-
Parchetele din jurisdictiainstantelor judecătorești.
Prof. univ. dr. Mihnea Claudiu Drumea expert calitate educaţie
juridică https://infolex.snsh.ro
-
Parchet
Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori
șifamilie și judecătorie funcționează câte un parchet.
Numai parchetele de pe lângă curțile de apel și cele de
lângătribunale au personalitate juridică.
Secțiile, serviciile și birourile parchetelor de pe lângă
instanțesunt conduse de procurori șefi. Conducătorul fiecărui
parchet repartizeazăprocurorii pe secții, servicii și birouri în
funcție de pregătirea, specializareași aptitudinea acestora.
În cadrul parchetelor funcționează colegii de conducere
careavizează problemele generale de conducere a parchetului.
-
ProcurorProcurorul (din franceză procureur) este un magistrat,
acuzator
public într-un proces, fiind un reprezentant al procuraturii /
parchetului la judecată.
El supraveghează justa aplicare a legii și reprezintă
intereselestatului într-un proces.
Poate fi numit procuror persoana care îndeplinește
condițiileprevăzute de lege, și anume să fie cetățean român, cu
domiciliul în România, licențiat în drept, să nu aibă antecedente
penale sau cazier fiscal și să se bucure de o bună reputație, să
cunoască limba română, să fie aptă, din punctde vedere medical și
psihologic, pentru exercitarea funcție.
Numirea și eliberarea din funcție a procurorului se face prin
decretal Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior
al Magistraturii .
-
Atribuțiileprocurorului:
Procurorul este membru al unui Parchet
• efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile
prevăzute delege;
• conduce, coordonează și supraveghează activitatea de
cercetarepenală a altor organe de cercetare penală;
• sesizează instanțele judecătorești pentru judecarea
cauzelorpenale;
• exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
• participă la sedințele de judecată;
• poate exercita căile de atac împotriva hotărârilor
judecătorești;
• apără drepturile și interesele legitime ale minorilor,
alepersoanelor puse sub interdicție, dispăruților și altor
persoane, încondițiile legii; acționeneză pentru prevenirea și
combatereacriminalității sub coordonarea ministrului justiției.
-
Activitatea procurorilor, prin care Ministerul Public își
exercită atribuțiile,este reglementată în art. 132 din legea
fundamentală, intitulat ”Statutul
procurorilor”:• LEGALITATEA, ca principiu ce fundamentează
activitatea procurorilor, presupune că, în vederea protejării
unui interes public, aceștia trebuie să acționeze în modul și
prin mijloacele prevăzute de lege ori de câte orisunt întrunite
condițiile. Procurorii nu pot acționa decât în Iimitele
competențelor lore, prin mijloacele și încazurile stabilite prin
dispozițiile legale. Cu alte cuvinte, își exercită atribuțiile
numai în temeiul legii.Misiunea specifică de esență a Ministerului
Public este asigurarea respectării legii.
• IMPARȚIALITATEA, al doilea principiu din enumerarea
legiuitorului constituant, trebuie înțeles în cheiaprevederilor
art. 16 din Constituție care statuează că "Nimeni nu este mai
presus de lege". Procurorii suntreprezentanți ai întregii
societăți, apără ordinea de drept, drepturile și libertăților
cetățenilor și în activitatealor nu le este permis să țină cont de
calitatea persoanelor cercetate. Totodată, ei trebuie să se asigure
căacest principiu este respectat și de cei a căror activitate o
supraveghează.
• SUBORDONAREA IERARHICĂ, probabil cel mai dezbătut principiu al
activității Ministerului Public, seconcretizează în aceea că
procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului
acelui parchet, iaracesta din urmă este subordonat conducătorului
parchetului ierarhic superior din aceeași
circumscripțieteritorială. Dispozițiile procurorului ierarhic
superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine,
înlimitele respectării legii. În soluțiile dispuse însă procurorul
este independent, în condițiile prevăzute de lege.În cazul
dispozițiilor contrare legii, procurorul ierarhic superior poate să
îndeplinească oricare dintreatribuțiile procurorilor din subordine
și, în plus, să suspende ori să infirme actele și dispozițiile
contrare legii.
-
Parchetul de pe lângă Înalta Curtede Casație și Justiție
(PÎCCJ)• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție (PÎCCJ) din România este unitatea deparchet de cel mai
înalt grad din România,aflată în vârful ierarhiei Ministerului
Public, fiindcondusă de procurorul general al Parchetului depe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,ajutat de un
prim-adjunct, un adjunct și treiconsilieri.
• Procurorul general al PÎCCJ este numit depreședintele
României, la propunereaministrului Justiției, cu avizul
ConsiliuluiSuperior al Magistraturii, dintre procurorii careau o
vechime minimă de zece ani în funcția dejudecător sau procuror, pe
o perioadă de treiani, cu posibilitatea reînvestirii o singură
dată.
-
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
coordonează activitateaParchetelor din subordine, îndeplinește
atribuțiile prevăzute de lege, arepersonalitate juridică și
gestionează bugetul Ministerului Public, fiind condus decătre un
procuror general care este ajutat de către un procuror prim
adjunct, unprocuror adjunct și de 3 consilieri.
• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are
un colegiu deconducere ce hotărăște asupra problemelor generale de
conducere a MinisteruluiPublic fiind constituite din: procuror
general, procuror prim adjunct și 5 procurorialeși în Adunarea
Generală a Procurorilor.
• Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are
în structură secțiiconduse de procurori șefi care pot fi ajutați de
către adjuncți. În cadrul secțiilorpot functiona servicii și
birouri conduse de procurori șefi.
-
PARCHET DE PE LANGĂ Curtea de apel• Parchetele de pe lângă
curțile de apel sunt conduse
de procurori generali
• Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțilede apel
exercită și atribuții de coordonare și controla administrării
parchetului unde funcționează,precum și a parchetelor din subordine
și dincircumscripție.
-
PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURȚILE DE APEL
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Bacău
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Braşov
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Cluj
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Craiova
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Galaţi
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Iaşi
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Oradea
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Piteşti
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Ploieşti
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Suceava
Parchetul de pe lângă Curtea de
Apel Târgu Mureş
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara
-
PARCHET DE PE LANGĂ TRIBUNAL
• Parchetul de pe lângă tribunal, tribunalul pentruminori și
familie este condus de prim procuror.
• Prim procurorii parchetelor de pe lângă tribunaleexercită și
atribuții de coordonare și control aadministrării parchetului unde
funcționează, precumși a parchetelor din subordine și din
circumscripție.
-
.PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE
Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba Parchetul de pe lângă
Tribunalul Bihor Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău
Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad Parchetul de pe lângă
TribunalulBotoşani
Parchetul de pe lângă TribunalulBucureşti
Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş Parchetul de pe lângă
Tribunalul Brăila Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău Parchetul de pe lângă
Tribunalul Braşov Parchetul de pe lângă TribunalulDâmboviţa
Parchetul de pe lângă TribunalulGiurgiu
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj Parchetul de pe lângă
Tribunalul Vâlcea
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu Parchetul de pe lângă
Tribunalul Mureş Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj
Parchetul de pe lângă TribunalulTeleorman
Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt Parchetul de pe lângă
TribunalulHunedoara
-
PARCHET DE PE LANGĂ JUDECĂTORIE• Parchetul de pe lângă
judecătorie este condus de prim procuror.
• Prim procurorii parchetelor de pe lângă judecătorie exercită
șiatribuții de coordonare și control a administrării parchetului
undefuncționează, precum și a parchetelor din subordine și din
circumscripție.
-
Parchete de pe lângă JudecătoriiParchetul de pe lângă Tribunalul
Constanţa• Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa• Parchetul
de pe lângă Judecătoria Mangalia• Parchetul de pe lângă Judecătoria
Medgidia• Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârşova
Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea• Parchetul de pe lângă
Judecătoria Babadag• Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin•
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea
-
Parchete militare
• Parchetul militar funcționează pe lângă fiecare instanță
militară,respectiv:
- Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară București
- Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București
- Parchetele Militare de pe lângă Tribunalele
Militare.Parchetele militare sunt conduse de un prim procuror
militar ajutat deun prim procuror militar adjunct
-Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militara București econdus
de un procuror general militar ajutat de un procuror generalmilitar
adjunct.
-
PARCHETELE DE PE LÂNGĂ INSTANȚELE MILITARE
• Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti
• Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial
Bucureşti
• Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti
• Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj Napoca
• Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi
• Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara
-
Directia Naţionala Anticorupţie
• DNA este specializat în combaterea infracţiunilorde corupţie,
potrivit legii, îşi exercită atribuţiile peîntreg teritoriul
României şi funcţionează pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi
Justiţie
• DNA se organizează ca structură autonomă încadrul Ministerului
Public şi este coordonat deprocurorul general al Parchetului de pe
lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie.
-
• A fost înființată în anul 2002 prin Ordonanța deUrgență nr.
43/2002 a Guvernului României.
• La înființare parchetul a fost numit ParchetulNațional
Anticorupție, iar întreoctombrie 2005 - martie 2006 a fostdenumit
Direcția Națională Anticorupție,ambele organizații funcționând ca o
organizațieautonomă pe lângă Parchetul de pe lângăÎnalta Curte de
Casație și Justiție.
• Modelul de organizare a DNA a fost inspiratdupă structuri
similare din Spania, Norvegia șiBelgia.
-
Orice tip de act de corupție este investigat de DNA, dacă cel
care comite acest tip de infracțiune seîncadrează în una din aceste
categorii:
• Demnitari publici: deputați, senatori, membri ai Guvernului,
secretari de stat ori subsecretari de stat șiasimilații acestora,
consilieri ai miniștrilor, consilierii prezidențiali și consilierii
de stat din cadrulAdministrației Prezidențiale, consilierii de stat
ai Primului-ministru, președinții și vicepreședinții
ConsiliilorJudețene, primarul general și viceprimarii municipiului
București, primarii și viceprimarii sectoarelormunicipiului
București, primarii și viceprimarii municipiilor, consilierii
județeni, prefecții și subprefecții;
• Juriști: judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și
ai Curții Constituționale, ceilalți judecători și procurori;membrii
Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Consiliului
Legislativ și locțiitorul acestuia,Avocatul Poporului și adjuncții
săi;
• membrii și controlorii financiari ai Curții de Conturi și ai
camerelor județene de conturi, guvernatorul, prim-viceguvernatorul
și viceguvernatorul Băncii Naționale a României, președintele și
vicepreședintele ConsiliuluiConcurenței, comisarii Garzii
Financiare, personalul vamal, persoanele care dețin funcții de
conducere, de ladirector inclusiv, în cadrul regiilor autonome de
interes național, al companiilor și societăților naționale,
albăncilor și societăților comerciale la care statul este acționar
majoritar, al instituțiilor publice care au interesîn procesul de
privatizare și al unităților centrale financiar-bancare, persoanele
prevăzute la art. 81 din Legeanr. 78/2000 cu modificările și
completările ulterioare, lichidatorii judiciari, executorii
Autorității pentruValorificarea Activelor Statului (AVAS);
• Militari și polițiști: ofițeri, amirali, generali și mareșali;
ofițeri de poliție;
-
Sesizările dinparteacetățenilor și apersoanelorjuridice pot fi
detrei tipuri:
Plângerea - situația în care o persoană contactează DNA cu
privire la o vătămare care i s-a cauzat printr-o infracțiune de
competența acestei direcții
Denunțul - situația în care o persoană, care deține
informații despre săvârșireaunor infracțiuni de corupție, le
comunică DNA
Autodenunțul - situația în care o persoană, care a săvârșit
o
infracțiune de corupție șidorește să beneficieze de
circumstanțe de atenuare saude exonerare a răspunderiipenale,
anunță autoritățilejudiciare despre comiterea
infracțiunii, înainte ca acesteadin urmă să fi aflat din
alte
surse.
-
Următoarele autoritați pot de asemenea sesiza DNA:
• Autoritățile cu atribuții de control, cum ar fi Garda
Financiară, Agenția Națională de AdministrareFiscală sau
Departamentul de Lupta Anti-fraudă
• Organele de poliție
• Alte parchete
• Alte servicii specializate în culegerea de informații
-
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate
Organizată și Terorism
• Direcția de Investigare a Infracțiunilor de
CriminalitateOrganizată și Terorism (DIICOT) este o direcție
încadrul Ministerului Public din România.
• DIICOT a fost înființat în anul 2004 prin legea 508/2004
înscopul destructurării grupurilor infracționale
organizate,frontaliere și transfrontaliere. DIICOT efectuează
investigațiiîn materia infracțiunilor grave, definite de
Legeanr.39/2003 privind prevenirea și combaterea
criminalitățiiorganizate. DIICOT este independentă în raport cu
instanțelejudecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea,
precum și înrelațiile cu celelalte autorități publice.
• Activatea Direcției este reglementată în prezent de
Ordonanțade Urgență 78/2016.
-
Conform Ordonanței de Urgență 78 din 2016 Direcția efectuează
urmărirea penală în mod exclusiv pentru următoarele
infracțiuni:
• trafic de persoane persoane prevăzut de articolul 210 Cod
Penal
• trafic de minori prevăzut de articolul 211 Cod Penal
• divulgarea informațiilor secrete de stat prevăzută de
articolul 303 Cod Penal
• pornografie infantilă prevăzută de articolul 374 Cod Penal
• infracțiunile contra securității naționale a României
prevăzute de articolele 394-412 Cod Penal
• infracțiunile contra securității naționale a României
prevăzute de Legea nr. 51/1991 privindsecuritatea națională a
României
• toate infracțiunile de terorism prevăzute de Legea nr.
535/2004 privind prevenirea și combatereaterorismului
• toate infracțiunile de trafic de droguri prevăzute de legea
143 din 2000
