia;- refuzul de a- refuzul de a


2/18

It" sau Ultatii Aeeasta devine part .r '1 I'nOI, ~ e diJ" ~ 111d nu le reeunoa~tem ~i Ie neg3_ . n Vi",.nur' Ll '_, . . ....II e J rj .. .. - ~~ Jill (lr:1sul ei urnp de 3 IUOl. Cand s '~~nt,- r ere'1L '_. -au i ....r v, '1 po\este.lsea expenenta de trafie. Un I ntotst: It" '~I ,,1 ~ furi -. e e dihr, e _ -:iSltcrrupul. Era rioasa ~I suparata sp "'~ ,,' L .1 ,1 pal eo _ bi unand'[.1 to' J .1 I > t nlpiJt ea se simtea me, nu avea nim: . U- It ,-a In a _ - .. "e ~I c a

. ..' }. cc'tJ L , I lseulta, Elena a lneeput sa spuna ea simt nilr : _ p , . r .u ogu o . - _ . f r o - tfi I' _ tEla c a. " t 'cJ ~, .1 ry I Imple. Dupa u ' , ihI I un__cornpleteze n ", macar ~ ~'e rorrnu are, . blemei a vorblt eu pSI 0 ogu aproape doua 0 -~'-I:t prIn neqarea pro' _ titui , r e o Ele~l va avea 0 cepresie De;;, a !neepu t le Aeeasta etapa s-a cons It mtr-un pas I' II a- - ct Ie ei au fost norma ' Itare si mpol'h~a fost ascultata ~IaSlgurata ca rea ,II izolare Insingurare, neascu tare I teama cei , ,,' -''''Itpentru aeeeptarea sennmentelor de fune, frustrare, r ..,.1 Piel'de

con~olul. . i re reu~ita ~ipoate cauza reactii de neeontrolat pe .Incercarea de evitare a sennmentelor rareor_.a . experienta duee la izolare si insingura penoade.I . . id _ d eei care au trait aeeea~l, remal ungi de nmp, n epartarea e _. . te In nmpul evenimentului p .Simptomele sn:esului post-traumatic pot ~parea ..lOa:::'1 ~unt doar post-traumatice ci recum}i d u p aeonsumarea acestuia, de aeeea putem spune ea reacplle pot aparea l l laidevreme astfeI: . _lnainte de trafie: Elena stia c a va trebui sa treaca il:gal gramJ:a, sa. lucr.eze ,ca ,b~b~-si~er in l ta lia ~ n uspusese nimie familiei despre toate acestea. Ea s_ep~egate~ p~ntru a situane dificila $1 penculoasa. t~ f aplan uri legate de plecarea de acasa ~itraia eu frica ~J IOcertltudme pentru ce va urma. te a

In timpul traficului: reactille emorionale pe perioada traficului pot fi reprimate sau \;u:ntrnl ....nernanlfestandu-se niciodata, sau pot fi exprimate In momentul evadarii din locul in care a fost seChl~raf!r~fortata sa se prostitueze.Dupa incetarea traficului: reacplle pot aparea imediat sau mai tarziu, variind de la cateva IIlllnU.t&.lla.ani.

Pentru a intelege simptomele 55PT trebuie avute in vedere experienta anterioara de?e~sonali~tea victimei, consecintele traumatice ale evenimentului ~i tipul de ajutor pe careIntimpul $1 dupa producerea incidentului.. Se poate inmmpla ca unul dintre simptomele 55PT sa fie nemanifestarea niei unubsm:g}j l lhpsa vreunei reaqii a victimei poate constitui de fapt 0 reactie.l

1.ReacJji caracteristice ale SSPTIn timpul unui eveniment traumatizant pot aparea anumite1llafpidtat 'ecr p.ot:fi :Pnute sub rea.61!U!Q


3/18

" IIi I"l PI-L'llInglta;

cc-rh ltd. Lhldr ~i 'in situapi care nu ar fi periculoasesau in relatii cuoamenii;1 I It I I ~ '>lIsPlciunea In relatie cu altit:

t' p 11dflOIce In ce prives~ aSigur~;ea bunurilor, a alarmelor de securitate;

It j1ll-S0dl1


4/18

.,t'~"l n l(j( loJ".. I" fl,.timele violurilor sau pervers"t t'cill '" \ '- 111,,:1\ n 1\ j(lt I s p -I!!Oti la un tip de personalitate la altul)-r,dll(.I(C (t~eLt't'a( t' ' (ulb ,fj'- PDe~s

[ It... . _'i'in de "Plblune pSlholog:ca, (cazul incestWui).c . larea $1 neoarea ~ c I JpSI.JS-U'-1 ver:Jale, felLl. _ < :> ctul de vedere Il1 conlormitate c ut - Il1seram pun ZOn~Din aceastd per_:pec Jva.. t- de 0 speciaJizare absolut necesara Viit 'IQreahtani vrcnmolozice in matene. acoperi a tulUj)iden~mitj de noi :PSihOl?gie vi~tin:dl~". a1


5/18

1I tI, II "prj sj lIb'11 ' , , _ putem1 " " , oc, cre~te Intensitatea stresului pe cand convIngerea ca ,r, 'I lIll ' st"rPd de al1xietate chiar daca ill!exercitarn niciodata acel control.' Percep~a" r '.'1.1'1'11Illt.ltllIl1UIeve~imenteste tot atat de importanrg in evaluarea pe care 0 face pe cat' "1111'.' d >I u.uea electlva a acestor 'l',t, d , ,,', evenlmente, I" " "',I. l,dPdCl(,llca de a prezice aparipa unut eveniment stresant, chiar daca individul nu II11,11,''" "I ,.I ' '' 'l ' d". obtcei sevcntatea stresului. Semnalul de avertizare inaintea unui evenimentstresantI'' ('1','1'" 1I,'IS,llllltlCZCUllaIlUlllltprocespregatitorcare - n Idi ariiefectelorunui1','I'J1 1 , I' '" di ibi Sa ac}.oneze In sensu ImInU ,'tl1 1 1 1 1Iii'll\ 11Il,I:.'UUI1UIsoc irnpre letl. 11IlUpoate eXista niei 0 perioada de stguranta: pe cand in cazul unui

'pc pl 'l 'r ildti1I1,ubicelul se poate relaxa Intr-o anulll it ii masura pana cand un semnal 'il avertizeaza c a un ~o~~Sfl' pl' (,IlL'dl' ,1.:Sl'produce. Experll~entele psihologice3 realizate in laborator au ararat ea atat oamenii c a t ~l'~lli!l1,I1clcretl'r,l evcllltllentele neplaeute predietibile eelor impredictibile,' - ~I,hllr,l I I I care evemtllentele stresante pun laincereare limitele capacitaplor individului ~istima de sine.ivelllide Iiicare un everurnenr de~lIne stres,ant difera de la un individ la altul. Fiecare persoana esteinzestratil.It un poten~ial UI1lC de rez~sten~a la conflict, frustrare, stres ~i are propria experienta de viaj:ii personaIa:C cteristici ee-l pot ajuta sa se adapteze sau sa faca fara, rnai usor situapilor stresante. Cercetatorii Holmes ~~~~~e(1967) 3 lu arg;-Imer:tat :a oric~ schill1bare ~nviaj:ii care soltcita numeroase reajustari poate fiperce.pu..~ca stres3nta, Incerc,3n9 sa mascara Imp_?ctul ~chlmbarilor de viaj:iiau elaborat Scala evenimentelo~ de V l 3 . J L

Evenirnentele de vrata sl~nt .:~alonate, lIle:pand .~u cele mai stresante (decesul unuia dintre sop), pfula 1 aIe rnai putin stresante (mcalcarea rmnorg a legu). Soar putea sa nu fip de acord cu ordinea exactil. a acestorceenimente, Diferite studii au constatat 0 serie de diferen~e eulturale ~i de varstli. (M asu da ~ Holmes,~~ch ~i Holmes, 1971), Este im~o~~t d_eam~nti~ ~i faptul. ea unii oameni nu consldera c a scbimbbiu situatii tensionate (cum ar fi sapt:amana dmamtea unui examen pentru un student). ar th_~iU!~asine este vitala pentru echilibrul psihologic. Atunci cand ea este malta, ne permite sitn: simtim bine In prop~ia pie~e, s~ facem ~ t : a dificultaplor ~xistent:ei ca.?d stima lid",A".meroase suferinte ~l neplacen care vm sa perturbe viata cotidiana EvlmilmeJn~ma de sine ~i-i poate reduce nivelul acesteia. De exemplu: 0 vic:timi a1:Jml'culllli~~ toarsa In satul sau poate f stigmatizata $i etichetata de ~nllnritAtiIn . fl' dpersoanelor din comumtate ca In DIlUSI.1UlliI.[iii.l'lCt:_ILCUilUiIil\JLI:I1I'iI'_acesteia. Vulnerabilltatea" stimei sine este:ceasta lnteracponeaza $ieste mai sensibila la res;piragefeJ_


6/18

_ . du-se Jodi oesistematizate in "'UIi)I'h.__ . [Ice reoasmteorence ~I tntervenpile programa e- hficatIv:rnulror m idule drn care enumeram exemlp rului aoresional privind victima (in~.-h 'oolce a e ac o_ ef -cte '> rmpu. ..dn. P I O. '"sue ale). 'ctimizarii individuale-sociale;(()O'>elln~c'rrrct psiholog1ce ale." I _ulterior rezolvarii judiciareI h J r c al \'!Comel a urtn:s . . ..- rratarnentu pSi. a OgI .' . sihoterapeutic); --.._,vlctlmlzarll (sub aspect clinic ~I P- teorn explicaov-etiologice; __ potennalul de receptivitate victimala; '-,,- entiv-protectJva,- victima din perspectIva prey .' - < : 1 " de suport:, 'ctJ' reconstltutlva y ,_asistenta preventlv-prote v-- potentiaJuJ justipei restaurative etc. "'h I . icti" - d lome pSI 0 ogle-VI malv"Toate acestea intr-o conceppe unitara e .eco 0. " a careIn~~i riposta a comportamentelor violent agresive de pragmatlc sumbru InCOlecti~

viitorului.

PRO BL EM A TIC A "SIT UA T IE I C ON FL IC TU A L E "I N A LGORITM UL VICTIM A - A GRE SOR

Privita .sn ogiinda" agresiunea apare ea victimizare, dar mCIIt lerEmt~>1avea ambele sunt, In primul rand raporturi interumane cu uneontlictualitatea. In eadrul aeestei relatil conflictuale cei doi .actori"eerte. Balansul de ro l agresor - vtctima reliefeaza faptul conforminfracpunii 0 contrfbupe uneori notabila 0poate avea victima "'_ ...-.."au fost elaborate unele c1asifican in incercarea de a delimitadoua elemente ale cuplu lu i penal.


7/18

Il. I\ll'tit'lsi)hn lIllli_z.ll\d.lCCSl ritel-iu, distinge urmatoarele categorii de victime1: n.tot 1I1'\'IIIOVClla C()lllllcrc(l infraqiunii se clatoreaza In totalitate agresorului.1l1.llilll, \ I, t uu.i d.ll.lr (h~)ril5 jocului '1nlamplarii; /11111JlIIII" \'l1lovata deca . t criminalul _ agresiunea poate f imputata intr-o

Ct.I1' 1l1.1~1111, ' l I11JH>I l.ll1lCl\lUlul sau atitudinii viCtimei (incitanta. provocatoare);oa

l

.1(1oldl til' \'il!uV(1t~ co si cl'iminalul_'1n aceasta situape. se poate spune ca exista\ 1'(1 ,,' ~I d"1 lTllllll \clll, "dcpartajarea" fcidlndu-se de catre instanta de judecata; I1Il1i vmovuta dedit criminalul_ finalitatea victimala a infractiunii este rezultatul,-tu:.. 1I.lc(l 111l1l11rIl'preCipitare. facilitare, comise de catre victirne (injurii grave adresate I,ll ll ll ll, ,Igrl'sdrea criminaluiui etc.);

111 total vinovata - victirna este cea care a declarat conflictul fiind, 'in realitate, victimarit'i c1gI'l'sivitJ_}-i; w simulallta sau con/abuiatoare - In acest caz este vorba de 0 falsa victima, 0

care pune in searna alteia 0 anumita fapta fie pentru a "proteja" pe altcineva, fiede razbunare.Urmarind acelasi criteriu, Fattah E. (1968)2 diferenpaza urmatoarele categorii deme: '" w non-partictpativa,.latenta; predispu a ;provocatoare; participanta: falsa. L , a u l b 4 D 1 a , .Subliniind tipurile de ..intalnire" vtctima - infractor, L

c1asificare: initiere, facilitare, provo care, colrni1:er.~$~qJ",


8/18

~ ~ ~ ~ .1 1U fest depa tte Iirnttele le!!ltImei aparan. agresoru1 inipal va deveni in" clJndd "'.un statut juridic ~I sOCIal dlterlt .CAUZE INDIVIDUALE

Fadi a rnststa asupra tipologiilor personalit.


9/18

. .: U / (i (: /I 'i ll ll :/ . "P'~I:t.iCi!~?din pl~n la geneza actelor imputabile ~i a Infractlunilor'1111(1,111',lll,.,(lIllillll,PI(ldclI, 111


10/18

L-\UZ SOCL.\LEr L e lJJ1dlmlt' mediului social eXist. . - .. ~ ente '[ l enta d .upra vicnrmzaru In sens d I ! : l . .

~.l I It' L3ITe indiv:id si societate. Exista e actirJ I o.i.anei ~I rata victirnizaril, In sens,.1 0_rela~r r- d -1 .....a a c ounde serm-n pr, L .H icnmrzarea este re usa. 1 0A t -date '1 -ontexte diferite, ca de exempluce-s+e au ' f' l L ' ~u. _ . dernoz 'ifI- - 10'>- t t' rdJ1clr2va mregJstra 0 rata mult m~1mare a Victi ._

'" t _ _ . - Un procent mal mar d Illh"...adulnlor, copnr fi.nd dreLUp I .rr- 1 rnasura rna: rruca. . . . . e e gOShOttaru-rti, - mare a vtcumt ~ .. t'"eu fernet salanate [angajate] va determina 0 rata mal. . zaru pentru to aeategoriiJe de persoane, dar ferneile ~I copii ~or fi ~ult mal pl~termc afe~!i ?ecatbarba .~ integritatea sociala, rata divorturilor ~J eterogen~ta.te~ etn~co:hngVistica U i;asociate eu 0 rata rnai mare a omuciderilor a~t pen~ fem~l ~l .barbap. cat ~i pentru ~~~i adulti, EfectuJ ererogenltapi va fi mult mal puterruc resimtit decat rata omUCideli lPlIadultilor3; O r, eontextul material - acolo unde eforturile guvemului de a asigura un standviata minim sunt foarte red use ~iunde inegalltatile veniturilor sunt rnari, rata omuci~ d ev a f i c re s cu ta la femei, barbat i ~i copi i , Inegalitatile venitului va determina 0 cre~e~lilo~ales a ratei omuciderilor adultilor", lllai

Faptul c a mamele sunt nevoite sa desfasoare 0 aetivitate retribuita, in geneun program f ix de 6 -8 ore pe zi, va determina 0 serie de eonseci~te repercutate in ~ CUeducape ! eopiilor cat ~i in ee priveste supravegherea aeestora. In ace la s ] timp, PIanU ldeplasanlor, spre i de Ia locul de rnunca, vor angrena 0 anumita insecuritatecu a ta t mai mult eu ca t infractorii pot presupune ea aeestea au asupra lorPe de alta parte, faptul ca pe acelas i teritoriu pot eoexista grupuri$i credinps diferite, vorbind limbi diferite antreneaza de multe orl

membrii ai grupurilor respective, membrii comunitatilor rmno):"}.talipsip de siguran1:3 atat pentru propria persoana,Ia condip i se asociaza i un nivel de

an t jso c :ia Ie va fi ......~""ffl~.


11/18


12/18

Ju ~ ~a dtn cercecarea penala sa nu ~

CAUZE DE tEDIU

De r dlfente (fan L tate S-d mce~t eVldenp:rea un~r I :g a tu _ ri c a U 7 .a lernediul fizrc, rezu tate e cerletan!or pre~mt3 0 relevanta. r~d.us~ c~t _pnve~e i ,medlului fizicasupra V1cumizjrii ;;iunphclt asupra pSlhologJel vtctimet. In cele d' ~vom ocupa in 'p,d,1 de 'nflu,n, m""u'uifumil,a' "up~ p.'o,,,uiui victim~ """' ..Mediu! familial esre definit ca forffia!June psiho-soClala foarte complexa .ansarnblul de stan psihice. moduri de relaponare interpersonala. atitudinC:UP~satisfactie etc.. ce caractenzeaza grupul familial 0 perioada mai mare de tim I, l l i\1el d e'" {,m'liI: ,,


13/18

oIl.P

d 'T ,_j'(OraOlntre me brt ..rn ru unel alIliliide catre nul sa mai m li

,f;: de Violenta este E _.I .J penoada d'e Vi . a,PMca ma]otitatea Vlctune or e a re eazaJupa producereact:Jrzare mai Indelungata. iar alteori polina i

Illtratamtliaie pn'ntreectulU!mortal Cit pri 'e~e caracteristicile' e acestea se nurn- xz.Jemografice sociale ' ~ ,~l culturale Specifice subieqilor irnplicati in

.e \,edere al relatiilor formale 'in4/5 dl , one',n i dupa sex: 'm totalul cazurilor sunt SO\ _ ,..- victime in circa 10% din cazuri;victime in circa 90% din cazuri;

lrst


14/18

CAUZECULTURALE

Prin cauze cultura1e intelegem 0 serie de caracte.ri~?ci ~~ecifice .unui grup S O C i a lla un moment dat (organizarea sociala, religie, nivelul civilizatiei materIal: etc.). cauzeleculturale determina, pe de-oparte felul actiunilor victimizante, iar.pe ~e alta parte, .modulde receptare individuala a fenomenului victimizant, precum st cahficarea unei fapteemenesn ca actiune victimizanta.In aeest sens, cercetarile au relevat c a rata omuciderilor va fi mai inalti DeIIltrubele sexe ~itoate varstele acolo unde pedeapsa cu moartea este legal instituiti Ji~:"._~ca:rea Intr-un conflict armat a fost mai frecventa ~imai efectiva'. Acest Captao.lI 'eIlII:se exphca prin aeeea d i individul va fi inclinat sa eonsidere ca vtata nu1... I;IA4ILc1 timp catinsa~i fnstitutifle ehemate sa 0protejeze 0 pot suprima.

de a Incheia, trebuie ararat ea psihologia victimei (individ 5a1J..lIItl11lU.ImlIaCl :onaJ cu determinari multiple ~icare necesiti 0 abordare,posibile predicpile (oricat de nerealiste s a a r d01d

(indiferentcatde utopice arputeasa para).i tQOQIII


15/18

Sem I.Modulul IIpersonalitatea infractorului -particularita . pSOU....

- factori conjuncturali -situatie declanptorie -CU1"d~l."victima-agresor" - trecerea la act1.4.Trasaturi, tipuri ~i comportamente ale personaJitiitli; t i l " ' .Jung; "Pragul delincvenpal ~i ecuatta persoDali a tre"...Pinatel; .Legea secvenlei temporale" -Mawrer - EYllelldl:r ':-1.5.Personalitetea infractorului recidivist;1.6.Cuplulpenal "victima-agresor" (icllellltificaLreaa:l!n~di"victimala);1.7.Strategii preventive ~icontracararea vi.:tbnbdirUf1.8.Victima - sursa orientativa in conturareabanuifi.A.Ideile pivot inmaterieIn conceptia lui e . G . [ung, exista

fie di avem de-a face cu un om care_Jumea obiectiva - (atitudine ~Yll"rnll1Afigraba spre interior, spr~ lumeaexista ~itipul intermediar [a'itbb_.(-detalii ~iaprofundari,i p ract tca" - Edit.-au to " ; ' victime -)Tipologiile


16/18

tf cu Cit Eysenck. alaturi de mUlti p 'hal IU I IC.Jld' I I' . SI 01Intrcb irea e te, Cll at.lt m te onent.lta spre let om m, ~I cu toate 0 S icon Ide. ca omul e te 0 firnf;J enlllli l1le~l 111111'Z'l,1cele 111.imari neplacerl' '( aces.I I u tIl1l


17/18

) 1'>011 ,"tcltea tntrdctorului este dorninata de suuatia specif.icaII" rUlPl'ilIn act este reactia raspunsul la situatia specific. Illl'dollllndnta .

t.1 '>i_tua!ii/e amorfe specifice ~i nepericuloase in care ocaziaO{t'I,{1 I I 'l1llTl(}g:n~ tre~uie cautars. in asemenea cazuri pesonalitatea este

~e.1 C.II ell telllll~la ~Ituatla ..P.s" iar actul criminal care rezulta de aid este 0C()n'('llill Idill'( ta a mfractorului respectiv. ~J f I llLlllldre exploreaza situapile de altfel inadecvate furtului ~i opereazain 1111 ( I'llbllll' de tra~,sp?rt In cornun, (vezi cap. .Personalitatea _ habitat con-

nct" I cu . t infractionnt din Tratat pag 49-65 - ex. referitor la H. ). Eysenck "...J I I . . I" c. d d ..pr;]clil loti ll:rlll~a II lac p~rte in catego~ia ~xtravertitilor": ...acest tip de in iVIZl secaraclenZl',]Z.1 pnntr-un myel slab de excltatle a cortexului cerebral, fenomen carefmpiedica I_ a~1 _farm~rea_ nar~ala a reflexelor condtttonaro ..." deci extraverti~~i in gen-eral prill slabiciunea innascura a aptltudinilor lor de a fi conditionati (deci socialmenteeducati -N.A.) au taate sansele sa nu reziste la tentatit si astfel sa ado pte, daca nu uncampartament criminal neaparat, eel putin un campartament antisocial).B.Ideile pivot

Cuplul penal victima-agresor (identificarea si autoprotectta victimali).Din punct de vedere juridic, precizarea statutului celor doi membrii ai cup

lui penal, victirna-agresor se face atat in baza stabilirii Inttlattvet in a comiteantisociala cat ~i in baza efectelor acesteia.Persoana ucisa, vatamara corporal, violata etc. apare in calitate de.vi~~qa ucis, a vatarnat corporal sau a violat apare in calitate de (infradc,,)~Exis ta cazuri in care intre infractor i victimi nu a exiimtta:Mterioara ~i totusi din punct de vedere psihologlc JdclQ

~h"nl"r1""" integral de 0 anumita "rillSP~unldeJre"";actului infraqional, (vezi.seleq~.analiza psihologicii Q victimei. .l'UI!~(:.llJWBue. 1988 pag.

Mitrofan,cap. Via_pag.69-107).


18/18

Exista0 serie de fapte rarnase tn faza de rontattva sau In care desicomportamentul violent, vataman corporale grave, sechestrare, lipsire de lll)e_violente etc. victima scapa cu viata si totusi apare problema masuril in care atEMi~este dlspusa voluntar sau involuntar sa-l dernaste pe infractor. Daca teama de recdilttiacestuia este extrem de mare este posibil sa evite complet a-l demasca sausa incerce sa gaseasca alte "explicatii" sau pur si simplu sa nege comiterea mtra(~\l_~':~in toate aceste cazuri, modul de reactie al victimei, psihologia ei vor "informa" as'U.~unor caracteristici psihice ~icomportamentale ale infractorului [ ve z i f o to 1. J j z . u ; , ~ m l t I iC. Idei plvot'Strategfi preventive ~i de contracarare a victimizirii.Ideea ar fi ca intr-o societate libera, echllibrata, armontoasa sa nufel de peri col de victimizare, fiecare individ fiind pe deplin secl1ri:lZaIi~!diitttinicAierinu-l pandeste niciun pericol, vreo primejdie, indifereat de staiftJ1l lprofesional, economic, pe linia varstel, sexului etc.

nefericire, insa, fiecare societate se confrunta en fe:rl0J1Qj).~~~in ultimul timp, manifesta 0 accentuataW l u : )J o e i c ~ipsihosocial, cre~,terE!a~"-atett.l

Documents

Psihologie Judiciara ; Victimologie Pg - 115-128 ; 55-58